Un simplu click pe “Buy Now” si plasma cu diagonala uriasa care costa 10.000 de euro va bate la usa in cel mult o saptamana. Tot ce va trebuie este o conexiune la Internet si un card bancar, eventual de credit. Avantajul este ca nu mai trebuie sa va rezervati o ora din agenda si asa extrem de aglomerata pentru a putea face cumparaturile. Liviu Vasiliu, managing director in cadrul companiei de consultanta LVS Copyright & General Consulting, a aflat prima data de posibilitatea achizitionarii de produse pe Internet acum patru sau cinci ani. “Un coleg de serviciu ii cumparase fiului sau un joc pentru computer pe care il comandase de pe un site romanesc si il primise la posta, unde a platit cu bani gheata si contravaloarea comenzii”, povesteste Vasiliu. “Metoda parea destul de complicata la momentul respectiv, motiv pentru care nu am fost tentat sa fac cumparaturi de pe Internet decat aproape doi ani mai tarziu, cand am observat ca numarul magazinelor online crescuse destul de mult, iar schimbarea esentiala era ca puteai plati si cu cardul bancar”, a explicat acesta.Prima sa achizitie de pe Internet au fost cateva carti comandate de pe Raft.ro, pe care intentiona sa le faca cadou unui prieten si care au ajuns in aproximativ o saptamana de la confirmarea comenzii. “Am fost mereu un early-adopter al noilor tehnologii si al proceselor care iti fac viata mai usoara si ziua de munca mai aerisita si imi aduc aminte ca am fost destul de incantat de prima incercare de shopping online”, a explicat Liviu Vasiliu.De atunci, managing directorul LVS Copyright & General Consulting foloseste frecvent Internetul pentru a scuti un drum pana la magazine sau la banca. A comandat online carti, abonamente la ziare si reviste, diferite produse electrocasnice, carduri de memorie pentru telefonul sau mobil si camera foto si a inceput sa-si plateasca si facturile de telefonie mobila pe Internet.”Am remarcat insa foarte multe diferente intre magazinele online de comert electronic de-a lungul timpului in care am facut cumparaturi pe Internet”, spune Vasiliu. “Ma refer aici la modul in care companiile de comert electronic isi dezvolta relatia cu clientii”, a mai spus el. Printre exemplele sale se numara o librarie online care i-a livrat cartile comandate la posta, desi specificase ca voia sa le primeasca la birou sau un alt magazin online destul de mare si cu vechime pe piata comertului electronic, care dupa doua saptamani de la plasarea comenzii l-a informat ca nu a observat comanda lui pe motiv ca si-a schimbat sediul si nu a avut acces la baza de date.”Comertul electronic nu se compune insa numai din astfel de experiente”, a mentionat insa Liviu Vasiliu. “Am avut de exemplu surpriza sa primesc in numai doua zile uscatorul de par comandat pentru sotia mea de la un lant de retail. Probabil a fost de ‘vina’ experienta companiei in vanzari si relatia buna cu clientii”, isi aminteste acesta zambind.O piata de 200 de milioane de euroLiviu Vasiliu este numai unul dintre clientii companiilor de comert online din Romania, companii care activeaza pe o piata ce ar putea ajunge anul acesta la aproximativ 200 de milioane de euro, in crestere cu aproximativ 400% fata de anul trecut, conform estimarilor anterioare ale lui Marius Ghenea, presedintele FitDistribution, detinatoarea platformei PCFun.Practic, acum se fac primii pasi in recuperarea decalajului fata de alte tari europene, pe o piata dominata de Marea Britanie, care in 2011 va bifa 29% din totalul pietei de comert online de pe batranul continent, cu 76 de miliarde de euro cheltuiti pe Internet. “Ritmul de crestere inregistrat de piata de comert electronic din Romania in 2006, de aproximativ 20% de la luna la luna se va mentine si in acest an”, este de parere Madalin Matica, directorul pentru operatiunil europene al integratorului de plati online DotCommerce. “Vectorul de crestere este oricum foarte mare, avand in vedere ca in alte industrii cresterea este de 15-10% pe an”, a mai spus acesta.Estimarile integratorului de plati Gecad ePayment sunt insa ceva mai rezervate. “Nu poate fi estimat inca un procent de crestere al pietei de comert electronic in 2007, avand in vedere ca situatia se va schimba radical anul acesta prin cresterea numarului de companii care permite plata prin card online”, a spus Carmen Sebe, directorul executiv al companiei. In primul rand, utilizatorii vor putea plati o parte mai mare a utilitatilor pe Internet, in conditiile in care, in prezent, doar facturile de telefonie mobila Orange, Vodafone si Zapp pot fi achitate online prin card.Daca in Romania valoarea medie a unei tranzactii cu un card bancar emis in moneda nationala este de aproximativ 50 de euro, conform RomCard, cardurile bancare emise in strainatate inregistreaza o valoare medie de 210 euro pentru o tranzactie. La nivel european, se estimeaza ca, in urmatorii cinci ani, utilizatorii de Internet vor cheltui anual, in medie, aproximativ 1.500 de euro pentru cumparaturi online, in crestere de la 1.000 de euro anul trecut, conform unui studiu recent al companiei americane de cercetare Forrester Research. Spre deosebire de potentialul pietei locale, unde exista aproximativ 7 milioane de utilizatori, Europa numara peste 100 de milioane de internauti. In 2011, piata europeana va numara aproximativ 175 de milioane de utilizatori de Internet si este estimata la peste 260 de miliarde de euro. Un magazin virtual la doua zileIn Romania exista in prezent peste 1.000 de magazine online, dintre care numai aproximativ jumatate au implementata o solutie de plata online prin card bancar, conform unui studiu realizat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. “De fapt, nu se poate vorbi de comert electronic decat in cazul magazinelor care accepta tranzactii cu plata prin card bancar”, considera Carmen Sebe, director executiv in cadrul integratorului de plati online Gecad ePayment.Astfel, numai jumatate din magazinele online romanesti sunt considerate magazine care activeaza in domeniul comertului electronic, restul intrand in categoria magazinelor care nu sunt actualizate in mod frecvent, a celor care au fost abandonate de antreprenori din cauza lipsei de profitabilitate sau care nu permit efectuarea platilor cu card bancar. De altfel, chiar si in cazul magazinelor care accepta plata cu cardul, numai o treime sunt considerate 100% active.”Iar in fiecare luna mai sunt lansate alte 15-20 de magazine virtuale, ceea ce inseamna ca odata la doua zile mai apare inca un magazin”, este de parere Madalin Matica, directorul pentru operatiuni europene al integratorului de plati online DotCommerce.”In general, tendinta inregistrata de magazinele online este una de crestere. Daca in 2004 erau aproape 200 de magazine pe Internetul romanesc, in 2005 cifra a ajuns la 400, iar anul trecut se pare ca s-a incheiat cu peste 1.000 de magazine”, a mai spus Sebe.Anul 2007 ar putea veni cu schimbari semnificative pe piata de comert electronic din Romania, afectand numarul si structura magazinelor virtuale romanesti. “In primul rand, anul acesta ar putea disparea suprareglementarile impuse in piata pana acum din cauza faptului ca Romania era inclusa in zona CEMEA, zona supusa unui sistem de reglementari diferit fata de cel din UE”, a explicat Madalin Matica. “Odata cu adoptarea noul sistem, Romania se va confrunta cu o avalansa de magazine virtuale straine care va conduce la disparitia sau absorbtia unui procent de aproximativ 60% din magazinele online romanesti”, a mai spus acesta. Exemplul Poloniei sustine teoria directorului pentru operatiuni europene al DotCommerce. La doi ani dupa intrarea in spatiul UE, circa 60% din companiile de IT atat online, cat si offline au dat faliment, iar pentru ca Romania nu are o politica coerenta de comunicare si o strategie corecta de marketing in ceea ce priveste magazinele online, risca sa treaca prin aceeasi situatie. “Exista insa si un aspect pozitiv. Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, piata de comert online din Romania va inregistra o scadere a preturilor datorita scutirii de la taxa TVA a achizitiilor de produse in spatiul comunitar, ceea ce se traduce intr-o crestere a numarului de clienti”, este de parere Carmen Sebe.Ce se vinde pe InternetLa nivel mondial, piata de comert electronic este dominata de produse IT&C, carti si muzica, iar Romania pare a urma aceste tendinte, cel putin din punct de vedere cantitativ, conform studiului MCTI.Unul din patru magazine virtuale romanesti comercializeaza in prezent produse IT, in crestere cu 100% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aceeasi cota de piata este inregistrata si de magazinele care vand telefoane mobile si accesorii foto sau video. De asemenea, si numarul magazinelor care vand carti s-a dublat, inregistrand o cota de piata de 15% in numarul total de magazine online, iar comerciantii de muzica si film s-au triplat ca numar, atingand o cota de piata de 10%. Cea mai mare crestere insa s-a inregistrat in domeniul vestimentar, unde piata a avut de suferit pana acum. In domeniul IT & Office exista aproximativ 155 de magazine online, in comunicatii sunt active 95 de magazine, la categoria vizual (foto, video) se incadreaza 140 de magazine, iar la auditiv (sisteme audio, MP3 playere, muzica) 118. Pentru cei care vor sa cumpere de pe Internet electrocasnice, acestia au la dispozitie 60 de magazine. Din gama produselor alimentare exista aproximativ 30 de magazine virtuale, cele farmaceutice se ridica la 35, iar cele de igiena depasesc 50. Exista de altfel si aproximativ 15 magazine online de arta, iar la capitolul vestimentatie, numarul magazinelor online a ajuns la aproape 50. Pentru abonamente la reviste si ziare online exista deja aproape 100 de site-uri. Restul magazinelor comercializeaza produse industriale sau auto, produse pentru copii, flori, cadouri, bilete de avion sau la diferite evenimente si concerte”Ca volum de vanzari, aproximativ 60% din tranzactiile inregistrate pe Internetul romanesc sunt pentru produse IT&C”, este de parere Madalin Matica. “Explicatia ar fi faptul ca marea majoritate a utilizatorilor de comert online sunt familiarizati cu acest domeniu, dar si cu computerul, Internetul si cardul bancar”, a mai spus acesta. De asemenea, o mare parte din tranzactiile online este directionata catre domeniul telecom achizitionarea de telefoane mobile si accesorii pentru acestea si plata facturii telefonice sau a cartelei prepaid, dar si catre turism rezervari de bilete de avion si camere de hotel.Perioada sarbatorilor are o contributie semnificativa asupra pietei de comert electronic. “In luna decembrie a anului trecut spre exemplu, au crescut foarte mult vanzarile online de aparate foto, laptop-uri si telefoane mobile, cat si cele de abonamente la publicatii online, vanzandu-se de 2,5 ori mai mult decat intr-o luna obisnuita”, a explicat Carmen Sebe. Cine face jocurile:Pe piata romaneasca de comert electronic exista un singur procesator de plati online, si anume RomCard. Acesta autorizeaza tranzactiile cu carduri bancare, deconteaza si proceseaza tranzactiile cu carduri si ofera solutia 3D Secure la cheie pentru bancile care accepta si emit carduri pentru servicii de comert online. De asemenea, in piata mai activeaza si integratorii de comert electronic Gecad ePayment, cu o cota de piata de 70%, si DotCommerce. Din domeniul bancar, patru banci ofera servicii de comert electronic – BRD, BCR, Raiffeissen si Banca Tiriac, toate acestea procesand platile online tot prin RomCard.
Category: Business Hi-Tech
Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele
-
Girl Power
Pana nu demult cuvantul “gadget” era automat asociat cu “barbatii”, iar femeile nu erau deloc luate in seama de producatorii din bransa. Odata cu cresterea influentelor feminine in societate, vanzatorii si producatorii de gadgeturi au inteles ca trebuie sa-si concentreze tot mai mult eforturile catre aceasta, pentru a o atrage ca si client. Cuvintele cheie par a fi stil, culoare si design inedit. Ruxandra Voda, director de marketing al Altex, cel mai mare distribuitor de electrocasnice si produse IT&C de pe piata, considera ca functionalitatea unui gadget este mai importanta decat designul, dar recunoaste de asemenea ca-i place foarte mult sa-si asorteze telefonul la hainele pe care le poarta. “Este unul dintre farmecele unui telefon mobil de acest gen”, spune Ruxandra. Ce anume doreste Ruxandra de la un gadget? “In primul rand, caut avantajele din punct de vedere al functionalitatii, al beneficiilor utilizarii lui. Apoi, ma mai intereseaza designul si cand spun design ma refer atat la forma, dimensiune si material, cat si la culoare”, marturiseste aceasta. “Un gadget pentru mine este acel obiect care aduce inovatie, o imbunatatire a vietii ? deci este mai degraba ceva functional decat ceva in acceptiunea curenta data termenului ‘gadget pentru femei’ care include cu siguranta si o latura de design aliniat la ultimele tendinte ale modei”, adauga Ruxandra.Gadgeturile de care nu se poate lipsi directorul de marketing al Altex sunt telefonul si laptopul. Cel mai des Ruxandra foloseste telefonul Nokia N70, “axat mai mult pe functionalitate”, si un Think Pad X41 Tablet “la care apreciez dubla lui functionalitate: laptop cu configuratie performanta si PDA”. Ruxandra considera ca gadgeturile pe care le detine o femeie reflecta intr-o oarecare masura personalitatea acesteia. “Cred ca gadgeturile pe care le detinem reflecta o anumita parte a personalitatii unei femei, nu intreaga ei personalitate”, crede directoarea de marketing a Altex. “Spre exemplu o femeie care uimeste cu gadgeturi de ultima ora este cu siguranta o femeie indreptata spre tehnologie, care apreciaza tehnologia din perspectiva utilitatii; pe cand o femeie care le foloseste exclusiv ca accesorii asortate la tinuta sa arata mai degraba latura sa cocheta, inclinatia sa de a fi in pas cu cele mai noi tendinte din moda”, este de parere Ruxandra.De la mobil la ondulatorTermenul “gadget pentru femei” nu poate fi atribuit numai telefoanelor, PDA-urilor sau notebook-urilor care sunt un pic mai colorate. In acceptiunea moderna, este un termen mult mai general care se poate referi in egala masura unui ceas extrem de “tehnologizat” sau chiar unei bijuterii cu camera video incorporata, asemanatoare celei din “Charlie’s Angels”.”Gadgetul este produsul care pentru o femeie reprezinta atractivitate din urmatoarele puncte de vedere: performanta, utilizare sau statut social si alinierea la tendintele modei. Acestea pot varia de la cel mai extravagant telefon mobil sau PDA pana la cel mai fancy obiect de ingrijire personala, cum ar putea fi un ondulator de par”, este de parere Corneliu Cosma, area sales manager in cadrul Altex. Sorin Stoica, CEO al retailerului de telefonie mobila Dasimpex, considera de asemenea ca designul unui gadget conteaza foarte mult pentru utilizatoarele de astfel de echipamente. “Cred ca un gadget pentru femei poate fi descris in cateva cuvinte dupa cum urmeaza: tehnica de varf ‘ambalata’ frumos, design stilat, materiale fine si nu in ultimul rand finisaje impecabile”, a mai spus Stoica. “Desi aceasta categorie de produse este destul de restransa pe piata IT din Romania, putem defini un gadget pentru femei prin notiuni ce tin preponderent de design si implicit de culoarea materialelor folosite. Vom recunoaste usor un telefon mobil rosu sau roz, cu diferite motive florale sau chiar cu o mica oglinda incastrata, care se adreseaza acestui segment de consumatori”, completeaza Catalin Butolo, director de marketing al grupului K Tech – Ultra PRO. “Termenul ‘gadget pentru femei’ este un termen destul de general si care poate fi atribuit unei game mai largi sau mai restranse de produse, iar la ora actuala nu exista o ‘grila universala’ pentru definitie”, concluzioneaza Cosma. Roz sau galben?Cand vine vorba de design si strategie de vanzari sau de marketing, producatorii de gadgeturi iau in serios segmentul de clienti reprezentat de femei. Acestia spun ca femeile doresc laptopuri mai usoare si dispozitive mai mici si de obicei sunt mai putin informate din punct de vedere tehnologic si nu au rabdare sa invete cum sa folosearca un nou terminal. Sony a proiectat MP3-playerele lor Walkman Bean astfel incat sa fie potrivite pentru mana unei femei, iar notebook-urile Vaio FJ sunt prezente pe piata intr-o gama variata de culori. Alte produse, cum ar fi iPod-uri, hadsfree-uri, bluetooth-uri, camere video sau tastaturi au fost adaptate pentru doamne, care vor produse “feminizate”. Spre exemplu Eastman Kodak a lansat o gama de camere digitale pe negru, argintiu, rosu si roz, dar care sunt de asemenea si “tehnologizate”. “In plus, acestea au si functii atragatoare pentru femei, cum ar fi faptul ca isi incarca bateriile in trei minute, fiind gata pentru trei ore de functionare”, a precizat Kelly Davis, director de marketing al Sony.In timp ce giganti precum Motorola vand dispozitive roz, multe femei neaga ca ar fi innebunite dupa aceasta culoare la gadgeturi, mai ales daca este vorba de cele utilizate la serviciu. “Urasc ideea de a crea tehnologie in culori ‘feminine’. Nu imi place culoarea roz. Sunt atrasa de culori indraznete care pot fi potrivite si pentru barbati. Pentru mine conteaza designul si stilul”, a declarat o utilizatoare intr-un interviu cu cercetatorii de la IDC. “Exista intr-adevar o piata pentru produse roz, dar sunt mai potrivite mai mult pentru tinere de 12-14 ani decat pentru o femeie care sta in sala de sedinte”, este de parere un oficial al IDC. “Dar sunt si femei care spun: ‘ar fi dragut ca telefonul meu mobil sa se asorteze cu hainele mele’. Sau: ‘poate gasesc o curea frumoasa pe care sa o asortez cu telefonul’”, adauga acesta. Astfel de “cereri” demonstreaza ca este loc totusi pentru culoare. Spre exemplu, culoarea galben este ceruta des de femeile care doresc sa-si gaseasca usor terminalele in gentile “incapatoare”. Dana Thorat, director al companiei de cercetare IDC, spune ca producatorii de gadgeturi trebuie sa faca diferenta intre anumite tipuri de femei, intre cele “cheltuitoare” si cu nevoi avansate si cele care vor dispozitive care au doar functiile de baza, intre adolescente si femei mature.O piata de 65 de miliarde de dolariSpecialistii de la Consumer Electronic Association (CEA) au facut o estimare cu privire la vanzarile de gadgeturi destinate femeilor. Conform CEA, in anul 2006 femeile din intreaga lume au cheltuit pe astfel de produse aproximativ 65 de miliarde de dolari.Faptul ca din ce in ce mai multe companii isi imbogatesc tot mai mult oferta de gadgeturi dedicate femeilor ar putea veni si ca o reactie la studiul facut de IDC din care reiese ca 82% din utilizatoarele care au participat la acest studiu sunt de parere ca echipamentele aparute pe piata nu au un design si meniuri care sa fie in favoarea lor, in timp ce 86% dintre ele considera ca gadgeturile nu sunt create pentru ele. Tot din acest studiu a reiesit ca 44% dintre femei considera ca strategiile de vanzare pentru un anumit dispozitiv electronic nu sunt directionate catre partea feminina, tinta evidenta fiind barbatii. Mai mult, 37,6% dintre participante considera ca producatorii ar trebui sa se straduiasca mai mult pentru designul produselor daca doresc sa le fidelizeze ca si cliente. In Romania, piata gadgeturilor pentru femei, este sustinuta de MP3 playere, iPod-uri, tastaturi, PDA-uri, notebook-uri si telefoane mobile. “Din pacate, piata locala a gadgeturilor destinate unui anumit segment de piata, si cu precadere cea destinata sexului frumos, nu a cunoscut o dezvoltare impresionanta, desi producatorii si comerciantii de astfel de telefoane au inceput sa le introduca pe piata inca din 2005”, este de parere Sorin Stoica. “Cred insa ca motivele pentru care aceasta piata nu este inca la fel de bine conturata precum este in strainatate ar fi lipsa unei educatii?a consumatorului in acest domeniu, promovarea nu foarte agresiva facuta de producatori si preturile premium. Procentul telefoanelor destinate femeilor ar fi cam de 6-7% din piata vanzarilor de telefoane mobile”, conchide acesta.Gadgeturi “stylish” Femeile moderne devin din ce in ce mai interesate de produsele hi-tech, astfel ca dezvoltatorii acestor gadgeturi lucreaza la noi dispozitive special create pentru “ele”. Laptopul roz de la Ergo ar trebui sa indeplineasca toate cerintele “doamnelor” si sa fie pe placul celor mai capricioase reprezentante ale “sexului frumos”. Acest gadget dragut se numeste Ensis S si are caracteristici tehnologice de varf si un stil unic. Tehnologia bluetooth patrunde in lumea modei cu peste 33 de carcase diferite. Handsfree-ul prin bluetooth de la Jabra, BT 160, isi schimba “fata” pentru a se potrivi cu starea ta de spirit sau pentru a fi in tendintele modei si cantareste doar 17 grame.Toshiba a relansat modelul de camera foto V30 cu un plus de culoare. V30E, cum e denumita noua camera video, este disponibila in culorile roz si albastru inchis si are aproape aceleasi caracteristici ca si predecesoarea sa. Noua camera foto de la Toshiba este disponibila pe piata japoneza de la jumatatea lunii decembrie a anului trecut.
-
Veniti cu mine
Printre cele mai noi tendinte aparute in industria IT&C se numara si asumarea de catre telefonul mobil a rolului de ghid turistic pentru strainii care viziteaza un oras necunoscut sau chiar un muzeu.
Pe lista tarilor unde au aparut primele ghiduri pe celular se numara si
Solutia pentru astfel de probleme se poate dovedi telefonul mobil, care, pe langa faptul ca a ajuns sa tina loc si de televizor, radio, MP3 player, aparat foto si camera video, a invatat si meseria de ghid turistic. Ideea a devenit miza unui business cu potential destul de mare pentru mai multe companii internationale, precum Go2 Directory System, Talking System, Time Out sau AskCity.
Go2 este un serviciu pentru telefonul mobil, prin care utilizatorii pot gasi punctele de interes din orasul in care se afla, in functie de zona sau dupa o cautare exacta. Spre exemplu, daca au nevoie sa ajunga la un centru comercial intr-o anumita zona, au posibilitatea sa efectueze o cautare dupa centre comerciale din zona respectiva sau sa afle unde se gaseste un anumit magazin. In cazul in care vor sa vada un film, este suficient sa caute cinematografele din zona si sa vada ce filme sunt disponibile sau pot cauta un anumit film, caz in care primesc informatii despre cinematografele unde este difuzat.
In cazul
Time Out ofera utilizatorilor de telefoane mobile din Londra o aplicatie prin care acestia sunt pusi la curent de doua ori pe saptamana cu toate evenimentele de divertisment care au loc in capitala Marii Britanii. La fiecare update, acestia primesc un fisier de 100 kb, pentru care trebuie sa plateasca aproximativ 14 eurocenti.
In fine, AskCity este un serviciu pe care utilizatorii il pot accesa si de pe telefonul mobil si care asociaza harti ale oraselor cu informatii despre afacerile locale, restaurante, concerte si filme.
In plus, multe muzee, desi in mod obis-nuit numai favorabile nu sunt telefoanelor galagioase, incurajeaza acum folosirea acestor aparate in galeriile lor. Incepand de anul trecut, mai multe muzee americane au inceput sa ofere ghiduri interactive pentru telefonul mobil, majoritatea gratuite. In Europa, moda ghidurilor audio a aparut acum cativa ani, insa informatiile despre obiectele de arta din muzeu erau redate pe un gadget, de cele mai multe ori walkman, oferit vizitatorilor la intrare.
Inspirat de modelul Go2, Lucian Stanciu, un foarte tanar antreprenor roman (22 de ani), a decis sa intre intr-un astfel de business pe piata locala. Compania Mobile Romanian Solutions a lansat serviciul Where2, prin care utilizatorii de telefoane mobile din Bucuresti au acces la un ghid al orasului. Compatibil cu aproximativ 90% dintre modelele de telefoane mobile comercializate in
Practic, acest ghid ofera in prezent informatii despre aproximativ 3.000 de obiective sau evenimente din Capitala. Acestea sunt impartite in diferite categorii, printre care localuri, recreere, cumparaturi, servicii, auto si transport. Daca nu stiti unde vreti sa luati masa de pranz, puteti cauta pe ghid, in functie de zona in care va aflati sau de statia de metrou cea mai apropiata, restaurantele, pizzeriile sau fast-food-urile, avand in plus acces la o adresa, numar de telefon si chiar si cateva indicatii.
Tehnologia am conceput-o eu, avand in vedere ca am experienta in acest domeniu, a spus Lucian Stanciu. Iar pentru grafica, web design, vanzari si IT am format o echipa, a mai spus el. Experienta a acumulat-o, in cea mai mare parte, la firmele pentru care lucrat inainte ca programator. Din noiembrie 2003 a lucrat timp de un an la Gameloft, producatorul de jocuri pentru telefoanele mobile, dupa care a facut freelancing pentru o companie germana, iar la furnizorul de soft IP Devel a lucrat cam jumatate de an, pana anul acesta, cand si-a infiintat propria firma anume ca sa produca Where2.
Deocamdata, serviciul este inca la inceput, avand in vedere ca a fost lansat pe piata in luna noiembrie, in urma unei investitii initiale foarte mici, de 3.500 de euro, insa numara deja aproximativ 500 de utilizatori. Where2 a aparut dintr-o nevoie personala. Fiind nou in Bucuresti, voiam sa merg in diverse locuri, numai ca nu stiam nici unde le gasesc si nici cum ajung acolo, a explicat Lucian Stanciu, originar din
Afacerea pare sa aiba potential destul de ridicat, avand in vedere ca un astfel de ghid reprezinta si o metoda de promovare pentru companiile prezente in el. Modelul american presupune o cheltuiala lunara de aproximativ 5.000 de dolari din partea unei companii care apare in Go2 spre exemplu, suma in schimbul careia numele companiei este afisat printre primele rezultate atunci cand utilizatorii efectueaza o cautare, este corelat cu alte cautari si primeste diferite statistici cu numarul accesarilor informatiilor din ghid.
Tipul de afaceri prezente in ghid variaza de la companii din domeniul financiar sau de sanatate pana la servicii IT, sali de fitness, masaj sau saloane de infrumusetare. In plus, Where2 ofera si informatii despre firme de taxi, dealeri auto, benzinarii, bancomate, florarii sau chiar mall-uri si magazine de produse electronice sau de haine.
Strategia companiei este sa incheie parteneriate cu toate marile companii, astfel incat ghidul sa fie cat mai complet, a explicat Stanciu. Iar daca vor fi companii care nu vor sa incheie un contract cu noi, dar care sunt suficient de importante pentru a fi mentionate, nu vor fi excluse din ghid, doar ca nu vor avea niciun fel de beneficiu de promovare. Asa are intentia Stanciu sa castige de pe urma serviciului sau, avand in vedere ca promite sa-l mentina si in continuare gratuit pentru utilizatori.
Tot ca parte din strategia pe termen scurt, adica pe cel mult un an, Stanciu are in plan sa extinda ghidul pentru mai multe din marile orase din tara, cum ar fi Timisoara, Brasov,
Cum se poate instala aplicatia pe telefon? Utilizatorul poate s-o descarce prin infrarosu sau prin Bluetooth de pe un alt telefon mobil sau s-o copieze prin cablul de date de pe computer pe telefon. Mai simplu este insa de descarcat de pe Internet aplicatia pe telefon.
Incepand din urmatoarele cateva luni, companiile care isi fac reclama pe Where2 vor avea posibilitatea sa afiseze o harta a zonei in care se afla sau chiar poze si clipuri video despre ele, filmele enumerate in programul cinematografelor vor avea si cate un trailer, cluburile listate in ghid vor putea oferi scurte fragmente din melodii, astfel incat utilizatorii sa isi poata da seama daca le-ar placea sau nu atmosfera de acolo. De asemenea, clientii vor avea posibilitatea sa faca rezervari la un restaurant sau la un film direct din meniul ghidului, promite Lucian Stanciu.
-
Tradarea imaginilor
In finalul cuvantului introductiv de la MacWorld, Steve Jobs l-a citat pe celebrul hocheist Wayne Gretzky: Patinez spre locul unde urmeaza sa fie pucul, nu unde a fost. Apple a facut asta mereu, chiar daca noi n-am stiut-o intotdeauna.
Fara indoiala, telefonul lui Apple este fantastic, insa, dupa ce show-ul de aproape doua ore s-a terminat, mi-am amintit de un celebru tablou de René Magritte (al carui titlu l-am preluat). Infatiseaza in modul cel mai realist o pipa, sub care scrie insa Aceasta nu este o pipa. Contradictia dintre mesajul iconic si cel textual te indeamna sa privesti din nou pictura si sa confrunti senzorialul cu cognitivul. Cel din urma triumfa: desigur ca nu e o pipa, e doar reprezentarea ei. In reprezentatia lui Jobs, abia in final se anunta o schimbare aparent minora in numele companiei: Apple Computer a devenit, simplu, Apple. Altfel citit: acesta nu este un computer. Revazand filmul cu creionul in mana, m-am convins ca Jobs s-a ferit sa rosteasca cuvintele computer sau PC altfel decat in comparatii (ca pe un PC), cu toate ca deja celebrul iPhone este, de fapt, un computer. Cu o interfata revolutionara – e adevarat -, dar in esenta un computer, care ruleaza OS X si aplicatii adevarate, cum este browserul Safari. Da, se poate folosi si ca telefon.
Ne-a mai pacalit magicianul Jobs pe undeva? In primul rand cu denumirea. Primul produs pe care l-a prezentat se cheama Apple TV si toata lumea stie ca numele sau initial era iTV. Numai ca Apple l-a schimbat, pentru ca o marca asemanatoare (eyeTV, pronuntat la fel ca iTV) era inregistrata de firma Elgato Systems – producatoare de tunere TV si conectica wireless pentru Mac-uri – pe care Apple o putea cumpara cu maruntisul de prin buzunare.
Se va lupta in schimb Apple cu gigantul Cisco, care detine marca iPhone? Greu de crezut. In schimb expunerea mediatica pe care procesul o va obtine va fi cu siguranta pentru Apple publicitate valoroasa la un pret derizoriu.
In al doilea rand, ca orice magician talentat, Jobs ne-a deturnat atentia de la locul faptei. Ne-a facut sa credem ca vrea sa intre pe imensa piata a telecomunicatiilor mobile si sa obtina un procent din vanzarile de telefoane mobile, estimate la peste un miliard de unitati in 2007. Sigur ca-l va obtine, macar pentru ca iPhone reuneste un iPod video fabulos cu un telefon mobil uluitor si cu un comunicator Internet extraordinar – imi rezerv cateva superlative pentru ecran, software, camera foto de 2 gigapixeli si altele – la pretul unui telefon mobil clasic ceva mai sofisticat. Dar… Cum se face ca acest briliant tehnologic – protejat de peste 200 de brevete – nu este 3G? Cel putin pana in toamna, cand va fi lansat in Europa, nu va functiona decat prin reteaua EDGE operata de Cingular, considerata 2,75G. Cum se face ca, desi stie si WiFi, nu poate sa descarce continut audio sau (mai ales) video, de vreme ce le poate reda atat de bine? Ca si Apple TV (care este un soi de iPod static ce functioneaza in conjunctie cu un ecran TV de inalta rezolutie), nu poate decat sa se sincronizeze cu un computer – singurul care poate aduce filme, muzica si seriale TV. De la iTunes Store.
Industria divertismentului, aceasta este mina de aur pe care o vizeaza Apple. Iar Jobs stie foarte bine ca iPhone – fiind un computer – va impune un standard de care operatorii vor tine seama, pentru ca le va permite sa ofere clientilor o gama practic nelimitata de servicii. Iata: pentru a furniza noului aparat mesajele vocale exact ca mesajele SMS sau e-mail, Cingular si-a modificat serviciul. Toata lumea e convinsa ca telefonul lui Apple poate fi oricand 3G (poate chiar este…). Reteaua 3G MediaNet – operata tot de Cingular – ofera servicii media, dar acestea sunt bazate pe RealVideo, in vreme ce Apple le vrea QuickTime sau H.264. Adica iTunes. Daca vor fi, inseamna ca Apple face jocurile.
-
Inchiriez realitate virtuala
La vant de 200 km/h, prototipul unei cladiri de birouri propus la o licitatie de proiecte de arhitectura a cedat si toti posibilii chiriasi au fost inghititi de moloz.
Centrul situat in statul american
-
Internet & Asociatii SRL
Teoreticienii spun ca valoarea unei echipe depaseste suma valorilor individuale ale membrilor ei. Uneori insa nu ai nevoie de o echipa, ci doar de un (singur) bun consultant.
Dar totul are un pret. Iar pe bitwine.com, pretul se calculeaza la minut. Un grup de antreprenori Internet au inceput recent o afacere care are la baza ideea unei piete a oamenilor cu expertiza pe un anumit domeniu care pot fi contractati de cei interesati. E ca si cum ai angaja o echipa de consultanti pentru un proiect, doar ca in locul unei echipe ai o singura persoana – dar care poate raspunde unei singure faze a acestui proiect. Pentru urmatoarea etapa – alt consultant, alta intrebare, alt pret. Consultantii inscrisi pana acum in sistemul Bitwine au tarife care incep de la jumatate de dolar pe minut si ajung la cinci dolari pe minut. Pretul este propus de consultant, dar in cele din urma piata este cel care il ofera sau nu; recenziile bune din partea altor utilizatori sunt o carte de vizita buna si, in cele din urma, un motiv pentru un pret mai mare.
Site-ul este util in momentul in care exista nevoia gasirii unui specialist pe un domeniu foarte restrans sau care se afla in apropiere geografica de o anumita piata. Consultantul Bitwine cu ID-ul Dmitri, de exemplu, isi ofera serviciile pentru a furniza detalii despre sistemul fiscal rusesc, un serviciu care altfel s-ar dovedi mai scump daca ar impune calatoria pana in aceasta tara ori angajarea unui contabil local.
Pana la gasirea raspunsului dorit, incursiunea pe site se deruleaza in trei pasi. Primul este gasirea consultantului potrivit, apoi rezervarea unei anumite ore in programul de audiente afisat pe site. In cele din urma, la ora convenita, cei doi se intalnesc prin intermediul camerei web si pot discuta problema. Un mecanic, de exemplu, poate intra in legatura prin Internet cu o persoana care vrea sa-si schimbe carburatorul la masina, dar are nevoie de indrumare. Camera web poate fi instalata chiar in garaj si consultantul opereaza practic de la distanta, oferind sfaturi la fiecare etapa. Iar site-ul poate fi o buna modalitate nu doar de a afla informatii si a cheltui bani pentru asta, dar, de cealalta parte, o varianta de a castiga bani oferind sfaturi. Daca ii puteti convinge pe administratorii site-ului ca aveti o buna cunoastere a unui domeniu, puteti spune ca v-ati deschis propria firma de consultanta. -
De la mere la pere
Desi va putea fi cumparat doar anul viitor in Europa si Asia, iar pentru lansarea lui nu a fost cheltuit vreun ban in reclame, iPhone a devenit deja, aproape peste noapte, cel mai dorit produs electronic de pe planeta.
La Consumer Electronics Show, cel mai mare targ de produse electronice tinut in
Iar la
In fata celor 4.000 de oameni, un Steve Jobs plin de entuziasm a facut primul apel de pe un telefon iPhone. A raspuns Jonathan Ive, designer-ul sef al Apple si responsabilul pentru modul cum arata produsele companiei din ultimii ani. Nu e prea saracacios, nu?, a fost intrebarea designerului catre publicul care a inceput sa aplaude. Fara a putea sti cum se va vinde, despre designul produsului se poate spune de pe acum ca este un succes. Cine ar fi crezul ca un smartphone, de regula incarcat de butoane si de dimensiuni apreciabile, ar putea fi disimulat intr-o carcasa eleganta, subtire, stralucitoare si lipsita aproape complet de butoane?
Probabil majoritatea clientilor fideli ai Apple. Cei ce asteptau telefonul de mai mult de un an, timp in care incepusera sa apara inclusiv speculatii grafice despre cum ar putea arata produsul. Fiindca intamplarea cu popularitatea conferintelor Apple si Dell reflecta un adevar deja stiut. Produsele Apple au in cumparatori adevarati fani, atitudine careia producatori de calculatoare cum este Dell nu au reusit sa ii dea o replica. Desigur, Dell vinde cele mai multe calculatoare in toata lumea si scala la care lucreaza i-a permis sa faca produse accesibile sau sa practice strategia prin care plata calculatorului (de catre retaileri) se face inainte de a livra produsul, iar politica just in time pe care o aplica face ca asamblarea unui calculator si comanda pieselor necesare sa se faca doar dupa ce e cerut, rezultand reduceri de costuri in ciclul de productie, dar pastrand totusi viteza. Totusi, toate aceste politici pe care cartile de management sau analistii le lauda nu aduc consumatorii la coada in fata magazinelor pentru a cumpara ultimul model de desktop Dell. Poate doar producatorii consolelor de jocuri pot concura aici.
Religia Apple are insa cei mai multi adepti. O religie care l-a indreptatit pe Steve Jobs sa mai anunte la aceeasi conferinta ca numele companiei, Apple Computer Incorporated, a fost schimbat, renuntand la cuvantul care duce cu gandul la trecutul in care Apple producea doar calculatoare. Phil Schiller, senior vice president al companiei, spune ca schimbarea de nume nu inseamna perspectiva iesirii din afacerile cu calculatoare: Vindem calculatoare Macintosh, vom continua sa le vindem si suntem multumiti de rezultate. Insa acum Apple este mai cunoscuta drept inventator al playerului iPod. Si daca in continuare cultul pentru aceasta marca ramane la fel de puternic, peste alti cativa ani Apple va fi etichetat drept producatorul telefoanelor mobile iPhone. Este cel mai bun iPod pe care l-am facut vreodata, spunea Steve Jobs imediat dupa prezentarea noului telefon.
In termenii de comparatie clasici, iPhone are camera foto de 2 megapixeli, este quadband, are conectivitate EDGE si Wi-Fi si hard disk de 4 sau 8 GB. In termenii fanilor Apple, telefonul este un iPod la care se poate vorbi, are acelasi sistem de operare ca un calculator Mac (OS X), are un singur buton pe partea frontala si comenzile se fac prin atingerea cu degetul, isi da seama cand este rotit la 90 de grade pentru a roti concomitent si pozele sau filmele.
Suficiente argumente pentru ca actiunile Apple pe bursa Nasdaq sa cunoasca doua salturi. Cu o zi inainte de anuntata lansare, actiunile au crescut cu 6%, iar miercurea trecuta, in ziua anuntului, cotatia a mai castigat 4,79% si pentru un scurt interval de timp a ajuns la un maxim istoric de 97,80 de dolari. Unul dintre factorii care au determinat insa temperarea cresterii pe bursa a fost, spun analistii, faptul ca iPhone a fost deja lansat de cateva luni, doar ca nu de catre Apple. Pentru ca, tot miercuri, Cisco Systems anunta ca a dat in judecata Apple pentru ca foloseste o marca inregistrata din proprietatea Infogear, companie cumparata de Cisco in urma cu cativa ani. De la inceputul anului trecut, Apple a initiat mai multe discutii cu reprezentanti ai Cisco pentru a incerca sa gaseasca o cale prin care sa poata folosi acest brand si eventual sa il cumpere. Dar negocierile se pare ca nu au fost finalizate, iar Apple anunta practic un produs ce poarta un nume care nu-i apartine.
Un risc asumat de Steve Jobs, pentru ca timpul nu a trecut inca. Desi anuntat si prezentat, telefonul nu va putea fi cumparat pana in luna iunie in Statele Unite si abia din 2008 in Europa si
Iar unii analisti isi pun intrebarea daca pretul telefonului, in ciuda elegantei si a ecranului mare, este competitiv. Asteptarile pentru iPhone sunt pozitive, dar nu este sigur de acum ca Apple va fi castigator in competitia cu o intreaga gama de operatori mobili, producatori de telefoane sau cu Microsoft; fiecare dintre ei are interese la fel de mari sa marcheze in acelasi teren, comenteaza James McQuivey, profesor la
Totusi, asteptarile oficiale ale Apple sunt moderate. Compania spera sa vanda aproximativ 10 milioane de telefoane mobile in 2008, adica 1% dintr-o piata pe care Nokia are deja 17%. Anul trecut in toata lumea au fost vandute 957 de milioane de telefoane mobile. In plus, in prima faza iPhone va fi disponibil doar pentru clientii celei mai mari retele americane de telefonie mobila, Cingular Wireless, controlata integral de AT&T. Oficialii Cingular spun ca au fost de acord cu termenii contractului (care de altfel nu a fost facut public) inca inainte de a vedea prototipul telefonului, bazandu-se doar pe reputatia Apple de companie inovatoare.
Alte companii care s-au aliat cu noul iPhone sunt Google si Yahoo!, prima pentru partea de harti prin satelit care vor putea fi interpretate de telefonul GPS, iar a doua pentru cautarea pe Internet si sistemul push e-mail, de afisare instantanee a mesajelor pe masura ce sosesc, sistem care functioneaza la fel ca la un Blackberry. Dar poate cel mai castigat dintre aliati este Hon Hai Precision Industry, o companie taiwaneza de care nimeni nu a auzit, dar careia multi ii folosesc produsele, fie ca poarta marca HP, Nokia sau Apple. Hon Hai este cel mai mare producator mondial de electronice si totodata producatorul best-sellerului iPod Nano. Din 10 dispozitive mobile de ascultat muzica vandute acum, 7 poarta sigla iPod. Putini isi pun intrebarea unde sunt produse si probabil la fel de putini se vor intreba cine fabrica noul telefon al Apple. Singurul lucru care va conta va fi stralucirea neagra a iPhone.
-
Ce inseamna iPhone
SENZORI: Senzorii speciali fac ca telefonul sa se blocheze automat in momentul cand este dus spre ureche pentru a purta o conversatie, spre a evita apasarea accidentala a ecranului tactil si a prelungi durata de viata a bateriei. Acelasi sistem roteste automat o poza de pe ecran, pentru a fi permanent plasata vertical fata de privire in functie de pozitia telefonului.
DESIGN: In afara de butoanele de control al volumului din partea laterala, iPhone-ul are un singur buton frontal, iar operarea se face prin atingerea cifrelor sau a tastaturii virtuale afisate pe ecran. Steve Jobs sustine ca este cel mai subtire si usor smartphone din lume. Cel care a conceput telefonul este Jonathan Ive, acelasi designer care a creat si iPod.
COMUNICARE: Telefonul este lipsit de conectivitatea in retelele 3G, dar functioneaza in EDGE si cele patru benzi de frecventa din lume. Un modem 802.11b/g il face conectabil la orice hotspot pentru a naviga pe Internet sau pentru a se conecta cu alte dispozitive Wi-Fi.
-
Cum sa refaci un monopol
Dupa ce monopolul telecomunicatiilor americane, AT&T, a fost spart in sapte bucati la mijlocul anilor 80, astazi compania este aproape reintregita. Si desi nu mai poate fi vorba de monopol, AT&T devine cea mai mare companie tehnologica din lume.
Cu doua zile inainte de Anul Nou, Federal Communications Commission (FCC), autoritatea
Ca restul companiilor de telecomunicatii care au aparut intre timp ar trebui sa se teama este foarte clar. Ar trebui sa se teama insa si clientii? Intrebarea este fundamentata de faptul ca istoricul AT&T nu este imaculat. Incepand cu anii 50 si pana la sfarsitul anilor 70, incercand sa realizeze cea mai mare retea de telecomunicatii de pe Pamant, compania a provocat falimentul concurentilor care avea servicii de telefonie de lunga distanta (intre state). AT&T s-a impus apoi ca una din primele companii care au inceput sa ofere telefonie mobila sau servicii de robot telefonic, reus
In Statele Unite, problema furnizorilor de acces la Internet (servicii pe care compania le ofera acum) este acum de a gasi o metoda de taxare suplimentara a surselor de consum semnificativ de banda larga, intens utilizate de americani, pentru ca serviciile oferite de ele sufoca reteaua de fibra optica. E vorba de serviciile oferite de distribuitorii de infotainment online, companii de Internet cum sunt Google (mai nou cu YouTube), Yahoo! sau studiouri de filme. In aceste conditii, forta data de dimensiunea de acum a AT&T este de natura sa ingrijoreze. Desigur, institutia de reglementare a pietei ar pedepsi orice tentativa de exercitare a unei pozitii dominante. Dar e vorba de nuante. AT&T nu ar fi nevoita nici macar sa opreasca accesul furnizorilor de continut: ar fi suficient ca fostul monopol sa ajusteze usor cantitatea de date care ii traverseaza la un moment dat infrastructura. Iar serviciile care au nevoie de capacitati mari de trafic ar fi direct afectate prin faptul ca un clip video, bunaoara, ar trebui sa fie urmarit de catre utilizatori in secvente sacadate. Evident, AT&T nu poate intinde coarda foarte mult in detrimentul propriilor clienti, dar discutiile atrase de puterea nou dobandita a operatorului ar putea readuce in actualitate taxarea distribuitorilor de continut.
Preluarea de anul trecut a BellSouth a fost catalogata de bancherii de la Goldman Sachs drept tranzactia anului. E drept ca e suficienta aritmetica pentru a ajunge la aceeasi concluzie. Au fost platiti 67 de miliarde de dolari prin schimb de actiuni pentru BellSouth, impreuna cu reteaua de telefonie mobila Cingular Wireless si site-ul YellowPages.com, cu venituri semnificative din publicitate, iar procesul va fi finalizat complet pana la sfarsitul acestei luni. De altfel, Cingular Wireless reprezenta deja un punct comun pentru cele doua companii, cu actiunile impartite 40/60 intre AT&T si BellSouth. Cele doua companii combinate vor putea economisi, in urma preluarii, 2 miliarde de dolari la nivelul anului 2008, doar pe baza sinergiilor noului grup, iar in 2010 se estimeaza ca suma va ajunge la 3 miliarde de dolari. Niciun parteneriat intre doua companii independente, indiferent cat de bine conduse ar fi, nu poate egala viteza si eficienta unei singure companii, declara Edward Whitacre, CEO al AT&T.
Dar uriasul grup telecom proaspat format nu mai seamana deloc cu cel de la momentul spargerii fostului monopol din anii 80. Toata infrastructura functioneaza pe tehnologie IP mai eficient ca niciodata, iar telefonia mobila va contribui cu o treime la nivelul veniturilor din 2008, apreciaza reprezentantii companiei. Dar poate cel mai important aspect, din punctul de vedere al lui Edward Whitacre, este ca se detaseaza si mai mult de principalul sau competitor, Verizon Communications. Unul dintre punctele puternice ale Verizon il reprezinta reteaua de telefonie mobila Verizon Wireless, cu circa 60 de milioane de clienti – un joint-venture intre Verizon Communications (55%) si Vodafone (45%).
Acum, imensa piata de telecomunicatii a Statelor Unite inseamna doar trei operatori, iar al treilea, Qwest Communications International, e deja un jucator din liga mica, cu mult sub AT&T si Verizon Communications. Si chiar daca achizitia BellSouth ii va aduce fara indoiala beneficii importante lui Whitacre, managerul nu va fi scutit de batai de cap. In urmatorii cinci ani, veniturile companiei nu sunt estimate sa urce cu mai mult de 1% in fiecare an. In zonele in care se extinde – televiziune prin cablu si servicii de Internet – exista companii concurente puternice, cum ar fi Comcast sau chiar Google. Iar anul viitor Whitacre implineste 65 de ani, varsta la care teoretic ar trebui sa se pensioneze. Dar o va putea face impacat ca a reusit sa duca la bun sfarsit cea mai mare fuziune realizata vreodata in Statele Unite.
-
Cateva mici compromisuri
Pentru a primi aprobarea din partea autoritatii antitrust, Edward Whitacre a trebuit sa se angajeze ca va lua cateva masuri care sa ofere un avantaj pe piata companiei concurente Verizon Communications.
- Internet prin fibra optica pentru viitorii clienti ai AT&T cu abonament de 10 dolari pe o perioada de 30 de luni. Practic, abonamentul va deveni mai ieftin decat cel mai mic abonament de acum al AT&T (15 dolari) sau al BellSouth (25 de dolari).
- Modem in banda larga gratuit pentru clientii AT&T sau BellSouth care isi schimba serviciul de Internet prin dial-up cu unul broadband. Tinand cont si de prima conditie, se presupune ca, daca nu va inregistra pierderi pe aceasta divizie, castigurile vor fi insignifiante.
- Viitorii clienti vor putea cumpara doar serviciul de furnizare de acces Internet, spre deosebire de situatia de azi, in care era obligatoriu sa existe sau sa fie instalata si o linie de telefonie fixa.
- AT&T si-a asumat obligatia de a vinde licentele BellSouth de spectru de frecventa pentru Internet broadband prin unde radio, pentru a deschide mai mult competitia. AT&T va utiliza in continuare licentele proprii.
-