Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • Ce urmareste "Skype de Romania"

    Numarul de abonati romani pe care spera sa-i atraga intr-un an si jumatate Iristel, care a lansat serviciul de telefonie online BroadFone.

     

    – BroadFone mizeaza pe clientii de business care circula mult in strainatate si folosesc intensiv telefonul

     

    – Serviciul companiei Iristel practica pentru convorbirile internationale tarife de 2,8 eurocenti pe minut fata de 6-7 eurocenti pe minut – la cat se tarifeaza apelurile clasice

     

    – Iristel vrea sa se alieze cu un furnizor de comunicatii (CATV, opertaor mobil) pentru accesul la o baza larga de clienti

     

    – Mario Pavoni spera ca noul serviciu sa-i aduca nu neaparat volume mari de vanzari, ci marje de profit substantiale.

     

  • Skype de Romania

    Sunt din ce in ce mai multi cei care spun ca telefonia de tip Voice-over-IP (voce prin Internet) va genera urmatoarea revolutie in telecomunicatii. Punctul de pornire al acestei revolutii este platforma de telefonie online Skype, recent achizitionata de site-ul de licitatii eBay pentru 4,1 miliarde de dolari. Revolutia a ajuns si in Romania: o companie telecom a lansat un serviciu de tip Skype.

     

    BroadFone – asa se numeste serviciul de telefonie online lansat de Iristel, operator de telecomunicatii din Romania detinut in proportie de 75% de compania canadiana Iris Technologies Canada si 25% de omul de afaceri roman Mario Pavoni. Pe scurt, prin BroadFone se pot face apeluri internationale prin intermediul calculatorului la costuri de peste doua ori mai mici decat prin retelele mobile sau fixe.

     

    Cum functioneaza BroadFone? Utilizatorii serviciului primesc un numar de autentificare din Romania (asemanator cu unul obisnuit) pe care pot fi apelati de pe orice telefon. Convorbirile sunt receptionate fie prin intermediul computerului, fie prin intermediul unui modem conectat la telefon.

     

    Daca Skype, multumita gratuitatii apelurilor intre doua computere, a ajuns un serviciu extrem de popular, utilizat de 54 de milioane de oameni, BroadFone mizeaza in special pe clientii de business care circula mult in strainatate si vor sa sune in Romania cu costuri mai mici decat cele practicate in retelele fixe sau cele ale operatorilor mobili.

     

    “Nu vrem sa ne substituim serviciilor de roaming oferite de operatorii de telefonie mobila, ci furnizam mai degraba o alternativa” destinata celor ce lucreaza mult timp pe calculator, in special pe laptop, precizeaza Mario Pavoni, actionar si CEO al operatorului Iristel. Avantajele vin atât din usurinta de a da si primi telefoane in timpul lucrului la calculator, prin intermediul unui set de casti cu microfon, cât si din costurile mici. “In vreme ce toti ceilalti furnizori de telefonie internationala practica tarife de 6-7 eurocenti pe minut, serviciul nostru va costa 2,8 eurocenti pe minut”, explica directorul Iristel. La costul convorbirilor se adauga un abonament de cinci euro pe luna. De pe BroadFone se pot face apeluri in SUA, Canada, precum si in majoritatea statelor europene. In plus, utilizatorilor li se pot aloca si numere din strainatate pe care partenerii din tarile respective ii vor apela platind costul unei convorbiri locale.

     

    Modelul de business al Skype este diferit de cel al Iristel. Skype a dezvoltat un serviciu de telefonie pe platforma unui site, in vreme ce Iristel vine, invers, cu experienta din zona telecom, ca operator de telefonie alternativa care a inceput sa vanda cartele preplatite pentru convorbiri internationale imediat dupa liberalizarea pietei de telefonie in 2003. Iar daca, pe langa clientii serviciului gratuit, Skype a atras si doua milioane de utilizatori ai serviciilor premium (cu plata), de pe urma carora se sustine financiar, Iristel se adreseaza direct utilizatorilor care platesc.

     

    Intr-un an si jumatate, directorul Iristel crede ca ar putea atrage 10.000 de abonati. Strategia lui Pavoni este sa se asocieze cu un furnizor de telecomunicatii (operator de telefonie mobila, de cablu sau Internet) care sa ofere clientilor sai de business inca un serviciu. Intr-o asemenea asociere, Iristel va veni cu operarea serviciului, iar compania de comunicatii mobile si terestre ar aduce baza de clienti, brand-ul si forta de marketing. Deocamdata, serviciul BroadFone va fi distribuit prin intermediul marilor retaileri IT.

     

    O alta posibila asociere se poate face intre Iristel si un comerciant important de PC-uri. In acest caz, avantajul ar consta in vanzarea serviciului “la pachet” cu un calculator. “Tendinta internationala merge catre integrarea in PC a tuturor informatiilor si serviciilor de care are nevoie un om de afaceri: informatii financiare, servicii de e-banking si telefonie”, explica Mario Pavoni. Tot in ideea de a integra cat mai multe facilitati, serviciul romanesc va permite de la anul trimiterea de mesaje SMS si faxuri.

     

    Daca va reusi sa atraga 10.000 de clienti peste un an sau doi, Iristel va fi rentabil. O data atinsa aceasta masa critica, veniturile ar putea ajunge la circa 800.000 de euro sau chiar la un milion, iar marjele de profit brut se pot ridica la 50%. Iristel este interesat sa atraga cat mai multi abonati, intrucat abonamentul este principala lor sursa de venit, din convorbirile propriu-zise castigand prea putin, pentru ca tarifele sunt reduse.

     

    Cat despre revolutia pe care analistii prognozeaza ca o vor genera serviciile de telefonie online, utilizatorii britanici ai Skype au mers pana acolo incat au inventat verbul “to skype”, care in traducere libera inseamna a da telefon prin intermediul Internetului. Reclama mai mare de atat nici ca se poate.

  • Proiectul Gutenberg

    Putina lume stie ca primul proiect de tip “biblioteca digitala” s-a nascut de fapt in 1971, la ideea americanului Michael Hart, student pe atunci la Universitatea Illinois. Fara sa-si propuna obiective atat de ambitioase ca Yahoo sau Google astazi, Hart a dorit sa digitalizeze doar operele literare “libere”, neprotejate prin copyright. Proiectul sau se extinde si astazi (www.gutenberg.org).

     

    AMBITIE. Hart insusi a tastat la computer, cuvant cu cuvant, primele sute de carti ale Proiectului Gutenberg. Cand Internetul s-a globalizat, in anii ”90, proiectul sau a fost vazut dintr-o data in alta lumina. Hart a continuat sa tasteze carti, dar a inceput sa coordoneze munca a zeci si apoi sute de voluntari care i s-au alaturat de pe toate meridianele.

     

    DIMENSIUNI. Numarul cartilor electronice din biblioteca Gutenberg a crescut de la 1.000 (in 1997) la 2.000 (in 1999) si apoi la 10.000 in 2003. In acel moment, Hart avea o echipa de 1.000 voluntari in toata lumea, care digitalizau 350 de carti in fiecare luna. Hart si-a propus sa aiba 1 milion de carti disponibile in anul 2015.

     

    CUM LUCREAZA. Cartile sunt transpuse in format “text”, iar cuvintele care sunt scrise pe hartie cu font italics, bold sau subliniat, in computer sunt scrise cu litere mari, astfel incat formatul sa fie inteles de orice tip de sistem de operare sau software. Apoi, fiecare carte este corectata succesiv de doua persoane. Daca originalul este in stare precara, cum e cazul cartilor foarte vechi, nu este scanat, ci textul este introdus manual, cuvant cu cuvant.

  • Open Content Alliance

    Proiectul Google de a digitaliza toate operele importante pentru omenire, intrat temporar in impas, a fost contracarat de o initiativa similara, promovata de Yahoo (www.opencontentalliance.org).

     

    ECHIPA. In asociatia Open Content Alliance se mai afla, alaturi de Yahoo, companii precum Adobe si Hewlett-Packard, dar si organizatii ca Internet Archive, European Archive, University of California, University of Toronto.

     

    FOND DE CARTE: University of California va scana initial 5.000 de volume, urmand ca anul viitor sa adauge intre 5.000 si 15.000 de noi carti. Acestea vor fi alese dintre cele 33 de milioane de volume care apartin celor 10 biblioteci ale universitatii. Si University of Toronto a scanat deja 2.000 de volume. Planul initial al proiectului Yahoo prevede un numar de 18.000 de volume scanate.

     

    INTEGRARE. Scopul declarat al Yahoo este nu de a scoate bani, ci de a-si creste vizibilitatea pe Internet. Fiecare carte scanata si introdusa in biblioteca va fi indexata in motorul de cautare al Yahoo, pentru a putea fi regasita de orice “internaut” cu usurinta si pe gratis. Oficialii Yahoo afirma ca informatiile vor fi puse si la dispozitia altor motoare de cautare, inclusiv Google.

  • Google Print

    Lansat in decembrie anul trecut, proiectul Google Print si-a propus sa scaneze toate operele literare importante ale omenirii. Google vrea sa scaneze integral toate cartile, chiar si pe cele protejate de copyright (din care insa va afisa online numai unele fragmente), ceea ce a provocat numeroase proteste. Momentan, proiectul este in stand-by.

     

    CUM FUNCTIONEAZA. Utilizatorii motorului de cautare Google acceseaza adresa print.google.com, unde pot efectua cautari dupa cuvinte cheie. Rezultatele vor arata paragrafe ori anumite pagini din cartile protejate de copyright sau carti intregi, daca acestea nu sunt sub copyright.

     

    DE UNDE PROVIN CARTILE. Volumele provin in principal din doua surse: edituri si biblioteci. Cel putin deocamdata, Google nu are o politica prin care sa solicite acordul expres al autorului pentru ca opera sa-i fie copiata in format digital.

     

    PROBLEME LEGALE. Google a fost dat in judecata la sfarsitul lunii septembrie de Authors Guild, o asociatie americana de aparare a drepturilor scriitorilor. Verdictul Curtii Supreme i-ar putea forta pe oficialii Google sa schimbe complet conceptul proiectului.

  • Razboi in biblioteca

    Google si Yahoo si-au mutat batalia intre milioane de rafturi cu carti, de unde fiecare afirma raspicat ca va salva trecutul literar al omenirii. De fapt, miza este mai concreta: mai multi utilizatori inseamna profit mai mare si o lovitura dura data adversarului.

     

    In cazul gigantilor online Google si Yahoo, pretextul e mai putin important decat razboiul in sine. In incercarea de a atrage cat mai multi utilizatori pe site-urile lor, cele doua companii gasesc aproape zilnic un subiect de disputa – cine cauta prin cele mai multe documente electronice, cine are cel mai bun serviciu de e-mail, cine are rezultatele cele mai relevante la cautari online si asa mai departe. Micile “intepaturi” cotidiene au insa o miza cruciala: cine isi va crea imaginea de companie mai eficienta si mai utila clientilor sai va castiga pe termen lung. Si va lua probabil si publicul celeilalte.

     

    Acum, pentru a demonstra ca este mai tare, Yahoo este gata sa intre intr-o batalie de uzura, una in care Google a esuat, cel putin deocamdata. Este vorba de crearea unei biblioteci digitale mondiale, care sa ofere utilizatorilor acces la cele mai importante carti din istoria omenirii.

     

    Miza acestor proiecte online este cu siguranta una foarte mare. Pana in 2020, aproape 90% din publicatii vor fi disponibile in format digital si numai 10% vor fi tiparite exclusiv pe hartie, conform un studiu realizat de biblioteca centrala britanica British Library. Aproape 45% din publicatiile editate peste 15 ani vor fi prezentate in dubla varianta – si in format digital, dar si pe hartie, iar restul de 45% vor fi exclusiv digitale, spun specialistii in domeniu.

     

    Desi a plecat primul din blocstarturi in cursa pentru digitalizarea cartilor, cel mai popular motor de cautare online, Google, s-a impotmolit intr-un hatis legal creat de criticii proiectului. Acestia – edituri, tipografii, scriitori, profesori – au acuzat ca proiectul Google Print este periculos pentru ca nu stabileste o metoda clara de lucru astfel incat sa nu fie incalcate drepturile de autor. Mai exact, Google nu solicita acordul autorilor pentru a le copia cartile in format digital.

     

    Yahoo promite sa nu repete greselile rivalului sau si a anuntat ca nu va scana decat cartile pentru care a primit explicit acordul autorilor. Reversul monedei este ca, inevitabil, biblioteca sa digitala va fi mai saraca in continut decat cea a Google. Pe cine vor alege utilizatorii? Este greu de gasit un raspuns clar, insa o trecere in revista a istoriei recente a conflictului poate fi de ajutor.

     

    Aparuta abia in 2004, ideea scanarii tuturor operelor importante ale omenirii si transpunerea lor pe Internet a castigat de-a lungul timpului foarte multi suporteri, dar si foarte multi adversari. Google spera sa faca  continutul acestor carti accesibil pentru milioanele de internauti din toata lumea, creand nu numai cea mai importanta resursa de informatii online, dar si un motor serios pentru dezvoltarea serviciului de reclame care sustine toate activitatile companiei.

     

    Utilizatorii ar fi putut astfel sa caute citate in cartile favorite, sa vizualizeze fragmentele importante, dar si recenziile si comentariile de rigoare. Probabil, editurile interesate ar fi platit bani grei pentru ca utilizatorul sa fie redirectionat spre site-urile lor de web pentru a cumpara aceste carti in format fizic. Cat despre cartile iesite intre timp de sub protectia copyright-ului, ele ar fi fost accesibile integral, fara restrictii.

     

    Poate tocmai perspectiva unei lumi in care nimeni nu ar mai fi mers la biblioteca pentru ca ar fi accesat cartile pe Internet i-a facut pe mai-marii acestui domeniu sa se opuna planului Google, spun sustinatorii companiei care opereaza cel mai mare motor de cautare de pe Internet.

     

    In schimb, asociatia americana Authors Guild, care protejeaza drepturile autorilor, a dat in judecata Google la sfarsitul lunii trecute, acuzand compania ca proiectul sau este o “campanie masiva de incalcare a copyright-ului”. Chiar daca Google nu publica online decat unele pagini din cartile protejate de copyright, scaneaza acele carti in intregime. Iar Authors Guild acuza Google ca nu are dreptul sa scaneze nici o pagina fara acordul explicit al autorului. Google, spre deosebire de Yahoo, aplica o politica de tip “opt-out”: daca un autor nu vrea ca opera sa sa fie scanata si introdusa in biblioteca digitala, el trebuie sa solicite acest lucru in mod explicit. Dupa ce a fost data in judecata, compania a decis sa sisteze scanarile de carti pana la 1 noiembrie, pentru a le da ragaz celor care nu doresc sa le fie digitalizate cartile sa anunte explicit acest lucru. Totusi, asta nu a domolit deloc tonul criticilor.

     

    Intr-o scrisoare publicata de prestigiosul The New York Times, presedintele asociatiei Authors Guild, Nick Taylor, acuza: “Prin faptul ca transpune in format digital munti de carti protejate de drepturile de autor fara sa aiba permisiune, Google impune propriul concept <renegade> despre copyright. Ei decid ce este bine pentru noi si confisca proprietate privata pentru a-si pune planul in aplicare”.

     

    N-a mai durat mult si scandalul a luat amploare. Editura americana Rowman&Littlefield a dat o lovitura grea proiectului Google Print. Ce s-a intamplat, concret? Dupa ce unul din clientii editurii, scriitorul  Jack Neusner, a solicitat Google sa nu includa cartile sale in proiect, spunand ca accepta numai daca este platit, Google i-a cerut acestuia sa dovedeasca ca detine intr-adevar drepturile de autor.

     

    Reactia editurii a fost violenta. Nu numai ca si-au sustinut autorul “cu trup si suflet”, dar au spus ca se retrag cu totul din proiect si au cerut Google sa distruga toate copiile digitale facute pana in prezent cartilor tiparite de Rowman&Littlefield.

     

    Iar acum insasi ideea care sta la baza proiectului Google este pusa la indoiala: de ce sa construiesti o biblioteca “gri”, cu unele carti protejate de copyright pentru care nu ai acordul explicit al autorului, cand poti sa faci o colectie curata, chiar daca cu mai putine titluri, unde fiecare opera a fost in prealabil confirmat de cel care detine drepturile?

     

    “Aceasta ar fi o metoda mai buna”, argumenteaza presedintele Authors Guild in articolul publicat in The New York Times. “Haideti sa construim o biblioteca digitala adevarata, nu doar “fragmentele”. Scriitorii sustin ideea, dar nu cu sacrificarea propriilor drepturi”.

     

    Pana una-alta, chiar daca are sabia tribunalului atarnata deasupra capului, Google Print s-a lansat si functioneaza. Compania colaboreaza de la inceput cu Universitatile din Michigan, Harvard, Stanford si Oxford, dar si cu Biblioteca Centrala Publica din New York.

     

    In vara aceasta, Google a cerut editurilor europene care sunt dispuse sa colaboreze la proiect sa trimita materiale in alte limbi decat engleza, decizie care vine sa completeze continutul majoritar anglo-american din cadrul bibliotecii digitale.

     

    Poate tocmai de aceea, biblioteca online a Google include si autori romani. Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Gabriel Liiceanu nu lipsesc din indexul Google, insa din pacate nu sunt de gasit editii in limba romana.

     

    Totusi, analistii asteapta cu interes un deznodamant in cazul Google Print. Nu este exclusa o decizie prin care compania sa fie nevoita sa regandeasca de la zero intregul proiect.

     

    Profitand de faptul ca Google este tinut in sah, Yahoo a decis ca este timpul sa intre in scena. Zis si facut, iar toate reflectoarele mass-media s-au intors instantaneu in directia sa: promisiunea pe care portalul online a facut-o utilizatorilor sai este ca biblioteca digitala mondiala va deveni realitate si nu numai ca nimeni nu se va opune, dar chiar criticii de pana acum vor sustine ideea din toata inima.

     

    Compania si-a intitulat proiectul Open Content Alliance, iar printre partenerii sai se numara nume sonore precum Adobe si Hewlett-Packard, dar si universitati sau organizatii non-profit.

     

    Biblioteca digitala va cuprinde atat carti din biblioteci publice, cat si carti protejate prin drepturi de autor. Iar metoda folosita pentru a scapa de acuzatiile de incalcare a copyright-ului este simpla: Yahoo nu va “digitaliza” nici o opera decat daca obtine acordul clar al detinatorului drepturilor, sau daca este vorba de un titlu din patrimoniul public (care nu intra sub incidenta copyright-ului).

     

    Intreaga biblioteca va fi pusa la dispozitia utilizatorilor, gratuit, pe un site special, www.opencontentalliance.org, insa continutul indexat va putea fi oferit utilizatorilor si de mari motoare de cautare, inclusiv Google, atunci cand utilizatorii efectueaza o cautare dupa un anumit material, au explicat oficialii Yahoo.

     

    Yahoo a mai anuntat ca biblioteca sa va cuprinde, pe langa carti, si fisiere audio, filme, muzica, si discursuri ale marilor personalitati. In total, va fi vorba de peste 18.000 de titluri, majoritatea din cultura americana (inclusiv opere ale lui Mark Twain, Henry James si Edgar Allan Poe, conform oficialilor Yahoo), dar si din alte culturi.

     

    Si acesta este doar inceputul, avertizeaza Yahoo. “Vom adauga mult mai multe pe masura ce ne dezvoltam. Vrem sa atragem cat mai multe organizatii, biblioteci si edituri si ii invitam pe care sustin ideea noastra sa ni se alature”.

     

    Iar oficialii Yahoo nu scapa nici o ocazie de a sublinia faptul ca metoda lor de lucru se delimiteaza net de cea a Google. “Biblioteca virtuala va oferi acces liber catre continut, asigurandu-ne in acelasi timp de faptul ca drepturile detinatorilor de copyright sunt respectate”, se arata intr-un comunicat al Yahoo. “Continutul complet al cartilor va putea fi accesat si descarcat liber si in totalitate de catre oricine”, au mai spus oficialii Yahoo.

     

    Amploarea acestui proiect va presupune costuri foarte mari, insa Yahoo nu a precizat intreaga suma necesara pentru a transforma biblioteca virtuala in realitate. Pentru primul an de desfasurare a Open Content Alliance, Yahoo va investi intre 300.000 si 500.000 de dolari, HP si Adobe vor contribui cu partea de hardware necesara, iar universitatile partenere, din Toronto si California, vor investi probabil sume apropiate de cele cheltuite de Yahoo.

     

    Organizatia Internet Archive, care face parte de asemenea din Open Content Alliance, a pus bazele unui punct de lucru la Universitatea din Toronto, unde a scanat deja 2.000 de volume, la costul aproximativ de 0,10 dolari pe pagina.

     

    “Ceea ce este foarte interesant la acest proiect este ca pot rezulta colectii de informatii relativ specializate, pe diferite subiecte. Astfel vor fi aduse in acelasi loc informatii relevante la scara globala, iar asta este intr-adevar extraordinar”, a spus Carole Moore, directorul bibliotecii Universitatii din Toronto.

     

    Richard Terdiman, profesor de literatura la University of California, a spus la randul sau ca tipul de abordare pregatit de Yahoo este mult mai putin probabil sa provoace scandal in randul detinatorilor de drepturi de autor. “Pana cand Curtea Suprema va decide ce inseamna utilizare corecta si daca modelul Google este sau nu legal, ei (Yahoo – n.r.) nu vor trebui sa-si piarda trei sferturi din timp in tribunal”.

     

    Iar pana cand justitia va ajunge la o concluzie, e greu de spus ca Yahoo va avea timp sa se plictiseasca. Conform specialistilor, 15% din continutul celor mai multe biblioteci universitare reprezinta carti care au iesit de sub protectia drepturilor de autor. Cu alte cuvinte, Yahoo le poate scana fara grija, pentru ca nu va veni nimeni sa le revendice.

     

    In prezent, institutii precum Arhiva Nationala a Marii Britanii si Arhiva Europeana sunt in curs sa decida ce materiale vor oferi pentru noul proiect anuntat de Yahoo. Rezultatul final va fi o colectie uriasa online de continut disponibil gratuit utilizatorilor de Internet. Primele carti scanate si publicate online ar trebui sa apara pana la finalul acestui an, iar toate cele 18.000 de titluri sunt prevazute sa fie gata pana la sfarsitul lui 2006.

     

    Insa lupta pentru intaietate pe domeniul bibliotecilor digitale nu se opreste pe continentul american. Avertizate de initiativa Google, autoritatile europene s-au mobilizat pentru a initia un proiect similar, care sa promoveze insa in primul rand cultura europeana.

     

    Bibliotecile nationale din 19 tari de pe batranul continent au semnat anul acesta o motiune comuna. “Directorii bibliotecilor nationale doresc sa sprijine o initiativa comuna a liderilor europeni privind furnizarea ampla si sistematica in format digital a operelor care apartin patrimoniului continentului nostru”, au anuntat oficialii Bibliotecii Nationale Franceze, care a initiat acest contra-proiect. Initiativa a fost semnata de bibliotecile nationale a 19 tari din UE, printre care Germania, Italia, Polonia sau Ungaria.

     

    Insa e greu de spus ca la nivelul continentului exista o viziune 100% unitara. Conducerea Bibliotecii Nationale a Marii Britanii a anuntat ca institutia sprijina initiativa, insa nu a semnat deocamdata motiunea. Biblioteca Nationala Portugheza si-a dat acordul scris, dar are nevoie de validarea ministerului in subordinea caruia se afla. Cipru si Malta si-au dat acordul de principiu, iar pozitia Letoniei nu este cunoscuta inca.

     

    Pentru ca, singura, nici o natiune nu ar fi capabila de o contraofensiva semnificativa, presedintele Bibliotecii Nationale Franceze, Jean-Noël Jeanneney, a solicitat o mobilizare a intregului continent european. Dupa el, scopul principal este sa se evite “o dominatie covarsitoare a Americii in viziunea pe care generatiile viitoare si-o vor crea despre lume”.

     

    Pregatindu-se pentru acest viitor digital, responsabilii bibliotecii centrale britanice au fost printre primii care au investit pentru a putea stoca si arhiva si publicatiile care vor fi in totalitate electronice. Materialele digitale, chiar daca par mai rezistente in timp, nu sunt nici ele indestructibile, spun specialistii. “Daca nu ne ingrijim de aceste publicatii, nu vor supravietui pentru a putea fi citite de generatiile viitoare”, a declarat un oficial al British Library.

     

    In acest moment, statisticile arata ca cele mai citite publicatii electronice sunt jurnalele personale online (weblog, prescurtat blog). Pe de alta parte, nu trebuie uitat faptul ca opere esentiale, precum cele ale lui Shakespeare, au fost de asemenea transpuse in format digital. La fel, au fost scanate ziarele din secolul 18 si alte asemenea publicatii, aflate in lupta cu timpul.

     

    Iar British Library include acum o varietate larga de lucrari pe diverse suporturi, de la oasele sculptate din neolitic, pana la publicatiile online. Cuprinde peste 160 de milioane de carti, dar si timbre, inregistrari audio, harti sau chiar bilete de teatru din secolul 19.

     

    Provocarea secolului acesta va fi transpunerea istoriei omenirii in format digital, pentru a ne asigura ca trecutul nu se va pierde si nu va fi uitat, spun specialistii. In ce priveste pastrarea operelor literare importante, ar fi in avantajul tuturor ca proiectul Google, cel al Yahoo, sau amandoua in acelasi timp, sa reuseasca. Dar ramane de vazut daca lupta dura intre cei doi giganti online, care au ca prim obiectiv castigarea de cat mai multi utilizatori in dauna celuilalt, nu va avea drept victima colaterala insasi ideea generoasa a bibliotecii digitale mondiale.

     

    …………………………..

     

    “Prin faptul ca transpune in format digital munti de carti protejate de drepturile de autor fara sa aiba permisiune, Google impune propriul concept <renegade> despre copyright” -Nick Taylor, Authors Guild.

     

    “Biblioteca virtuala va oferi acces liber catre continut, asigurandu-ne in acelasi timp de faptul ca drepturile detinatorilor de copyright sunt respectate” – Yahoo.

  • OpenWorld, pe scurt

    Oracle OpenWorld s-a desfasurat intre 19-22 septembrie la centrul de conferinte Moscone Center din San Francisco. Evenimentul a inclus conferintele anuale ale PeopleSoft si JD Edwards, companii preluate recent de Oracle.

     

    PARTICIPANTI. 35.000 de persoane au asistat live la eveniment si 50.000 de vizitatori s-au inregistrat pe site-ul OpenWorld pentru a participa online.

    ORGANIZARE. Au avut loc peste 800 de sesiuni de discutii pe diverse teme, fiind organizata si o expozitie cu cateva mii de standuri cu partenerii si clientii Oracle.

    RECORD. “Acesta este intr-adevar cel mai mare eveniment din istoria Oracle si suntem foarte multumiti ca putem gazdui mii de clienti si parteneri la aceasta editie”, a spus vicepresedintele de marketing al companiei, Karen Gainey.

  • Noutati la OpenWorld

    La evenimentul Oracle OpenWorld, compania a anuntat o serie de parteneriate noi si schimbari de strategie.

     

    BRANDING. Oracle a anuntat la San Francisco debutul unui program de branding la nivel mondial, “Powered by Oracle”. Programul isi propune sa promoveze solutiile partenerilor care sunt construite pe tehnologie Oracle sau ruleaza aplicatii ale acestei companii.

    DELL. Parteneri de aproximativ trei ani, Oracle si producatorul de computere Dell si-au extins acordul de distributie globala cu inca doi ani. Astfel, Dell va continua sa ofere servere si echipamente de stocare cu software Oracle preinstalat, fiind extinsa si gama de aplicatii distribuite.

     

    IMM. Interesul in crestere al furnizorilor de tehnologie pentru clientii de tip IMM s-a concretizat intr-un parteneriat de distributie intre Oracle si compania americana Ingram Micro. Ingram va distribui catre companii mici si mijlocii din peste 100 de tari baze de date si solutiile din gama Oracle Fusion Middleware.

  • Colectie de Orac(o)le

    Nu, nu era un concert rock. Cu toate ca muzica urla din toate puterile in acelasi ritm cu orga exploziva de lumini, iar pe peretii transformati in ecrane curgeau siluete digitale in toate directiile, ceea ce era pe cale sa inceapa nu era un concert, ci o conferinta de business in adevaratul sens al cuvantului.

     

    Fiecare dintre cei peste 10.000 de oameni care au reusit sa prinda un scaun in cea mai mare sala a centrului de conferinte Moscone Center din San Francisco a simtit din plin basii in stomac in clipa in care “announcer-ul” l-a invitat in scena pe Larry Ellison, seful gigantului software Oracle.

     

    “Am auzit ca nu mai exista nici o camera de hotel libera in San Francisco“, si-a inceput Ellison discursul. “Acum inteleg de ce”, a spus el aruncand o privire in jurul salii pline. Si totusi, ceea ce vedea el nu era totul. In alte sali ale centrului de conferinte, alti aproximativ 25.000 de participanti ii urmareau discursul pe ecrane digitale uriase. In total, la OpenWorld au fost prezenti 35.000 de oameni, aceasta fiind, dupa spusele organizatorilor, cea mai mare conferinta de business din istoria orasului San Francisco. Oras care, spun localnicii, dupa ce grosul industriei (mai ales cea cinematografica) s-a mutat spre sudul mai insorit, catre Los Angeles, traieste din doua lucruri: turism si gazduirea de evenimente de business.

     

    Personaj carismatic, Ellison atrage ca un magnet audientele cu ocazia fiecarei aparitii publice. Nici de data asta n-a fost altfel, avand in vedere ca OpenWorld este cel mai important eveniment anual organizat de Oracle, iar de la seful companiei se astepta un discurs care sa traseze liniile de baza ale strategiei de viitor a producatorului de software.

     

    Iar asteptarile analistilor n-au fost inselate. Timp de mai bine de o ora, business-man-ul in varsta de 61 de ani, care are drept hobby-uri masinile rapide, avioanele si yachting-ul, a vorbit despre prioritatile companiei sale in urmatorii doi ani, dar si despre modul in care se va modela peisajul industriei IT in aceasta perioada. Seful Oracle a atins si subiecte precum integrarea companiilor cumparate in ultimul timp (compania a cheltuit aproximativ 18 miliarde de dolari in ultimul an pentru achizitionarea de firme rivale), relatia cu SAP, cel mai mare concurent, dar a aruncat o privire si inspre tehnologiile viitorului.

     

    Cel mai important lucru pentru Oracle in urmatoarele 24 de luni? Construirea de software bazat pe standarde deschise (“open standards” sau “open source”, practica prin care o companie produce aplicatii IT fara a pastra exclusivitatea asupra tehnologiilor proprii si da posibilitatea altor producatori sa foloseasca si sa se interconecteze cu produsele respective – n.r.)

     

    “Standardele deschise sunt extrem de importante pentru ca le dau clientilor libertatea de a alege: daca vor, ei trebuie sa poata deconecta, de exemplu, mediul Java construit de noi si sa cupleze foarte usor aplicatia concurenta a celor de la IBM“, a spus Ellison.

     

    “Unul din miturile din jurul ideii de open source este ca acest gen de software este scris de o mana de ciudati care lucreaza toata ziua la Radio Shack (lant de magazine care vinde aparate electrice si electronice – n.r.), iar seara se duc acasa, intra pe Internet si incep sa scrie linii de cod. Numai ca acest lucru nu e adevarat, si unul din cele mai bune exemple este Linux”, a spus el.

     

    Ramanand la capitolul “aplicatii”,  Ellison a criticat strategiile managerilor IT care nu iau in calcul, alaturi de automatizarea proceselor de business, si analizarea eficientei proceselor respective. Conceptul “business inteligence” tocmai la asta se refera. Un software care se ocupa de automatizarea tranzactiilor cu clientii, de pilda, ar trebui sa stie sa-i raporteze managerului si alte informatii esentiale pentru bunul mers al afacerii – de pilda, daca o anumita tranzactie nu cumva depaseste bugetul alocat unui departament. De asemenea, un software care inregistreaza numarul de apeluri prin care clientii solicita asistenta tehnica ar trebui sa se dovedeasca mai inteligent de-atat si sa fie atent ca nu cumva numarul de solicitari sa devina mai mare decat numarul de noi clienti atrasi, caz in care trebuie data alarma, pentru ca e clar ca ceva nu merge bine.

    “Conceptul de business inteligence are un rol simplu: sa ii faca pe oameni sa-si modifice comportamentul. Ajuta-i pe oameni sa stie in ce situatie se afla si ei vor reactiona”, a conchis Ellison.

     

    Intrebat care va fi situatia peste 5 ani in ceea ce priveste competitia cu principalul sau rival, compania germana SAP, Ellison a spus ca piata s-ar putea schimba semnificativ in aceasta perioada. “Ar fi bine sa ne batem doar cu SAP, ar fi mai simplu. Dar trebuie sa luam in calcul si alti competitori, iar Microsoft este unul dintre cei cu cel mai mare potential. Ecosistemul aplicatiilor IT va fi mult mai divers si mai complex peste cinci ani.”

     

    Cei 35.000 de participanti la Oracle OpenWorld s-au inghesuit in San Francisco si din alte motive. Printre cei care au tinut asa-numitele “keynotes” (discursuri esentiale) s-au numarat si inlocuitorul lui Carly Fiorina la conducerea Hewlett-Packard, Mark Hurd, seful celui mai mare producator de cipuri electronice Intel, Paul Otellini, sau directorul executiv al Sun Microsystems, Scott McNealy.

     

    Aflat la prima iesire importanta in public de la numirea sa la conducerea HP in luna martie, Mark Hurd a tinut sa transmita industriei un mesaj clar: la carma companiei a venit o mana-forte, care va urmari cu incapatanare obiectivul esential – simplificarea si eficientizarea afacerii, devenita de-a lungul timpului prea complexa si prea greu de administrat.

     

    “HP este o companie complexa, si multi spun ca a devenit atat de complexa incat este greu sa mai faci afaceri cu ea”. Insa in prezent se fac simplificari la toate nivelurile, a spus el. “Transformam compania, ne concentram mai mult pe cerintele pietei. Vom face sa fie mai usor pentru dumneavoastra sa faceti afaceri cu noi”. Cum va reusi acest lucru, mai concret? Principalele trei obiective sunt comunicarea mai usoara cu HP si in interiorul HP, predictibilitate mai mare a actiunilor companiei si scaderea preturilor, a spus Hurd.

     

    Este adevarat insa ca obiectivele nu sunt foarte simple. Lumea se complica cu fiecare an care trece, iar mediul IT devine tot mai greu de administrat. “In urmatorii cinci ani, vor fi create mai multe date decat in intreaga istorie. Informatii care ar putea umple 37.000 de biblioteci, fiecare de marimea celei a Congresului american, vor fi create anual in urmatorii cinci ani”. In conditiile in care creste ametitor cantitatea de date cu care companiile IT trebuie sa opereze, nici competitivitatea nu va scadea. Ba dimpotriva.

     

    “In Europa, o treime dintre clientii noi ai companiilor de telefonie mobila renunta la operatorul lor inainte de sfarsitul primului an de contract. Iar o convorbire in care clientul solicita rezilierea dureaza, in medie, aproximativ 2 minute. Asta inseamna ca ai mai putin de 1 minut si jumatate ca sa-l convingi sa ramana. E foarte dur.”

     

    Iar pentru ca peisajul sa fie si mai putin incurajator, adesea companiile de IT trebuie sa faca o treaba cel putin la fel de buna ca pana acum desi clientii lor au bugete din ce in ce mai mici. “Cu aparitia etichetelor inteligente RFID (mici emitatoare radio care se pot atasa pe orice obiect pentru a oferi, la cerere, informatii –  n.r.), miliarde, daca nu mii de miliarde de noi echipamente se adauga la reteaua mondiala de computere. Este foarte bine ca exista atat de multe informatii, dar este nevoie ca ele sa poata fi accesate si administrate in timp real si de catre toata lumea”.

     

    Iar ceea ce HP si-a propus sa faca este sa captureze toate aceste date si sa le transforme in informatii care pot fi folosite eficient. “Din pacate, trebuie sa facem asta cu bani mai putini”, a admis Hurd.

    Pentru a raspunde provocarilor actuale, HP se va schimba in bine, a spus seful companiei. “Vom spune clar ce vrem sa facem si vom face ceea ce spunem. Scopul meu la HP este sa cream produse si servicii care sa va ajute in business si in viata. Si vom face asta mai bine ca oricine altcineva din lume”, a incheiat el.

     

    La randul sau, Paul Otellini, presedinte si director executiv al celui mai mare producator de cipuri din lume, Intel, a vorbit despre provocarile lumii tehnologice de azi. “Intre 2000 si 2002, valoarea totala a bursei de la New York a scazut cu 80%. Multi analisti si comentatori au decretat ca tehnologia a murit”. Numai ca, intre timp, lucrurile s-au schimbat. “Cresterile au inceput din nou in industria tehnologiei. Cum a fost posibil? Prin investitii, atacarea de piete noi, mobilitate si inovatie”.

     

    Iar ceea ce sta la baza tendintei de dezvoltare a industriei este, de fapt, “batranul” PC. “A durat 18 ani pentru ca PC-ul sa se vanda la nivelul de 100 de milioane de bucati pe an. Dar dupa aceea a mai fost nevoie doar de 6 ani pentru ca vanzarile sa se dubleze”, spune Otellini. Azi suntem la 200 de milioane de unitati pe an, iar estimarile indica 250 de milioane de PC-uri vandute in anul 2009″.

     

    Mobilitatea este un alt concept care capata tot mai multa importanta, lucru dovedit de cresterea vanzarilor de laptop-uri. “Vanzarile de microprocesoare mobile reprezinta astazi 35% din total. In anul 2000 reprezentau doar 18%, de  doua ori mai putin. Iar tehnologia Wi-Fi a fost foarte importanta pentru sustinerea acestei cresteri”, a spus Otellini, mentionand ca San Francisco este aproape sa devina primul oras din lume a carei suprafata este acoperita 100% de puncte de acces Wi-Fi (prin unde radio) la Internet.

     

    Si Scott McNealy, presedinte si director executiv al companiei producatoare de echipamente si servicii IT Sun Microsystems, a vorbit despre provocarile la care este supusa industria in ultimii ani. Uneori, devine clar ca vechile modele nu mai merg si este nevoie de inovatie, a spus McNealy care, imbracat in blugi, a fost cel mai neprotocolar vorbitor de la OpenWorld. Inclusiv prin tonul mai glumet al discursului. “Haideti sa avem un moment iPod, spunem uneori la Sun atunci cand avem nevoie de idei. Cel mai bun prieten al lui Larry (n.r. – Ellison) – in afara de mine, bineinteles – este Steve Jobs, un om care s-a reinventat de atatea ori”, a spus McNealy despre inventatorul celebrului player muzical iPod.

     

    Si daca tot ajunsese la subiectul iPod, McNealy a inceput sa faca presupuneri despre ce fel de muzica asculta pe propriul player muzical unii dintre liderii de companii IT prezenti la OpenWorld. De glumele sale nu a scapat nici Larry Ellison – printre melodiile despre care McNealy spune ca se afla cu siguranta pe iPod-ul sefului Oracle se numara “Hey Big Spender” (aluzie la pasiunile costisitoare ale lui Ellison) sau “I”m Too Sexy”. Ajuns si la melodiile de pe iPod-ul sau, McNealy a trecut in revista cateva titluri in ton cu ideea sa despre ofensiva companiei Sun pe piata IT – “Here Comes the Sun”, “We Will Rock You”. McNealy nu l-a uitat nici pe Mark Hurd de la HP, pe care a inceput sa il imite “adaptandu-i” discursul spre amuzamentul salii: “La ce ne trebuie o strategie? Avem nevoie de actiune!”

     

    Revenit la un ton mai serios, McNealy a spus ca dezvoltarea rapida de tehnologie, de care industria are nevoie, trebuie facuta luand in seama cerintele noi ale lumii moderne. “La un moment dat am trait in Epoca de Fier. Acum suntem in Epoca Participarii. Oricine are un telefon cu camera, un blog, oricine cumpara online sau foloseste un messenger, toti sunt oameni care participa.” Pentru directorul executiv al Sun, adevarata cauza a lumii IT trebuie sa fie eliminarea fenomenului “digital divide” (divizarea digitala). “Vrem sa dezvoltam infrastructura si sa cream comunitati. Vrem ca oamenii sa nu ramana in urma, ci sa urce toata lumea la bord si sa foloseasca tehnologia pentru a comunica si a pune in comun informatii”.

     

    Iar reinventarea este cu atat mai necesara intr-o lume cum este cea a IT-ului, in care echipamentele si aplicatiile se invechesc si sunt inlocuite in timp foarte scurt. “Tehnologia are durata de viata a unei banane pe raft”, a constatat McNealy. “Tot ce cumparati de la noi, de la HP sau de la IBM, va fi invechit peste 18 luni. Sau, in caz contrar, va fi cumparat de Oracle”, a glumit seful Sun.

     

    Dupa ce a cumparat PeopleSoft si Siebel cheltuind peste 16 milioane de dolari, plus alte cateva companii mai mici, Larry Ellison spune ca va lua o pauza in urmatoarea perioada si se va concentra pe integrarea noilor veniti. Totusi, seful Oracle ramane fidel principiului “niciodata sa nu spui niciodata” si atrage atentia ca achizitii s-ar mai putea vedea in urmatorii cativa ani, cand obiectivul sau este unul mai ambitios ca niciodata: dublarea cifrei de afaceri a companiei, pana la aproximativ 30 de miliarde de dolari pe an.

     

    Obiectiv realist sau doar strategie de marketing? Este putin cam devreme pentru a sti raspunsul, dar clubul select de manageri IT reuniti la OpenWorld cel putin a dat unda verde pentru optimism. Chiar daca industria se complica iar banii sunt mai putini, ei spun ca ideile sunt destule si concluzia clara: tehnologia nu a murit, iar cresterile s-au intors.

  • Revolutia broscutei nebune

    Trecerea de la tonurile de apel audio pentru telefonul mobil catre temele multimedia cu personaje animate – evident mai scumpe si mai interesante pentru buzunarele operatorilor de telefonie – nu a facut-o nici Bugs Bunny, nici Daffy Duck, ci un controversat personaj cvasi-necunoscut: Crazy Frog, broscuta nebuna care a format o piata de 7,6 miliarde de euro anul acesta.

    Totul a inceput prin 2003, cand un artist grafic suedez, Erik Wernquist, a desenat mica broscuta, atasandu-i cateva sunete ciudate, gasite pe site-urile de pe pe internet, dintre care cel mai celebru acum poate fi imitat de oricine: “ring ding ding ding dididig”. Autorul desenului nu a stiut ca fundalul sonor a fost inregistrat in 1997 de un conational, Daniel Malmedahl, care se lauda in fata prietenilor cu talentul sau de a imita sunete ciudate, precum zgomotele scoase de motoarele motocicletelor.

    Mica broscuta a devenit anul acesta mai mult decat best-seller in Europa: a fost realizat primul video-clip muzical, care a urcat rapid in toate clasamentele. Remixul Axel F, realizat in colaborare cu Bass Bumbers, beneficiind de coloana sonora din clasicul Beverly Hills Cop (cu Eddie Murphy), a devenit un hit pe MTV. Canalul american este de asemenea plin de reclame ale firmelor care revand logo-uri, tonuri de apel si teme multimedia cu micuta broscuta.

    Crazy Frog este pentru unii o figura care provoaca hohote de ras, insa pentru altii este pur si simplu o creatura scarboasa si insuportabila. Fiind extrem de controversata, broscuta a devenit peste noapte un succes fenomenal pentru industria multimedia pentru telefoanele mobile.

    Pentru saptamani la rand, Crazy Frog a fost pe primele locuri in topurile realizate in Marea Britanie, in Australia si chiar in SUA, depasind Black Eyed Peas, Coldplay, Gorillaz, fara sa mai vorbim de Michal Jackason, Elton John sau 2Pac.

    Crazy Frog a atras insa si extrem de mutle plangeri si a facut nefericiti extrem de multi europeni. “As prefera sa ascult zgomotul frezei dentistului, ba chiar si sa o simt in gura, decat sa ascult infernalul sunet al reclamei Crazy Frog”, a declarat un britanic intr-o scrisoare de protest adresat autoritatii engleze care reglementeaza industria publicitatii in audiovizual (ASA, Advertising Stardars Authority).

    La inceput, ASA a declarat ca nu poate face nimic pentru ca mica broasca este enervanta, adaugand ca oricine poate face reclama la un produs enervant, atat timp cat nu incalca nici o regula. Pana la urma insa, problemele au iesit la iveala, iar principalul distribuitor al temelor multimedia pentru telefonul mobil, Jamster, a fost acuzat ca ruleaza mult hulita reclama pe canalele pentru copii, in timpul emisiunilor destinate acestora, generand astfel incasari masive, fara sa aiba acordul parintilor. In replica, Jamster a aratat ca reclamele Crazy Frog se adreseaza segmentului 16-34 de ani si nu vizeaza copiii, contestand decizia ASA ca o parte din reclame sa fie difuzata numai dupa ora 21:00.

    O alta plangere depusa de consumatori s-a referit la faptul ca multe dintre aceste reclame nu includeau explicit tarifele reale pentru descarcarea unui astfel de material multimedia. Uneori nu aveau TVA, alteori nu era mentinonat deloc pretul. In cazul unei teme multimedia, de exemplu, nu se plateste doar accesul la ea – sa spunem 1 euro, ci si traficul realizat prin descarcarea ei de pe site-ul firmei respective.

    Pana la urma insa, faptul ca mica broscuta s-a dovedit extrem de atragatoare pentru tineri in special, a declansat un adevarat val de downloaduri, umfland conturile firmelor specializate, dar si buzunarele operatorilor de telefonie. Acum, un telefon care are la ton una din melodiile presetate ale producatorului nu poate fi considerat decat… plictisitor.

    Interesul major al operatorilor pentru productii multimedia pe telefonul mobile vine din doua directii. Intai, peste tot in lume continua de ani buni sa scada costurile apelurilor de voce. Indicele nivelului incasarilor realizate pentru fiecare client (ARPU) este aproape singurul indicator din domeniu care scade in fiecare trimestru. Pe de alta parte, extinderea rapida a noilor retele de generatia a treia (3G) justifica investitiile masive in dezvoltarea de continut multimedia: la ce bun viteze de transfer foarte mari daca utilizatorii nu ar avea ce sa descarce de pe Internet?

    Vodafone, Orange si ceilalti operatori sunt in prima linie a bataliei pentru promovarea tonurilor de apel. “Este o piata aflata in crestere masiva”, a explicat Ben Taylor, oficial al Vodafone Group.”Tehnologia 3G a imbunatatit capacitatea si calitatea serviciilor pe care le putem oferi. Acum ne permitem sa punem la dispozitia clientilor circa 300.000 de melodii, practic orice de la Bach la Beethoven”, a spus el.

    Utilizatorii britanici de telefoane mobile sunt pregatiti anul acesta sa scoata din buzunare mai bine de 1,1 miliarde de euro – aproape cat s-a incasat in toata Europa anul trecut – numai pentru descarcarea de melodii si tonuri de apel pe celulare.

    Cifra s-a multiplicat de mai mult de 18 ori fata de cele doar 58 de milioane de euro pe care acestia i-au cheltuit acum trei ani, arata un studiu al companiei de cercetare NPD Group.

    In plus, fata de anul 2002, in Marea Britanie volumul vanzarilor va creste si mai mult anul acesta, analistii estimand ca utilizatorii vor descarca aproximativ 760 de milioane de melodii si tonuri de apel. Acum trei ani, interesul britanicilor pentru acest segment a dus la 30 de milioane de descarcari de continut audio pentru telefoanele mobile, adica de 25 de ori mai putin decat cifrele estimate pentru acest an.

    Insa, cresterea volumului vanzarilor a depasit rata de crestere a veniturilor incasate de companiile din domeniu pentru descarcarea de tonuri de apel, intrucat costul pe care trebuie sa-l suporte utilizatorii a scazut de la 1,9 euro in 2002, la mai putin de 1,4 euro pentru fiecare ton de apel, conform studiului NPD Group.

    Anul acesta, cele mai cautate tonuri de apel in Marea Britanie au fost “Is This The Way To Amarillo” a cantaretului din anii 60, Tony Christie, urmat de binecunoscutul ton de apel Crazy Frog si Ghetto Gospel, al duo-ului 2Pac – Elton John.

    Cercetarile au demonstrat ca tonurile de apel descarcate de pe internet pe telefoanele mobile reprezinta cea mai mare proportie din total, 33%, urmate indeaproape de jocurile video care detin 26% din piata descarcarilor pe mobil. Restul de 41% din piata de continut descarcat pe mobil se imparte intre imagini wallpaper – 13%, jocurile de noroc cum ar fi poker-ul, pe mobil – 9%, melodiile cu 8% si alte tipuri de continut, acestea insumand 11% din volumul vanzarilor, arata studiul companiei de cercetare NPD Group.

    Mai mult, odata cu aceasta crestere semnificativa a interesului utilizatorilor britanici pentru descarcarea de continut multimedia pe mobil, evidentiata in cresterea numarului de descarcari anuale, dar si in cresterea vanzarilor, fiecare dintre aceste tipuri de continut, mai putin imaginile de tip wallpaper, se vor vinde de doua ori mai bine pana la sfarsitul anului, conform analistilor in domeniu. Insa, jocurile de noroc pe telefoanele mobile vor reprezenta motorul de crestere al industriei de continut multimedia pe mobil, cresterea estimata pentru acest an fiind de aproximativ 367%.

    Aceasta crestere semnificativa evidentiata in primul rand de cresterea vanzarilor de continut descarcat pe mobil, precum si cresterea numarului de tonuri de apel descarcate, se datoreaza si modului in care utilizatorii adopta in vietile lor moderne noile tehnologii aparute pe piata si tehnologia in general, sunt de parere analistii in domeniu.

    “In plus, telefoanele mobile de a treia generatie, precum si cresterea importanta a vanzarilor de astfel de echipamente, a avut o contributie la popularizarea continutului multimedia pe celulare”, a precizat un analist al NPD Group.

    Anul acesta, piata telefoanelor mobile va depasi 1,45 de miliarde de euro in Marea Britanie, cu aproximativ 20 de milioane de unitati estimate ca se vor vinde doar in 2005, sustin analistii. Telefonul mobil a devenit indispensabil din buzunarele utilizatorilor, 82% dintre adulti si 61% dintre tineri detinand propriul celular.

    In plus, exista foarte multi utilizatori interesati de telefoanele mobile pe care pot asculta melodii in format MP3, 20% dintre adulti si 56% dintre tineri exprimandu-si interesul pentru un asemenea echipament, mai arata studiul NPD Group.

    “Piata continutului descarcat pe mobil trece printr-o perioada in care trebuie sa convinga utilizatorii ca serviciile pentru care se aboneaza nu vor genera fraude si nu le vor goli conturile in banca”, a precizat analistul NPD Group. Sunt foarte multi utilizatori, adica in procent de 42%, care descarca tonuri de apel pe mobilul lor, se tem de costuri “ascunse” care sa le mareasca facturile de telefon. Iar 19% din parintii tinerilor care au telefoane mobile si descarca continut de pe Internet pe mobil, sunt ingrijorati ca acestia ar putea exagera si adauga inca unul sau doua zerouri la factura.

    Daca tinerii au fost cuceriti de descarcarea de continut pe mobil, piata inca are mult de lucru pentru a convinge si adultii. Aproximativ 40% dintre cei cu varsta de peste 35 de ani sunt de parere ca tonurile de apel cumparate de pe Internet reprezinta cheltuieli care nu sunt absolut necesare. Per total, 19% dintre adulti nu sunt siguri ca este sigur sa descarce continut de pe mobil, ingrijorator pentru jucatorii in domeniu este faptul ca acest procent creste la aproximativ 35% in ceea ce-i priveste pe utilizatorii de peste 55 de ani, conform studiului NPD Group.

    Daca piata britanica acumuleaza anul acesta 1,1 miliarde de euro, la nivel mondial incasarile industriei vor la 7,6 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de Brand Republic. Cifrele se refera la totalitatea fisierelor descarcate pe telefonul mobil, nu doar la temele multimedia, ci si tonuri de apel, poze sau logo-uri, screen-savere si altele. Studiile arata ca cel putin 20% dintre utilizatorii de telefoane mobile au experientat servicii de descarcare de pe Internet de continut grafic sau multimedia, conform LogicaCMG. Procentul este estimat sa creasca la 60% ditnre utilizatorii de celular in numai 12 luni.

    Din cele 7,6 miliarde de euro, circa 2,07 miliarde de euro sunt realizate in Statele Unite, spun companiile de analiza si cam 3 miliarde se cheltuie in Europa, piata din Germania fiind cea mai mare, iar Marea Britanie pe locul al doilea, conform analistilor.

    Cresterea vanzarilor vine o data cu sporirea constanta a numarului de utilizatori de telefonie mobila, chiar si in tarile unde penetrarea a depasit 100% la nivelul populatiei. Ieftinirea acestor produse face ca ele sa fie din ce in ce mai comandate, iar dezvoltarea de continut din ce in ce mai atractiv este inca un element care duce la cresterea continua a incasarilor industriei.

    Evolutiile din piata arata ca, pe masura ce telefoanele mobile devin din ce in ce mai complexe, acoperind tot mai multe dintre functiile computerului personal, se devzolta la fel de rapid si continutul disponibil pentru aceste aparate. Viitorul nu mai apartine acum tonurilor de apel, ci melodiilor in format digital, fie ca este MP3 sau nu. Deja tonurile MP3 au aparut si sunt din ce in ce mai utilizate, insa analistii estimeaza ca, de fapt, viitorul apartine melodiilor complete in format digital, descarcate de pe Internet pe telefonul mobil.

    Acest lucru este intarit si de lansarea recenta a mai multor tipuri de telefoane mobile, atat Nokia, cat si Motorola sau Samsung, care sunt capabile sa descarce de pe Net, sa stocheze si sa redea melodiile in format digital. Mai mult, analistii spun ca urmeaza sa fie la fel de cautate jocurile pentru telefoanele mobile, iar pe partea de business vor fi tot mai cautate aplicatiile de tip office, precum si softurile pentru afaceri care pot fi accesate direct pe telefonul mobil.

    Intrebarea care ramane este daca Apple, liderul indiscutabil al industriei muzicii digitale, se va decide sau nu sa lanseze propriul iPod cu telefon mobil.