BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • iPod la zece ani

    “De ce am ales muzica? Pentru ca o iubim si pentru ca este bine
    sa facem intotdeauna lucrurile care ne plac.” Asa si-a inceput
    Steve Jobs, seful Apple, discursul in cadrul evenimentului de
    lansare al iPod care a avut loc acum zece ani la San Francisco.
    “Este o piata mare care nu cunoaste frontiere si care inca nu are
    un lider”, a completat vizionarul Jobs, precizand ca nu a gasit
    nimeni inca reteta pentru muzica digitala.

    Numit de profesorul universitar Roland Barthers “icon” al
    secolului 21, prima varianta a iPod-ului a fost lansata in 2001.
    Dispozitivul avea o memorie de circa 1.000 de melodii, putea sa fie
    reincarcat in mai putin de o ora si costa 399 de dolari. Nu era
    nici primul, nici cel mai ieftin si nu avea nici cea mai mare
    capacitate de stocare, insa avea avantajul de a fi compatibil cu
    Mac, cel mai utilizat calculator la acea vreme de catre
    americani.

    “Va amintiti cum a fost atunci cand v-ati cumparat primul
    Walkman?”, a intrebat cantaretul Seal publicul. Acesta, alaturi de
    alte celebritati din industria muzicala, si-a facut aparitia in
    sala unde se desfasura evenimentul pe un ecran urias aflat in
    spatele lui Jobs. “Wow! Il caram peste tot dupa mine”, a completat
    cantaretul, ferm convins ca acelasi lucru se va intampla si cu
    iPod. Si asa a si fost. Indiferent ca sunt in metrou, la scoala, la
    masa sau la birou, fanii iPod nu se despart de dispozitiv.

    Pana in prezent, Apple a vandut peste 298 de milioane de unitati
    in toata lumea. “iPhone, iPod Touch si iPad sunt dispozitive al
    caror drum a fost pavat de iPod si care au facut Apple sa aiba
    profituri mai mari de 20 de miliarde de dolari anual”, a spus Alice
    Enders, fost economist la Organizatia Mondiala a Comertului si
    analist in cadrul companiei de consultanta Enders Analysis.

    De la lansarea din 2001 pana in prezent, iPod-ul clasic a
    suferit o multime de schimbari. Anii 2002 si 2003 au adus noi
    generatii, care, pe langa o capacitate mai mare de stocare, de pana
    la 40 de gigabaiti, aveau o rotita senzitiva care ajuta
    utilizatorul in alegerea melodiilor. In anul 2004 a aparut primul
    iPod color, numit iPod Photo, dar si o noua linie de dispozitive cu
    dimensiuni reduse care se asemanau foarte bine cu iPod-ul clasic,
    denumite iPod Mini, si care s-au dovedit a fi un succes pe
    piata.

    Un an mai tarziu insa, iPod-ul Mini a fost inlocuit de o noua
    serie denumita iPod Nano, care se remarca prin dimensiuni ultra
    reduse si o memorie pe baza de tehnologie flash. iPod Photo are
    aceeasi soarta ca si Mini. La sfarsitul anului 2005 dispozitivul
    este inlocuit cu un nou model denumit iPod Video, care are un ecran
    color mult mai performant, cu o rezolutie de 320×240 pixeli si o
    diagonala de 6,3 cm, si care pe langa continutul audio, permite si
    redarea de continut video.

    In plus, la inceputul anului 2005, Apple lanseaza si iPod
    Shuffle, care desi avea functii limitate, a permis companiei Apple
    sa intre si pe piata MP3 playerelor ieftine. Acesta are o
    capacitate de 512 MB si a fost lansat pe piata din Statele Unite la
    un pret de 99 de dolari, iar varianta de un gigabait la un pret de
    149 de dolari.

  • Sa fie mai bine pe cartela sau pe abonament?

    Pentru cinci euro pe luna, un abonament de telefonie mobila
    ofera cel mult cateva sute de minute de convorbiri in retea si mai
    putin de 100 de minute nationale, la care operatorii mai adauga de
    regula alte cateva optiuni precum minute bonus si internet mobil,
    dar numai pentru o anumita perioada limitata.



    Aceeasi suma reincarcata lunar pe o cartela preplatita aduce mii
    de minute in retea, recent fiind atins chiar pragul de 10.000 de
    minute intr-o luna, mesaje gratuite si chiar si minute nationale,
    in unele cazuri mai multe decat la abonament in functie de promotia
    derulata de operatori.


    La prima vedere, balanta intre cele doua variante ar trebui sa
    incline fara indoiala catre cartela. Nu se intampla insa asa.
    Aproape jumatate dintre posesorii de telefoane mobile din Romania
    sunt abonati la astfel de servicii, in timp ce 40% folosesc cartele
    preplatite, iar 12% au ambele variante, potrivit unui studiu
    realizat de Gallup Organization Romania pe un esantion
    reprezentativ de aproape 6.000 de oameni anul trecut. Ba mai mult,
    fata de 2008, ponderea abonatilor a crescut de la nivelul de putin
    peste 43% dintre utilizatori, cat era la acel moment, pe cand
    cartelele si-au diminuat nivelul fata de penetrarea de 47,4% din
    urma cu trei ani.


    “Explicatia este cat se poate de simpla: minutele gratuite in
    retea oferite pe cartela depasesc intr-adevar orice nevoie posibila
    de comunicare, insa cele catre alte retele sunt cu mult mai scumpe
    decat la abonament”, comenteaza Adrian Ciobanu, managing partner la
    Reimens Group, companie care ofera consultanta in reducerea
    costurilor cu serviciile de comunicatii. Cu alte cuvinte,
    consumatorii castiga doar cata vreme conversatiile lor se petrec in
    aceeasi retea, dar pierd din lipsa altor servicii pe care poate au
    nevoie sa le foloseseasca, ajungand de cele mai multe ori sa
    plateasca la fel sau chiar mai mult decat pentru un abonament.
    Devine mai rentabil serviciul preplatit in momentul in care este
    suplimentat de un serviciu echivalent al altui operator si eventual
    de extraoptiuni care sa acopere si necesarul de mesaje scrise sau
    internet pe mobil. Ceea ce anumiti consumatori chiar fac, avand in
    vedere ca 18% dintre acestia au servicii de la doi furnizori, iar
    patru procente dintre utilizatori au chiar trei sau mai multi
    furnizori pentru telefonia mobila. Si tocmai costul mai mic al
    convorbirilor este motivul pentru care majoritatea consumatorilor
    aleg sa foloseasca mai multe telefoane – 40% dintre abonati si 69%
    dintre utilizatorii de servicii preplatite justifica astfel
    decizia, conform datelor Gallup.

    “Un pachet preplatit bine gandit poate ajunge in unele cazuri
    mai avantajos decat abonamentul”, este de parere Ciobanu. Putini
    isi pun insa problema cat vorbesc la telefon intr-o luna si
    adapteaza serviciile folosite corespunzator. Asta pentru ca
    telefonia mobila a devenit practic de mai multi ani o comoditate,
    odata ce numarul de cartele folosite l-a depasit pe cel al
    locuitorilor, ajungand la peste 24 de milioane. Serviciile de
    telefonie mobila sunt folosite in 82% din gospodariile din Romania,
    potrivit studiului Gallup, in calcul nefiind luate cele platite
    chiar si partial de companii sau de alte institutii, ci doar
    telefonul mobil personal care exista in peste sase milioane dintre
    cele 7,32 milioane de gospodarii. La nivel individual, 77% dintre
    cetatenii cu varsta mai mare de 16 ani, mai exact 13,8 milioane de
    oameni, au cel putin un telefon mobil, pondere care ajunge chiar la
    86% in mediul urban, in timp ce in zonele rurale se situeaza in
    jurul a 66%, dupa cum reiese din studiul Gallup.

  • Om vs. masina. Cum au ajuns calculatoarele sa-si invinga creatorii

    Dupa prezentarea lui Watson, publicul emisiunii de cultura
    generala Jeopardy! s-a ridicat in picioare si a aplaudat minute in
    sir. “Exact cum ma asteptam”, spune Alex Trebek, realizatorul
    programului TV. “A fost o primire foarte calda si sunt sigur ca
    Watson ar fi apreciat aplauzele, insa nu poate sa auda si nici sa
    vada, deoarece primeste toate informatiile electronic.”

    Watson nu e un concurent in carne si oase, ci un
    supercalculator, creat special de compania IBM pentru Jeopardy!.
    Numit dupa fondatorul IBM, Thomas J. Watson si reprezentat in
    platoul emisiunii printr-un ecran, Watson este un computer
    sofisticat, la care o echipa a companiei a lucrat mai mult de patru
    ani. Are o memorie RAM de 15 TB si puterea de procesare a peste
    2.880 de calculatoare puternice, sustinuta de 90 de servere cu cate
    32 de procesoare 8-core fiecare dintr-un laborator IBM din New
    York.

    Watson a atras atentia presei si a cercetatorilor pentru ca
    reuseste sa adune fragmente de informatii pe care le combina si le
    transforma rapid in raspunsuri specifice, intr-un proces similar
    celui derulat in creierul uman. “Unii petrec o viata intreaga cu
    cercetarea si dezvoltarea inteligentei artificiale, dar rezultatele
    sunt modeste. Watson a demonstrat ca acest lucru este posibil
    remarcabil de repede”, a spus John E. Kelly III, vicepresedinte si
    director al diviziei de cercetare de la IBM.

    In timpul competitiei, supercalculatorul primea intrebarile
    digital si apoi afisa raspunsurile in fata celorlalti doi
    concurenti, considerati unii dintre cei mai buni – Ken Jennings si
    Brad Rutter -, la fel cum ar fi facut orice alt jucator. La
    sfarsitul concursului, Watson a adunat castiguri de 77.147 dolari,
    cu mult peste ceilalti doi participanti, care au castigat 21.600,
    respectiv 24.000 de dolari.
    “Jeopardy! a fost doar un test pentru Watson, care prin volumul
    urias de informatii pe care le proceseaza poate fi folosit in
    aproape orice industrie”, afirma Steve Mills, vicepresedinte al IBM
    Software. Spre exemplu, cu ajutorul lui Watson, doctorii pot afla
    in cateva minute intregul istoric medical al unui pacient, chiar
    daca documentele sunt raspandite la mai multe cabinete sau spitale
    de pe teritoriul SUA. Si, mai mult de atat, pot estima varii
    scenarii de evolutie a bolii unui pacient.

    In prezent, cercetatorii IBM lucreaza la adaptarea Watson in
    scopuri industriale si comerciale, dar Mills crede ca va dura ceva
    pana cand se va intampla aceasta, avand in vedere dimensiunile
    aparatului si costurile foarte mari de intretinere. “Investitia pe
    care noi am facut-o in acest computer nu si-o permit foarte multe
    companii”, a completat Mills. Avand in vedere ca un server IBM
    Power 750 costa 34.500 de dolari, costul unui Watson s-ar ridica la
    3 milioane de dolari.

    Nu este prima data cand IBM pune oamenii fata in fata cu
    calculatoarele. Lansarea lui Watson le-a amintit tuturor de Deep
    Blue, care in urma cu mai bine de un deceniu l-a invins la sah pe
    campionul mondial Garry Kasparov. Deep Blue a fost un supercomputer
    de mare putere dedicat exclusiv jocului de sah si care a sustinut
    in anii 1996 si 1997 doua meciuri, de cate 6 partide fiecare,
    impotriva lui Kasparov. Dupa meciul din 1996, cand Deep Blue a fost
    invins, calculatorul a fost imbunatatit masiv, iar la data de 11
    mai 1997 a incheiat cu o victorie cel de-al doilea turneu,
    invingandu-l pe campionul mondial dupa doua victorii, o infrangere
    si trei partide incheiate la egalitate. Atunci Kasparov a sugerat
    ca IBM ar fi trisat si a cerut revansa, insa compania a refuzat si
    a dezasamblat supercomputerul. Deep Blue putea atinge 11,48
    gigaflopi (miliarde de operatiuni pe secunda), putere care-i
    permitea sa calculeze 20 de mutari in avans pe tabla de sah.

  • Pasarile infuriate si purceii cei verzi

    Unde e un lup mare si rau atunci cand ai nevoie de el?
    Porcusorii verzi au furat toate ouale pasarilor si s-au ascuns in
    case din barne de lemn, caramizi si gheata. In absenta lupului care
    sa darame casele, pasarile furioase au montat o catapulta uriasa
    care sa arunce cu bolovani in casele porcilor, ca sa le sfarame.
    Sunt cinci tipuri de pasari, fiecare cu stilul ei. La inceput,
    combatantele trebuie sa distruga niste structuri simple si sa
    nimiceasca niste purcei, insa ulterior, casele devin din ce in ce
    mai solide si porcusorii din ce in ce mai mari si mai greu de ucis.
    Nu este un scenariu de desene animate, ci descrierea unuia dintre
    cele mai populare jocuri ale momentului.

    “Sunt dependent de Angry Birds. Il am in calculator, pe telefon
    si pe iPad. Mi se pare foarte distractiv sa castigi puncte daramand
    bucati de lemn si caramizi”, a comentat Nick, un adolescent, pe
    site-ul ziarului The New York Times, unde a fost facut un sondaj
    referitor la cele mai populare jocuri ale momentului. Nick urmeaza
    si niste cursuri legate de dezvoltarea jocurilor, asa ca tine si sa
    aprecieze efortul pentru constructia jocului. La fel ca Nick sunt
    alte milioane de tineri. Fanii de pe Twitter ai jocului afiseaza
    poze cu prajituri pe care le-au decorat cu personajele din joc. Pe
    YouTube, parintii posteaza filmulete cu copiii jucand Angry Birds.
    Chiar si prezentatorii unor emisiuni de la televiziunile americane
    nu pot rezista fara sa faca vreo gluma despre joc. Un exemplu in
    acest sens este Conan O’Brien, care aminteste aproape in fiecare
    seara despre jocul ale carui personaje sunt pasarile si porcii.

    Angry Birds este creat de compania finlandeza Rovio, in urma
    unei investitii de peste 100.000 de euro. Creat special pentru
    iPhone, jocul a aparut in decembrie 2009, in magazinul de aplicatii
    al Apple, App Store. De atunci a devenit practicabil pe mai multe
    dispozitive, inclusiv iPad, telefoanele care ruleaza pe sistemul de
    operare Android si Sony PlayStation Portable, depasind peste 75 de
    milioane de descarcari, potrivit companiei care l-a dezvoltat.
    Majoritatea vanzarilor provin de la magazinul App Store, unde Angry
    Birds a capatat titlul de cea mai bine vanduta aplicatie.

    “Apple este platforma de dezvoltare numarul unu din perspectiva
    mea ca programator. Iti ofera o sansa uriasa”, crede Peter
    Vesterbacka, dezvoltator la Rovio, pe a carui carte de vizita, in
    dreptul functiei, scrie “Vulturul suprem”. Pretul aplicatiei pentru
    iPhone este de 99 de centi. Unii programatori au facut deja mii de
    dolari din vanzarea de jocuri si programe prin magazinul de
    aplicatii. La fiecare aplicatie vanduta, Apple ia un procent de 30%
    din pretul acesteia. Compania a anuntat recent ca utilizatorii
    platformei iOS au depasit 10 miliarde de aplicatii descarcate.

    Ce au facut insa creatorii Angry Birds sa aiba un asemenea
    succes? In primul rand, aplicatia este disponibila pe toate
    dispozitivele si este vorba de un joc usor, unde utilizatorii
    intampina diverse situatii de care nu au cum sa se plictiseasca. In
    plus, pretul lui este destul de mic, iar producatorii aduc mereu
    imbunatatiri. “Jocul a avut un inceput slabut, insa ulterior a
    devenit un fenomen. Angry Birds a ajuns numarul unu in magazinul de
    aplicatii, de departe mai popular decat orice alta aplicatie”,
    afirma Peter Vesterbacka. “Atunci cand cineva isi cumpara un
    iPhone, prima aplicatie recomandata de prieteni este Angry Birds”,
    precizeaza el. In prezent, echipa Rovio lucreaza la o versiune 3D a
    jocului, iar pasarile furioase vor ajunge si la Hollywood prin
    lansarea la 15 aprilie a filmului “Rio”, ce are la baza jocul.
    Filmul se va lansa odata cu editia speciala a jocului, denumita
    “Angry Birds Rio”.

  • Navigatia printre sistemele de navigatie sau cum ne intelegem cu GPS-urile

    “Eu imi doresc un GPS cu de toate. Ar fi ideal daca as putea
    vedea filme si as asculta muzica pe el”, spune Matei, un tanar de
    21 de ani care si-a luat permisul de conducere la sfarsitul anului
    trecut. “Pentru mine, un GPS este necesar, mai ales ca am carnetul
    auto de putin timp si nu sunt inca familiarizat cu toate stradutele
    din Capitala.””Cred ca la ora actuala as putea sa impart
    cumparatorii de GPS-uri din Romania in doua mari categorii”,
    declara Laura Samson, country director pentru Romania, Cehia,
    Slovacia si Bulgaria in cadrul Mio Technology, distribuitor de
    astfel de echipamente. Pe de o parte, explica ea, sunt cei pentru
    care conteaza doar pretul, iar ceilalti apreciaza foarte mult
    functiile suplimentare si experienta placuta de calatorie pe care o
    poate crea un GPS, de la disponibilitatea informatiilor legate de
    POI-uri (puncte de interes), a cartilor de calatorie si pana la
    localizarea parcarilor in marile capitale europene.

    Consumatorii romani iau in calcul cumpararea unui GPS cu
    precadere cand au de planificat drumuri mai lungi, mai ales in
    strainatate. In tarile occidentale insa, GPS-ul a ajuns obiect de
    prima necesitate, fara de care multi nu pleaca la drum nici prin
    propriul oras. Un studiu dat publicitatii recent de GfK arata ca
    89% dintre persoanele chestionate din Germania, Franta si Marea
    Britanie prefera dispozitivele GPS in locul telefoanelor mobile
    atunci cand calatoresc cu masina. Aproximativ 70% dintre cei care
    folosesc in prezent sisteme de navigatie doar pe telefonul mobil ar
    prefera un sistem de navigatie auto sau portabil. “Daca acest
    rationament al cumparatorilor este valabil in tari cu o penetrare
    mult mai mare atat a echipamentelor GPS, cat si a telefoanelor
    mobile inteligente care includ functii GPS, cele doua segmente au
    si la noi un potential de dezvoltare paralela. E putin probabil
    insa ca aceasta sa afecteze in urmatorii ani piata echipamentelor
    GPS dedicate”, considera Laura Samson.

    In Romania, penetrarea echipamentelor GPS dedicate sau
    incorporate este sub 10%, iar cea a telefoanelor mobile cu
    aplicatii GPS sub 5%. Abia cand GPS-urile vor intra in uzul curent
    chiar si pe rutele cunoscute gratie unor functii cum e cautarea
    unor rute alternative pentru a evita zonele de drumuri in lucru sau
    pentru a economisi benzina, vom putea vorbi despre o piata matura,
    apreciaza Samson.Anul trecut n-a fost deosebit nici prin vesti
    negative, nici prin vesti pozitive pentru piata de GPS, care se
    situeaza in prezent undeva in jurul a 60.000 de unitati. “Daca este
    sa ne gandim totusi la momente care au influentat negativ piata,
    putem numi cresterea TVA si disponibilizarile masive din sistemul
    de stat”, sustine reprezentanta Mio Technology. Ca nivel de
    vanzari, luna august si sfarsitul de an au fost cele mai bune
    momente bune atat pentru piata, cat si pentru Mio. “Am trecut atat
    printr-o perioada de crestere sustinuta pana in 2008 si printr-o
    perioada de scadere in 2009, dar si printr-o perioada de stagnare
    si consolidare a businessului in 2010.”

    Compania a urmarit anul trecut mentinerea pozitiei de lider pe
    piata GPS, in conditiile cresterii competitiei atat la nivel de
    pret, cat si in ceea ce priveste serviciile adaugate procesului de
    vanzare, postvanzare sau in zona de marketing. Competitorul care a
    venit cel mai tare din urma a fost Evolio, care estimeaza ca anul
    acesta va vinde in jur de 15.000 de echipamente de navigatie,
    dintr-un total de aproximativ 70.000, cate sunt estimate sa fie
    vandute in toata piata in 2011. Liviu Nistoran, seful Evolio,
    declara recent pentru BUSINESS Magazin ca, din cifra estimata, in
    jur de 11.000 vor fi GPS-uri Evolio si restul Navigon, brand cu
    care compania a semnat recent un contract de distributie.

    Totusi, Mio si-a indeplinit obiectivul pentru 2010, spune Laura
    Samson, iar anul acesta “speram sa putem vedea din nou crestere pe
    piata de GPS”. Posesoare si ea de GPS, pe care il foloseste tot la
    drum lung, Laura Samson lucreaza de zece ani in domeniul IT, desi a
    terminat Facultatea de Stiinte Politice. A lucrat la Philips, la LG
    si acum la Mio, filiala a producatorului taiwanez omonim: “Am
    lucrat cel mai mult in companii asiatice, iar cultura si felul lor
    de a gandi si de a pune problema m-au fascinat”.

    Pentru Laura Samson, cea mai mare realizare in cadrul companiei
    a fost mentinerea cotei de piata pe timp de criza: “Eu nu am prins
    momentul de euforie cand se vindea orice, oricand, oricum. Am
    intrat in Mio chiar in momentul cand a inceput criza. Practic, a
    trebuit sa ne orientam repede si sa gasim niste variante rapide de
    a corela investitiile cu vanzarile”. De fapt, avand in vedere cat
    de dinamic si de schimbator este domeniul, “e ca si cum am
    intampina momente de criza mereu. Dar n-am cedat pana acum”.

  • Legatura dintre orasele viitorului si inteligenta artificiala

    Experimentul din orasul american Dubuque, pornit in urma cu mai
    bine de un an, a fost probabil primul de acest gen si ar fi fost de
    asteptat sa ramana cel putin o vreme si singurul. Conceptul de oras
    inteligent a inceput insa sa prinda contur mai repede decat estimau
    multi specialisti, iar seria de noi experimente care a urmat a
    facut ca lista sa fie deja extinsa la peste 20 de orase in acest
    moment, cu planuri sa se ajunga la cel putin 100 in urmatorii doi
    ani. “Orase din toata lumea devin mai inteligente pe zi ce trece
    prin infrastructura hardware si software pe care incep sa o
    foloseasca”, spune David Bartlett, vicepresedintele diviziei
    Industry Solutions a IBM.

    In esenta, toata activitatea dintr-un oras poate fi gestionata
    din spatele unui panou de comanda. Intreaga infrastructura fizica
    trebuie conectata la tehnologii si solutii software care compun un
    sistem informatic complex, capabil nu doar sa monitorizeze ce se
    intampla in trafic, spre exemplu, sau cu retelele de utilitati, dar
    si sa previna anumite situatii. Prin senzori, camere de luat vederi
    sau alte dispozitive si aplicatii software sunt culese informatiile
    ulterior supuse unui proces de analiza. Consumul de curent electric
    ar putea fi astfel masurat mai precis, sistemul informatic ar putea
    determina punctele din retea unde se face risipa si punctele unde
    din anumite motive reteaua are probleme, iar, in eventualitatea
    unei suprasolicitari, ar putea preveni o pana de curent.

    La fel se intampla pentru toate utilitatile, pentru lucrarile de
    constructii si reparatii de drumuri sau pentru starea traficului,
    ambuteiajele putand fi astfel prevenite. Si nu numai atat, dar
    autoritatile si alte institutii de stat ar putea avea de castigat.
    Spitalele, spre exemplu, risipesc anual in lume resurse in valoare
    de 750 mil. dolari (540 mil. euro) si pentru ca nu tin o evidenta
    stricta a consumabilelor pierd cam 15-20% din ele, potrivit
    specialistilor, costuri care pot fi reduse printr-un sistem
    informatic.

    In Washington D.C, unul dintre orasele de pe lista, primul pas a
    fost implementarea unui sistem pentru reteaua de apa capabil sa
    analizeze starea conductelor si sa prioritizeze in functie de
    datele obtinute investitiile necesare pentru modernizarea
    infrastructurii. Totodata, acelasi sistem urmareste si sa reduca
    nivelul inundatiilor stradale atunci cand ploua, dar si tine in
    permanenta evidenta echipelor de interventie si optimizeaza traseul
    parcurs de acestea intr-o zi de lucru. Productivitatea creste
    astfel cu aproximativ 20% si tot atat inseamna si economia de
    combustibili, potrivit oficialilor District of Colombia Water and
    Sewer Autority, care lucreaza la acest proiect impreuna cu
    furnizorul de solutii IBM.

    Si, nu in ultimul rand, pierderile generate de defectarea
    apometrelor ar fi si ele diminuate odata ce sistemul determina din
    timp, pe baza duratei de viata a unui astfel de dispozitiv, cand
    trebuie reconditionat sau inlocuit. Orasul canadian Waterloo are
    deja de ceva vreme un astfel de sistem prin care gestioneaza
    consumul de apa a celor peste 120.000 de locuitori si analizeaza
    informatii adunate din 33.000 de surse diferite, de la conducte si
    pana la capace de canal. “Informatiile pot fi interpretate in
    nenumarate feluri. Sistemul ajunge sa stie si cand faci dus, cat
    timp dureaza si cata apa consumi”, explica Arun Hampapur,
    directorul diviziei Business Analytics and Mathematical Sciences
    din cadrul IBM.

    Principiul de la baza unor asemenea orase este aplicat de mai
    multa vreme la nivel mondial, dar la un nivel ceva mai restrans. In
    ultimii ani, tot mai multe cladiri au fost dotate cu sisteme
    informatice similare pentru gestionarea activitatii si
    operatiunilor la nivel intern, devenind astfel caracterizate drept
    inteligente. Anul acesta, investitiile totale in cladiri si orase
    de acest gen sunt estimate sa atinga 3,9 miliarde de dolari (2,82
    miliarde de euro), potrivit datelor companiei de cercetare de piata
    IDC, cifra care va creste in urmatoarea perioada cu cel putin 25%
    pe an. Practic, sume investite in principal de companiile
    interesate sa eficientizeze consumul de resurse si activitatea din
    cladirile de birouri in care isi desfasoara operatiunile sau de
    autoritati si institutii publice care spera sa reduca din
    cheltuieli la nivelul unui oras.

    Aeroportul international din Amsterdam, spre exemplu, raspunde
    zilnic de transportul a peste 40.000 de bagaje si se foloseste de
    21 de kilometri de banda rulanta pentru a le duce de la pasageri la
    cala avionului si invers. “Sistemul informatic monitorizeaza
    fiecare valiza in parte, motiv pentru care incidentele precum
    intarzierea au fost diminuate la mai putin de jumatate fata de anii
    trecuti, iar costurile operationale cu aceasta bucatica sunt cu 40%
    mai mici”, sustine Rob Holdrop, directorul de cercetare si
    dezvoltare al aeroportului.

  • Gadgetul lunii februarie: iPhone 4

    iPhone 4 este “telefonul anului”: titulatura a aparut in cadrul
    targului de telefoane mobile World Mobile Congres, care a avut loc
    intre 14 si 17 februarie la Barcelona. Motivatia: “Ecranul foarte
    bun, materialele folosite si ecosistemul fenomenal pe care l-a pus
    la dispozitia dezvoltatorilor de aplicatii mobile”, potrivit GSM
    Association, una dintre cele mai importante asociatii ale
    producatorilor de telefoane mobile din lume.

    Prezentat de Steve Jobs in vara anului trecut, iPhone 4 a fost
    cu mult imbunatatit tehnic fata de predecesorul sau – iPhone 3GS.
    In primul rand, dispozitivul are un nou sistem de operare, numit
    iOS4, care se remarca prin faptul ca aplicatiile pot fi sortate in
    fisiere si posibilitatea de a rula mai multe aplicatii in acelasi
    timp.

    Noua rezolutie a ecranului, Retina Display, permite afisarea la
    o claritate maxima chiar si a celui mai marunt scris. “Odata ce ai
    folosit Retina Display, nu mai exista comparatie cu altele”, spunea
    Steve Jobs in momentul lansarii gadgetului. “Acesta este cel mai de
    succes produs al nostru”, a spus seful Apple.

    O alta imbunatatire adusa iPhone 4 este camera video si foto de
    cinci megapixeli. Pozele facute cu aceasta ies mult mai bine fata
    de cele facute cu iPhone 3G. In plus, realizeaza si filmulete HD,
    iar, cu ajutorul aplicatiei iMovie, utilizatorii pot edita foarte
    usor filmuletele.Telefonul se poate conecta prin intermediul
    Bluetooth 2.1 si Wi-Fi si are functie de busola si GPS. In ce
    priveste autonomia bateriei, telefonul poate sta in stand-by 12,5
    zile, iar in convorbiri cu 3G activat in jur de 7 ore.

    Insa ceea ce atrage cel mai mult sunt cele peste 400.000 de
    aplicatii si jocuri disponibile in magazinul App Store. Printre
    cele mai apreciate jocuri se numara Angry Birds, GeoDefense,
    Tetris-meets-Sudoku si Drop7, potrivit forumului Apple.La inceput,
    telefonul a dezamagit din cauza problemelor de receptie a antenei.
    “Cu toate defectele insa, e un telefon bun”, conchidea un tanar pe
    forumul Apple, povestind ca a stat 17 ore la coada pentru a-l
    cumpara. Si nu e singurul care a facut asta: iPhone 4 a devenit cel
    mai profitabil model din istoria companiei, dupa ce vanzarile
    gadgetului au depasit 1,7 milioane de unitati in primele trei zile
    de la lansare, scrie Reuters.

  • Electronice made in Romania. Episodul: mese tactile

    Cei care au urmarit macar cateva episoade recente din CSI: Crime
    Scene Investigation au vazut probabil cum detectivii cauta uneori
    indicii despre criminali prin nenumarate documente, fotografii si
    rapoarte afisate pe un soi de masa digitala, rasfoind toate aceste
    informatii prin simpla atingere a suprafetei. La fel se intampla si
    in serialul NCIS sau in filmul Minority Report, unde Tom Cruise se
    foloseste de o interfata tactila bazata pe principii similare, tot
    pentru a gestiona informatii, iar exemplele de acest fel sunt multe
    si dateaza chiar si din anii ’80. Se intampla doar in filme, ar
    spune unii, insa scenaristii ecranizarilor recente au avut la baza
    o tehnologie deja transformata in realitate in multe colturi ale
    lumii – cu precadere SUA, China si Europa de Vest – de nume mari,
    printre care si Microsoft.


    “Tranzitia de la interfete grafice la cele naturale a inceput
    deja. Interactionam tot mai mult cu tehnologia prin dispozitive cu
    capabilitati multitouch sau de recunoastere a obiectelor”, spune
    Catalin Dit, directorul de retail si marketing al Microsoft
    Romania, dand drept exemplu Surface, cum este numita masa
    multitouch a companiei, lansata in ianuarie in versiunea 2.0 la
    nivel mondial, urmand sa fie disponibila in 23 de tari pana la
    finalul acestui an. Deocamdata, piata locala nu se numara printre
    ele, dar exista in schimb o alternativa romaneasca.


    Brasovenii de la CS Vision au lansat in toamna lui 2010 o astfel
    de masa multitouch, fabricata in Romania, intr-o unitate care
    exista inca din 2006 la Brasov. Pana acum, a fost folosita pentru
    productia altor dispozitive ale companiei, precum terminale
    informative sau diverse echipamente pentru publicitate interactiva.
    “Planul este sa vindem 15 mese multitouch pana la finalul acestui
    an”, spune Razvan Bagiu (31 de ani), proprietarul si directorul
    general al companiei, care a intrat pe acest segment inca
    neexplorat pe piata locala in urma unui proces de cercetare de sase
    luni si a unei investitii de 35.000 de euro. Cinci au ajuns deja in
    piata, doua la un post de televiziune care vrea sa le foloseasca in
    cadrul unei emisiuni difuzate in direct, iar restul la companii din
    farma, auto si FMCG. “Cea din salonul auto, spre exemplu, va fi
    folosita de clientii care vor sa configureze un model de masina,
    interactiune diferita fata de ce se putea face pana acum”, explica
    managerul.

    Dispozitivul poate avea insa utilitate in aproape orice tip de
    afacere, fie ca instrument de prezentare pentru expozitii sau
    conferinte, dar si in muzee sau institutii publice, fie pentru
    divertisment. Intr-o cafenea, masa multitouch ar putea fi folosita
    pentru navigarea pe internet sau pentru jocuri de societate, de
    exemplu, mai ales ca, dupa cum sugereaza si numele, reactioneaza la
    atingerile simultane ale mai multor utilizatori. Si interactioneaza
    si cu alte obiecte, cum ar fi un telefon mobil care, odata asezat
    pe suprafata mesei, reda fisierele din memorie direct pe
    dispozitivul interactiv.

    Investitia nu este insa deloc mica. O masa costa 9.500 de euro,
    insa in calcul trebuie luat si costul cu aplicatiile software
    necesare, care variaza intre 1.000 si cateva mii de euro. Ceea ce
    inseamna pentru o cafenea cu zece mese o investitie de cel putin
    100.000 de euro. Prin comparatie, Microsoft Surface costa in jur de
    15.000 de euro, in timp ce pretul unui echipament interactiv
    similar realizat cu tehnologii de proiectare Epson, care va fi
    lansat si pe piata locala, este de aproximativ 7.000 de euro, dupa
    spusele lui Ciprian Baranga, directorul de marketing si vanzari al
    Epson pentru Romania si Bulgaria.

    Pretul mai poate varia insa si in functie de dimensiunea mesei.
    Cele comandate pana acum au fost in varianta standard (diagonala de
    110 cm si greutate de 40 kg), insa caracteristicile pot fi
    modificate la cerere, iar costul creste astfel proportional cu
    dimensiunile.”Tehnologia multitouch este deocamdata una de
    avangarda, dar incepe incet incet sa prinda elan si in Romania”,
    spune Bagiu, care in perspectiva proiectelor in lucru si a
    negocierilor cu potentiali clienti ia in calcul relocarea fabricii
    de la Brasov intr-un spatiu mai mare si cresterea numarului de
    angajati, in prezent 20 in divizia de echipamente interactive, la
    care se adauga alti 10 in divizia de aplicatii software, de altfel
    linia de business cu care a pornit compania in 2002. Capacitatea de
    productie este de 40 de terminale de informare sau doua-trei mese,
    insa odata cu extinderea s-ar putea dubla.

  • Dupa iPad 2, batalia tabletelor intra din teritoriul inovatiei in cel al preturilor

    La jumatatea lunii ianuarie, Jobs a anuntat ca intra in concediu
    medical pe fondul problemelor de sanatate de care sufera: la finele
    lui 2003 a fost diagnosticat cu cancer pancreatic, iar in 2009 a
    suferit un transplant de ficat. Anuntul a iscat ingrijorari in
    mediile bursiere si pe pietele pe care Apple este prezenta, presa
    si analistii vorbind de o era post-Jobs si de efectele acesteia
    asupra companiei, strategiei de marketing si a produselor
    oferite.

    “Lucram la acest produs de mult timp si nu voiam sa ratez ocazia
    sa fiu aici. Multumesc ca m-ati invitat”, a spus seful Apple, in
    fata unui public care l-a aplaudat minute in sir. Jobs a atacat
    companiile rivale si a ridiculizat tabletele concurente; in stilul
    sau caracteristic, liderul Apple a descris cu pasiune iPad 2,
    reusind un show de lansare tipic masinii de marketing a companiei
    americane.

    Fata de prima versiune, noul iPad este mai subtire si mai usor
    si are doua camere – una frontala care permite convorbiri si
    inregistrari video si foto la rezolutie VGA si una in spate, care
    poate filma HD. Schema de preturi incepe de la 499 de dolari pentru
    varianta de baza, la fel ca pentru prima versiune de iPad, cu 16 GB
    de stocare si conectivitate limitata la WiFi, si ajunge la 829 de
    dolari pentru versiunea cu WiFi, 3G si 64 GB. iPad 2 are iesire
    HDMI capabila de a reda clipuri si filme la rezolutie 1.080p, insa
    adaptorul necesar pentru conectarea la un display costa inca 39 de
    dolari. Apple a vandut aproape 15 milioane de iPad-uri in 2010, iar
    compania ar putea vinde inca 30 de milioane in acest an.

    Richard
    Doherty    , director de cercetare al Envisioneering Group,
    comenteaza ca de-acum batalia in domeniul tabletelor s-a mutat din
    teritoriul inovatiei in cel al preturilor. “iPad a fost produsul
    care s-a vandut cel mai bine in istoria tehnologiei. iPad 2
    probabil il va depasi. Dar chiar daca Apple face vanzari mai mult
    decat duble anul acesta, vor fi pe piata inca 20 de milioane sau
    mai multe tablete produse de competitori”, spune el, iar la anul,
    dupa toate probabilitatile, cifra se va dubla.

    Samsung a lansat deja a doua versiune a Galaxy Tab si au aparut
    informatii ca se pregateste sa reduca pretul pentru o versiune mai
    mare a Galaxy Tab conceputa sa concureze cu iPad. Motorola Mobility
    se pregateste, la randul sau, sa lanseze o versiune a Xoom, tableta
    sa, la 539 de dolari, fata de pretul actual al acesteia, de 800 de
    dolari. In cursul acestei luni, Research in Motion, producatorul
    BlacBerry, este asteptat sa inceapa livrarile de PlayBook, tableta
    sa. In fine, Hewlett-Packard, cel mai mare producator de computere
    din lume, isi va lansa propria tableta abia la vara, ceea ce ii va
    oferi avantajul ca va putea sa vada ce mai apare pe piata si la ce
    pret, noteaza Doherty.

  • Romteleboom sau ce inseamna regruparile din telecom

    Zvonuri despre preluarea platformei de televiziune prin satelit
    Boom TV circula in piata deja de mai multa vreme. La inceputul lui
    2009, o tranzactie tot cu Romtelecom era aproape sa fie finalizata
    pentru o suma de 50 de milioane de euro, lucru care insa nu s-a
    intamplat. Acum nu mai este niciun secret ca serviciul este
    considerat un esec pe piata locala, ajungand in stadiul de
    insolventa, cu pierderi nete de peste 33 de milioane de euro pe an
    si datorii care se apropie acum de 100 de milioane de euro.
    Practic, serviciul a cazut victima mai multor factori, printre care
    lipsa de finantare din partea actionarilor, contextul economic
    dificil si reactia intarziata la piata si la miscarile
    competitorilor intrati mai mult ca niciodata intr-un razboi al
    preturilor cu scopul de a castiga clienti.

    Romtelecom a confirmat in cele din urma ca se afla acum la masa
    negocierilor si ca este cu alte cuvinte la un pas de a prelua baza
    de abonati a DTH Television Grup, compania din spatele Boom TV.
    Confirmarea a venit mai intai de la administratorul judiciar Casa
    de Insolventa Transilvania care s-a ocupat in ultima perioada de
    planul de reorganizare pentru compania intrata in insolventa in
    urma cererii depuse in mai 2010 la Tribunalul Bucuresti. Romtelecom
    ar urma sa plateasca in total 10 milioane de euro pentru cei putin
    peste 97.500 de abonati ramasi ai furnizorului de servicii de
    televiziune daca tranzactia va fi aprobata de creditori pe 21
    martie.


    Negocierea se face la nivel de abonat, ceea ce inseamna ca
    valoarea tranzactiei nu va fi mai mica de 7,32 milioane de euro,
    suma la care se adauga si TVA, in conditiile in care cumparatorul
    preia 95.000 de abonati. Daca baza convenita va fi mai mica,
    Romtelecom va plati 80,08 de euro pentru un client. Cel mai
    probabil, cumparatorul va cauta insa sa ia toti abonatii, in
    incercarea de a se apropia si mai mult de UPC, clasata pe locul al
    doilea in piata dupa liderul RCS&RDS cu 2,7 de milioane de
    clienti, ajungand astfel la 1,148 milioane de abonati, cu putin sub
    nivelul de 1,156 milioane de abonati ai UPC.

    Tranzactia vine intr-un context economic dificil pentru piata
    telecom din Romania, care s-a diminuat in ultimii ani si le-a adus
    marilor operatori venituri si profituri din ce in ce mai mici, pe
    de-o parte pe fondul razboiului preturilor care se da pe piata
    locala, iar pe de alta parte din schimbarea comportamentului de
    consum al utilizatorilor. Problemele Boom TV au insa si alte cauze.
    Compania DTH Television Grup a pornit platforma de televiziune prin
    satelit in 2006, cu o investitie de 15 milioane de euro,
    limitandu-se strict la servicii TV, in timp ce competitorii mari
    din piata mizau deja din ce in ce mai mult pe serviciile integrate.
    Planul de dezvoltare presupunea insa investitii de inca 25 de
    milioane de euro plus asigurarea finantarilor curente, lucru pe
    care investitorii israelieni din spatele companiei nu l-au mai
    facut. Mai mult, Boom TV s-a pozitionat diferit pe piata,
    adresandu-se unei categorii de consumatori premium, dispusi sa
    plateasca zece euro pentru un abonament lunar, peste nivelul de
    pret practicat de ceilalti furnizori. Un an mai tarziu, in iulie
    2007, avea deja 30.000 de abonati, iar varful a fost atins in
    martie 2009, cand Boom TV avea 232.215 abonati, practic punctul din
    care compania a inceput sa piarda mai multi clienti decat
    castiga.

    In tot acest timp, DTH Television Grup nu numai ca nu a reusit
    sa atinga pragul de profitabilitate, dar s-a ingropat tot mai mult
    in datorii. Creditorii sunt acum aproape 200, companii din Romania
    si din strainatate, printre care UniCredit Tiriac, UEFA, Eurosport
    sau Discovery, care nu au inca un orizont de timp pentru
    recuperarea acestor creante sau care sunt chiar in situatia de a nu
    mai recupera aproape nimic. Pentru ca platile nu vor fi mai mari de
    6,5 milioane de euro, o suma infima fata de cele 100 de milioane de
    euro datorate in total. Doar doua dintre datoriile Boom TV, un
    imprumut de la UniCredit Tiriac si datoria catre Romenergo,
    proprietarul cladirii unde se afla sediul furnizorului de
    televiziune, au fost garantate si vor fi cele rambursate in cea mai
    mare masura.

    Ce urmeaza? Creditorii pot sau nu sa aprobe planul de
    reorganizare propus de Casa de Insolventa Transilvania. In primul
    caz, o tranzactie ar fi finalizata, decizie teoretic in interesul
    tuturor creditorilor care au de recuperat bani. In al doilea, nu
    ramane decat varianta falimentului.