BusinessMagazin

Category: Energie

Analize financiare și de afaceri din domeniul energiei – totul despre marile companii și sfaturi pentru consumatori

  • Oraşul unde-ţi poţi încălzi locuinţa navigând pe internet

    În Stockholm, Suedia, casele se încălzesc cu energie care altfel ar fi fost pierdută. Cum e posibil? Prin utilizarea căldurii emanate de servere.

    Apa rece trece prin conductele din centrele de date pentru ca serverele să fie răcite. Apa, în timp ce trece prin conducte, se încălzeşte, iar apoi aceasta este folosită pentru a încălzi locuinţele suedezilor.

    Cele mai multe centre de date din lume nu sunt foarte prietenoase cu mediul înconjurător. Potrivit ultimilor estimări, centrele de date consumă la fel de multă energie precum industria aeriană, iar energia folosită de centre s-ar tripla în următorii trei ani. Totuşi, aceste clădiri, şi căldura emanată, ar putea transforma oraşele. Doar un centru de date de 10 megawaţi poate oferi suficientă căldură pentru a încălzi 20.000 de apartamente, potrivit inhabitat.com

    În plus, în Stockholm s-a construit o fabrică de căldură şi electricitate ce funcţionează cu deşeuri biologice găsite în pădure. (Fun fact: 69% din teritoriul Suediei este acoperit de păduri, fiind a 15-ea ţară din lume la acest capitol. Teritoriul Surinamului, o ţară din nordul Americii de Sud, este acoperit în proporţie de 95% de copaci).

    Mai mult, în Gara Centrala din Stockholm, suedezii au implementat un sistem prin care căldura generată de corpurile umane este stocată şi folosită pentru a putea încălzi clădirea de lângă.

    Obiectivul oraşului Stockholm este să nu mai folosească combustibili fostili până în 2040.

  • Oraşul unde-ţi poţi încălzi locuinţa navigând pe internet

    În Stockholm, Suedia, casele se încălzesc cu energie care altfel ar fi fost pierdută. Cum e posibil? Prin utilizarea căldurii emanate de servere.

    Apa rece trece prin conductele din centrele de date pentru ca serverele să fie răcite. Apa, în timp ce trece prin conducte, se încălzeşte, iar apoi aceasta este folosită pentru a încălzi locuinţele suedezilor.

    Cele mai multe centre de date din lume nu sunt foarte prietenoase cu mediul înconjurător. Potrivit ultimilor estimări, centrele de date consumă la fel de multă energie precum industria aeriană, iar energia folosită de centre s-ar tripla în următorii trei ani. Totuşi, aceste clădiri, şi căldura emanată, ar putea transforma oraşele. Doar un centru de date de 10 megawaţi poate oferi suficientă căldură pentru a încălzi 20.000 de apartamente, potrivit inhabitat.com

    În plus, în Stockholm s-a construit o fabrică de căldură şi electricitate ce funcţionează cu deşeuri biologice găsite în pădure. (Fun fact: 69% din teritoriul Suediei este acoperit de păduri, fiind a 15-ea ţară din lume la acest capitol. Teritoriul Surinamului, o ţară din nordul Americii de Sud, este acoperit în proporţie de 95% de copaci).

    Mai mult, în Gara Centrala din Stockholm, suedezii au implementat un sistem prin care căldura generată de corpurile umane este stocată şi folosită pentru a putea încălzi clădirea de lângă.

    Obiectivul oraşului Stockholm este să nu mai folosească combustibili fostili până în 2040.

  • Electricitatea e o energie câştigătoare

    “Sunt câteva lucruri esenţiale în industria noastră”, spune Jean Pascal-Tricoire, aflat la prima sa vizită în România. „Primul este că trebuie să furnizăm energie tuturor oamenilor de pe planetă, pentru că astăzi sunt încă aproape 2 miliarde de oameni care nu au acces la aceasta. De asemenea, schimbarea climatică reprezintă o mare problemă, din cauza emisiilor de CO2, iar producţia de energie este una dintre principalele surse de emisii de dioxid de carbon. Prin urmare, trebuie să facem tot ceea ce facem astăzi cu o eficienţă de trei ori mai mare. Generaţia noastră se întâlneşte cu două oportunităţi extraordinare: prima este IoT (internet of things – n.red.), care în domeniul energiei conectează totul, de la unităţile de producţie până la prize; cea de-a doua este legată de faptul că totul va fi mult mai descentralizat, mai ales în zona energiei regenerabile. Consecinţa este că vom vedea un viitor mult mai «electric».“

    Jean-Pascal Tricoire şi-a început cariera la Schneider Electric în 1986, lucrând de-a lungul timpului alături de diviziile din Italia, China, Africa de Sud şi Statele Unite. În 2004 a fost numit COO, pentru ca în aprilie 2013 boardul executiv să îl numească CEO şi preşedinte al boardului.

    „Suntem o companie cu venituri de 25 de miliarde de dolari, iar businessul e distribuit în toată lumea. În momentul acesta, jumătate din afacerile noastre sunt legate de IoT – produse conectate, software sau soluţii analitice”, spune CEO-ul Schneider Electric.

    Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, cifra de afaceri a Schneider Electric în România a depăşit anul trecut 280 de milioane de lei, compania obţinând un profit de 16 milioane de lei. În 2016, Schneider Electric avea aproape 300 de angajaţi în România.

    „Dacă te uiţi la cum arătau lucrurile acum zece ani şi cum vor arăta peste 20 de ani, e evident că electricitatea va creşte de două ori mai repede decât consumul total de energie; electricitatea e o energie câştigătoare, maşinile electrice reprezintă doar un exemplu”, spune Tricoire. „Aceste vehicule vor deveni mai puţin costisitoare decât cele tradiţionale până în 2025. În acelaşi timp, modelul vechi e de a arde cărbun sau gaze; noul model se bazează pe energie regenerabilă şi pe stocarea acesteia. Sunt numeroase tranzacţii masive în industrie, iar primul efect va fi apariţia mai multor surse descentralizate în apropierea punctelor de consum. Consumatorii vor produce propria lor energie, uneori o vor vinde sau vor cumpăra – e un fenomen întâlnit deja pe piaţa din Statele Unite, acolo unde oamenii cumpără şi stochează energie atunci când e curată şi e ieftină. Consumatorii devin astfel o parte esenţială a pieţei.”

    În Statele Unite, Schneider gestionează 90 gigawaţi de energie fără a produce nimic; compania se bazează pe un sistem de senzori digitali instalaţi în clădiri sau fabrici. „Dacă vrei să fii mai eficient, trebuie în primul rând să economiseşti, să consumi mai puţini kilowaţi-oră, şi în al doilea rând să cumperi electricitate curată şi ieftină. Consumi mai puţini, plăteşti mai inteligent – asta e ceea ce trebuie să faci. Noi asta încercăm să facem, să eficientizăm consumul; în acest sens IoT este foarte important, pentru că economiseşte energie”, explică CEO-ul Schneider Electric. „Şi în România, ai multe fabrici sau unităţi de producţie care pot fi conectate, aducând astfel o mult mai mare eficienţă în operare.”

    Jean-Pascal Tricoire spune că există două moduri prin care poţi face o clădire mai eficientă: cel vechi, care înseamnă izolarea – refaci zidurile, pereţii, schimbi ferestrele şi aşa mai departe; şi ai apoi modul nou, care înseamnă digitalizare. „Îţi ia puţin timp şi nu necesită foarte multă muncă să conectezi fiecare parte a clădirii, nu trebuie să evacuezi pe nimeni în timpul lucrărilor. Atunci când instalăm sistemul digital într-o clădire veche, investiţia se recuperează după aproximativ trei ani. Mai mult, odată ce sistemul e instalat, clădirea se poate conecta la reţea, dar asta nu e neapărat o condiţie. Eficientizarea consumului e cel mai important aspect, iar clădirea face singură asta.”

    Valoarea reţelei vine din numărul mare de clădiri conectate ce permit software-ului să înveţe constant modele de eficientizare a consumului, explică CEO-ul Schneider. El nu se arată însă îngrijorat de riscul incidentelor de securitate cibernetică, spunând că punctele de consum sunt suficient de bine izolate pentru a nu permite transmisia programelor de tip malware. „Includem oricum numeroase soluţii de protecţie, investind 5 miliarde de euro anual în software. Securitatea cibernetică face cumva parte din oferta noastră“, adaugă Tricoire.

    Mai puţin de 5% din clădiri sunt astăzi echipate cu sisteme inteligente de eficientizare a consumului, deci există o zonă mare de acoperit, consideră el. „Odată ce ai datele şi infrastructura instalată, noi aducem an de an noi funcţionalităţi; managementul energetic al clădirilor va consta în mentenanţă predictivă şi în evitarea accidentelor. Să luăm cazul unui spital: dacă ai o pană de curent în sala de operaţii sau în zona de ATI, problemele devin uriaşe. Dacă eşti la bursă sau într-o bancă, cea mai mică problemă în infrastructura energetică va avea consecinţe uriaşe. Sunt astfel multe lucruri de făcut pentru a aduce clădirile la un nivel operaţional mai bun, pentru a le face mai sigure şi pentru a creşte nivelul de productivitate al celor care o întreţin. Aceasta e o altă problemă: în multe clădiri nu ai oameni competenţi care să asigure mentenanţa, iar atunci când apare o problemă, desigur că va dura mult până la efectuarea intervenţiei. Electricitatea încă reprezintă principala cauză a incendiilor în fabrici şi în alte clădiri, deci managementul necesită o atenţie sporită“, concluzionează Jean-Pascal Tricoire.

    El vorbeşte şi de factorul comercial, notând că o clădire „verde“ se construieşte pentru cel puţin 50 de ani, în vreme ce clădirile cu un consum energetic ridicat nu vor mai fi căutate peste 10 ani. „Milenialii nu vor să mai lucreze în medii ce poluează mediul înconjurător“, spune Jean-Pascal Tricoire, oferind ca exemplu reacţia comunităţii americane faţă de decizia recentă a autorităţilor de a se retrage din Acordul de la Paris. „Statele devin «verzi», companiile devin «verzi», guvernul poate să spună orice, dar ţara devine «verde».“

    E nevoie de un dialog puternic alături de arhitecţi, de designeri, alături de companiile de construcţii pentru că aceste tehnologii nu existau acum cinci ani, subliniază CEO-ul Schneider Electric. Ei trebuie să cunoască tehnologiile din zona de energie regenerabilă şi pe cele din zona de digitalizare pentru a le putea aplica. „Este evident că orice nouă construcţie trebuie să fie digitală şi inteligentă, pentru că o construieşti pentru următorii 50 de ani.“
     

  • La câţiva ani după ce s-a luptat cu insolvenţa, Hidroelectrica este tot mai profitabila. În primele 5 luni din 2017 câştigul a ajuns la 744 de mil. lei

    Productia la 5 luni 2017 este de aproximativ 6,5 TWh, fata de 7 TWh realizati in aceeasi perioada a anului 2016.

    Perioada a fost marcata de apelari cu caracter exceptional pe piata de echilibrare, Hidroelectrica fiind un factor de stabilitate al Sistemului Energetic National.

    Cifra de afaceri inregistrata la 5 luni 2017 a fost 1,436 miliarde lei, fata de 1,296 miliarde lei in perioada similara a anului trecut, crescand cu 11%.

    Performantele Hidroelectrica in conditii hidrologice deficitare, exprimate prin cifra de afaceri si profitul brut, sunt mai bune decat in perioada similara a anului 2016 si reflecta masurile de eficientizare continuate de societate, se arată într-un comunicat transmis de societate.

  • MOL România construieşte un terminal de GPL la Tileagd

    Terminalul, care va deveni complet operaţional în a doua jumătate a acestui an, va fi dotat cu 4 rezervoare cu o capacitate totală de 600 de metri cubi, fiind prima investiţie din domeniul GPL realizată de MOL în România. Proiectul va completa baza de active pe care MOL o deţine deja la Tileagd, acolo unde din vara anului 1999 funcţionează un depozit de produse petroliere. În acest moment, depozitul de la Tileagd este operat de 20 de angajaţi.

    “Acesta este primul terminal de GPL pe care MOL îl construieşte în România. Este o decizie de investiţii care arată interesul MOL România pentru diversificarea activităţii şi a portofoliului de servicii şi produse puse la dispoziţia clienţilor”, a declarat Camelia Ene, country chairman & CEO MOL România.

    Dincolo de depozitul de produse petroliere de la Tileagd, MOL România mai administrează o unitate de stocare a produselor petroliere la Giurgiu. Depozitul de la Giurgiu, care are acces direct la transportul fluvial pe Dunăre, a fost pus în funcţiune în primăvara anului 2013 şi este operat de 14 angajaţi.

    Grupul MOL este o companie internaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 30 de ţări, aproximativ 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi peste 100 de ani de experienţă în industrie. În domeniul explorării şi producţiei de hidrocarburi, experienţa de peste 75 de ani a grupului sprijină operaţiunile de producţie în 8 ţări şi activităţile de explorare în 13 ţări. Grupul MOL controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproximativ 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 10 ţări, din care peste 200 în România.

  • Povestea românului care a construit de la zero o afacere de 50 de milioane de euro

    Corneliu Bodea a construit de la zero împreună cu fratele său o afacere care valorează mai mult de 50 de milioane de euro, care este prezentă în China şi SUA şi care exportă tehnologii pe patru continente. Tinta pentru următorii cinci ani? Dublarea.

    În biroul lui Corneliu Bodea se află numeroase poze cu fiica sa adolescentă, balerină selectată în trupa Teatrului Balşoi din Moscova, despre care glumeşte că „este mai celebră decât mine“. Moscova a devenit astfel locul în care face cele mai dese drumuri, dat fiind că fiica sa s-a mutat acolo, alături de Bruxelles, unde reprezintă de anul trecut România în cadrul Centrului Român al Energiei, poziţie prin care susţine priorităţile sectorului energetic în cadrul Uniunii Europene, şi de Amsterdam, unde are rezidenţa holdingul ABBC. Este concentrat pe activităţile companiei din Europa, în timp ce fratele său, Adrian Bodea, este responsabil de deplasările pe celelalte trei continente pe care grupul ABBC are contracte, cât şi la compania grupului din Cleveland, Statele Unite ale Americii, ori la joint venture-ul din China.

    Deşi este licenţiat în inginerie, nu a profesat nicio zi în acest domeniu, alăturându-se fratelui său în afacere încă din timpul facultăţii, în 1994. Corneliu Bodea are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul energetic atât pe partea de produse şi soluţii de automatizare şi SCADA pentru furnizorii de utilităţi (energie electrică, energie termică, gaz), cât şi pe partea de servicii integrate precum proiectarea, execuţia şi mentenanţa liniilor de distribuţie a energiei electrice, administrarea grupurilor de măsură a energiei electrice şi citirea indexului de consum al contoarelor de energie electrică şi gaze naturale. Din anul 2000 până în 2014, a fost vicepreşedinte al Adrem Invest, perioadă în care compania a derulat proiecte pentru furnizori strategici din domeniul energetic: SNTGN Transgaz, Electrica S.A., CEZ România, E.ON, ENEL, E.ON, RADET Bucureşti, CFR Electrificare, RAT Timişoara.

    Grupul din care face parte Adrem Invest, alături de Adrem Automation şi Adrem Industries, are ambiţii mari. „Vrem să creştem profitul şi ne-am propus să ajungem la venituri de 100 de milioane de euro până în 2020“, explică Bodea, acţionar al grupului ABBC, pentru care 2015 a fost primul an de funcţionare în această structură şi care va înregistra anul acesta o cifră de afaceri de aproximativ 251 de milioane de lei (57 milioane de euro) – în creştere faţă de anul trecut, când compania a avut o cifră de afaceri de 228 de milioane de lei (cca. 51 mil. euro).

    Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a grupului este activitatea de servicii energetice – relaţia cu clienţii CEZ, E.ON, Enel, prin care, potrivit lui Corneliu Bodea, se realizează puţin sub jumătate din cifra de afaceri şi unde lucrează şi cei mai mulţi angajaţi, 900 din numărul total de aproximativ 1.000 ai grupului.

    La capitolul investiţii pe care le consideră de succes, Corneliu Bodea vorbeşte despre joint venture-ul cu E.ON, prin care au creat compania de servicii pentru gaz şi electricitate SEA Complet (care are 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro). Pariul necâştigător pentru afacerile fraţilor Bodea este centrala de cogenerare pe biomasă de la Suceava, o investiţie de aproximativ 90 de milioane de euro, care a început să funcţioneze în iarna 2013-2014. Aceasta a fost afectată de incapacitatea de plată a distribuitorului local de energie, firma Termica a consiliului local, care a intrat în insolvenţă şi acum este în faliment. Termica a creat un volum consistent de noi datorii, ce au pus centrala în situaţia dificilă de a nu-şi putea plăti la zi creditele. Chiar dacă centrala este eficientă şi produce cea mai ieftină gigacalorie din ţară, dificultăţile de care s-au lovit i-au făcut să aibă îndoieli în ce priveşte proiectul. „Investiţia este perfectă, este exact ce mi-am dorit din punct de vedere al tehnicii şi al capacităţii de producţie, dar dacă ne-am fi imaginat care pot fi dificultăţile şi piedicile şi până la urmă lipsa de responsabilitate în sistemul de încălzire centralizată, care este responsabilă de 60% din pierderile de energie care există în România, ne-am fi gândit mai bine dacă să investim“.

    Potrivit lui Bodea, acţionarii grupului au finanţat cu aproximativ cinci milioane de euro proiectul anul trecut, astfel încât centrala să se menţină în funcţiune. „Am beneficiat de susţinerea băncii finanţatoare, Raiffeisen Austria, care ne-a restructurat creditele, şi vom încerca în acelaşi timp recuperarea datoriilor cu Termica prin procedura de faliment“, descrie Bodea situaţia de la Suceava. Săptămâna trecută, Thermonet SRL Suceava, un joint venture format dintre asocierea Adrem Invest Bucureşti, Elsaco Botoşani şi Transagent SA Suceava, a câştigat licitaţia pentru transportul şi distribuţia agentului termic în municipiul Suceava, luând astfel locul Termica.

     

  • Drumul Mătăsii începe cu Rompetrol

    „CEFC va plăti 680 de milioane de dolari pentru achiziţia a 51% din acţiunile KMGI şi reprezentanţii companiei din China spun că minimum 3 miliarde de dolari vor fi investite în următorii cinci ani“, a fost informaţia principală din comunicatul de presă transmis în cursul săptămânii trecute de KazMunayGas şi China Energy Company Limited, ce avea să confirme zvonurile legate de achiziţia chinezilor, ce au început să fie vehiculate în presa internaţională încă de la finalul lui 2015. Companiile anunţau faptul că vor face investiţii strategice în sectorul energetic prin intermediul KMGI (acţionarul principal al Rompetrol) şi vor pune bazele unui fond de investiţii şi dezvoltare în energie, vor achiziţiona mai multe benzinării la nivel global, iar în următorii cinci ani cel puţin 3 miliarde de dolari vor fi investite în proiecte în linie cu ţintele strategice ale companiei.

    Anunţul vine în contextul în care, la finalul anului trecut, cele două companii au semnat un memorandum de înţelegere, parte din acorduri comerciale mai ample semnate de liderii politici din Kazahstan şi China în energie şi telecomunicaţii în valoare de peste patru miliarde de dolari. Sub denumirea Silk Way (Drumul Mătăsii), proiectul comun al companiei naţionale din Kazahstan şi al companiei din China – CEFC – in cadrul KMGI se va dezvolta având ca bază KMGI şi subsidiarele sale, iar, potrivit înţelegerii, compania din China îşi asumă o serie de obligaţii, precum realizarea de investiţii pentru dezvoltarea de noi proiecte în Uniunea Europeană şi în ţările aflate pe traseul Drumului Mătăsii, o iniţiativă care presupune dezvoltarea unui lanţ valoric integrat din China până în centrul şi vestul Europei. Proiectele ce urmează a fi dezvoltate se vor baza pe activele şi operaţiunile coordonate în Europa de KMG International (KMGI), fostul Rompetrol Group.

    Profesorul universitar doctor Mircea Coşea este de părere că, în acest context, Rompetrol devine un cap de pod pentru mult vehiculatul Drum al Mătăsii, în contextul unor politici europene ce se opun unor schimburi comerciale cu chinezii. „Politica chineză după anul 2007 a trecut la pătrunderea în Europa pe căi ocolite. Relaţiile economice dintre România şi China nu au trecut până acum peste stadiul de declaraţii, au fost foarte multe intenţii de legături, dar ele nu s-au concretizat decât parţial şi foarte târziu – Cernavodă, căile ferate, toate investiţiile chineze în România au fost făcute de România cu o foarte mare teamă fiindcă ţara noastră este una dintre ţările cele mai temătoare referitoare la politicile Uniunii Europene – Ungaria şi celelalte ţări baltice au mult mai multe investiţii chineze“, explică profesorul referindu‑se la numeroasele discuţii legate de potenţiala intrare a chinezilor pe piaţa locală, mai ales în perioada guvernării Ponta.

    Mircea Coşea observă cum în România există o politică chinezească încă de acum 25 de ani – axată pe echilibrarea balanţei energetice. „China este o ţară cu resurse energetice puţine şi mai ales bazate pe cărbune. A făcut progrese din acest punct de vedere cu Rusia – prin conductele ruseşti ce aprovizinează China, cu rezultate mediocre însă, iar acum intrarea ei în Europa se realizează ocolit prin intermediari.“ Exemplul României este unul foarte clar în acest sens, potrivit profesorului. El observă că acum trebuie să apreciem cu destul de multă modestie intrarea Chinei cu 51% în compania kazahă, aceasta nefiind o chestiune foarte importantă din punct de vedere economic şi, din punct de vedere al relaţiilor cu România nu reprezintă un mare pas înainte. „Este totuşi un început care ar putea să ne atragă atenţia – următorul pas după părerea mea ar fi Cernavodă – China ar pune astfel un picior important în industria petrochimică şi energetică a Europei – în condiţiile în care Europa este sub teroarea presiunilor Rusiei.“

    Analistul subliniază importanţa afluxului de capital din China, în condiţiile războiului energetic dintre Rusia şi Europa, ce arată că strategia chineză este globală. „Este vorba despre o luptă globală, un război energetic care după părerea mea se va declanşa prin anul 2025 – pentru că mai există un lucru pe care ar trebui să îl luăm în calcul  – anume că Rusia lucrează foarte intens pentru fixarea preţului petrolului pe piaţa rusească“. Mircea Coşea nu vede deocamdată o implicare sau alte consecinţe în legătură cu economia României, însă observă că realist vorbind, capitalul din China este binevenit. „Banii care vin din afară sunt interesanţi, indiferent de canalul pe care vin, deocamdată suntem într-un moment extrem de dificil al economiei, nu am reuşit să atragem fonduri europene, nu am reuşit să facem investiţii, nu putem face investiţii din propriul buget şi avem neapărat nevoie de aceşti bani.“

    Profesorul Micea Coşea consideră că „dacă lucrurile vor merge bine probabil vom asista şi la alte investiţii indirecte – însă chinezii vor întâmpina întotdeauna o barieră din partea Uniunii Europene, pentru că, dacă pentru alte ţări aceste investiţii au mers mult mai uşor, investiţiile chineze în Polonia, în Ungaria, în ţările baltice sunt mult mai importante, dar noi mereu ne cramponăm de ce ni s-a spus de la Bruxelles cu un catolicism mai mare decât al Papei“. Profesorul exemplifică poziţionarea UE referitoare la investiţiile chineze în cadrul comunităţii europene prin valul de reacţii stârnit la vizita premierului Ponta în China, reacţii ce sugerau că astfel de colaborări comerciale încalcă anumite reguli. Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, vede mai ales avantaje în această tranzacţie. „Din punct de vedere avantaje, vorbim despre un jucător financiar foarte mare, mult peste potenţialul financiar al lui KMG şi vorbim iarăşi despre o companie care din punct de vedere strategic provine dintr-o ţară foarte mare – care de-a lungul istoriei nu a fost o ţară ostilă României, ci dimpotrivă.“ Totuşi, el consideră că statul român ar putea fi un negociator mai bun în discuţiile referitoare la aceste tranzacţii. „Regret faptul că statul român a ales să fie un spectator mai mult decât un jucător în aceste discuţii“, explică Nicolescu.

  • Un profit rezonabil pe o piaţă în liberalizare

    „Liberalizarea nu este doar un cuvânt, ci o realitate, observăm cum creşte competiţia, iar aceasta este o provocare mare pentru toţi jucătorii pieţei. Suntem pregătiţi să confruntăm această provocare şi, deşi în 11 ani am făcut multe, trebuie să realizăm în continuare şi mai multe lucruri pentru a îmbunătăţi serviciile destinate clienţilor noştri, trebuie să ne concentrăm pe îmbunătăţirea ofertei pentru că toţi ştim că situaţia nu este rose încă“, îşi începe Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, expunerea prilejuită de anunţarea rezultatelor financiare ale companiei.

    Cu diplomaţia specifică, încearcă să răspundă la toate întrebările jurnaliştilor referitoare, în contextul unei efervescenţe a pieţei generate de discuţiile despre liberalizarea pieţei energiei, de reducerea preţurilor şi de scăderea consumului.  În acest context, cifra de afaceri consolidată aferentă anului 2015 a grupului E.ON, cu activităţi în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie şi gaze naturale în regiunea Moldovei, s-a situat la 4,9 miliarde de lei (circa 1,1 miliarde de euro), iar previziunile pentru acest an sunt optimiste, fiind bugetată o creştere a afacerii de până la aproximativ 5 miliarde de lei.

    E.ON a intrat pe piaţa din România în 2005, când a achiziţionat filiala de distribuţie şi furnizare a gazelor Distrigaz Nord, precum şi filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice Electrica Moldova, şi a ajuns în prezent la peste 2,8 milioane de clienţi în zona de nord a ţării. „2015 a fost un an foarte bun pentru noi, am văzut o creştere de 11% în consumul de gaz, generată mai ales de temperaturile scăzute pe durate mai lungi de timp, comparativ cu anii anteriori.“ Hajdinjak nu a menţionat şi ce profit a avut compania anul trecut, însă a precizat că acesta a fost unul „rezonabil“. Investiţiile realizate de companiile E.ON din România anul trecut s-au ridicat la circa 433 milioane de lei (97 milioane de euro), acestea fiind cele mai mari din ultimii ani, potrivit informaţiilor oferite de companie.

    Finanţarea a fost destinată, mai ales în direcţia susţinerii lucrărilor de reabilitare şi modernizare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice, proiecte prioritare în strategia de investiţii (87 de milioane de euro). Compania a investit anul trecut 160 milioane de lei (36 milioane de euro) pe segmentul gazelor naturale, sistemul de distribuţie fiind reabilitat şi modernizat pe o lungime de 450 kilometri şi extins pe o lungime de 150 kilometri. În ce priveşte energia electrică, valoarea investiţiilor a fost, în 2015, de 240 milioane lei (54 milioane euro). Principalele obiective avute în vedere au fost implementarea SCADA (Supervisory Control and Data Acquisiton), contorizarea inteligentă, modernizarea unor staţii de transformare, reabilitarea şi securizarea reţelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune.

    Un număr de 114 staţii de transformare din Moldova, dintr-un total de 133, sunt integrate (parţial sau total) în sistemul SCADA, iar planurile pentru următorii doi ani vizează integrarea a încă 13 staţii, obiectivul proiectului fiind creşterea securităţii în furnizarea energiei. De asemenea, compania a instalat anul trecut 147.000 de contoare inteligente, iar pentru acest an se are în vedere instalarea a încă circa 55.000 de contoare inteligente. Investiţia bugetată în acest scop pentru perioada 2014-2016 se ridică la circa 20 de milioane de euro. Investiţia într-un smart meter se ridică la circa 100 de euro şi, deşi este realizată de companiile de distribuţie, se va recupera prin facturile plătite de clienţi. „Suntem încă la distanţă faţă de calitatea reţelelor din alte ţări, în special a celor din Europa de Vest, suntem conştienţi de asta, dar trebuie să aveţi în minte nivelul calităţii reţelelor pe care le-am preluat după privatizare, nu poţi moderniza toată reţeaua peste noapte, ci în timp şi cred că suntem pe drumul cel bun în acest sens“, descrie directorul general al E.ON decalajul existent între România şi pieţele din vest. 

  • Povestea românului care a construit de la zero o afacere de 50 de milioane de euro

    Corneliu Bodea a construit de la zero împreună cu fratele său o afacere care valorează mai mult de 50 de milioane de euro, care este prezentă în China şi SUA şi care exportă tehnologii pe patru continente. Tinta pentru următorii cinci ani? Dublarea.

    În biroul lui Corneliu Bodea se află numeroase poze cu fiica sa adolescentă, balerină selectată în trupa Teatrului Balşoi din Moscova, despre care glumeşte că „este mai celebră decât mine“. Moscova a devenit astfel locul în care face cele mai dese drumuri, dat fiind că fiica sa s-a mutat acolo, alături de Bruxelles, unde reprezintă de anul trecut România în cadrul Centrului Român al Energiei, poziţie prin care susţine priorităţile sectorului energetic în cadrul Uniunii Europene, şi de Amsterdam, unde are rezidenţa holdingul ABBC. Este concentrat pe activităţile companiei din Europa, în timp ce fratele său, Adrian Bodea, este responsabil de deplasările pe celelalte trei continente pe care grupul ABBC are contracte, cât şi la compania grupului din Cleveland, Statele Unite ale Americii, ori la joint venture-ul din China.

    Deşi este licenţiat în inginerie, nu a profesat nicio zi în acest domeniu, alăturându-se fratelui său în afacere încă din timpul facultăţii, în 1994. Corneliu Bodea are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul energetic atât pe partea de produse şi soluţii de automatizare şi SCADA pentru furnizorii de utilităţi (energie electrică, energie termică, gaz), cât şi pe partea de servicii integrate precum proiectarea, execuţia şi mentenanţa liniilor de distribuţie a energiei electrice, administrarea grupurilor de măsură a energiei electrice şi citirea indexului de consum al contoarelor de energie electrică şi gaze naturale. Din anul 2000 până în 2014, a fost vicepreşedinte al Adrem Invest, perioadă în care compania a derulat proiecte pentru furnizori strategici din domeniul energetic: SNTGN Transgaz, Electrica S.A., CEZ România, E.ON, ENEL, E.ON, RADET Bucureşti, CFR Electrificare, RAT Timişoara.

    Grupul din care face parte Adrem Invest, alături de Adrem Automation şi Adrem Industries, are ambiţii mari. „Vrem să creştem profitul şi ne-am propus să ajungem la venituri de 100 de milioane de euro până în 2020“, explică Bodea, acţionar al grupului ABBC, pentru care 2015 a fost primul an de funcţionare în această structură şi care va înregistra anul acesta o cifră de afaceri de aproximativ 251 de milioane de lei (57 milioane de euro) – în creştere faţă de anul trecut, când compania a avut o cifră de afaceri de 228 de milioane de lei (cca. 51 mil. euro).

    Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a grupului este activitatea de servicii energetice – relaţia cu clienţii CEZ, E.ON, Enel, prin care, potrivit lui Corneliu Bodea, se realizează puţin sub jumătate din cifra de afaceri şi unde lucrează şi cei mai mulţi angajaţi, 900 din numărul total de aproximativ 1.000 ai grupului.

    La capitolul investiţii pe care le consideră de succes, Corneliu Bodea vorbeşte despre joint venture-ul cu E.ON, prin care au creat compania de servicii pentru gaz şi electricitate SEA Complet (care are 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro). Pariul necâştigător pentru afacerile fraţilor Bodea este centrala de cogenerare pe biomasă de la Suceava, o investiţie de aproximativ 90 de milioane de euro, care a început să funcţioneze în iarna 2013-2014. Aceasta a fost afectată de incapacitatea de plată a distribuitorului local de energie, firma Termica a consiliului local, care a intrat în insolvenţă şi acum este în faliment. Termica a creat un volum consistent de noi datorii, ce au pus centrala în situaţia dificilă de a nu-şi putea plăti la zi creditele. Chiar dacă centrala este eficientă şi produce cea mai ieftină gigacalorie din ţară, dificultăţile de care s-au lovit i-au făcut să aibă îndoieli în ce priveşte proiectul. „Investiţia este perfectă, este exact ce mi-am dorit din punct de vedere al tehnicii şi al capacităţii de producţie, dar dacă ne-am fi imaginat care pot fi dificultăţile şi piedicile şi până la urmă lipsa de responsabilitate în sistemul de încălzire centralizată, care este responsabilă de 60% din pierderile de energie care există în România, ne-am fi gândit mai bine dacă să investim“.

    Potrivit lui Bodea, acţionarii grupului au finanţat cu aproximativ cinci milioane de euro proiectul anul trecut, astfel încât centrala să se menţină în funcţiune. „Am beneficiat de susţinerea băncii finanţatoare, Raiffeisen Austria, care ne-a restructurat creditele, şi vom încerca în acelaşi timp recuperarea datoriilor cu Termica prin procedura de faliment“, descrie Bodea situaţia de la Suceava. Săptămâna trecută, Thermonet SRL Suceava, un joint venture format dintre asocierea Adrem Invest Bucureşti, Elsaco Botoşani şi Transagent SA Suceava, a câştigat licitaţia pentru transportul şi distribuţia agentului termic în municipiul Suceava, luând astfel locul Termica.

     

  • Românul care a construit de la zero împreună cu fratele său o afacere care valorează mai mult de 50 de milioane de euro

    Corneliu Bodea a construit de la zero împreună cu fratele său o afacere care valorează mai mult de 50 de milioane de euro, care este prezentă în China şi SUA şi care exportă tehnologii pe patru continente. Tinta pentru următorii cinci ani? Dublarea.

    În biroul lui Corneliu Bodea se află numeroase poze cu fiica sa adolescentă, balerină selectată în trupa Teatrului Balşoi din Moscova, despre care glumeşte că „este mai celebră decât mine“. Moscova a devenit astfel locul în care face cele mai dese drumuri, dat fiind că fiica sa s-a mutat acolo, alături de Bruxelles, unde reprezintă de anul trecut România în cadrul Centrului Român al Energiei, poziţie prin care susţine priorităţile sectorului energetic în cadrul Uniunii Europene, şi de Amsterdam, unde are rezidenţa holdingul ABBC. Este concentrat pe activităţile companiei din Europa, în timp ce fratele său, Adrian Bodea, este responsabil de deplasările pe celelalte trei continente pe care grupul ABBC are contracte, cât şi la compania grupului din Cleveland, Statele Unite ale Americii, ori la joint venture-ul din China.

    Deşi este licenţiat în inginerie, nu a profesat nicio zi în acest domeniu, alăturându-se fratelui său în afacere încă din timpul facultăţii, în 1994. Corneliu Bodea are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul energetic atât pe partea de produse şi soluţii de automatizare şi SCADA pentru furnizorii de utilităţi (energie electrică, energie termică, gaz), cât şi pe partea de servicii integrate precum proiectarea, execuţia şi mentenanţa liniilor de distribuţie a energiei electrice, administrarea grupurilor de măsură a energiei electrice şi citirea indexului de consum al contoarelor de energie electrică şi gaze naturale. Din anul 2000 până în 2014, a fost vicepreşedinte al Adrem Invest, perioadă în care compania a derulat proiecte pentru furnizori strategici din domeniul energetic: SNTGN Transgaz, Electrica S.A., CEZ România, E.ON, ENEL, E.ON, RADET Bucureşti, CFR Electrificare, RAT Timişoara.

    Grupul din care face parte Adrem Invest, alături de Adrem Automation şi Adrem Industries, are ambiţii mari. „Vrem să creştem profitul şi ne-am propus să ajungem la venituri de 100 de milioane de euro până în 2020“, explică Bodea, acţionar al grupului ABBC, pentru care 2015 a fost primul an de funcţionare în această structură şi care va înregistra anul acesta o cifră de afaceri de aproximativ 251 de milioane de lei (57 milioane de euro) – în creştere faţă de anul trecut, când compania a avut o cifră de afaceri de 228 de milioane de lei (cca. 51 mil. euro).

    Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a grupului este activitatea de servicii energetice – relaţia cu clienţii CEZ, E.ON, Enel, prin care, potrivit lui Corneliu Bodea, se realizează puţin sub jumătate din cifra de afaceri şi unde lucrează şi cei mai mulţi angajaţi, 900 din numărul total de aproximativ 1.000 ai grupului.

    La capitolul investiţii pe care le consideră de succes, Corneliu Bodea vorbeşte despre joint venture-ul cu E.ON, prin care au creat compania de servicii pentru gaz şi electricitate SEA Complet (care are 600 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro). Pariul necâştigător pentru afacerile fraţilor Bodea este centrala de cogenerare pe biomasă de la Suceava, o investiţie de aproximativ 90 de milioane de euro, care a început să funcţioneze în iarna 2013-2014. Aceasta a fost afectată de incapacitatea de plată a distribuitorului local de energie, firma Termica a consiliului local, care a intrat în insolvenţă şi acum este în faliment. Termica a creat un volum consistent de noi datorii, ce au pus centrala în situaţia dificilă de a nu-şi putea plăti la zi creditele. Chiar dacă centrala este eficientă şi produce cea mai ieftină gigacalorie din ţară, dificultăţile de care s-au lovit i-au făcut să aibă îndoieli în ce priveşte proiectul. „Investiţia este perfectă, este exact ce mi-am dorit din punct de vedere al tehnicii şi al capacităţii de producţie, dar dacă ne-am fi imaginat care pot fi dificultăţile şi piedicile şi până la urmă lipsa de responsabilitate în sistemul de încălzire centralizată, care este responsabilă de 60% din pierderile de energie care există în România, ne-am fi gândit mai bine dacă să investim“.

    Potrivit lui Bodea, acţionarii grupului au finanţat cu aproximativ cinci milioane de euro proiectul anul trecut, astfel încât centrala să se menţină în funcţiune. „Am beneficiat de susţinerea băncii finanţatoare, Raiffeisen Austria, care ne-a restructurat creditele, şi vom încerca în acelaşi timp recuperarea datoriilor cu Termica prin procedura de faliment“, descrie Bodea situaţia de la Suceava. Săptămâna trecută, Thermonet SRL Suceava, un joint venture format dintre asocierea Adrem Invest Bucureşti, Elsaco Botoşani şi Transagent SA Suceava, a câştigat licitaţia pentru transportul şi distribuţia agentului termic în municipiul Suceava, luând astfel locul Termica.