Category: Energie

Analize financiare și de afaceri din domeniul energiei – totul despre marile companii și sfaturi pentru consumatori

  • Bogăţie pe hârtie

    În ultimii zece ani, producţia internă de gaze s-a redus cu 20%, România devenind tot mai dependentă de Gazprom. În acest timp, firmele locale şi regiunea se uită de pe mal la o comoară blocată chiar de statul român. Ultimele tranzacţii cu gaz pe Bursa CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru România, s-au închis la un preţ de 72 de euro pe MWh. La această valoare, punga de gaze de 200 de miliarde de metri cubi care zace pe fundul Mării Negre poate fi evaluată la peste 150 de miliarde de euro. Anul trecut, aceeaşi rezervă valora circa 20 de miliarde de euro. Aprecierea fără precedent a gazului natural nu a adus vreun beneficiu României, în contextul în care această bogăţie zace blocată de circa trei ani de zile într-un haos legislativ.

    Astfel, din nou România stă extrem de bine.

    Pe hârtie.

     

    Roxana Petrescu, guest editor Business Magazin

  • Campionatul de voluntariat 2021 – Mingea sustenabilităţii este la tine!

    OMV Petrom

     

    Motivaţie: Voluntariatul este pilon de bază al implicării în comunităţile în care OMV Petrom îşi desfăşoară activitatea, potrivit reprezentanţilor companiei.


    Descrierea proiectului: „Campionatul de Voluntariat” este un program de responsabilitate socială lansat de OMV Petrom, prin care încurajează activităţile de voluntariat în rândul angajaţilor în domenii diverse, în comunităţi în care compania îşi desfăşoară activitatea sau la nivel naţional. Programul se desfăşoară sub forma unei competiţii interne de proiecte, cu scopul de a stimula iniţiativele angajaţilor în ceea ce priveşte identificarea unor probleme relevante în comunităţi din România şi găsirea de soluţii care implică şi voluntariatul, fie că e vorba de voluntariatul clasic sau voluntariat bazat pe abilităţi. Astfel fiecare proiect de voluntariat cu impact local contribuie la un obiectiv global din agenda ONU 2030.

    Angajaţii, alături de un ONG partener sau o instituţie publică s-au putut înscrie în competiţie în perioada 28 aprilie – 31 mai 2021. Toate cele 30 de proiecte propuse au fost validate şi evaluate de un juriu format din 14 experţi externi şi angajaţi OMV Petrom. Împreună, în perioada
    31 mai – 14 iunie, ei au apreciat toate înscrierile, iar evaluarea s-a făcut după criterii de sustenabilitate. Proiectele s-au implementat în perioada august – iulie 2021. În 2021, „Campionatul de Voluntariat” s-a aflat la cea de-a 11-a ediţie, iar reprezentanţii companiei spun că în anii următori OMV Petrom va continua să susţină ideile bune şi să arate că #sepoate.


    Rezultate: În 2021, angajaţii companiei au înscris în concurs 30 de proiecte şi au încercat să îmbine nevoile comunităţii cu remedierea lipsurilor sanitare din şcoli şi spitale şi nu au uitat nici de mediu. Acestea vor produce schimbare în domenii conectate cu Strategia de Sustenabilitate a OMV Petrom: educaţie (5 proiecte câştigătoare), sănătate şi siguranţă în comunităţi (3 proiecte câştigătoare) şi mediu (4 proiecte câştigătoare). În 2021, competiţia „Campionatul de Voluntariat” a avut o singură ediţie în cadrul căreia fiecare proiect câştigător a primit o finanţare de 4.000 de euro. Granturile acordate s-au ridicat la valoarea totală de 48.000 de euro.


     

  • Citatul săptămânii. Marian Năstase, ALRO: OPCOM nu funcţionează ca o bursă în adevăratul sens al cuvântului. Neexistând regulamente clare, anumiţi traderi vindeau cantităţi de electricitate care nu se aflau în posesia lor

    OPCOM (bursa de energie) nu funcţionează ca o bursă în adevăratul sens al cuvântului, neexistând regulamente clare, care să împiedice traderii să vândă energia electrică pe care nu o aveau deja contractată. În acest fel s-a creat o bulă speculativă, în care anumiţi traderi vindeau cantităţi de electricitate care nu se aflau în posesia lor.

    Marian Năstase, preşedintele consiliului de administraţie al ALRO, cel mai mare consumator de energie din România

     


     

  • Evenimentele care contează

    Ruşii de la Gazprom i-au cerut Republicii Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin, relatează Financial Times. 

    Aici, în România, Timişoara a rămas fără încălzire în prag de iarnă din cauza scumpirii gazului dincolo de orice nivel imaginat.

    În timp ce vecinii sunt strânşi în menghina Gazprom, iar Timişoara rămâne fără gaz, Romgaz a anunţat că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Ce a omis Romgaz să spună este că de trei ani de zile gazul din Marea Neagră zace blocat degeaba în lupte politice.

    Tot pe lista de omisiuni este şi faptul că acel gaz va veni abia în cinci ani. Aşa că până atunci, pregătiţi-vă de mult frig. Şi nu, nu ruşii sunt de vină, nici americanii, nici UE, că al doilea cel mai bogat stat european în materie de rezerve de gaze stă să îngheţe în prag de iarnă. Dar ghiciţi cine?

    Roxana Petrescu este guest-editor la Business Magazin

  • Pariul pe verde: 23 mld. euro în mai puţin de un deceniu

    România are nevoie de cel puţin 23 de miliarde de euro investiţii în energia verde în următorii nouă ani. Pentru ca proiectele să se materializeze, TREBUIE ca mediul de afaceri şi decidenţii să ajungă la un acord şi să atragă fondurile europene prin politici coerente, care să pună în mişcare investiţiile. Va reuşi România sa nu piardă şi acest tren?

     

    Eu cred că potenţialul de investiţii este şi mai mare de atât. Sunt lucruri de rezolvat pe parcurs, sunt îngrijorări legate de capacităţile firmelor de a executa aceste lucrări,  dar, pe de altă parte, ele spun că abia aşteaptă aceste lucrări. Avem mare nevoie şi de politici care să pună în mişcare aceste investiţii“, spune Sorin Elisei, director în cadrul Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate şi energie, şi unul dintre cei care, printre altele, a fost managerul de proiect din partea Deloitte pentru elaborarea Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC).

    Potrivit PNIESC, România va trebui să investească în următorii nouă ani circa 23 de mld. de euro în energie verde, iar banii ar trebui să se materializeze în  2.300 de MW instalaţi în energie eoliană şi peste 3.700 MW în energie solară.

    „Toate aceste investiţii din zona verde fac să crească costurile pentru producătorii europeni şi potenţial să îi facă mai puţin competitivi pentru piaţa globală.

    Dacă se va dori încurajarea anumitor domenii, cum ar fi energia verde, atunci taxele ar trebui să fie mai mici în zona asta tocmai ca să permită aceste investiţii“, spune Dan Bădin, partener servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

    Declaraţiile au fost făcute în cadrul evenimentului „Care sunt oportunităţile la zi de finanţare din fonduri europene pentru sectorul energetic?“ organizat  de Deloitte România, în parteneriat cu Ziarul Financiar, o videoconferinţă care a reunit autorităţi din domeniul energiei şi fondurilor europene, jucători din industria energetică, precum şi specialişti ai firmei de consultanţă şi audit Deloitte.

    Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei, spune că, la începutul anului viitor, ministerul se bazează pe două programe care să susţină investiţii în energie verde şi fondurile se apropie de 12 mld. de euro.

    „Banii pentru investiţii pentru atingerea ţintelor climatice până în 2050 se vor derula prin două programe pe care Ministerul Energiei le va avea în derulare în perioada următoare: fondul de modernizare, a cărui valoare ne aşteptăm să fie de peste 10 mld. de euro la nivelul anului 2030 şi totodată ne referim la PNRR, componenta pe energie, care la nivelul ministerului are o valoare alocată de 1,6 mld. de euro“, a spus Dan Drăgan.

  • Citatul săptămânii: Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene

    Avem cel mai mare plan de redresare la nivel mondial. Astăzi, Comisia Europeană dă undă verde pentru planul de Redresare şi Rezilienţă al României. Planul României ne va ajuta să îndeplinim obiectivele: 41% din acest buget susţin energia verde şi vor fi investiţii strategice, de exemplu, în transporturi, pentru căi ferate moderne.

    Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, 27 septembrie, 2021.

  • Cum arată Oraşul Viitorului, primul prototip de oraş sustenabil din România

    Motivaţie: Efectele încălzirii globale au devenit tot mai vizibile, fiind necesar un efort colectiv pentru a le contracara şi a reduce emisiile de dioxid de carbon. În viitor, 70% din populaţie va trăi în aglomerări urbane, acestea fiind şi cele mai mari generatoare de emisii de CO2, estimate la aproximativ 70%. Astfel, spaţiile urbane, aşa cum le cunoaştem noi astăzi, trebuie să fie redefinite pentru a se adapta cerinţelor şi contextului de mâine. Amenajarea urbană a oraşului viitorului va fi cheie pentru tranziţia la o economie cu emisii reduse de CO2. Construcţia pe scară largă de locuinţe pasive energetic, utilizarea de energie regenerabilă produsă local şi cât mai aproape de locul de consum, iluminatul public solar, alături de soluţiile de mobilitate cu emisii reduse sunt tot atâtea răspunsuri care pot contribui la conturarea oraşelor de mâine. De aceea, împreună cu partenerul tradiţional al Grupului ENGIE România, EFdeN, au lansat „Oraşul Viitorului”, primul prototip de oraş sustenabil din România, cu scopul de a inspira proiectele şi iniţiativele inovatoare care fac viaţa urbană mai bună şi care încurajează oamenii către un comportament mai responsabil faţă de mediu.

    Descrierea proiectului: EFdeN Sustainable City reuneşte case independente energetic, device-uri inteligente conectate între ele, soluţii de producţie autonomă de energie verde şi staţii de încărcare pentru maşini electrice. „Ne bucurăm să susţinem primul prototip de oraş sustenabil din România, ce regrupează soluţii sustenabile de locuire, de producere a energiei şi de mobilitate. Ne propunem, în acest fel, să facem cunoscute publicului larg, decidenţilor şi comunităţilor tehnologiile şi soluţiile pe care partenerii de la EFdeN le dezvoltă astfel încât, împreună, să începem să construim oraşul viitorului”, a declarat Eric Stab, preşedinte director general al ENGIE Romania, la evenimentul de lansare a proiectului.

    Echipa EFdeN care a lucrat la implementarea proiectului este formată din
    40 de studenţi. Aceştia au lucrat din 2019, de la începutul proiectului, aproximativ 70.000 de ore. Proiectul s-a bucurat de atenţia media şi a autorităţilor, care au vizitat şi apreciat proiectul.

    Proiectul este realizat sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.

    Rezultate: Proiectul este situat în campusul de 4.000 mp al Facultăţii de Inginerie a Instalaţiilor din Bucureşti. Peste 40 de puncte de interes vor fi proiectate şi executate în cele opt zone tematice ale EFdeN Sustainable City:

    1. Case sustenabile: include cele două case solare, EFdeN 4C şi EFdeN Signature, premiate naţional şi internaţional, finanţate şi cu sprijinul ENGIE, care au reprezentat România la ediţiile din 2014 şi 2018 ale prestigioasei competiţii mondiale Solar Decathlon;

    2. Energie: un spaţiu interactiv ce promovează atât consumul eficient de energie, cât şi producţia de energie curată, plecând de la panouri solare, fotovoltaice şi până la pompe geotermale şi stocare gravitaţională;

    3. Educaţie: un spaţiu de studiu şi de experimente şi ateliere de ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică;

    4. Mobilitate: include o staţie multifuncţională pentru biciclete şi trotinete electrice, staţii de încărcat maşini electrice, o staţie smart-bus;

    5. Agricultură urbană: include o producţie locală de legume în seră interioară şi seră hidroponică exterioară;

    6. Sănătate: zone de şah, basket, tenis, badminton, dar şi de yoga;

    7. Resurse: spaţii informative şi interactive de reducere, reutilizare şi reciclare;

    8. Artă: un spaţiu expoziţional, instalaţii senzoriale, sustainable fashion şi o scenă pentru piese de teatru. În acest moment, EFdeN Sustainable City reuneşte 11 dintre cele 40 de puncte de interes care vor fi executate: Casele EFdeN 4C şi Signature, Copaci fotovoltaici, Staţii încărcat maşini electrice, Staţie biciclete şi trotinete, Eoliene urbane, Zone studiu, Sistem hidroponic Agricultură urbană, Fresh bar şi zone în care se poate juca şah, basket sau tenis de masă. Cei interesaţi pot vizita Oraşul Viitorului în fiecare duminică, între orele 12:00 şi 16:00.

    Acest proiect a fost inclus în catalogul Business MAGAZIN „CSR 2021 – Cât de responsabile sunt companiile din România”. 

     

  • Noul cuvânt din strategia Enel

    Enel a fost una dintre primele companii care a explorat şi a adaptat modelul ONU de dezvoltare durabilă, fiind astfel în avanpostul tranziţiei de la „shareholder capitalism”, către „stakeholder capitalism”. Conducerea companiei vrea să facă un pas în plus chiar şi să îmbine sustenabilitatea cu inovaţia, inventând un nou concept în acest sens: inovabilitatea. Care sunt investiţiile grupului italian în această direcţie şi cum se reflectă acestea asupra pieţei locale, povesteşte Carlo Pignoloni, CEO şi country manager al Enel România.

    Credem cu tărie că o companie are un viitor numai dacă începe să împărtăşească valoarea pe care o generează tuturor părţilor interesate, nu numai acţionarilor. Şi credem atât de mult în acest lucru, încât am emis un nou format de obligaţiuni, prin intermediul cărora piaţa ne va măsura în funcţie de performanţa noastră durabilă şi de obiectivele de dezvoltare sustenabilă modul în care contribuim activ la bunăstarea societăţii în viitor prin reţele moderne şi rezistente, prin infrastructura dedicată mobilităţii electrice, prin servicii energetice avansate precum instalarea de panouri fotovoltaice, case inteligente/oraşe inteligente, deschizând calea pentru prosumatori şi nu numai în funcţie de rezultatele noastre financiare”, descrie Carlo Pignoloni, country manager şi CEO al Enel România, angajamentul companiei pe care o reprezintă pentru o dezvoltare sustenabilă. El adaugă că sustenabilitatea a fost în centrul modelului de afaceri şi al modului lor de lucru de ani de zile, iar odată cu aprobarea de către ONU a Agendei globale pentru dezvoltare durabilă şi obiectivelor relevante de dezvoltare durabilă, care urmează să fie atinse până în 2030, au integrat aceste obiective în politicile companiei lor, definind unele specifice.

    Agenda 2030, aprobată de ONU în 2015, cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o agendă de acţiune pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

    În toamna anului 2019, Enel a lansat prima obligaţiune globală legată de scopul generic al ODD – invitând piaţa să investească în ţintele lor, măsurate în raport cu patru obiective specifice: ODD 13 – Acţiune climatică, ODD 7 – Energie accesibilă şi curată, ODD 9 – Industrie, inovaţie şi infrastructură şi ODD 11 – Oraşe şi comunităţi durabile. „Credem că acestea sunt cruciale pentru dezvoltarea durabilă, iar succesul acestor obligaţiuni şi al ultimelor emisiuni ale Enel a arătat restului lumii că investiţiile în sustenabilitate au devenit acum sinonime şi cu valoarea economică. Obiectivul nostru este de a creşte calitatea vieţii comunităţilor, creând o societate inteligentă şi sigură din punctul de vedere al mediului, cu valori la care se raportează toate părţile interesate. Oamenii, companiile şi instituţiile administrative publice au acum oportunitatea de a obţine noi beneficii din metodele folosite pentru electrificarea caselor, afacerilor şi oraşelor”, punctează CEO-ul Enel.



    El adaugă că pentru o companie precum Enel, Acţiunea climatică (ODD 13) reprezintă cea mai mare provocare şi oportunitate. „Enel şi-a consolidat poziţia de lider în tranziţia energetică prin accelerarea procesului de decarbonizare. Acest lucru a condus la o reducere considerabilă a emisiilor în comparaţie cu nivelurile din 2017, după cum a fost certificat de iniţiativa globală Science-Based Targets (SBTi), care validează strategiile de decarbonizare corporative”, argumentează Pignoloni.

    Liderii Enel îşi iau angajamentul ca, până în 2030, să realizeze o reducere cu 80% a emisiilor directe de gaze cu efect de seră pe kWh comparativ cu nivelurile din 2017, şi ca, până în 2050, să atingă decarbonizarea completă, în conformitate cu obiectivele Acordurilor de la Paris. Îşi propun, de asemenea, să dezvolte şi capacitatea de a produce energie accesibilă şi curată (ODD 7). În următorii trei ani, conform planului strategic, vor investi la nivel de grup aproximativ 17 miliarde de euro în forme regenerabile de energie, ceea ce va duce la o capacitate totală regenerabilă de aproximativ 68 GW în 2023. Pe lângă modul în care este produsă energia, creşterea sustenabilă a societăţii depinde şi de Industrie, inovaţie şi infrastructură (ODD 9), spune Pignoloni, motiv pentru care vor să investească 16,2 miliarde de euro în infrastructură şi reţele în următorii trei ani.

    În ceea ce priveşte Oraşele şi comunităţile durabile (ODD 11), investesc într-o serie de noi servicii de electrificare, care vor creşte capacitatea de echilibare a reţelei prin managementul consumului (Demand Response) la 10,6 GW în 2023 şi la 780.000 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice până la sfârşitul acelui an, permiţând astfel consumatorilor să joace un rol cheie în modul în care energia este stocată, partajată şi utilizată mai eficient.

    „Ne angajăm în fiecare zi să promovăm dezvoltarea socială şi economică, ajungând la comunităţile defavorizate din diferite părţi ale lumii. Pe lângă asigurarea accesului la energie curată acolo unde este cea mai mare nevoie, am investit mult în sprijinul Educaţiei de calitate (ODD 4) şi al Muncii decente şi al creşterii economice (ODD 8). Lucrând astfel, progresul fiecărei persoane este o parte inestimabilă a progresului umanităţii în ansamblu”, adaugă CEO-ul şi country managerul Enel.

    Pentru România în mod specific, Planul Strategic include investiţii semnificative în special în surse regenerabile şi în reţele. Companiile E-Distribuţie din România investesc anul acesta 880 de milioane de lei, echivalentul a 182 de milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea şi extinderea reţelei electrice din Bucureşti şi din cele zece judeţe din toată ţara în care îşi desfăşoară activitatea. „Programele de investiţii au un impact direct asupra capacităţii reţelei de a distribui energie noilor consumatori şi de a îmbunătăţi gestionarea întreruperilor neplanificate pentru a asigura alimentarea clienţilor în siguranţă”, punctează Carlo Pignoloni.

    El observă şi că modelul vechi al economiei liniare, în care am exploatat resurse, le-am folosit, după care am aruncat deşeurile sau le-am depozitat, este înlocuit treptat de economia circulară. „Resursele au fost transformate în deşeuri, iar deşeurile au ajuns în gropile de gunoi. Acest model nu mai este, desigur, sustenabil, nici din punct de vedere ecologic, nici din punct de vedere social. Omenirea nu-şi mai permite să consume resurse fără să se gândească la ce se va întâmpla cu produsele realizate şi la impactul lor asupra planetei.”



    Strategia de dezvoltare durabilă a companiei susţine tranziţia către o economie circulară, iar din aceasta face parte iniţiativa de reciclare a echipamentelor înlocuite în urma modernizării reţelei de energie electrică. În ultimii cinci ani, companiile E-Distribuţie au reciclat echipamente însumând peste 15.200 de tone de deşeuri de echipamente rezultate din lucrările de modernizare şi întreţinere a reţelei electrice. Dintre acestea, în ultimele 18 luni, peste 95% din volumele reciclate au revenit în circuitul economic sub formă de metale feroase, neferoase, plastic, lemn, sticlă etc.

    În ceea ce îi priveşte pe cei responsabili de implementarea strategiilor de sustenabilitate, Carlo Pignoloni este de părere că directorii generali ai marilor companii vor avea un rol din ce în ce mai important în acest sens. El aminteşte de o scrisoare a lui Larry Fink, preşedintele şi CEO-ul fondului de investiţii BlackRock, către directorii executivi ai companiilor în care fondul deţine participaţii. Unul dintre lucrurile pe care le-a spus acesta este că este esenţial să construiască o economie mai rezistentă, de care să beneficieze mai mulţi oameni şi că este optimist cu privire la viitorul capitalismului şi la sănătatea viitoare a economiei – nu în ciuda tranziţiei energetice, ci datorită acesteia. „Sau, aşa cum s-a exprimat el, va trebui ca liderii de business şi boardurile să dea dovadă de un mare curaj şi angajament faţă de părţile interesate”, subliniază Pignoloni.

    În cadrul Enel, atât la nivel de grup, cât şi în cadrul companiei din România, există un chief sustainability officer. Pignoloni spune că vor să facă un pas în plus şi să îmbine sustenabilitatea cu inovaţia, „inventând” chiar un nou termen în acest sens: inovabilitate.

    „Rolul nostru este de a permite un progres sustenabil pentru comunităţile pe care le deservim şi, în acest scop, trebuie să inovăm, nu numai din punct de vedere tehnologic, ci şi din perspectiva modului în care suntem organizaţi şi performăm. Pandemia este un exemplu clar despre cum aceste două elemente trebuie să lucreze împreună: trebuie să conducem operaţiunile (nu există o societate modernă fără electricitate) într-un cadru complet diferit în care apar nevoi noi din partea clienţilor şi angajaţilor. Aici mă refer în primul rând la faptul că munca la birou s-a transformat  în munca de acasă, de aici şi grija noastra faţă de aceştia  în această situaţie foarte complexă în care digitalizarea este cheie pentru a continua desfăşurarea activităţilor”, menţionează CEO-ul Enel România.

    Iar contextul pandemic a arătat că implementarea strategiilor sustenabile trebuie accelerate, adaugă el: „A arătat cât de importante sunt serviciile noastre pentru funcţionarea societăţii, pentru civilizaţie în cea mai literală înţelegere a termenului”.  Scopul lor principal a fost de a minimiza răspândirea virusului în rândul personalului, asigurând în acelaşi timp continuitatea serviciilor pentru clienţii lor.

    „Un lucru care a devenit evident imediat este că strategia noastră de a implementa, încă de acum câţiva ani, digitalizarea serviciilor şi a forţei de muncă ne-a ajutat să ne menţinem activităţile la un nivel bun în ciuda pandemiei şi a distanţării sociale, cu impact redus sau zero asupra clienţilor. Călătoria către digitalizare pe care am început-o cu ceva timp în urmă ne-a ajutat foarte mult. De asemenea, pandemia ne-a adus aminte cât de fragilă este lumea,  societatea în care trăim, ceea ce a ajutat ca tot mai mulţi oameni să devină conştienţi asupra celorlalte ameninţări la adresa modului nostru de viaţă – schimbări climatice, disparităţi şi inegalităţi în ceea ce priveşte accesul la serviciile de bază.”

    Adaugă că noua lor abordare i-a ajutat şi în contextul în care felul în care interacţionăm unul cu celălalt s-a schimbat mai mult ca niciodată, ceea ce a adus noi provocări precum siguranţa psihologică şi fizică a angajaţilor lor, un nou mod de interacţiune cu clienţii ş.a.: „Având o abordare bazată pe inovabilitate, acest lucru ne-a ajutat enorm, mai ales în contextul Green Deal, al modului cum putem asigura un sistem funcţional, accesibil şi disponibil pentru clienţii noştri, în timp ce consumul de gaz va fi înlocuit cu energie din surse regenerabile. Este o provocare imensă, dar o putem depăşi dacă suntem deschişi în faţa inovaţiei continue, bazate pe principii şi valori sustenabile”.


    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.

  • Ţara noastră se îndreaptă către o perioadă incredibil de grea, în care majoritate românilor vor avea de suferit

    Factura finală de gaze a unui apartament din Bucureşti va fi la început de toamnă cu 80% mai mare faţă de cea de anul trecut, iar cea la energie cu 20% mai mare. Fără nicio altă introducere necesară, România se îndreaptă, cu motorul economiei turate la maximum, spre cea mai scumpă iarăşi din istoria sa. Şi, ca de fiecare dată, este luată prin surprindere, în ciuda tuturor avertismentelor din ultima jumătate de an.

    Una dintre ofertele pentru gaze naturale promovate de ENGIE România, cel mai mare distribuitor local de gaze naturale, pentru luna aceasta, ENGIE Gas 4U, indică un preţ de 0,169 lei / kWh, într-un abonament cu o valabilitate de 12 luni, pentru care se aplică un discount de preţ de 20% pentru primele trei luni. La final, preţul cu toate taxele incluse şi cu acest discount, ar fi de 0,211 lei pe kWh. O casă de 60 de metri pătraţi consumă lunar circa 600 kWh, aşa că sunt atât de multe de reducere oferite, încheierea unui contract nou cu acest abonament s-ar traduce într-o factură lunară de circa 127 de lei, cel puţin pentru primele trei luni de abonament . Problemă? În iulie, anul trecut, pentru acelaşi abonament, preţ final, cu un discount de 10% la acel moment pentru primele şase luni, era de 0,115 lei pe kWh, iar factura de 70 de lei pe lună. Astfel,
    Dintr-un foc.

    La E.ON, rivalii ENGIE care gestionează reţeaua de distribuţie a gazului natural şi a energiei electrice din nordul României, lucrurile stau la fel, preţul gazului pur pe unul dintre abonamentele promovate de E.ON, E.ON Promo gas, crescând într- un singur an de la 0,079 lei pe kWh la 0,145 lei pe kWh. La aceasta se adaugă alte taxe, accize sau TVA, controlate de stat român.

    Pe zona de energie electrică, factura finală din toamna acestui an ar putea creşte cu 20%. De exemplu, energie pură pe abonamentul Enel Fix Online Salut este acum la 0,32 lei pe kWh, în timp ce anul trecut oferta pe 12 luni se încheie la 0,23 lei pe kWh. Cum energia este despre jumătate din factura finală, rezultat că un consumator rezidenţial clasic, care a trecut totuşi în sectorul consurenţial, va scoate cu 20% mai mult pentru aceeaşi energie consumată.

    Estimările de mai sus sunt calcule ale Business Magazin, făcute pe baza datelor publice, prezente în ofertele furnizorilor de utilităţi. Procentele pot varia în funcţie de abonamentele alese şi deci de clauzele contractuale specifice fiecărui abonament.

    Ce se află totuşi în spatele acestor scumpiri istorice?

    De la 18 euro pe MWh în primul trimestru al anului, contractele pe gaze pentru ultimul trimestru din 2021 se încheie la peste 47 de euro pe MWh, specialiştii internaţionali avertizând deja că Europa se îndreaptă spre o criză de alimentare în sezonul rece. Iarna lungă şi primăvara neobişnuit de rece de anul acesta reprezintă un factor pentru scumpirea masivă. Pe de altă parte, redresarea economică peste aşteptări a creat o cerere care a depăşit prognozele iniţiale. Prin urmare, nici depozitele de înmagazinare nu s-au mai umplut pe perioada verii, aşa cum se întâmplă de obicei. În acelaşi timp, fluxul de GNL (gaz natural lichefiat) către Europa a scăzut, Asia punând pe masă oferte mai bune.

    Preţurile gazelor naturale din Olanda, de referinţă în nord-vestul Europei, au crescut cu 80% în ultimele trei luni, până la maxime istorice, în timp ce gazul natural lichefiat (LNG) din Asia este la cel mai mare nivel din ultimii opt ani, arată datele Reuters. Depozitele europene de gaze sunt în prezent pline în proporţie de 50% până la 60%, comparativ cu 80% vara trecută, spun analiştii.

    În România lucrurile nu stau bine

    „Cifra de afaceri din activitatea de înmagazinare a înregistrat o diminuare de 27,1 mil. lei, ca urmare a rezervării unei capacităţi de înmagazinare mai mici în ciclul de înmagazinare 2021-2022 faţă de ciclul de înmagazinare anterior. În semestrul I 2021 clienţii filialei Depogaz au extras din depozite 1.420,7 mil. mc (semestrul I 2020: 923,9 mil. mc), însă au injectat doar 559 mil. mc (semestrul I 2020: 571 mil. mc), rezultând o diminuare a gazelor în depozite de 861,7 mil. mc (semestrul I 2020: 352,9 mil. mc)“, se arată în raportul de pe primul semestru al anului publicat recent de Romgaz. Mai mult, România apare în statisticile Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaz al UE, cu o creştere a cantităţilor importate de 318,3% în perioada ianuarie-iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe plan local, creşterea accelerată a importurilor de gaze, care au sărit iar de nivelul de 20% din consumul naţional, se suprapune peste o scădere a producţiei interne şi o creştere a cererii cu 8%.

    „Cererea de energie şi gaze şi-a revenit mult mai repede decât ne aşteptam”, spune Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru în boardul Complexului Energetic Oltenia, companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Mai mult, orientarea spre verde a întregului bloc european nu face decât să sporească în continuare cererea de gaze, spre satisfacţia Gazprom.

    „Dacă nu vrem să avem nota de plată prelungită la nesfârşit, trebuie să luăm aceste măsuri de ieşire din cărbuni”, continuă Lăcrămioara-Diaconu Pinţea.

    Pe zona de energie electrică, evoluţia preţurilor de la începutul anului indică acelaşi lucru: ne îndreptăm spre cea mai scumpă iarnă energetică din istoria României.



    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL