Category: Energie

Analize financiare și de afaceri din domeniul energiei – totul despre marile companii și sfaturi pentru consumatori

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 076. Christina Verchere, CEO, OMV Petrom

    #lavarfuleconomieiromanesti #carierapetreicontinente #ceamaiputernicafemeieexecutiv

    Christina Verchere este preşedinte şi director general executiv al OMV Petrom, companie care anul trecut a redevenit liderul economiei româneşti, după ce a înregistrat venituri consolidate de peste 26 de miliarde de lei. Ea are o experienţă de peste 25 de ani în industria petrolieră, interval în care a lucrat şi pentru British Petroleum (BP), unul dintre giganţii mondiali în acest domeniu. Este absolventă a University of Aberdeen, din Scoţia şi a crescut în Hong Kong, Tokio, SUA, dar şi în Marea Britanie şi are dublă cetăţenie, britanică şi americană.


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 098. Eric Stab, Preşedinte şi CEO, ENGIE România

    #dingermaniainromania #mediacalitatilorconteaza #viziuneaesteesentiala

    Care sunt trăsăturile care definesc un CEO? Sunt mai multe, crede Eric Stab, dar cea mai importantă e media acelor calităţi. Să fii foarte bun la ceva şi slab la alte capitole nu e neapărat ceva de dorit atunci când vrei să numeşti un CEO: „Trebuie să ai calităţi de lider, trebuie să ai viziune, trebuie să fii capabil să ştii în ce direcţie merge businessul, trebuie să ştii să delegi – toate aceste calităţi sunt importante. Nu e atât de uşor să le găseşti în fiecare executiv din multinaţionale, de asta unii ajung în poziţii de top şi alţii nu”. Vorbind despre calităţile sale, Eric Stab aminteşte ca puncte forte adaptabilitatea şi obţinerea de rezultate. El şi-a început cariera în Germania, la scurt timp după căderea Zidului Berlinului, şi a trecut apoi prin mai multe funcţii de conducere în cadrul companiei ENGIE, atât în Germania, cât şi în Franţa şi Marea Britanie. A depăşit cu bine criza financiară din 2008 şi a venit apoi în România pentru a coordona filiala locală a grupului. Anul trecut, a devenit şi Managing Director pentru Europa, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, Global Networks, în cadrul aceluiaşi grup. 


     

  • Citatul săptămânii – Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari: Mediul economic s-a îmbunătăţit substanţial din decembrie. Principalul lucru care a contribuit a fost preţul gazului metan, care a scăzut

    „Mediul economic s-a îmbunătăţit substanţial din decembrie. Principalul lucru care a contribuit a fost preţul gazului metan, care a scăzut, iar acum este sub ce era înainte de începutul războiului din Ucraina. Practic, un preţ redus al gazului atenuează presiunile inflaţioniste, ceea ce înseamnă o agresivitate mai mică în creşterea dobânzilor“,

    explică Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

     

     


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 036. Bogdan Badea, Preşedinte al consiliului de administraţie, Hidroelectrica

    #energie #carieraincompaniidetop

    A preluat funcţia actuală în vara anului 2017, după ce, timp de un an, gestionase zona de project management în cadrul companiei. A acumulat o importantă experienţă în sectorul energetic, lucrând pentru jucători-cheie din industrie: OMV Petrom (membru al consiliului de supraveghere), Rompetrol Rafinare (membru al consiliului director), BNB Renewable Consulting (managing director), Electrica Bucureşti (director de strategie şi dezvoltare), Electrica Bio-Heat (preşedinte al consiliului), Enel Energie Muntenia şi Enel Energie SA (membru al consiliului director). A fost, de asemenea, secretar de stat pentru Energie în cadrul Minsterului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi secretar de stat în Ministerul de Finanţe. Este licenţiat în inginerie şi are o diplomă de master în Diplomaţia Apărării obţinută în cadrul Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu.

  • Tema Energy | DC-PRO

    DC-PRO este o soluţie informatică de monitorizare a infrastructurii de Data Centere (Data Center Infrastructure Management), dezvoltată cu scopul de a oferi clienţilor companiei Tema Energy o soluţie mai bună, mai flexibilă şi mai competitivă de vizualizare şi administrare a propriilor centre de date.

     

    Descrierea inovaţiei:

    DC-PRO se adresează proprietarilor şi dezvoltatorilor de data centere din România şi nu numai. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, cu o nevoie sporită de siguranţă şi de control, soluţiile de tip DCIM au devenit tot mai căutate şi solicitate în rândul acestora. Clienţii de data centere pun accentul pe vizualizarea într-o singură interfaţă a modului de funcţionare a echipamentelor de infrastructură (UPS, climatizare, generator, detecţie şi stingere incendii, securitate etc.). DC-PRO îşi propune să fie o soluţie completă, performantă şi mai flexibilă decât soluţiile tradiţionale ale marilor producători din domeniu. Dezvoltarea şi administrarea in-house oferă avantaje  nete în a dezvolta şi implementa mai rapid aplicaţia pentru fiecare client Tema Energy şi, totodată, de a personaliza soluţia conform cerinţelor specifice ale fiecărui data center. Iniţiatorul proiectului este Augustin Amet, manager, Infrastructure Systems, el fiind cel care coordonează activităţile şi proiectele de tip infrastructuri critice, automatizări şi IT din cadrul Tema Energy. Investiţia în acest produs IT a fost de aproximativ 100.000 de euro până în prezent.

    Elementul de noutate:

    DC-PRO este prima soluţie de tip DCIM (Data Center Infrastructure Management) dezvoltată în România.

    Este un instrument mai flexibil, mai adaptabil şi mai rapid de implementat decât alte DCIM-uri de pe piaţa internaţională. În plus, permite integrarea oricărui echipament de infrastructură de centre de date, indiferent de producător, origine sau mod de comunicare.

    Efectele inovaţiei:

    DC-PRO este o linie nouă de business în cadrul Tema Energy şi reprezintă, potrivit reprezentanţilor companiei, „autostrada” spre digitalizare şi automatizare a centrelor de date din România şi nu numai. „Ne aşteptăm ca acest produs să atragă mult interes din partea investitorilor şi proprietarilor de data centere şi să contribuie la creşterea cifrei de afaceri a Tema Energy. Totodată, acest produs ne va ajuta să ieşim la export şi să devenim furnizori de soluţii de data centere în Europa.”

  • Restart Energy One | Ecosistemul de sustenabilitate RED Platform

    Restart Energy One, unul dintre liderii pieţei de energie regenerabilă şi servicii pentru tranziţie energetică, a lansat un ecosistem de sustenabilitate bazat pe trei componente: Platforma RED, Standardul RED de certificare şi integrarea de sisteme fotovoltaice.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Actualul context geopolitic şi climatic a generat o nevoie acută pentru soluţii integrate, prietenoase cu mediul înconjurător, care să asigure în acelaşi timp predictibilitate şi eficienţă pentru producţia de energie. Prima componentă a ecosistemului a fost lansată în octombrie 2021 – RED Platform, primul sistem integrat şi descentralizat de tokenizare a creditelor de carbon. În 2022 a urmat lansarea standardului de certificare RED, construit conform recomandărilor europene privind certificarea şi taxonomia. Nevoia pentru acest standard a apărut ca urmare a unui deficit de capacitate din partea companiilor tradiţionale de certificare, ceea ce a generat întârzieri şi costuri crescute pentru proiectele care doresc să se certifice pentru a avea acces în pieţele de carbon şi implicit la veniturile generate de acestea. Cea de-a treia componentă a venit ca o evoluţie naturală a celorlalte două componente – este vorba de producătorii de energie regenerabilă, dar şi de companiile care au ales să construiască centrale fotolovoltaice dimesionate pentru consumul propriu. Investiţia totală a fost de aproximativ 12 mil. lei. Ecosistemul  astfel structurat oferă acces uşor la un venit suplimentar prin primirea de credite de carbon, creează un marketplace de tranzacţionare şi lichidizare pentru acestea, şi oferă un sistem sigur, transparent şi competitiv pe costuri pentru offsetul amprentei de carbon a companiilor. Restart Energy este deţinătorul exclusiv al francizei pentru piaţa românească. Toate aceste elemente au fost dezvoltate în România cu resurse locale de către o companie locală, iar iniţiatorul proiectului este Armand Doru Domuţă, CEO al companiei.

    Elementul de noutate:

    Ecosistemul de sustenabilitate vine cu câteva elemente unice, spun reprezentanţii companiei: utilizează o tehnologie 100% sigură, transparentă şi verde, e construit pe o structură de tip one stop shop şi oferă o interfaţă intuitivă uşor de utilizat şi accesat. „Dar diferenţiatorul principal este integrarea totală a tutror acestor elemente într-un singur ecosistem.”

    Efectele inovaţiei:

    În acest moment soluţia se adresează preponderent companiilor şi producătorilor de energie regenerabilă, dar pe viitor compania intenţionează să extindă aplicabilitatea şi pe zona de retail.

    Proiectul va impacta dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a energiei regenerabile prin veniturile suplimentare generate de creditele de carbon, accesul la unelte specializate pentru efectuarea offsetului amprentei de carbon pentru companii, toate construite pe o tehnologie (blockchain) sigură, rapidă şi verde. Toate aceste efecte se vor traduce printr-o poluare redusă pentru comunităţi, dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii într-un mod sustenabil şi o accelerare a inovaţiei. Există deja şase proiecte active pe platforma RED.

  • Una dintre cele mai mari companii româneşti pregăteşte investiţii gigant de 12 miliarde de euro, ce vor transforma România într-o putere în domeniul unde toate ţările europene suferă

    2022 este anul care ne-a arătat mai mult ca niciodată că viitorul economic al unui stat depinde, în mare parte, de cel energetic şi de felul în care sunt folosite resursele sale. Miza pe securitate şi independenţă energetică reprezintă nu doar o cale de ieşire din criză, ci poate deveni o oportunitate ca România să se transforme într-un jucător important la nivel regional. O demonstrează proiectele de 12 miliarde de euro planificate de Nuclearelectrica pentru următorii ani. Care sunt obiectivele acestor proiecte?

    „Prin măsurile adoptate, criza preţului la energie va fi atenuată. În ceea ce priveşte securitatea energetică, în furnizare, protecţia consumatorului din acest punct de vedere, investiţiile în extinderea capacităţilor sunt necesare şi România face paşi importanţi în acest sens”, răspunde, în câteva linii, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, referindu-se la felul în care vede el evoluţia sectorului energetic – un domeniu a cărui importanţă a fost demonstrată poate mai mult ca niciodată în anul pe care urmează să îl încheiem.

    Dacă anterior, discuţiile despre „mixul energetic” ţineau mai degrabă de specialiştii din industrie, acum aproape că nu există consumator care să nu fie familiarizat cu expresia – ce poate avea un cuvânt atât asupra facturii de acasă, dar şi asupra evoluţiei crizei curente. Aşa cum orice criză naşte însă oportunităţi – şi potenţialul energetic al României este accentuat odată cu acest context – iar Nuclearelectrica (SNN) are un rol major în stabilirea câtorva dintre direcţiile posibile de dezvoltare, ce ar putea transforma piaţa locală într-un hub regional al producţiei de energie curată.

    În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 20% din consumul naţional de energie, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din energia curată a României. Compania deţine Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unităţi dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producţie de 700 MW) şi sucursala FCN Piteşti (o fabrică de combustibil nuclear), şi se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziţionarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiţii pe termen lung ale companiei. Ţintele pe termen lung ale companiei sunt ambiţioase. „Scopul este ca după anul 2031, cu încă două unităţi CANDU în operare, să atingem o cotă de piaţă de 36%. La aceasta se adaugă şi 462 MW, capacitate instalată in SMR. Astfel vom acoperi aproximativ 66% din producţia de energie curată a României”, explică Ghiţă.

    În acest sens, SN Nuclearelectrica SA are în derulare proiecte de investiţii strategice în valoare estimată de 12 miliarde de euro, printre care: Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, Proiectul Unităţilor 3 şi 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) în cooperare cu NuScale, dar şi proiecte suport pentru operarea curentă, cum ar fi o instalaţie de detritiere. „Proiectele de investiţii ale SNN vor contribui cu energie curată la stabilitatea enegetică a României, la dezvoltarea socio-economică, la dezvoltarea industriei nucleare şi la formarea unei noi generaţii de specialişti”, crede el. În ceea ce priveşte emisiile, realizarea proiectelor de investiţii ale SNN vor conduce, după anul 2031, la asigurarea a aproximativ 33% din necesarul de consum şi, estimativ, 66% din energia fără emisii de CO2 la nivel naţional, precum şi la evitarea eliberării în atmosferă a aproximativ 24 de milioane de tone de CO2 anual.

    În plus, proiectul  reactoarelor  modulare mici pe care România îl dezvoltă poate contribui la securitatea energetică a regiunii, prin exemplul de bune practici în dezvoltare şi operare pe care şi-l propun. „De peste 26 ani, România este recunoscută la nivel internaţional pentru standardele înalte de securitate nucleară şi operare la standarde de excelenţă şi performanţă, Unităţile 1 şi 3 fiind în top, pe locurile 1 şi 3 în peste 440 unităţi nucleare la nivel global”, argumentează Cosmin Ghiţă.

    De asemenea, adaugă el, România are un lanţ solid de furnizori în industria nucleară cu experienţă de peste 50 ani, o şcoală de ingineri apreciată la nivel internaţional, precum şi un reglementator (CNCAN) pe care îl descrie drept profesionist şi riguros. „Toate acestea sunt atuuri care permit României să ocupe o poziţie de lider în industria nucleară regională şi să devină un hub pentru dezvoltarea şi asamblarea de componente pentru reactoarele modulare mici, centru de pregătire pentru viitorii operatori şi susţinător al ţărilor care au intenţia să îşi dezvolte un program nuclear, înţelegând benefiicile pe termen lung ale acestuia, dar care nu au experienţa necesară în prezent.”

    Dincolo de obiectivele mari însă, investiţiile în proiecte de energie nucleară vor avea un efect direct şi asupra buzunarelor consumatorilor. Conform raportului cu privire la costurile energiei electrice, 2020, emis de Agenţia Internaţională pentru Energie (IAE) în colaborare cu Agenţia pentru Energie Nucleară (OECD-NEA) în 2020, retehnologizarea are cel mai scăzut cost al electricităţii dintre toate sursele de energie – în medie 32 de dolari/MWh (comparativ cu 50 de dolari/MWh pentru energia eoliana; 56 de dolari/MWh pentru panourile solare; 91 de dolari/MWh pentru centralele pe cărbune.). Costul energiei generate de capacităţi nucleare noi, de mari dimensiuni, este de 69 de dolari/MWh, în timp ce costul energiei generate de reactoarele modulare mici (SMR) NuScale este 64 de dolari/MWh, la costul forţei de munca din Statele Unite.

     

    Cum devine „small thinkingul” „big thinking” în industria energiei nucleare? Cosmin Ghiţă observă cum actualul context geopolitic global a subliniat mai mult ca niciodată importanţa unui sistem energetic rezistent, decarbonizat şi independent, având în vedere faptul că securitatea aprovizionării cu energie şi preţurile accesibile pentru cetăţeni şi întreprinderi sunt chestiuni urgente pentru factorii de decizie din întreaga lume. „În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice şi menţinând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, şcolile, spitalele şi furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existenta de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă şi rămâne opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie”, spune directorul general al SNN. Astfel, proiectele nucleare de construcţie nouă sunt, de asemenea, competitive din punctul de vedere al costurilor, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aflate în prezent în curs de dezvoltare vor aduce  avantajul suplimentar al unor costuri iniţiale mai mici şi al unor perioade de construcţie mai scurte. În plus, reactoarele mari, SMR şi reactoarele modulare avansate pot oferi o mare varietate de aplicaţii neelectrice, cum ar fi producţia de hidrogen curat, energia termică pentru încălzire urbană, desalinizare, căldură industrială, precum şi completarea naturii variabile a tehnologiilor regenerabile. „Angajamentul  global de a creşte producţia de energie din surse regenerabile va necesita capacităţi suplimentare dispecerizabile cu emisii reduse de carbon pentru a ne echilibra reţelele electrice. Expertiza şi inovarea la nivel mondial în domeniul nuclear ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a ne asigura nevoile energetice actuale şi viitoare. Tranziţia energetică nu este posibilă fără menţinerea şi extinderea rolului energiei nucleare.”

    Cosmin Ghiţă observă şi că interesul internaţional faţă de dezvoltarea reactoarelor modulare mici a crescut semnificativ în ultima perioadă. SMR devin din ce în ce mai mult o soluţie optimă, luând în considerare necesitatea de a răspunde nevoilor de securitate energetică şi politicilor de mediu. Marea Britanie, Franţa, Polonia, Cehia, Estonia, Suedia, Belgia, Bulgaria sunt interesate de dezvoltarea SMR. În acelaşi timp, NuScale a semnat deja memorandumuri de colaborare cu companii din diverse ţări europene, cum ar fi KGHM şi PBE, Polonia; Energoatom, Ucraina; Energy Holding, Bulgaria; CEZ, Cehia; etc. „«Small thinking» este în esenţă «big thinking» prin modularitate. SMR-urile permit fabricarea componentelor majore şi transportul acestora pe amplasament. SMR-urile au un proiect mai simplu, trăsături de securitate nucleare sporite şi, implicit, costuri mai reduse şi flexibilitate. SMR-urile pot fi utilizate în reţele mai mici, pieţe energetice mai mici, zone izolate, pot fi adaptate diferitelor zone industriale, aspecte dificile pentru reactoarele de mare capacitate şi, de asemenea pot funcţiona mai bine în mixuri energetice ce au un grad de penetrare a surselor regenerabile mai mare”, explică CEO-ul Nuclearelectrica.

    În prezent, energia nucleară reprezintă o componentă a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre ale UE, având o pondere de aproximativ 26% din energia electrică produsă la nivelul Uniunii, potrivit datelor oficiale. Legat de scepticisimul unora dintre reprezentanţii statelor lumii de a se orienta spre acest tip de energie, cum ar fi Germania, care a preferat să repornească centrale pe cărbune în contextul energetic actual, Cosmin Ghiţă răspunde: „Este dreptul fiecărui stat în a-şi stabili strategia energetică în baza resurselor de care dispune sau a politicilor energetice pe care le consideră sustenabile pe termen mediu şi lung. În ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor nucleare, fie că vorbim de reactoare cu o putere instalată mare sau de reactoare modulare mici, un singur lucru este cert: un accident de tipul celui de la Cernobîl nu mai este posibil astăzi, pe niciuna dintre tehnologiile nucleare în operare sau în dezvoltare.  Lecţiile învăţate atunci, la care se adaugă preocuparea constantă la nivel de industrie de a avea tehnologii robuste, cu sisteme redundante, pentru a preveni incidente sau accidente înseamnă o diferenţă majoră intre momentul 1986 şi 2022.”

    El spune şi că în prezent, industria nucleară este cea mai reglementată la nivel internaţional, beneficiind de îmbunătăţiri multiple pe o perioadă de 30 ani, indiferent de tipul de reactor/tehnologia utilizată. „Securitatea nucleară este prioritatea absolută, toate măsurile, standardele la nivel internaţional, misiunile de evaluare şi planurile de investiţii fiind direcţionate către asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de securitate nucleară.” În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina şi îngrijorările referitoare la centrala nucleară de la Zaporojie, aceasta este într-adevăr una sensibilă, crede Cosmin Ghiţă, însă el observă că implicarea  organismelor nucleare are o importanţă deosebită în atenuarea potenţialelor riscuri, aşa cum reiese şi din implicarea deosebită a IAEA (Agenţia Internaţională a Energiei Atomice).

     

    Potenţialul nuclear al României, magnet pentru investiţii? „La nivel global, există un interes crescut pentru investiţiile în  industria nucleară că răspuns la asigurarea simultană a securităţii energetice, independenţei, protecţiei consumatorului, ţintelor de decarbonare. La interesul strategic şi/sau economic, se adaugă includerea energiei nucleare în taxonomia Comisiei Europene pentru finanţare durabilă”, descrie CEO-ul SNN ceea ce ar putea fi una dintre marile oportunităţi ale României, prin industria pe care el o reprezintă. Astfel, mecanismele de cooperare industrială în principal în domenii complexe precum cel nuclear reprezintă o prioritate la nivel internaţional. „Investiţiile, bonitatea, importurile şi exporturile unor echipamente critice şi a know-how-ului sunt astăzi unele dintre cele mai frecvente dificultăţi. Proiectele energetice strategice (capacităţi noi) şi alimentarea cu energie au o dimensiune de securitate puternică. O alimentare sigură şi constantă necesită diversificarea furnizorilor şi resurselor, o creştere a capacităţii necesită o reţea industrială consolidată care la rândul său vă duce la implicarea şi dezvoltarea unor companii interne mai mici”, crede el.

    În calitate de reprezentant al industriei, Ghiţă spune că aceasta are un angajament ferm de a dezvolta atât reactoare de mari dimensiuni, cât şi reactoare modulare mici. Reactoarele la scară mare pot asigura o energie electrică în bandă curată şi la preţuri accesibile iar, în plus, SMR-urile pot asigura flexibilitatea reţelei, precum şi aplicaţii non-electrice, cum ar fi căldura şi hidrogenul. „Ambele sunt necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării şi decarbonizarea, iar România are nevoie de noi capacităţi nucleare, are nevoie de energie curată, stabilă şi la preţuri accesibile, ca soluţie pentru realizarea securităţii energetice şi protecţia consumatorilor. De asemenea, România, prin Nuclearelectrica, poate  să valorifice expertiza de peste 26 de ani în operarea nucleară la cele mai înalte standarde de siguranţă şi expertiză de peste 50 de ani a industriei nucleare româneşti şi să devină un lider regional în operare, un centru de producţie şi asamblare de componente şi un centru de pregătire a viitoarei generaţii de ingineri nucleari.”

    Cosmin Ghiţă oferă şi un argument care se bazează pe cifre în acest sens:  pe baza studiului ROMATOM privind capacitatea industriei nucleare româneşti de a participa la dezvoltarea programului nuclear românesc, se estimează că potenţialul de participare a industriei nucleare româneşti, cu referire la bunurile şi serviciile identificate în acest studiu, poate fi evaluat la aproximativ 1-1,6 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta între 25% şi 40% din valoarea totală a contractului de inginerie, procurare, construcţie şi punere în funcţiune. Studiul estimează, de asemenea, că industria locală poate asigura maximum 19.000 de locuri de muncă angajate în dezvoltarea programului nuclear românesc (11.000 de locuri de muncă existente plus 8.000 de locuri de muncă ce pot fi create în cazul în care se primesc comenzi).

     

    Paşii Nuclearelectrica pentru independenţa energetică a României. Valoarea totală a proiectelor de investiţii ale Nuclearelectrica se ridică la 12 miliarde de euro, potrivit lui Cosmin Ghiţă, principalele direcţii fiind atât retehnologizarea şi construcţia de noi reactoare la centrala de la Cernavodă, pregătirea personalului şi dezvoltarea de parteneriate cu universităţi, cât şi dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni în parteneriat cu americanii de la NuScale. Concret, România, prin Nuclearelectrica, are în plan dezvoltarea a trei proiecte majore de investiţii, complementare, primul în plin proces de derulare, Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, integral gestionat de SNN, proiectul unităţilor CANDU şi SMR, în cooperare cu parteneri americani.  „Primele două oferă energie curată, în bandă, implicit securitate în furnizare şi disponibilitate sistemului energetic, iar SMR-urile flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic şi social zonele cu centrale pe cărbuni scoase din uz, dezvoltare locală, locuri de muncă. Ceea ce un reactor de mare capacitate nu poate face, poate realiza un SMR, între ele realizându-se astfel un echilibru esenţial în producţie şi răspuns la decarbonare şi necesităţi de sistem energetic sau zonale”, detaliază Cosmin Ghiţă.

    Proiectul Unităţilor CANDU (Reactoarele 3 şi 4) este prevăzut în Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al îndeplinirii ţintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE. Proiectul urmează să fie implementat în trei etape; prima fiind etapa pregătitoare, demarată deja de Nuclearelectrica prin capitalizarea şi operaţionalizarea companiei de proiect, Energonuclear SA. Etapa a doua a proiectului va consta în realizarea de lucrări preliminare din Faza 1 a contractului de IPC (Inginerie, Procurare şi Construcţii) şi va avea o durata de 18-24 luni, iar etapa a treia a proiectului constă efectiv în realizarea lucrărilor în şantier de construcţie, montaj şi punere în funcţiune, etapă estimată la 69-78 de luni. Astfel, se previzionează că Unitatea 3 va fi pusă în funcţiune în 2030.

    Retehnologizarea Unităţii 1 a centralei de la Cernavodă presupune prelungirea duratei de viaţă a reactorului cu încă 30 de ani (acestea au o durată de viaţă iniţială de 30 de ani). Început în 2017, acest proces de retehnologizare are deja o primă etapă finalizată, iar faza a doua a continuat în iulie 2022 prin semnarea primului contract cu Candu Energy, membră a grupului SNC-Lavalin şi Autoritatea de Proiectare a Unităţii 1 şi OEM (producător de echipamente originale) pentru tehnologia CANDU, în faza a doua a proiectului.  Faza a treia  a proiectului începe odată cu oprirea Unităţii 1 şi constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a U1, în instalaţiile unităţii, precum şi repunerea acesteia în funcţiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcţionare de 30 de ani, după anul 2028.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni (SMR) în parteneriat cu americanii de la NuScale, acesta vizează dezvoltarea unei centrale NuScale cu 6 module, 462 MWh, cel mai devreme la nivelul anilor 2027/2028. „Tehnologia nucleară NuScale în bandă, sigură, accesibilă financiar, cu zero emisii de CO2, va fi în principal dezvoltată pe locaţiile fostelor centrale pe cărbune. De la momentul încheierii MOU cu NuScale, în anul 2019, Nuclearelectrica a lucrat constant pentru dezvoltarea acestui proiect”, spune Cosmin Ghiţă. La nivel internaţional, aproximativ 70 de concepte SMR sunt în curs de dezvoltare în diferite etape, având diferenţe tehnologice, diferite niveluri de implementare, precum şi diferite niveluri de licenţiere.

    Proiectul din România, de la Doiceşti, este încă în etapa  studiilor de amplasament. Recent, în octombrie 2022, Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare (USTDA) a acordat un grant de 14 milioane de dolari către RoPower, iar acesta va fi folosit pentru studiul preliminar de inginerie şi proiectare (FEED) pentru a avansa proiectul dezvoltării primei centrale nucleare SMR din România. Acest studiu preliminar va include elemente cheie de dezvoltare a proiectului, precum un plan de configurare a amplasamentului, o estimare bugetară şi un plan de execuţie a analizei de impact asupra mediului, detaliază Cosmin Ghiţă.

    Grantul de 14 miloane de dolari urmează finanţarii nerambursabile de 1,2 milioane de dolari tot din partea USTDA pentru finanţarea unei evaluări tehnice iniţiale de identificare şi ierarhizare a amplasamentelor potenţiale din România şi filierele ce pot fi utilizate pe acestea. „În urma selectării amplasamentului, România are potenţialul de a implementa primele reactoare modulare mici din Europa şi de a deveni un catalizator pentru implementarea SMR în regiune, în special în alte ţări din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări care doresc să îşi consolideze securitatea energetică cu o sursă de energie sigură, stabilă, accesibilă şi curată şi să îşi atingă în acelaşi timp obiectivele de decarbonizare. Fiind printre primele ţări care se alătură demersului de independenţă energetică cu una dintre cele mai avansate tehnologii de energie nucleară, tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, România va obţine o poziţie de lider şi multiple beneficii socio-economice: are potenţialul de a deveni o bază pentru susţinerea producţiei şi asamblarea componentelor SMR şi un centru de pregătire şi formare a viitorilor operatori şi specialişti”, descrie importanţa acestui proiect Cosmin Ghiţă.

    În acest sens, România va dezvolta primul simulator pentru camera de comandă a unui SMR NuScale din Europa, care va fi utilizat pentru formarea noii generaţii de ingineri. Comunitatea din Doiceşti are, de asemenea, potenţialul unor beneficii multiple, în timp ce NuScale şi Nuclearelectrica fac paşi spre implementarea în România, în acest deceniu, a primei centrale electrice NuScale cu 6 module, de 462 Mwe: „Se estimează că centrala electrică NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an”.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Expert Proiect | GreenTAGS

    Crearea de surse locale de energie regenerabilă reprezintă o absolută necesitate pentru orice societate. GreenTAGS vine cu o soluţie inovativă pentru crearea de surse de energie regenerabilă pentru construcţii.

     

    Descrierea inovaţiei:

    GreenTAGS este o soluţie lansată  oficial pe piaţă în anul 2021, la Cluj, în urma unor investiţii de peste 430.000 de lei, al cărei obiectiv este de a schimba paradigma a ceea ce înţelegem la ora actuală prin beton armat. În principiu, în prezent, prin beton armat se înţelege rezistenţă în construcţii, dar soluţia GreenTAGS presupune o înţelegere mult mai amplă. Betonul armat înseamnă, pe lângă rezistenţă în construcţii, o sursă de energie regenerabilă pentru încălzirea şi răcirea clădirilor. Tradus într-o formă practică, asta înseamnă fundaţii din beton armat generatoare de energie verde, direct de la pământ. GreenTAGS a dezvoltat un nou tip de structură de beton armat, activat termic, care face posibilă aplicarea soluţiei la orice construcţie nouă care are cel puţin un nivel de subsol. Soluţia aduce o structură din beton armat pentru sprijinirea excavaţiilor, echipată energetic pentru generarea de energie verde, la costuri reduse, pentru încălzirea şi răcirea construcţiilor. Iniţiatoarea proiectului este Iulia-Consuela Prodan, fondatoarea GreenTAGS. Responsabilă cu dezvoltarea modelului de business şi crearea de strategii de dezvoltare pentru expansiune nu doar la nivel naţional, cât şi internaţional, ea este, totodată, responsabilă cu dezvoltarea serviciilor, soluţiilor tehnice şi a echipei.

    Elementul de noutate:

    Potrivit companiei, soluţia este prima de acest fel din lume. „Avem o structură de sprijin a excavaţiilor din piloţi de beton armat, generatoare de energie verde. Acest concept a fost dezvoltat de GreenTAGS şi implementat la Cluj în cadrul unui proiect rezidenţial care urmează a fi finalizat la începutul anului 2023. Sistemul propus de noi va acoperi 100% din necesarul de încălzire şi răcire a  construcţiei noi, care se finalizează pe amplasament.” La momentul execuţiei, sistemul a fost calculat, testat şi echipat cu senzori pentru monitorizare pe toată perioada exploatării. „Suntem în curs de realizare a procedurilor de patentare pentru soluţia GreenTAGS, datorită elementelor sale de unicitate. În comparaţie cu alte structuri, soluţia noastră poate fi adaptată pe orice tip de pământ, înălţimi variabile ale excavaţiilor şi în forme diferite.”

    Efectele inovaţiei:

    Impactul asupra companiei se va traduce printr-o creştere de 400% în 2022 faţă de 2021 în ceea ce priveşte numărul de proiecte. Impactul la nivel de societate include:

    • crearea unei surse de energie locală, regenerabilă, uşor accesibilă;

    • costuri de implementare reduse comparativ cu soluţii similare;

    • reduceri de până la 80-90% ale costurilor cu energia necesară pentru încălzirea şi răcirea clădirilor;

    • acoperirea a până la 100% din necesarul de energie;

    • asigurarea reducerii de CO2, fiind sursă de energie regenerabilă.

    GreenTAGS are, totodată, potenţialul de creare de surse de energie locală la costuri reduse la toate investiţiile imobiliare din zone urbane şi nu numai (sursă care altfel ar rămâne pierdută).

  • CSR 2022. Sponsorizarea Spitalului de Urgenţă Ploieşti – OMV Petrom

    Motivaţie:

    „Din 2007, OMV Petrom a făcut din principiile responsabilităţii corporative, parte a strategiei sale de afaceri”, descriu reprezentanţii companiei implicarea lor în proiectele de responsabilitate socială din România. Între 2007 şi 2021, compania a alocat peste 80 de milioane de euro pentru dezvoltarea comunităţilor din România, concentrându-se pe protecţia mediului, educaţie, sănătate şi dezvoltare locală. În cazul Spitalului de Urgenţă Ploieşti, ei au observat că aparatura medicală din sălile de operaţii ale blocului operator era învechită şi, în multe cazuri, nefuncţională. Aparatele de radiologie din sălile de ortopedie se defectau frecvent, îngreunând fluxul intervenţiilor atunci când se lucra într-un singur aparat.

     

    Descrierea proiectului:

    OMV Petrom a susţinut cu 3 milioane de euro modernizarea Spitalului de Urgenţă Ploieşti, care este unitatea medicală cea mai importantă din Prahova, fiind singurul spital din zonă cu secţii de chirurgie plastică, micro-chirurgie reconstructivă şi tratare a pacienţilor cu arsuri. În acest proiect au fost implicate Consiliul Judeţean Prahova, Managementul Spitalului de Urgenţă Ploieşti şi membri ai  departamentului Value Chain Optimization East, din cadrul diviziei Rafinare & Marketing, OMV Petrom. 

     

    Rezultate:

    Cele 7 săli de chirurgie ale Blocului Operator al Spitalului de Urgenţă Prahova, dintr-un total de 13, au fost recent renovate şi vor fi dotate, în urma sponsorizării acordate de OMV Petrom, cu o serie de echipamente moderne. Printre acestea se numără 4 mese de operaţie, 5 linii complete de chirurgie, defibrilator, aparat de anestezie de înaltă performanţă, sistem pentru intubaţii dificile cu video asistenţă, sisteme de sterilizare a aerului, aparat de radiologie şi alte echipamente medicale.

  • CSR 2022. Echiparea primului Spital Naţional de Copii pentru Cancer, Boli Grave şi Traumă – Schneider Electric România

    Motivaţie:

    Schneider Electric România implementează o soluţie inteligentă, scalabilă, digitală de distribuţie a energiei electrice, alături de partenerul său IMSAT Groupe SNEF, la Primul Spital Naţional de Copii pentru Cancer, Boli Grave şi Traumă – #NoiFacemUnSpital, construit de Dăruieşte Viaţă în curtea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie S. Curie. Campania a pornit de la o nevoie obiectivă în România, aceea de a demonstra că se pot construi spitale pentru copii la standarde internaţionale, care să asigure servicii medicale beneficiind de înaltă tehnologie. „La Schneider Electric, prin însuşi obiectul nostru de activitate, căutăm să ajutăm şi să educăm companiile să folosească inteligent energia electrică, să devină mai responsabile, mai verzi şi mai sustenabile. Pentru noi, responsabilitatea socială este core business.”

    Descrierea proiectului:

    Cunoscând importanţa instalaţiei electrice în funcţionarea unei clădiri cu destinaţie de spital, cerinţele ridicate din punct de vedere fiabilitate şi importanţa unei activităţi de întreţinere proactivă mai curând decât reactivă, compania a propus soluţii de tablouri electrice testate, Prisma Plus, în varianta comunicantă. Prin utilizarea aplicaţiei Ecostruxure Facility Expert Logbook, tablourile electrice au primit coduri QR, cu ajutorul cărora documentaţia tehnică aferentă a fost livrată în format digital. De asemenea, prin utilizarea acestei aplicaţii, activităţile de întreţinere pot fi organizate şi urmărite, asigurându-se trasabilitatea acestora. Tablourilor electrice li s-au adăugat trei UPS-uri performante, care asigură disponibilitatea energiei electrice 24/7, pentru siguranţa pacienţilor şi a personalului medical, dar şi echipamente de medie tensiune conectate, echipate cu senzori de temperatură cu comunicaţie wireless, TH110. Toate aceste echipamente electrice conectate vor fi integrate în soluţii de Building Management şi de management energetic care vor conduce la o operare facilă a clădirii, la eficienţă energetică şi operaţională crescute şi, de asemenea, la o creştere a duratei de viaţă a echipamentelor. Din declaraţiile Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, spitalul va fi finalizat anul acesta, urmând ca anul viitor să obţină toate avizele pentru a putea intra în funcţiune.

     

    Rezultate:
    Proiectul asociaţiei Dăruieşte Viaţă şi-a propus să devină un model pentru sistemul medical din România în ceea ce priveşte infrastructura, evoluând sub auspiciile tehnologiilor şi prin colaborare cu cei mai profesionişti parteneri. Dar cel mai valoros impact este cel asupra vieţilor copiilor cu afecţiuni oncologice, care vor fi trataţi în cadrul spitalului.