Category: Energie

Analize financiare și de afaceri din domeniul energiei – totul despre marile companii și sfaturi pentru consumatori

  • Povestea unei afaceri româneşti de 1,5 miliarde de lei despre care foarte puţini ştiu şi ai cărei fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • CSR 2021: Şofer de suflet, proiectul prin care copiii cu afecţiuni grave au avut parte de tratamentele de care aveau nevoie în perioade critice pentru ei

    Rompetrol (KMG International), Şofer de suflet – proiect inclus în anuarul CSR 2021 – Cele mai responsabile companii din România

     

    Motivaţie: Proiectul a luat naştere în timpul pandemiei, în luna mai 2020, când restricţiile au limitat foarte mult posibilităţile de transport în mediul rural şi reprezentanţii Asociaţiei Magic au observat că mai multe familii încep să renunţe la vizitele la spital, absolut necesare pentru copiii bolnavi de cancer. Având deja o reţea de voluntari bine dezvoltată, Asociaţia Magic a solicitat implicarea persoanelor cu maşină proprie şi experienţă în şofat care doresc să ajute. Astfel reţeua Şoferilor de Suflet s-a format rapid în acea perioadă, iar Rompetrol a oferit carburantul necesar curselor – principala cheltuială a proiectului. În anul 2020, Rompetrol a asigurat combustibilul pentru proiect aproape în totalitate şi a facilitat astfel accesul la tratamente pentru mii de copii cu afecţiuni oncologice şi alte afecţiuni grave, într-o perioadă critică.

     

    Descrierea proiectului: Prin proiectul „Şofer de Suflet”, o reţea formată din peste 250 de voluntari asigură transportul gratuit de la/către spital pentru copiii cu afecţiuni oncologice care trebuie să ajugă la investigaţii sau tratamente. Rompetrol este  partener al proiectului prin asigurarea combustibilului necesar transportului, punând la dispoziţie carduri speciale pentru achiziţie în benzinăriile Rompetrol. Proiectul a fost iniţiat împreună cu Asociaţia Magic. Comunicarea directă cu familiile beneficiarilor şi cu medicii şi scăderea cererilor de cazare în MagicHOME au fost factorii care au dus la identificarea nevoii.

    Rompetrol deja sprijină proiecte din domeniul sănătăţii de mai mulţi ani pentru că este unul dintre domeniile cu mare nevoie de susţinere în România. Parteneriatul cu Asociaţia Magic are la bază transparenţa şi raportarea activităţilor în timp real şi faptul că a existat putere de implementare prin reţeaua de voluntari dezvoltată prin proiectele anterioare. Exista un coordonator din partea Asociaţiei Magic, persoană care comunică cu voluntarii, cadrele medicale şi familiile sau centralizează solicitările venite din partea echipei. Rompetrol a asigurat carduri cu sume alocate combustibilului care au asigurat întregul necesar de combustibil.

    Şoferii pot intra în proiect pe baza unui scurt interviu, a prezentării unui cazier judiciar şi a permisului de conducere, cu condiţia de a exista experienţă în conducerea unui vehicul de minim un an. Toţi şoferii s-au supus condiţiilor impuse de organizaţie (purtarea măştilor, testarea, adaptarea la copilul transportat prin includerea dispozitivelor speciale precum scaune speciale pentru copii). Bugetul proiectului în perioada mai-decembrie 2020 este de 400.250 lei.

    Rezultate: Început  în anul 2020 şi continuat în 2021, proiectul „Şofer de Suflet” are în prezent 273 de voluntari şi aproximativ 900.000 de km parcurşi.

    • Peste 5000 de copii cu afecţiuni grave au fost transportaţi gratuit în condiţii de siguranţă.

    • Revenirea la vizitele medicale necesare şi facilitarea accesului la tratamente, crescând astfel şansele de vindecare.

    • Degrevarea spitalelor prin evitarea internărilor în timul sesiunilor de tratamente care nu necesitau spitalizare.

    • Oferirea unui cadru de mobilizare a voluntarilor într-o activitate cu impact imediat şi dezvoltarea unei noi comunităţi. Voluntarii au aflat despre situaţiile familiilor direct de la ei şi mulţi dintre ei au decis să se implice mai mult, au generat noi parteneriate pentru ONG, au angrenat alţi voluntari în activităţile organizaţiei, gnerând astfel noi resurse şi pentru alte proiecte ale Asociaţiei Magic prin care calitatea vieţii copiilor este îmbunătăţită.

    • Aproximativ 500.000 lei de economisiţi din bugetul familiilor, un aspect important în contextul în care cheltuielile lor cresc semnificativ din cauza bolii copilului. Am identificat astfel faptul că unele familii nu trimiteau copiii la tratamente din cauza lipsei de resurse financiare. Acest fapt a dus la decizia de a extinde proiectul la un program constant prin care să asigurăm mereu acest serviciu de transport cu scopul de a scădea presiunea financiară a familiei în timpul bolii copilului, un obiectiv general al Asociaţiei Magic.


     

  • CSR 2021: România plantează pentru mâine, proiect care vizează plantarea a 1,5 milioane de copaci

    OMV Petrom, România plantează pentru mâine – proiect inclus în anuarul CSR 2021 – Cele mai responsabile companii din România

     

    Motivaţie: Pe 29 iulie 2020, OMV Petrom şi-a anunţat sprijinul pentru recomandările emise de Task Force on Climate-Related Financial Disclosures (TCFD, Grupul operativ pentru publicarea informaţiilor financiare referitoare la schimbările climatice) privind riscurile şi oportunităţile asociate schimbărilor climatice. În ultimii zece ani compania a plantat peste 1.200.000 de copaci. Astfel de proiecte pot face diferenţa pentru o viaţă mai bună, cred reprezentanţii companiei, care subliniază că, în ultimii 4 ani, am văzut valuri de căldură, furtuni şi inundaţii fără precedent pe tot globul; iar în România, 2018 a fost al treilea cel mai cald an din istorie. Cercetări ştiinţifice recente confirmă faptul că pădurile şi alte „soluţii climatice naturale” sunt esenţiale în atenuarea schimbărilor climatice şi în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030. Campania de plantare îşi propune să vină în ajutorul comunităţilor afectate din cauza alunecărilor de teren, plantarea fiind o soluţie reală pentru a preveni acumulările de apă, inundaţiile şi deşertificarea solului. Împăduririle joacă un rol important in absorbţia si stocarea dioxidului de carbon, iar OMV Petrom îşi doreşte să contribuie la efortul de a avea un mediu mai curat.

     

    Descrierea proiectului: „România plantează pentru mâine” a debutat în 2020 şi se derulează pe o perioada de trei ani, având ca obiectiv plantarea a 1,5 milioane de puieţi pe 300 de hectare în perioada 2020-2023. OMV Petrom contribuie cu 4,6 milioane de euro.  Aproximativ 1.500.000 de puieţi vor fi plantaţi pe 300 de hectare în perioada 2020-2023. Proiectul îşi propune să ajute acele comunităţi afectate de alunecări de teren. Această campanie contribuie la susţinerea a trei obiective din Agenda ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă: (13) Acţiune climatică, (15) Viaţă terestră şi (17) Parteneriate pentru realizarea obiectivelor. „România plantează pentru mâine” este cea mai mare iniţiativă privată de plantare din România, o iniţiativă care aparţine OMV Petrom şi care se derulează cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor si a şase organizaţii non-guvernamentale, recunoscute pentru contribuţiile aduse protecţiei mediului înconjurător: Act for Tomorrow, Mai Mult Verde, Plantăm fapte bune în România, Pădurea Copiilor, Viitor Plus şi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti.

     

    Rezultate: Rezultatele concrete ale primului an al campaniei de plantare sunt: crearea a aproximativ 4.796 de locuri de muncă temporare (muncă zilnică) pentru aproximativ 449 persoane vulnerabile în comunităţile locale; 52.206 ore de lucru şi peste 200.000 de euro investiţi direct în comunitate; păstrarea personalului plătit în toate organizaţiile cu şase parteneri în contextul pandemic; 550.000 de copaci plantaţi pe 124 de hectare. În plus, iniţiativa a beneficiat de implicarea a 774 de voluntari reprezentând 3.096 de ore de voluntariat, dintre care 200 erau angajaţi ai OMV Petrom. Impactul creării temporare a locurilor de muncă şi al implicării voluntarilor a fost în 32 de localităţi din 15 judeţe din România.

    Prin intermediul „Pădurea Educaţională”, un proiect pilot cu elevii înscrişi în învăţământul profesional (Colegiul Tehnic Silvic Câmpina) şi alte opt şcoli din judeţul Prahova,  un total de 300 de profesori şi mii de elevi sunt aşteptaţi să participe la tururile forestiere şi la atelierele educaţionale pregătite pentru ei de către liceeni de la Colegiul Câmpina.

  • 2021, anul în care energia a devenit adrenalină pură

    Ce a contat în energie în 2021?

     

    Asumarea planului european de zero emisii la nivelul anului 2050 a dat startul unei transformări fără precdent la nivelul sectorului energetic. Primul şi cel mai important impact? Scumpirile fără precedent.

    Datele pentru luna noiembrie de la bursa de energie OPCOM arată un preţ mediu al energiei tranzaţionate spot de 213 euro pe MWh, escaladare istorică, imposibil de anticipat în 2020. Astfel, preţul este cu circa 11% mai mare faţă de media din octombrie şi de peste patru ori mai mare faţă de noiembrie anul trecut.

    Pentru martie 2022, certificatele de emisii se tranzacţionează la 85 de euro pe tonă. Saltul este spectaculos dacă se ia în calcul media de anul trecut, de numai 24 de euro, în timp ce valorile din 2013, de 3 euro pe unitate, par acum ireale.

    De la o medie de tranzacţionare de 8,8 euro pe MWh în al treilea trimestru al anului trecut, gazul a ajuns la circa 40 de euro pe MWh pentru perioada similară a anului acesta. În prezent, tranzacţiile se stabilesc, pe Bursa de la Viena, CEGH, la aproape 100 de euro pe MWh.

     

    Tendinţe de urmărit în 2022

     

    1. Anul viitor se va da startul celui mai mare şantier al României, primele parcuri eoliene şi proiectele solare noi, de mari dimensiuni, urmând să fie lansate.

    2. Se va decide soarta gazului din Marea Neagră, anul 2022 fiind termenul limită pentru anunţarea deciziei finale e investiţii în perimetrul Neptun Deep, gestionat de OMV Petrom în parteneriat cu Romgaz.

    3. Banii din PNRR vin doar cu reforme. 4. Schimbarea legislaţiei din energie şi stabilirea unor cadre de reglementare complet noi, pentru soluţii cum sunt hidrogenul sau energia eoliană offshore, trebuie să înceapă.

    5. Se va calma preţul energiei şi al gazului natural? Experţii spun că nu mai sunt motive de inflamare suplimentară. Deocamdată pieţele îi contrazic.

     

    Personajul anului în energie

     

    Prosumatorul – consumatorul de energie transformat în producător este „vedeta” anului. Dacă la jumătatea anului erau peste 6.200 astfel de noi jucători, finalul lui 2021 are toate şansele să se încheie cu o „comunitate” de peste 10.000 de prosumatori.


     

    „Fără Neptun Deep (Marea Neagră) nu putem vorbi de independenţă energetică pentru România şi fără lege nu putem vorbi de Neptun Deep. Fără gazul din Marea Neagră, România va ajunge la importuri de 50% din consum până în 2030.“ Christina Verchere, CEO al OMV Petrom

     

    „Trebuie să punem ceva în locul centralelor pe cărbuni foarte repede, altfel vom ajunge, sigur, în acel scenariu apocaliptic în care va trebui să stingem lumina. Aceasta este realitatea.” Bogdan Badea, şeful Hidroelectrica

  • (P) Producţia de medicamente din România este pusă în pericol de creşterea astronomică a preţurilor la energie electrică şi gaze

    Comunicat de presă – Bucureşti, 23 decembrie 2021. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER): “Producţia de medicamente din România este pusă în pericol de creşterea astronomică a preţurilor la energie electrică şi gaze. Sute de medicamente sunt vândute sub preţul de producţie, iar Ministerul Energiei nu a luat nicio măsură în urma solicitărilor venite din partea noastră.

    PRIMER – care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară – atrage atenţia că scumpirea exagerată a preţului la electricitate care s-a triplat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi creşterea de cel puţin 6 ori a preţului la gazele naturale pun o presiune uriaşă pe costurile de fabricaţie ale producătorilor de medicamente din ţară.

    Astfel, reculul preţurilor la energie şi gaze generează rentabilitate negativă pentru sute de medicamente fabricate în România, ale căror preţuri nu pot fi crescute pentru că ar afecta accesul la tratament a sute de mii de pacienţi, mulţi dintre aceştia cu posibilităţi financiare reduse.

    “Majorarea masivă a preţurilor la energie şi gaze ne-a determinat să trimitem o adresă în data de 3 decembrie 2021 către Ministerul Energiei prin care solicităm ca măsură temporară plafonarea preţului energiei electrice la 400 lei/MWh.  Însă, Ministerul Energiei nu a răspuns solicitării noastre. Deşi la nivel declarativ autorităţile sunt preocupate de creşterea rolului fabricilor de medicamente din ţară, în special în actualul context pandemic, în realitate nu există niciun fel de măsuri care să acopere aceste declaraţii. De altfel, în primăvara acestui an, furnizorii de energie au avertizat asupra creşterii explozive a preţurilor la electricitate şi gaze, în timp ce autorităţile recomandau să ne îndreptăm către piaţa liberă pentru că preţurile se vor stabiliza, fapt care a fost contrazis de realitate.”, a declarat Dr. Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.

    PRIMER anticipează în următoarele luni preţuri la electricitate de peste 2000 lei/MWh.  În aceste condiţii, membrii PRIMER se văd nevoiţi să înceapă să scoată din fabricaţie medicamente care generează pierderi, cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare.

    „Dorim pe această cale să ne cerem scuze pacienţilor, medicilor şi farmaciştilor care vor fi afectaţi de problemele care vor apărea, însă lipsa de reacţie a Ministerului Energiei nu ne permite continuarea producţiei medicamentelor care înregistrează pierderi. Ne aflăm din păcate în aceeaşi situaţie de contradicţie între vorbele şi faptele autorităţilor, care spun că trebuie să întărim fabricile de medicamente din ţară, însă, în realitate nu se iau măsuri concrete la solicitările venite din partea PRIMER. Ca urmare, să nu ne mirăm că producţia indigenă este la cel mai mic nivel istoric, sub 10% şi că România se va adânci şi mai mult în dependenţa importurilor de medicamente.” a mai completat reprezentantul PRIMER.

    Din PRIMER fac parte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, FITERMAN PHARMA, GEDEON-RICHTER, INFOMED FLUIDS, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, TERAPIA – o companie SUN PHARMA, TIS PHARMACEUTICAL, VIM SPECTRUM, ZENTIVA.

    Foto: pexels.com

  • CSR 2021: Donează sânge, salvează o viaţa şi Rompetrol te premiază

    Rompetrol (KMG International)

     

    Motivaţie: România are cea mai mică rată de donatori de sânge la nivel de UE. Statistic, una din zece persoane are nevoie cel puţin o dată în viaţă de transfuzie sanguină. În România, în 2020, erau mai puţin de 1,5% donatori, conform datelor statistice comparativ cu 2019. Cu toate acestea, numărul donărilor din perioada august-septembrie a crescut cu aproximativ 20% faţă de lunile iunie-iulie 2020. În timpul verii, numărul donatorilor scade, iar în perioada de pandemie a scăzut şi mai mult, deşi numărul pacienţilor şi al patologiilor care au necesitat transfuzie a rămas constant/în unele perioade a înregistrat creşteri. În primele 6 luni ale lui 2020, doar 169.000 de persoane au donat sânge, majoritatea donatori recurenţi, dintre aceştia 23.310 în Bucureşti. O singură unitate de sânge donat poate salva până la 3 vieţi.

     

    Descrierea proiectului: Rompetrol, în parteneriat cu toate centrele de transfuzii din ţară şi Fundaţia pentru SMURD, a lansat o campanie de comunicare şi recunoaştere/mulţumire/premiere a donatorilor. Campania s-a desfăşurat în lunile august şi septembrie 2020, a implicat toată reţeaua de benzinării Rompetrol şi a presupus că fiecare donator din această perioadă putea veni în orice benzinărie din ţară, iar în baza carnetului de donator putea ridica o gustare şi băutură din zona de shop, în mod gratuit. Comunicarea s-a desfăşurat pe mai multe canale proprii şi externe/media şi a avut că scop implicarea stakeholderilor companiei, de la şoferi, angajaţi, la publicul general.

     

    Rezultate: Campania de susţinere a donării de sânge la nivel naţional derulată de Rompetrol (KMG International) în perioada 10 august – 10 octombrie, în parteneriat cu Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională şi Fundaţia pentru SMURD, a avut ca rezultate 44.620 de donatori de sânge şi plasmă şi (estimat) 20.079 litri de sânge. Campania s-a desfăşurat în toate cele 41 de centre de transfuzii din România, iar donatorul a primit în momentul donării un voucher pe baza căruia putea ridica în mod gratuit, în perioada 10 august – 15 octombrie, din orice staţie de distribuţie carburanţi Rompetrol hei o băutură şi o gustare. S-au acordat 40.000 de vouchere cu o valoare individuală de 13,50 de lei. Valoarea totală a premiilor oferite donatorilor a fost de 540.000 de lei. În ceea ce priveşte rezultatele media, peste 2,5 milioane de persoane au văzut/auzit de campanie. Costurile de comunicare ale campaniei s-au ridicat la 20.000 de dolari.

  • Drumul spre o economie verde

    Trei tendinţe din 2021 care vor continua şi în 2022:

     

    1. Guvernul a adoptat pe 4 octombrie 2021 o hotărâre care pune bazele Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), iar după adoptarea Hotărârii de Guvern, într-un interval de 90 de zile, trebuie depuse documentele pentru obţinerea licenţei de către compania care va constitui administratorul SGR. Sistemul Garanţie-Returnare presupune că orice consumator va plăti o garanţie de 0,50 lei atunci când va cumpăra o băutură de la un comerciant. După golirea ambalajului, pentru a putea recupera garanţia, consumatorul va trebui să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial. Garanţia este în valoare de 0,50 lei pentru fiecare ambalaj achiziţionat.

    2. Pe drumul către o economie verde, o serie de antreprenori pariază pe magazinele zero waste, acele locuri unde mergi la cumpărături fără a pleca şi cu ambalaje inutile acasă.

    3. Tot mai multe companii aleg să-şi instaleze în fabrici, depozite, spaţii de activitate surse de energie regenerabilă, devenind prosumatori, pentru a reduce cheltuielile cu factura la energie.


    Declaraţia verde a anului:

    „Legislaţie avem, dar nu prea avem colectare selectivă. De ce nu avem? Pot să spun că este o vină comună prin prisma faptului că în continuare noi vorbim despre deşeuri ca despre gunoaie. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie nu neapărat la finanţarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele.”Marius Costache, director general la Green Weee şi Green Glass, companii specializate în reciclare, la una din videoconferinţele ZF Economia verde din 2021.

  • De la shareholder la stakeholder

    Paradigma responsabilităţii în business se transformă şi trece la următorul nivel odată cu tranziţia de la o mentalitate de CSR la una de ESG (Environmental, Social, Governance). Business MAGAZIN a discutat cu Oana Ijdelea, avocat, pentru a înţelege ce înseamnă acest context pentru companii şi care sunt principalele provocări.

     

    În esenţă, înseamnă înlocuirea mentalităţii de tip shareholder cu una de tip stakeholder. Un aspect important de înţeles în legătură cu ESG este faptul că aceste politici nu reprezintă o simplă formalitate necesară la nivelul companiilor, ci trebuie tratate ca un angajament, un model de business şi principii bine integrate în structura şi strategia de lungă durată a unei companii”, a spus Oana Ijdelea. Aşa cum explică ea, Uniunea Europeană a făcut deja primii paşi în eforturile de a legifera ESG, în prim-plan fiind strategia Green Deal alături de alte reglementări înclinate spre acest domeniu. „Legislaţia europeană propune să integreze un nou concept conform căruia factorii ESG pot avea un impact asupra valorii unei investiţii, implicit, necesitatea ca investitorii să ia în considerare şi riscurile legate de sustenabilitate în procesul de luare a deciziilor de investiţii. Astfel, un «risc de sustenabilitate» reprezintă un eveniment sau condiţie ESG care ar putea provoca un impact negativ real sau potenţial semnificativ asupra valorii unei investiţii, fondurile de investiţii fiind încurajate să dezvăluie în mod publlic aceste riscuri”. Mai mult decât atât, pe baza Regulamentului privind taxonomia, companiile sunt obligate să furnizeze informaţii cu privire la obiectivul lor de mediu pentru care investiţia a fost acordată şi să prezinte o descriere a modului şi măsurii în care aceste investiţii susţin o activitate economică sustenabilă cu scopul de a obţine o finanţare pentru proiectul respectiv. „În continuare, această mentalitate încă neajunsă la maturitate ar putea fi încurajată prin adoptarea unui cadru legislativ mai larg, flexibil, clar şi previzibil la nivel european şi naţional. Din această perspectivă, o reglementare coerentă are capacitatea de a spori investiţiile în respectarea criteriilor propuse de ESG, cu precădere în cadrul pieţelor financiare în curs de dezvoltare”. În cazul companiilor care refuză să se adapteze noului cadru de ESG, acestea ar putea ajunge să fie considerate neprofitabile de către investitori, spune Ijdelea. Lipsa de progres în perspectiva ESG este egală cu lipsa de credibilitate în faţa investitorilor. Dincolo de componenta de mediu a vizunii ESG, această nouă abordare are mai multe faţete, iar una dintre cele mai importante este cea a diversităţii de gen, o perspectivă pe care companiile trebuie să o integreze în deciziile lor.

    „În urma presiunilor la nivel social, politic şi legislativ, marile companii s-au confruntat cu necesitatea de a îmbunătăţi diversitatea de gen în structura lor ierarhică superioară, cu precădere în poziţiile cheie ale organigramei. Astfel, reprezentarea femeilor în poziţii de conducere, remunerarea egală pentru femei şi bărbaţi în cadrul companiilor reprezintă un criteriu semnificativ în determinarea de către investitori a riscurilor şi oportunităţilor ESG”. Înţelegerea efectelor pe care le poate avea noul cadru ESG scoate la iveală şi o oportunitate majoră pentru România, în contextul în care peisajul investiţional local are potenţialul de a creşte şi de a se dezvolta. „Companiile cu strategii ESG bine definite deţin un avantaj competitiv major în accesarea de capital pentru finanţarea de proiecte, pe măsură ce tot mai mulţi investitori caută să investească în societăţi preocupate de ESG. Din acest punct de vedere, companiile din România au oportunitatea de a deveni un catalizator al marilor investiţii, ca urmare a efortului de implementare şi de schimbare a viziunii, culturii şi principiilor în sensul ESG, la nivel organizaţional”. Unul dintre cele mai afectate sectoare în această tranziţie este reprezentat de industria energetică şi a resurselor naturale, aceasta fiind printre cele mai expuse la riscurile derivate din realizarea şi implementarea unor politici ESG inadecvate. „Tranziţia energetică îşi va lăsa amprenta cu precădere asupra companiilor energetice a căror activitate gravitează în jurul combustibililor tradiţionali de energie. Pentru a se integra pe viitor în această industrie, numeroase companii din oil & gas – Exxon, BP, Shell, Eni, ca să numesc câteva – şi-au stabilit deja obiective extrem de ambiţioase către emisii zero de carbon şi se pare că au paşi concreţi în această direcţie”. Contextul ESG provoacă jucătorii din industria de energie să îşi reevalueze obiectivele prin alinierea la ambiţiile Comisiei Europene, prin alinierea la Green Deal, ceea ce înseamnă să pună în centrul activităţii lor nevoia de decarbonizare şi de creştere a nivelului de sustenabilitate. „Având în vedere această perspectivă, companiile din sectorul energetic au început diversificarea portofoliilor prin includerea de proiecte bazate pe resurse regenerabile şi prin introducerea de tehnologii adaptate soluţiilor de protecţie a mediului”. Sintagma cheie în acest proces de transformare ţine de utilizarea tehnologiilor, a resurselor de energie regenerabilă şi de adoptarea de practici şi sisteme ce promovează eficienţa energetică. „De asemenea, există un mare interes cu privire la integrarea hidrogenului verde într-o proporţie majoritară în mixul energetic al statelor membre, fiind una dintre soluţiile viabile promovate la nivelul Comisiei Europene pentru decarbonizarea continentului european până la finele anului 2050”.

    Oana Ijdelea a subliniat că majoritatea companiilor se află în tranziţia de la un model voluntar de CSR la o practică standardizată de a raporta eforturile ESG prin rezultate cuantificabile. Ea spune că modelul CSR nu a reuşit să devină o traiectorie în sine, un scop primordial, fiind de multe ori considerat un instrument eficient de marketing şi de creştere a reputaţiei. De cealaltă parte, ESG a reuşit să spargă această barieră şi să devină o direcţie generală în strategia companiilor. „Aşadar, trecerea de la CSR la ESG presupune în primul rând o creştere a responsabilităţii companiilor prin posibilitatea de a evalua şi cuantifica impactul acţiunilor lor. În acest mod, companiile vor oferi credibilitate investitorilor prin raportarea datelor ESG în mod transparent şi periodic, orice activitate fiind necesar a fi susţinută de date concludente”. Mai mult, paradigma ESG încurajează companiile să îşi stabilească obiective şi linii directoare în strategia de business adoptată şi să comunice în mod transparent progresul către atingerea acestora. „La nivel comparativ cu modelul propus de CSR, raportarea ESG poate ţine o companie responsabilă pentru domeniile în care a eşuat şi urmăreşte periodic progresul în raport cu anumite valori. De asemenea, stabilirea unor obiective clare, cuantificabile şi oportune pot crea o valoare reală companiei şi mai ales un avantaj competitiv prin atragerea de diferite oportunităţi de investiţii”.

     În acest context, Ijdelea consideră că această tranziţie poate fi condusă prin puterea exemplului de către companiile considerate giganţi, întrucât acestea au incorporat deja un sistem ESG bine definit. Totodată, schimbarea de paradigmă este susţinută şi de măsurile imperative prevăzute atât în legislaţia europeană, cât şi în cea naţională, în legătură cu respectarea criteriilor ESG şi raportarea progresului.

  • Temperaturi record, calamităţi record, infectări record, creşteri economice record, exporturi record, profituri record, preţuri record, demisii record, depresie record, un număr record de oameni au auzit pronunţându-se a 15-a cifră din alfabetul grecesc

    De ceva timp, a discuta despre vreme nu mai este ceva banal, plictisitor. Anul acesta a plouat pe cel mai înalt vârf din Groenlanda. În SUA, o serie de state au raportat cele mai ridicate temperaturi pentru luna decembrie din mulţi, mulţi ani. Şi în unele regiuni din Canada au fost doborâte recordurile de temperatură ridicată. Aceasta în timp ce pe munţii din Hawaii a fost viscol. Iar în St. Petersburg temperatura a coborât la -21 de grade Celsius, cea mai joasă cotă din 1893 încoace. Extremele devin din ce în ce mai extreme, iar efectele s-au văzut anul acesta, din păcate, prea clar. Câteva oraşe din Germania au fost lovite fulgerător de inundaţii puternice, devastatoare, trezind în publicul german interesul pentru lupta cu încălzirea climatică. Acest lucru s-a văzut în alegeri. Epoca prudentei Merkel a apus, iar ecologiştii şi-au făcut loc la guvernarea celui mai puternic şi influent stat european. Ceilalţi doi colegi din coaliţia de guvernare (un guvern tripartit este, de asemenea, ceva neobişnuit pentru Germania) va trebui să-i asculte. La fel şi Europa. Vremea extremă a provocat, de asemenea, incendii record în Grecia, Italia şi Turcia, scoţând la lumină breşele din sistemele de apărare contra calamităţilor roase de nepăsare şi corupţie. Dar aceste lucruri amintesc cât de aproape pot ajunge războaiele pentru apă, ceva ce pentru Europa pare desprins din cărţile SF sau din  poveştile exploratorilor din Africa. De mult timp se spune că singurul mod în care Rusia poate readuce apa în Crimeea, o peninsulă pe care şi-a anexat-o de la Ucraina, este să invadeze Ucraina. Iar ultimele zile au fost sub semnul războiului. SUA au avertizat că Rusia pregăteşte tocmai invadarea Ucrainei. Ar trebui să mai mire că în 2020 vânzările de arme şi servicii militare au atins un nivel record la nivel mondial, de 531 de miliarde de dolari? Cifrele sunt din 2020, dar sunt cele mai recente pe care le oferă Stockholm International Peace Research Institute şi sunt publicate luna aceasta. 2021 a văzut vânzări record la multe lucruri, de ce n-ar fi din nou şi la arme? Dar poate că penuriile care definesc 2021 au afectat şi acest sector, aşa cum au lovit industria auto. 2021 a fost un an al penuriilor cum n-au mai fost niciodată după marele război.

    Ceea ce în decembrie 2019 puţină lume băga de seamă că există, „pneumonia ciudată” din Wuhan, s-a transformat într-o criză care a adus economiile, guvernele şi instituţiile lumii în situaţii cu care nu s-au mai confruntat niciodată. Crize au apărut una după alta, înşirate pe linia timpului ca un lanţ al slăbiciunilor şi se agravează una pe alta. Aşa s-a ajuns ca omicron, denumirea unei litere din alfabetul grecesc cu care a fost botezată o variantă nouă, cu potenţial periculos, a coronaviruslui care produce Covid-19, să le dea fiori şi celor mai tenace şefi de bănci centrale sau executivi de companii. După depresiunea economică din 2020 a urmat o explozie a consumului în 2021, odată cu redeschiderea economiilor, şcolilor, a circulaţiei şi a graniţelor şi cu niveluri record ale creşterilor economice. Cum producţia a rămas parţial paralizată de pandemie, iar boala a continuat să atace în diferite părţi ale lumii, oferta nu mai poate face faţă cererii şi au apărut lipsuri de orice, de la materii prime la cipuri pentru electrocasnice şi autovehicule. Este şi penurie de containere pentru transportul mărfurilor pe mare, ceea ce însemnă costuri cu transportul record. În unele ţări, penuriile au luat dimensiuni de criză. În Marea Britanie, spre exemplu, lipsa şoferilor de tir şi de cisterne a dus la o penurie de carburanţi la benzinării. Astfel, 2021 a adus cozi record la pompe. Ca să remedieze problema, guvernul britanic a făcut, iarăşi, ceva nemaivăzut, a folosit armata. Penuriile în general înseamnă un deficit de ofertă, iar aceasta înseamnă preţuri mari mari. Preţurile în creştere înseamnă inflaţie, iar inflaţia a atins în multe state, dezvoltate şi emergente deopotrivă, niveluri record. În Occident inflaţia este bună când se învârte în jurul cotei de 2%.


    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor FRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor fRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.


    În Germania, indicatorul este de două ori mai mare. S-au scumpit toate şi energia cel mai mult, iar Rusia s-ar putea să aibă o vină, sau măcar o contribuţie la acest lucru. Este învinovăţită că nu pompează suficiente gaze în Europa pentru a le permite clienţilor europeni să-şi facă suficiente rezerve pentru această iarnă. Rusia îşi respectă contractele, dar nu face nimic în plus. Unii spun că astfel vrea să forţeze mâna europenilor pentru a-i face şi mai dependenţi de gazele ei. Alţii spun că Rusia n-ar putea pompa mai mult nici dacă ar vrea. A neglijat investiţiile în producţie, iar incendiile din nordul ţării, datorate temperaturilor şi secetei record, s-ar putea să fi afectat sever infrastructura de acolo. Rezultatul este că rezervele din depozitele de gaze europene au stat mult timp la niveluri minime record, iar preţurile gazelor, şi al energiei, sunt la maxime istorice. Energia scumpă şi vremea extremă ar putea însemna că la primăvară preţurile alimentelor pot atinge şi ele niveluri record. Omicron, deşi nou apărută, este responsabilă de un număr record de infectări în ţări precum Germania şi Franţa, care, pentru că sunt mai bogate, ar trebui să fie mai bine pregătite. Sunt analişti care spun că numai o revenire a pandemiei mai poate salva lumea de inflaţie. Dar cine mai poate şti ce aduce 2022? Cine ştie cum se va manifesta varianta omega a coronavirusului? Lumea are deja oarecare experienţă şi se adaptează. Munca de acasă a devenit muncă de la distanţă şi pentru unii munca a devenit doar o pauză în vacanţă. În multe cazuri, statul acasă a schimbat atât de mult viaţa oamenilor, în bine, încât aceştia nu mai vor să se întoarcă la angajator. În SUA, unde salariaţii au în general condiţii mai severe de muncă (concedii neplătite, program inflexibil) decât în Europa, a apărut „marea demisie în masă”. Dar tot în multe cazuri schimbările sunt un coşmar. Sunt experţi care avertizează că izolarea se transformă într-o mare de depresie. Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franţuzeşti, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze ruseşti, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China. Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

    Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

  • Cum a dus curiozitatea a doi fraţi la la una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul geofizicii, la care a pus umărul şi un român, om de ştiinţă

    Curiozitatea lui Conrad Schlumberger şi sprijinul fratelui său, Marcel, au dus la una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul geofizicii, la care a pus umărul şi un român, omul de ştiinţă Sabba S. Ştefănescu. În mai puţin de un secol, SCHLUMBERGER, compania fondată de cei doi a ajuns lider mondial în furnizarea de tehnologii pentru industria de petrol şi gaze, având venituri anuale de miliarde.

    Conrad (2 octombrie 1878) şi Emile Henry Marcel Schlumberger (21 iunie 1884) s-au născut în regiunea Alsacia-Lorena din Franţa, într-o familie de industriaşi. Tatăl lor, Paul, era descendent al unei familii înstărite care se ocupa cu producţia de bumbac, în timp ce mama lor era activist politic. Părinţii au hotărât să îi trimită pe cei doi la studii la Paris, amândoi urmând şcoli de top din Franţa: Conrad a absolvit, în 1900, École Polytechnique, iar Marcel, École Centrale Paris, în 1907. O vreme, fratele cel mare a lucrat ca inginer minier în Rodez şi Toulouse, în timp ce Marcel şi-a început cariera ca inginer feroviar, înainte de a lua parte la proiectarea primelor tancuri, în timpul Primului Război Mondial.

    În 1912, Conrad, pe atunci profesor la École des Mines de Paris, a pus pe masă ideea prospecţiunii electrice a zăcămintelor de minereu metalic. Iniţial, a început să facă experimente într-o cadă, iar în 1919, când i se alătură şi fratele său, cei doi primesc de la tatăl lor un ajutor de 500.000 de franci francezi (unitate folosită înainte de adoptarea monedei euro) pentru a-şi finanţa cercetarea ştiinţifică în domeniu. În 1923, fraţii Schlumberger au început să efectueze sondaje geofizice în diferite ţări, inclusiv România, Serbia, Canada, Africa de Sud, Congo şi Statele Unite. Ulterior, când Henri George Doll, ginerele lui Conrad, s-a alăturat grupului, au dezvoltat împreună o serie de tehnici de măsurare a potenţialului electric spontan pe parcursul forajului şi a rezistivităţii electrice a straturilor traversate, care le ofereau posibilitatea de a diferenţia straturile care conţineau petrol.

    În anul 1926, antreprenorii au format Société de Prospection Électrique, actuala Schlumberger Limited. Primul birou a fost deschis la Paris, pe rue Fabert, iar primul contract a fost încheiat cu proprietarii câmpului petrolier Pechelbronn, la valoarea de 12.000 de franci pe lună. În 1930, cei doi, alături de geofizicianul român Sabba S. Ştefănescu, care avea să devină inginer consultant în cadrul companiei, au elaborat teoria prospecţiunii electrice a subsolului.

    Conrad Schlumberger a murit pe 9 mai 1936, iar fratele său la aceeaşi dată, 17 ani mai târziu. În 1955, ca recunoaştere a activităţii lui Conrad Schlumberger în aria geofizicii, Asociaţia Europeană a Geofizicienilor a lansat un premiu care îi poartă numele, acordat anual celor care au rezultate remarcabile în domeniu.  Astăzi, Schlumberger este cel mai mare furnizor de tehnologie pentru industria de petrol şi gaze la nivel global. Compania a înregistrat, anul trecut, venituri de 23,6 miliarde de dolari, şi are o echipă de 86.000 de angajaţi, activă pe 85 de pieţe.