BusinessMagazin

Category: Business Hi-Tech

Știri și articole interesante din afacerile în domeniul Hi-Tech – informații din domeniul IT, comunicații și altele

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 34 – Elisabeta Moraru, Country Director, Google România

    Deţine funcţia actuală din toamna anului 2022, iar anterior a fost mai bine de un deceniu country manager al Google România. 

    În plus, de la începutul lui 2022, deţine şi funcţia de preşedinte al board-ului în cadrul Junior Achievement România. Absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea din Bucureşti, ea şi-a continuat studiile cu un master în ştiinţele comunicării şi în politică şi management electoral, precum şi un doctorat în sociologie. Înainte de a face parte din echipa Google, Elisabeta Moraru a lucrat în cadrul unor companii de talie mondială precum Microsoft (2007-2011) şi Xerox (2011-2012). Şi-a început însă cariera în domeniul comunicării în instituţii precum Universitatea Bucureşti, Institutul Naţional de Administraţie Publică şi Ministerul Afacerilor Interne.

     




     

  • Cine este românul care a construit de la zero o afacere gigant, ce este prezentă în peste 150 de ţări, iar produsul său este folosit de milioane de oameni

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 33 – Florin Talpeş, CEO şi cofondator, Bitdefender

    Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender, a transformat compania sa într-un lider global în securitatea cibernetică, cu milioane de utilizatori în peste 150 de ţări. Având o experienţă vastă în industrie, el evidenţiază „talentele excepţionale” de pe piaţa locală ca fiind cheia succesului Bitdefender. Compania îşi creşte vizibilitatea internaţională prin parteneriate strategice, inclusiv colaborarea cu echipa Ferrari de Formula 1, simbol al succesului şi potenţialului global. De la începuturi modeste, Bitdefender a ajuns să concureze şi să achiziţioneze firme cândva considerate lideri ai industriei.

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Astăzi trebuie să ai un bagaj minim de cunoştinţe pe un portofoliu întreg de teme de business, altfel la tot pasul ai şanse mari de a greşi fatal. Nu uita că pe piaţă sunt aţintite multe priviri care au în spate forţă financiară, competenţe foarte competitive de marketing, sales etc. 

    Cu ei concurezi. Pentru un întreprinzător, învăţatul în echipă e mult mai important decât învăţatul individual. Iar în echipă înveţi mult mai repede.

  • Cine este femeia care conduce magazinele IKEA din România, Croaţia, Serbia, Slovenia şi Ucraina

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 32 – Ekaterina Egorova,, CEO & CSO, IKEA Europa de Sud-Est

    Din birourile de la Bucureşti, coordonează activitatea retailerului suedez de mobilă nu doar pentru piaţa locală, ci şi cele din Croaţia, Serbia, Slovenia şi Ucraina. Ea şi-a început cariera în cadrul companiei în 1998, în cadrul sucursalei din Rusia şi a avut mai multe roluri la nivel naţional; s-a mutat apoi în UK, unde a făcut şi alţi paşi în carieră. IKEA România a înregistrat în anul fiscal 2024 (1 septembrie 2023 – 31 august 2024) o creştere de 12% a vânzărilor totale, la peste 1,4 mld. lei, şi o creştere de 5% a segmentului de comerţul online, comparativ cu anul precedent.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂRĂ

    Dacă aş avea din nou 20 de ani şi cunoştinţele de azi, mi-aş spune să îmbrăţişez tot ceea vine către mine şi să mă concentrez pe oportunităţi, nu pe dificultăţi. Mi-aş spune: înconjoară-te de oameni inteligenţi şi competenţi, investeşte în echipa ta, deoarece totul este despre echipă şi oameni, nu despre tine sau despre o persoană anume. Nu-ţi fie teamă să faci lucrurile diferit şi să te bucuri de viaţă, să explorezi lumea şi să înveţi pe parcurs.




     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 31 – Bogdan Badea, CEO, eJobs

    Cu poziţii de management deţinute în cinci companii, iar în două dintre acestea pe cea mai înaltă treaptă ierarhică, Bogdan Badea a preluat mandatul de CEO al eJobs în primăvara lui 2018. Spune că se numără printre managerii care sunt direct implicaţi şi la curent cu mai toate proiectele interne, încurajându-şi şi colegii să facă la fel şi să aibă o abordare şi o viziune cât mai antreprenoriale.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Angajează-te cât mai repede şi nu te teme să experimentezi. Foarte mulţi tineri încă mai au acest tabu al joburilor blue collar atunci când ei se pregătesc pentru a deveni specialişti într-un domeniu. Ce nu ştiu, poate, este faptul că orice job vine cu extrem de multe lecţii foarte valoroase pentru următorii paşi din carieră. Prin urmare, nu te teme să lucrezi 2 veri ca barista, chiar dacă studiile te pregătesc pentru o carieră în audit, spre exemplu.




     

  • Digitalizarea administraţiei publice reprezintă o direcţie esenţială pentru viitorul României, o necesitate urgentă, cu impact direct asupra eficienţei şi transparenţei serviciilor publice spune Bogdan Florea, fondator şi co-CEO al Connections

    Digitalizarea administraţiei publice reprezintă o direcţie esenţială pentru viitorul României, o necesitate urgentă, cu impact direct asupra eficienţei şi transparenţei serviciilor publice. Pentru a accelera procesul şi a maximiza beneficiile, statul trebuie să adopte măsuri clare şi bine coordonate, susţine Bogdan Florea, fondator şi co-CEO al Connections. În plus, şi companiile private au nevoie să îşi ajusteze rapid strategiile, pentru a rămâne competitive într-un peisaj global din ce în ce mai digitalizat.   

    Dacă ar fi să mă gândesc la direcţiile principale de intervenţie din partea administraţiei publice centrale în ceea ce priveşte digitalizarea şi să numesc trei priorităţi, m-aş gândi, în primul rând, la finalizarea implementării cloudului guvernamental. În al doilea rând, la conştientizarea şi investiţia intensă, susţinută, în ceea ce am numit (şi se numeşte în industrie) analiza datelor şi extragerea de priorităţi pentru dezvoltarea României, bazată pe analiza datelor existente, colectate şi ulterior analizate.

    În al treilea rând, aş încerca să cresc nivelul de alfabetizare digitală, în sensul înţelegerii mai profunde a ceea ce înseamnă, în 2024, tehnologia, în rândul funcţionarilor publici”, spune reprezentantul furnizorului de servicii şi soluţii IT. Bogdan Florea punctează că datele reprezintă resursa strategică a viitorului, iar statul român trebuie să pună un accent semnificativ pe finalizarea implementării cloudului guvernamental. Acesta va oferi un cadru tehnologic unificat pentru gestionarea serviciilor publice şi va facilita comunicarea între instituţii.  

    România dispune de un volum semnificativ de date, fie că vorbim despre informaţii administrative, economice sau sociale, dar utilizarea acestora în mod strategic rămâne un obiectiv neîndeplinit. „Deşi statul a realizat investiţii majore în infrastructura digitală, procesarea şi analiza datelor pentru a ghida deciziile politice şi economice nu a fost suficient de sistematic abordată”, spune reprezentantul Connections. El argumentează că, în prezent, datele sunt adesea colectate în mod fragmentat, iar lipsa unei viziuni centralizate duce la o utilizare ineficientă a acestora.

    Pentru a transforma aceste informaţii în insighturi valoroase, este necesar un cadru guvernamental coerent care să includă politici şi platforme integrate pentru analiza datelor. „Acestea nu doar că ar sprijini guvernul în formularea de practici publice mai precise, dar ar contribui şi la creşterea transparenţei, eficienţei şi responsabilităţii administraţiei publice. Investiţia în analiza datelor ar putea duce astfel la decizii mai informate, adaptate realităţilor economice şi sociale actuale”, adaugă Bogdan Florea. 

    Chiar şi cu infrastructura digitală în expansiune, succesul digitalizării depinde de competenţele oamenilor care o administrează. „Există proiecte de educaţie digitală pentru funcţionarii publici, însă este esenţial să se intensifice eforturile pentru a asigura adaptarea la noile cerinţe”, completează Bogdan Florea. 

    „Statul român a realizat investiţii considerabile în infrastructura IT. Aceste investiţii sunt comparabile, dacă nu chiar superioare, celor din multe alte state din Uniunea Europeană. Acesta este un punct forte al digitalizării în România.“

    Bogdan Florea, fondator şi co-CEO al Connections

    Ce face statul român bine la capitolul digitalizare? În ciuda provocărilor, România a făcut progrese semnificative în construirea infrastructurii digitale. Reprezentantul Connections pune accent pe acest lucru, spunând că statul român a realizat investiţii considerabile în infrastructura IT. Aceste investiţii sunt „comparabile, dacă nu chiar superioare, celor din multe alte state din Uniunea Europeană. Acesta este un punct forte al digitalizării în România.” Capitolul digitalizării aduce însă provocări şi pentru companiile private, care au nevoie să îşi ajusteze rapid strategiile, pentru a rămâne competitive într-un peisaj global din ce în ce mai digitalizat. Bogdan Florea recomandă companiilor româneşti să abordeze digitalizarea nu doar ca pe o oportunitate, ci ca pe o necesitate strategică.

    În faţa unui mediu economic tot mai competitiv, implementarea tehnologiilor inovatoare este esenţială pentru a rămâne relevante şi eficiente. Iar pentru a obţine cele mai rapide şi vizibile rezultate, companiile trebuie să prioritizeze, în prima etapă, domenii cheie capabile să transforme procesele interne, relaţiile cu clienţii şi performanţele financiare. În opinia reprezentantului Connections, o direcţie fundamentală pe care companiile ar trebui să o vizeze este automatizarea proceselor interne. „Digitalizarea nu mai este o opţiune, ci o necesitate.

    Sunt esenţiale investiţiile în automatizarea fluxurilor interne, în roboţi software şi aplicaţii de management al proceselor care sunt esenţiale pentru a rămâne competitiv pe piaţa globală”, consideră Bogdan Florea. Tot el indică o altă direcţie fundamentală legată de interacţiunea digitală cu instituţiile statului. „Timpul înseamnă bani, companiile trebuie să fie pregătite pentru a-şi îmbunătăţi interacţiunile digitale cu instituţiile guvernamentale.

    Legătura cu ANAF şi băncile poate şi trebuie să fie mai rapidă şi mai eficientă, iar adoptarea unor soluţii digitale pentru schimbul de date va reduce birocraţia şi va ajuta companiile la a câştiga mai mult timp pentru business”, consideră Bogdan Florea. A treia direcţie fundamentală se referă la investiţiile în marketing digital, conform reprezentantului Connections. Marketingul digital este un alt domeniu cu relevanţă crescută pentru succesul pe termen lung al companiilor. Investiţiile în marketing digital nu doar că ajută la creşterea vizibilităţii, dar şi la construirea unui brand cu prezenţă solidă pe piaţa globală. 

    Bogdan Florea consideră că mediul privat din România a demonstrat un merit semnificativ în adoptarea tehnologiilor digitale, ceea ce se leagă strâns de caracterul şi deschiderea faţă de inovaţie ale anumitor segmente, care ne încadrează în categoria „early adopters”. „Suntem deschişi şi curioşi să adoptăm noi tehnologii, inclusiv interesaţi de utilitatea şi aplicabilitatea lor în afaceri. Această curiozitate nu este superficială, ci una autentică, legată de explorarea potenţialului tehnologic, în ciuda riscurilor şi constrângerilor ce pot apărea.” Totuşi, mediul privat ar trebui să investească mai mult în continuarea acestui proces de digitalizare, mai ales în ceea priveşte implementarea şi adoptarea la scară largă a tehnologiilor, punctează Bogdan Florea. 

    „Mediul privat în România are un mare, mare merit în ceea ce priveşte adopţia tehnologiilor digitale. Şi cred că asta are legătură cumva şi cu ţara, cu specificul naţiei. Suntem early adopters. În fashion, în tehnologie, după părerea mea, noi ca naţie şi prin extensie şi companiile, mai ales în zona privată sunt early adopters. Unde ar trebui să mai lucreze, evident, ar fi la continuarea poveştii, respectiv la a face paşi înainte în adopţia acestor tehnologii”, subliniază Bogdan Florea.

    Provocările sunt evidente, dar şi oportunităţile sunt uriaşe. Într-o ţară în care inovaţia este la îndemână, de ce oare încă nu am valorificat pe deplin potenţialul digital? Cât de mult mai putem risca să rămânem pe margine, în loc să îmbrăţişăm transformarea care ne-ar putea pune pe harta celor mai avansaţi jucători din Europa? „Întrebările sunt multe şi răspunsurile trebuie să vină acum – pentru că viitorul digital al României nu poate aştepta”, conchide Bogdan Florea.   

  • O afacere românească transformă protecţia informaţiilor private într-o soluţie accesibilă oricui, într-o eră în care datele personale devin din ce în ce mai valoroase şi mai vulnerabile

    Într-o eră în care datele personale devin din ce în ce mai valoroase şi mai vulnerabile, un start-up românesc transformă procesul complex de protecţie a informaţiilor private într-o soluţie accesibilă oricui. Cu peste 20.000 de utilizatori şi o bază de clienţi plătitori în continuă creştere, AgainstData face trecerea de la simpla ştergere a datelor la o platformă completă de gestionare a amprentei digitale, având deja o prezenţă semnificativă pe pieţele internaţionale, cu peste 90% din clienţi în afara României. 

     

    Mizând pe noi funcţionalităţi, precum gestionarea conturilor multiple şi calcularea amprentei de carbon a e-mailurilor, start-up-ul estimează venituri anuale recurente de 60.000-70.000 de euro pentru finalul lui 2024 şi pregăteşte o nouă rundă de finanţare pentru accelerarea creşterii în 2025. Start-up-ul a început să monetizeze din luna mai a acestui an, când a lansat versiunea plătită a soluţiei sale, iar recent a deschis şi o nouă rundă de investiţii de tip seed, menită să ajute la scalarea businessului. Finanţările totale atrase până acum de AgainstData se situează la peste 200.000 de euro, investitorii fiind fondul local GapMinder şi acceleratorul Start-up Wise Guys.

    „În ultimele patru luni din 2024 am avut o creştere constantă de la lună la lună. Ne-am apropiat de 60.000-70.000 de euro venituri anuale recurente şi avem un potenţial bun de creştere pentru anul viitor. Noi am lansat produsul plătit la mijlocul anului acesta. Deci, practic, avem şase luni de creştere şi la nivelul acesta am ajuns. Pe măsură ce compania scalează, infrastructura necesară pentru a susţine creşterea creşte, şi de aici apare şi nevoia pentru o nouă investiţie”, a spus Adrian Vicol, cofondatorul AgainstData, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    El a adăugat că discută în prezent atât cu investitorii existenţi, cât şi cu investitori din străinătate, finanţarea urmând să fie folosită pentru dezvoltarea produsului în continuare, extinderea echipei şi promovarea soluţiei. „Avem o idee foarte bună despre ce funcţionalităţi să mai dezvoltăm şi ce să îmbunătăţim, pentru că am început o comunitate de «power users», să le spunem aşa, care ne oferă foarte mult feedback despre cum să dezvoltăm produsul. Deci, pe partea tehnică, avem o idee foarte bună despre ceea ce vrem să facem. Apoi, bineînţeles, trebuie să creştem echipa şi activităţile de promovare. Noi, în momentul de faţă, suntem prezenţi pe câteva canale de marketing, însă cu siguranţă trebuie dezvoltate şi deschise altele noi. Probabil jumătate din sumă se va duce pe produs şi jumătate pe creştere. Bineînţeles, banii trebuie să ne ajungă până la un venit considerabil, care să ne permită ulterior o investiţie de tip serie A.”

    Adrian Vicol nu a precizat suma ţintită în această nouă rundă de finanţare, pe care o avea în plan, conform declaraţiilor anterioare, încă de la finalul anului 2022. Soluţia dezvoltată de AgainstData le permite utilizatorilor să vadă ce companii deţin datele lor personale şi să transmită cereri de ştergere a acestora doar prin câteva clickuri. Practic, soluţia funcţionează ca un asistent digital în cadrul conturilor de e-mail ale utilizatorilor, în prezent fiind compatibilă cu conturile de Gmail. Recent, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi. „Noi am început prin a le permite oamenilor să vadă ce companii au datele lor şi să poată trimite o cerere de ştergere către aceste companii. Între timp, am adăugat funcţionalităţi legate de «unsubscribe», ca să ajutăm oamenii să se dezaboneze şi să poată să-şi calculeze amprenta de dioxid de carbon a e-mail-ului lor, pentru că fiecare e-mail are o amprentă, oricât de mică ar fi. Noi avem clienţi chiar cu sute de mii de mesaje pe care le-au şters, deci se adună.

    Pe lângă asta, am adăugat, chiar de curând, odată cu lansarea unei noi versiuni, funcţia de «multi account». Asta înseamnă că, în cadrul unui singur cont pe aplicaţia AgainstData, pot fi gestionate mai multe conturi de e-mail, de exemplu, e-mailul personal, un e-mail de serviciu sau chiar mai multe adrese de e-mail utilizate frecvent”, a explicat Adrian Vicol.

    În prezent, AgainstData are aproximativ 20.000 de utilizatori în total, dintre care câteva mii sunt abonaţi plătitori. Distribuţia geografică a clienţilor plătitori arată că aproximativ 30% sunt din SUA, 30% din Marea Britanie, 30% din Uniunea Europeană şi 10% din alte ţări, inclusiv România. „Undeva în jur de 10% din clienţii noştri sunt din zona business-to-business. Noi am început iniţial pe un model de business-to-consumer, însă am observat că există foarte multe persoane care sunt fie antreprenori, fie deţin anumite afaceri şi folosesc produsul nostru pentru adresele lor profesionale.

    Dacă lucrezi ca freelancer, în mediul de taxare, în consultanţă sau în orice fel de servicii – inclusiv electricieni – toate aceste afaceri au adrese de e-mail pe care clienţii le folosesc pentru a-i contacta şi a le comunica nevoile. Practic, este canalul lor principal de comunicare pentru business-ul pe care îl fac. De obicei, aceste adrese, mai ales dacă sunt afişate pe site-uri de prezentare sau sunt publice, sunt foarte repede năpădite de tot felul de corespondenţă nesolicitată. Şi atunci am observat că este un segment în creştere în rândul utilizatorilor noştri plătitori”, a menţionat cofondatorul AgainstData.

    Conform statisticilor AgainstData, numărul companiilor care deţin datele personale ale unui utilizator este surprinzător de mare. „Range-ul e destul de mare, aş zice că, în medie, undeva în jur de 350 de companii. Deşi, dacă mă dau pe mine ca exemplu, eu am datele undeva la vreo 900 de companii, din simplul fapt că interacţionez cu foarte multe start-up-uri şi cu foarte multe produse. Şi probabil eu nu sunt neapărat reprezentativ pentru cea mai mare parte a populaţiei, însă, în general, cam 300 de companii.”

    Pentru 2025, planurile start-up-ului se concentrează pe scalare şi dezvoltarea de noi funcţionalităţi. „Sperăm să putem încheia runda de finanţare în prima jumătate a lui 2025 şi să ne apucăm serios de partea de creştere – să mărim echipa şi să livrăm creşterea pe care o promitem către investitori. Rolloutul funcţionalităţilor o să vină bazat pe nevoile pe care ni le-au comunicat clienţii”, a concluzionat Adrian Vicol.   

    Rubrica “Start-up Pitch”

    1. Invitaţi: Rareş Moşescu şi Alex Băraru, fondatorii platformei Meditatii.ro

    Ce fac? Au dezvoltat o platformă ce pune în legătură profesorii cu elevii care au nevoie de ajutor la diferite materii.

    Rareş Moşescu: „Vrei să înveţi ceva sau vine un examen de exemplu. Vii la noi pe site, cauţi materia, filtrezi după examen, după nevoile tale, clasa ta ş.a.m.d. şi găseşti o listă de profesori, iar unii dintre ei au şi review-uri, au un istoric la noi pe site, ceea ce oferă transparenţă şi te ajută să alegi mai uşor şi să ai şi mai multe opţiuni faţă de metoda tradiţională care se bazează doar pe recomandări şi de obicei nu ştii ce alegi.“

    Alex Băraru: „Suntem în plin proces de ridicare a unei investiţii. Va fi prima rundă de investiţii pe care o luăm fiindcă a avea un marketplace în educaţie în România prezenta mai multe «red flags» pentru majoritatea lumii, însă am reuşit să demonstrăm prin rezilienţa de care am dat dovadă în ultimii patru ani că se poate şi că este profitabil şi poate fi scalabil.“

    2. Invitat: Elvis Arteni, cofondatorul SnapSnack

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie ce îşi propune să combată risipa alimentară cu ajutorul algoritmilor AI.

    „În această primă versiune a aplicaţiei practic treci printr-un intro în care îţi pui datele despre tine, cum ar fi dacă eşti alergic la anumite alimente, preferinţele alimentare, vârstă, gen şi dietă. După ce fotografia este selectată sau realizată în acel moment, algoritmul din spate, inteligenţa artificială analizează ce vede în imagine, îţi reproduce lista, listă pe care tu o poţi modifica – poţi extrage sau adăuga – şi după aceea treci la ultimul pas de generare în care AI-ul generează reţete bazate pe combinaţiile de alimente identificate şi se oferă trei reţete pentru mic dejun, prânz, cină.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Andrei Bozeanu, fondator al Dekeneas, soluţie de detectare a atacurilor cibernetice complexe

    Ce e nou? Start-up-ul local va extinde gama de funcţionalităţi oferite şi are în plan şi expansiunea în segmentul de retail, prin lansarea unor aplicaţii de mobil pentru principalele două ecosisteme de pe piaţă, Google Android şi Apple iOS.

    „Încercăm să ne adresăm utilizatorului final pentru că  de multe ori e mai uşor şi mai convenabil să  discuţi cu  el sau să oferi un serviciu către foarte mulţi  oameni decât să  încerci să mergi ţintit către anumite companii care poate nici nu ştiu că au nevoie de produsul tău şi nu înţeleg exact valoarea adăugată pe care tu o aduci din diferite considerente, cum ar fi că sunt fie ancoraţi în trecut fie că nu au prins în bugetul pe anul respectiv  zona de cybersecurity sau că bugetul a fost deja alocat.“

    3. Invitat: Liviu Huluţă, CEO şi cofondator INKI.tech – servicii de tip device-as-a-service

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns la un portofoliu de 400 de clienţi din Uniunea Europeană şi a reuşit să îşi tripleze businessul anul acesta, valoarea contractelor încheiate depăşind 4 milioane de euro în prezent. 

    „Dacă în aceste 12 luni noi ne-am triplat businessul, pentru următoarele 12 ne propunem să le dublăm. Creşterea totuşi nu va veni din România. Vedem creştere pe alte pieţe. În continuare vedem creştere bună şi în România, dar clar dorim să scalăm şi să câştigăm şi alte pieţe din Europa Centrală şi de est cum sunt unele pe care poate le-am neglijat, cum ar fi Slovacia, Slovenia, Croaţia.“

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plusvaloare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 24 – Andrei Frunză, CEO, BestJobs

    Din rolul actual, Andrei Frunză coordonează dezvoltarea bestjobs şi a portofoliului de soluţii, cu scopul consolidării pieţei de recrutare online din România. A terminat Facultatea de Studii Economice Bucureşti şi are o experienţă de peste 20 de ani în managementul mai multor businessuri din domeniul tehnologiei, din care aproape jumătate în rol de CEO.

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Fii curajos, dar echilibrat. Fii ambiţios, poate chiar nebun, dar disciplinat şi respectuos cu toată lumea. Cultivă-ţi pasiunile şi prioritizează sportul, pentru că îţi antrenează capacitatea de a gestiona stresul şi te face un lider mai bun, capabil să asculte cu empatie şi să ia decizii echilibrate.




     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 19 – Achilleas Kanaris, CEO, Vodafone România

    „Mandatul meu a fost să remodelăm organizaţia pentru a schimba direcţia strategică, de a fructifica oportunităţile disponibile şi de a avea o performanţă mai bună pe piaţa noastră principală. Aceasta a fost agenda transformării”, afirmă Achilleas Kanaris, executivul de origine elenă care a preluat poziţia de CEO al subsidiarei din România a grupului britanic de comunicaţii Vodafone în vara anului 2021. Veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut în anul fiscal 2024 care s-a încheiat la 31 martie, conform rezultatelor financiare publicate de grupul britanic. Operatorul de telecom nu mai publică date detaliate privind veniturile din România şi din alte câteva pieţe mai mici, ci doar pentru întreg grupul de şase ţări care sunt acum incluse în raportări în categoria „Alte ţări din Europa”, şi care mai include Portugalia, Irlanda, Grecia, Cehia şi Albania. Acest grup de şase ţări, din care face parte şi România a avut în anul fiscal 2024 venituri totale de 5,5 mld. euro şi venituri din servicii de 4,7 mld. euro.

    Sunt foarte bucuros să spun că suntem pe drumul cel bun, adică businessul a revenit pe creştere şi creştem atât din punctul de vedere al veniturilor totale, cât şi al veniturilor din servicii, pe o piaţă în scădere. Suntem foarte mulţumiţi de această performanţă.


     

     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 20 – Daniel Dines, CEO, UiPath

    Antreprenorul român, care a revenit recent în funcţia de CEO, este cunoscut deopotrivă pe plan local dar şi internaţional pentru evoluţia UiPath, companie producătoare de software de automatizare fondată în pe plan local alături de Marius Tîrcă. În urmă cu trei ani, firma a început tranzacţionarea pe Wall Street, iar în vara acestui an a anunţat primul rezultat net pozitiv de când a devenit companie listată pe cea mai puternică piaţă de capital din lume.

    Astfel, producătorul a raportat un profit de 34 milioane de dolari în lunile noiembrie, decembrie şi ianuarie, adică trimestrul 4 fiscal pe calendarul american de raportări, şi perspective optimiste cu privire la anul fiscal 2025. În T4 veniturile au urcat la 405 mil. dolari, de la 309 mil. dolari în aceeaşi perioadă a anului precedent, peste aşteptările analiştilor de 384 mil. dolari. Pentru întregul an fiscal, estimează venituri între 1,555 şi 1,560 miliarde de dolari.

    Cu banii tăi nu poţi să-ţi asumi riscuri mari. Nu poţi construi o companie globală din Bucureşti, un software nu se vinde singur.

     

  • Citatul săptămânii. Edward Creţescu, ANIS: Din nou, guvernul ignoră legislaţia în materie de predictibilitate fiscală şi orice dialog cu mediul de afaceri şi antreprenorii care ţin economia naţională în picioare, creează locuri de muncă şi plătesc impozite

    „Din nou, guvernul ignoră legislaţia în materie de predictibilitate fiscală şi orice dialog cu mediul de afaceri şi antreprenorii care ţin economia naţională în picioare, creează locuri de muncă şi plătesc impozite. Eliminarea facilităţii în acest context poate avea un impact negativ sever nu doar asupra industriei, prin reduceri masive de locuri de muncă, retragerea unor com-panii internaţionale sau redirecţionarea investiţiilor către alte ţări, dar şi destabilizarea economiei în ansamblu, într-un moment critic pentru digitalizare şi retehnologizare, strict necesare pentru a menţine competitivitatea com-paniilor româneşti, 

    a spus Edward Creţescu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), referindu-se la eliminarea integrală a facilităţilor fiscale pentru industria de IT