Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Moody’s prevede “ajustari fiscale accelerate si dureroase in toata Europa”

    Intr-un neobisnuit “comentariu special”, agentia de rating a calificat
    criza datoriilor din Europa drept “fara precedent”, apreciind ca
    degradarea increderii pe pietele financiare a pus capat discutiei
    despre cat de mult isi mai pot permite guvernele europene sa
    practice politici fiscale expansioniste.

    Moody’s spune ca deja contagiunea problemelor din Grecia s-a
    facut simtita in alte tari cu ratinguri mai bune, ca Portugalia,
    Irlanda si Spania. Agentia a facut cunoscut ca retrogradarea
    ratingurilor suverane pentru Portugalia si Grecia este posibila,
    iar in prezent are loc procesul de revizuire a acestora, care va
    dura in total patru saptamani.

    Anuntul Moody’s este neobisnuit pentru ca nu face parte din
    practica ei curenta sa comenteze pe marginea viitoarelor actiuni in
    privinta ratingurilor. Criticata aspru, laolalta cu
    Standard&Poor’s, de catre liderii UE pentru ca a accelerat in
    mod evident degringolada de pe pietele financiare din ultima vreme
    prin deciziile contra Greciei (respectiv a Portugaliei si a Spaniei
    in cazul S&P), agentia a explicat ca de data aceasta “nu vrea
    sa tinteasca in bezna” si implicit si-a cerut scuze pentru ca
    “anterior a decis sa actioneze mai ferm pe baza unui volum mai mic
    de informatie”.

    La inceputul lunii, agentia a anuntat ca vrea sa vada ce decid
    liderii europeni in privinta sustinerii Greciei, inainte de a mai
    lua vreo decizie in privinta ratingului ei sau al altor tari din
    zona euro. Intre timp, UE si FMI au aprobat pachetul de credite de
    110 miliarde de euro pentru Grecia si, mai nou, pachetul financiar
    de sustinere a euro, in valoare totala de circa 750 de miliarde de
    euro, destinat combaterii speculatiilor de pe piete si asigurarii
    de lichiditate pe piata.

    “Pachetul extins de sprijin anuntat de autoritatile europene nu
    doar inlatura ingrijorarile in privinta lichiditatii pe piata, dar
    poate fi si un pas decisiv catre o integrare fiscala mai mare a
    Uniunii Monetare Europene”, apreciaza acum agentia.

    Agentia a abordat insa un ton usor sceptic, sustinand ca
    prelungirea procesului de punere la punct a pachetelor de sprijin a
    dus la cresterea pentru Grecia a costului de recapatare a
    controlului asupra finantelor sale publice. De partea cealalta,
    pentru ratingul de credit al statelor puternice din zona euro, care
    vor duce greul asistentei financiare pentru statele vulnerabile la
    criza, se poate vorbi de un “impact marginal negativ”, considera Moody’s. Este vorba,
    in primul rand, de Germania si Franta.

    Dupa euforia de luni de pe pietele financiare, cand atat moneda
    europeana, cat si pietele de actiuni au crescut pe toate
    continentele, marti euforia s-a potolit si au reinceput sa apara in
    presa financiara comentarii despre temerile investitorilor ca
    planurile de austeritate fiscala din Grecia, Portugalia si Spania
    sa nu poata fi aplicate cu succes. Euro a scazut din nou in raport
    cu dolarul, de la 1,31 spre 1,27-1,28 dolari/euro, iar estimarile
    vehiculate de analisti pentru perioada urmatoare variaza intre 1,25
    si 1,29.

    Moody’s a retrogradat ratingul pentru datoria pe termen lung a
    Greciei de doua ori in ultimele luni, in decembrie si in aprilie,
    pana la A3, ceea ce inseamna patru trepte peste categoria “junk”
    (titluri nerecomandate investitorilor), insa agentia nu exclude
    acum ca la capatul procesului de revizuire sa declare obligatiunile
    Greciei drept “junk”, asa cum a facut-o recent agentia Standard
    & Poor’s, daca vor continua “ceata panicii financiare si
    demonstratiile de strada”.

    Pentru Portugalia, notata cu Aa2, nu este exclusa o coborare a
    ratingului cu una sau doua trepte, insa deasupra pragului de
    “junk”. In cazul Irlandei nu este de asteptat nici o modificare de
    rating.

    Seful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a comentat recent ca
    n-ar trebui ca evaluarile agentiilor sa aiba un cuvant atat de greu
    in randul investitorilor, sugerand ca ele in fond mai curand
    reactioneaza la semnalele pe care le primesc din piete (ceea ce
    conduce la cercul vicios cunoscut, in care agentia intai confirma,
    apoi amplifica temerile pietelor, pentru ca apoi pietele sa
    reactioneze la randul lor, penalizand tara al carei rating a fost
    coborat).

    Insusi Lorenzo Bini-Smaghi, membru al Comitetului executiv al
    Bancii Centrale Europene, a apreciat ca agentiile de rating se
    comporta “la limita bunelor practici etice” si a criticat lipsa de
    competitie in piata evaluarii financiare, dominata de Moody’s si
    Standard&Poor’s, spunand ca “daca doar doua agentii si jumatate
    fac legea, n-avem de-a face cu o situatie suficient de
    competitiva”.

  • Carmen Peli: Cum minimizam efectele crizei


    “In practica noastra, ca modalitati de minimizare a efectelor
    crizei am remarcat reducerea costurilor, incercarea de a extinde
    baza de vanzari si o masura mai drastica aplicata mai degraba celor
    mici si mijlocii din industrie, fiind o oportunitate pentru cei
    mari si pentru fondurile de investitii, anume consolidarile, din
    nevoia de resurse prin care sa fie sustinute costurile si
    vanzarile. Am vazut si oameni care au avut o abordare strategica,
    adoptand o combinatie de masuri, si oameni care au avut o strategie
    directionata pe o singura optiune”, a afirmat Carmen Peli.

    Click aici pentru mai multe
    amanunte.

  • Albert Davidoglu, Unilever: Daca consumatorul cumpara maine un sapun la un leu voi incerca sa aduc un sapun la un leu

    “Cum vom face sa crestem? Noi ne uitam la piata dintr-un alt
    punct de vedere: ne uitam la segmente de pret, ne uitam la
    categorii de dimensiuni si observam o crestere foarte mare pe
    segmentul de pret mic, scaderi pe segmentul de pret mare, vedem
    cresteri pe segmentul de 250 de grame fata de un kilogram sau doua
    kilograme sau 8 kg si practic incercam sa gasim solutii pentru a
    juca in toate segmentele de pret acolo unde piata creste”, a spus
    Davidoglu in cadrul evenimentului
    Club BUSINESS Magazin
    .

    Managerul a explicat ca daca tendintele vor arata ca se cauta,
    spre exemplu, un sapun sau o inghetata la un leu, compania sa va
    cauta sa gaseasca o solutie pentru a produce un sapun sau o
    inghetata la acest pret. “Daca se cumpara detergent la cinci sau
    sapte kilograme, voi cauta solutii sa vin cu un detergent la sapte
    kilograme”.


    Click aici
    pentru a citi mai multe despre cum cred managerii ca
    pot aduce cresterea consumului.

  • Trei sferturi dintre britanici ar dori sa emigreze

    Un sfert dintre britanicii intervievati denunta lipsa
    perspectivelor de gasire a unui loc de munca, iar noua la suta
    doresc sa isi schimbe stilul de viata.
    Sondajul, realizat de institutul Currency UK pe un esantion
    reprezentativ de 1.029 de persoane, arata ca o treime dintre
    britanici ar dori sa se mute in Australia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare magazin

    “Nu trebuia decat sa ma uit pe harta si sa vad unde putem
    deschide magazine: doua la Timisoara, tot atatea la Constanta,
    cinci in Bucuresti…”, isi aminteste Dusan Wilms despre perioada
    primului sau mandat (1999-2005) la conducerea celui mai mare
    comerciant de la noi, Metro Cash & Carry. Wilms s-a intors in
    tara de aproape un an, dupa ce a fost COO al Real International,
    divizia de hipermarketuri a grupului german.

    La un deceniu distanta de momentul cand Wilms se uita pe harta
    dupa locurile cu cel mai bun vad pentru Metro, lucrurile s-au
    schimbat radical. Reteaua a intrat deja de ani buni in consolidare,
    fiind primul comerciant care si-a incheiat aici perioada de
    expansiune alerta, asa incat deschide rar magazine. La 14 ani de la
    intrarea pe piata, comerciantul german a ajuns la 25 de magazine si
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu
    260 de milioane de euro mai putin decat in 2008. “Daca ar fi dupa
    mine, as deschide inca 20 de spatii, dar trebuie sa luam decizia de
    a investi numai in functie de clientii nostri”, explica Wilms.

    Cu alte cuvinte, evolutia comerciantului este strans legata de
    afacerile revanzatorilor si ale clientilor din HoReCa. Spre
    exemplu: daca se deschid mai multe restaurante, investitia intr-un
    nou spatiu are sens. Clientii revanzatori au si ei un rol important
    in planurile Metro, in ciuda faptului ca in ultima perioada micii
    comercianti au fost aprig loviti de criza. “Comertul traditional va
    exista inca multi, multi ani, pentru ca magazinele mici de cartier
    ofera avantajul proximitatii”, puncteaza managerul retelei cash
    & carry. Iar un pret mai mare cu 10-15% la chioscul de la
    parterul blocului poate rivaliza cu brio cu cele mai mici, din
    hiper sau supermarketuri, prin prisma economiei de timp si chiar de
    benzina.

    Seful celei mai mari retele comerciale spune ca magazinele
    desfasoara permanent studii prin intermediul fortei de vanzare, dar
    si al echipelor de relatii cu clientii. Acestia intreaba in mod
    direct ce doresc si ce anume ii ajuta in afacere, iar magazinele
    incearca sa se adapteze in functie de cerintele clientilor Metro,
    care se adreseaza revanzatorilor si HoReCa.

  • UE pune la bataie 750 de miliarde de euro pentru apararea euro

    Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
    de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
    fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
    tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
    pe pietele financiare devine prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
    acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
    a declarat
    imediat
    ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
    Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
    si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
    financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
    mecanismul de stabilizare europeana”.

    Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
    cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
    aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
    fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
    statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
    formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
    facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
    care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
    acelasi principiu ca pentru Grecia.

    Deciziile au fost prezentate, la
    conferinta de presa
    ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
    catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
    Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
    presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
    Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
    reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
    Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
    tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
    noi presiuni asupra monedei europene.

    Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
    motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
    spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
    referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
    de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
    eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
    amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.

    Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
    noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
    tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
    bugetar. Vineri, Portugalia
    a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
    anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.

    BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI

    Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
    comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
    propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
    precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
    titlurilor guvernamentale”.

    Dupa conferinta de presa, Consiliul
    guvernatorilor BCE
    a anuntat ca a decis, in virtutea
    “circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
    intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
    din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
    segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
    statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
    obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
    steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
    speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
    nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
    stabilitatii preturilor.

    BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
    Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
    liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
    2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
    7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
    aiba loc la 11 mai.


    Financial Times
    a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
    “apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
    cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
    zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
    investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
    similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
    Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
    europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
    plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
    (Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).

    Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
    septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
    duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
    financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
    mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
    Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”

    FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA

    Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
    procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
    sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
    Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
    care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
    Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
    Comunicatul
    FMI
    precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
    exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
    de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
    deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
    din PIB pana in 2014.

    Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
    euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
    anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
    credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
    euro este de 80 de miliarde de euro.

    Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
    Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
    speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
    euro, iar presedintele francez
    Nicolas Sarkozy
    a adaugat ca “moneda euro este un element
    esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
    Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
    de generatii”.

    Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
    ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
    atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
    unitar”.

    “Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
    oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
    ministrul suedez de finante
    Anders Borg
    , inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
    nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
    financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
    va fi foarte, foarte problematica.”

    Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
    vazut in primele tranzactii de luni de la
    bursele asiatice
    , unde moneda europeana a castigat 2% fata de
    dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
    valoare fata de dolar.

  • Aspectul fizic e o parte importanta a personalitatii noastre

    Preda atrage atentia asupra faptului ca orice dieta este
    nesanatoasa daca nu este insotita de activitate fizica. “O dieta
    poate fi eficienta pe termen scurt. Poti pierde cateva kilograme,
    dar daca regimul fizic nu se intensifica, in timp, kilogramele se
    vor recupera, ba chiar se vor aduna mai multe”, spune
    nutritionistul, insistand ca e mult mai simplu sa avem un stil de
    viata mai activ decat sa calculam in fiecare clipa ce avem in
    farfurie.

    Citeste mai multe pe www.businessmagazin.ro

  • Cele mai mari rate de conversie le au magazinele Carrefour si Praktiker

    Pe de alta parte, George Teleman estimeaza ca rata de conversie
    a Vitantis a fost anul trecut de 70%, influentata pozitiv de faptul
    ca proiectul este un parc de retail, avand mai multe unitati de
    sine statatoare. “Chiriasi ca Praktiker sau Carrefour inregistreaza
    de departe cele mai ridicate rate de conversie, in timp ce
    magazinele de fashion inregistreaza rate considerabil mai
    mici.”

    Citeste mai multe in
    “Cele mai vizitate malluri din Bucuresti”

  • Cel mai vizitat mall: Unirea Shopping Center

    “In timpul saptamanii inregistram aproximativ 40.000 de
    vizitatori, dar numarul creste la 50.000-55.000 la sfarsitul
    saptamanii. Dupa ce am deschis zona de restaurante de la ultimul
    etaj ne-am crescut traficul in weekend”, afirma Andreea Banica,
    director de dezvoltare al Unirea Shopping Center.

    Cititi mai multe in “Cele mai vizitate malluri din Bucuresti”

  • In 2009, unul din noua bucuresteni a trecut printr-un centru comercial

    In plus, ultimele doua malluri deschise in oras, care sunt si
    cele mai mari din tara – AFI Palace Mega Fun si Sun Plaza – au
    inregistrat in primele zile de la deschidere peste 50.000 de
    vizitatori, perioada imediat dupa inaugurare fiind de altfel cea
    mai buna pentru un centru comercial, din acest punct de
    vedere.

    Cititi mai multe in “Cele mai vizitate malluri din Bucuresti