Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cine sunt cei ce au pariat contra zonei euro

    Traderi si brokeri intervievati de
    The Sunday Telegraph
    au declarat ca fondurile speculative s-au
    folosit de o gama larga de instrumente financiare pentru a paria pe
    caderea euro (short selling): “Shortarea euro e cea mai mare miza
    la ora actuala. Sunt volume mari de CDS si vanzari short de actiuni
    ale companiilor expuse pe euro”. CDS (credit default swap) sunt
    contracte de asigurare contra riscului de neplata, incheiate de
    obicei cu un grup financiar sau fond de investitii (vanzatorul de
    CDS), in virtutea carora cumparatorul castiga tocmai atunci cand un
    stat sau o companie nu-si mai pot rambursa datoriile.

    * Matrix Group, cu sediul la Londra, administreaza active
    de circa 2,4 miliarde de euro, inclusiv prin intermediul a cinci
    fonduri speculative. Matrix si-a lichidat majoritatea pozitiilor pe
    CDS in cursul ultimelor saptamani, cand costul de indatorare pentru
    Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Italia a crescut substantial
    pe pietele financiare. “Banca Centrala Europeana cumpara acum
    obligatiuni ale tarilor din zona euro la niveluri artificiale de
    pret, dar aceasta nu va rezolva problemele structurale”, a declarat

    Gennaro Pucci
    , manager al Matrix PVE Global Fund, care
    administreaza active de 110 milioane de euro si a castigat 19% in
    aprilie mizand pe inrautatirea crizei datoriilor din Europa.

    * Hayman Advisors LP din Dallas a cumparat aur in
    ultimele saptamani si a pozitionat fondul in perspectiva unei
    perioade de hiperinflatie si de “depreciere competitiva” a
    monedelor in zona euro, Japonia si SUA, conform unei scrisori
    trimise catre clienti dupa ce UE, BCE si FMI au anuntat, la 9 mai,
    pachetul financiar de 750 de miliarde de euro pentru sustinerea
    tarilor cu probleme. “UE si FMI au mizat totul pe o mana proasta,
    in jocul de poker financiar cu cea mai mare miza jucat vreodata in
    lume”, a scris Kyle Bass, managerul fondului, care a castigat in
    2007 jumatate de miliard de dolari pariind pe criza creditelor
    ipotecare secundare.

    * Groveland Capital LLC din Minneapolis, care a castigat
    la randul sau de pe urma actualei crize, a inceput sa cumpere CDS
    pentru obligatiunile guvernamentale emise de Spania, Italia si
    Irlanda inca din luna martie. “Managerii care au facut pariuri
    short pe titlurile americane de ipoteci secundare atunci cand piata
    imobiliar a explodat, in 2007 si 2008, vad acum oportunitati
    similare in Europa”, a declarat Nick Swenson, managerul fondului,
    pentru Bloomberg. “Ceea ce se intampla acum pe piete imi aminteste
    de criza subprime de atunci”, sustine Swenson.

    Managerul Groveland s-a decis sa cumpere CDS dupa ce a observat
    rata de acoperire a datoriilor externe prin exporturi la nivelul
    celor 26 de tari care au anuntat incapacitate de plata in varii
    ocazii din 1970 incoace. Rata medie de acoperire pentru aceste tari
    a fost de 2,3, in timp ce in al treilea trimestru din 2009, rata de
    acoperire a datoriilor prin exporturi era de 6,9, iar pentru Italia
    de circa 5,1. CDS-urile au crescut in aprilie, iar apoi au inceput
    sa scada spre nivelurile la care a cumparat Swenson in martie, insa
    investitorul nu le vinde, ci spune ca e increzator in
    probabilitatea ca una dintre cele trei tari pomenite mai sus sa
    intre in incapacitate de plata sau sa-si restructureze datoria.

    * Corriente Advisors LLC din Texas a castigat in
    februarie 320 de milioane de dolari prin intermediul fondului sau
    European Divergence Master Fund LLP, cu active de 424 de milioane,
    dupa ce a mizat pe imposibilitatea unora dintre guvernele europene
    de a-si plati obligatiunile ajunse la scadenta. Mark Hart,
    managerul fondului, le-a spus clientilor sai ca “disparitatile
    dintre tarile zonei euro furnizeaza un profil de risc/profit
    asimetric. Problema datoriilor suverane in Europa este larg
    raspandita si nu limitata la o singura tara emitenta”. Si Hart a
    profitat, la vremea respectiva, de pe urma crizei ipotecilor
    americane.

    * Kokusai Asset Management din Tokyo a vandut masiv
    active denominate in euro, prin intermediul fondului sau Global
    Sovereign Open Fund, cu active de aproape 50 de miliarde de euro.
    Fondul, care fusese in 2009 cel mai mare investitor in obligatiuni
    suverane grecesti, si-a vandut integral detinerile in decembrie
    trecut.

    * Bill Gross, manager al Pimco Total Return Fund, cel mai
    mare dealer de obligatiuni din lume, a anuntat recent ca fondurile
    speculative sunt in asteptarea unei noi prabusiri a pietei. Mai
    exact, investitorii se pozitioneaza acum in perspectiva unei
    reintoarceri a recesiunii (“criza in forma de W”), in care firavul
    reviriment de acum se va sfarsi, iar economiile zonei euro vor
    intra din nou in recesiune.
    Bill Gross
    declarase inca din martie ca pietele de obligatiuni
    “nu au incredere” in tari supraindatorate, ca Islanda, Grecia sau
    Irlanda, si ca vor alege alte oportunitati de investitii, respectiv
    tari care au avut o situatie fiscala buna inainte de criza si ale
    caror banci centrale sunt pregatite sa ofere dobanzi scazute sau
    chiar negative.

    Este de notat ca Mohammad El-Erian, CEO al Pimco (Pacific
    Investment Management), semneaza frecvent in Financial Times

    articole de opinie
    cu previziuni dintre cele mai pesimiste
    despre ceea ce va urma pentru Grecia si economiile zonei euro.

    Pimco este unul dintre fondurile nominalizate, in martie,
    intr-un articol din revista italiana
    Panorama
    care trata inceputul asaltului speculativ contra
    tarilor din zona euro. Articolul cita faimoasa relatare din

    Wall Street Journal
    despre o cina din februarie de la un
    restaurant din Manhattan, unde George Soros, John Paulson de la
    Paulson & Co. si Steven Cohen de la SAC Capital
    Advisors
    ar fi pus la cale un atac de proportii contra euro.
    Ulterior, scria Panorama, serviciile de informatii din Grecia,
    Spania si Italia ar fi investigat manevrele fondurilor speculative
    de natura sa destabilizeze aceste economii. Serviciul national de
    informatii din Grecia, EYP, ar fi indicat o actiune comuna contra a
    fondurilor Brevan Howard din Marea Britanie si a celor
    americane Moore Capital, Pimco si Paulson & Co.

    * Interesant e ca John Paulson, legendarul speculator
    care a castigat 15 miliarde de dolari din pariurile contra pietei
    ipotecilor secundare din SUA si acum e investigat de autoritatile
    federale americane impreuna cu complicii sai de la Goldman Sachs,
    sustine ca nu participa la febra pariurilor contra zonei euro.
    Recent, el a declarat la o conferinta cu investitorii ca problemele
    datoriilor din zona euro sunt “gestionabile”. Ca si Kyle Bass de la
    Hayman, Paulson anticipeaza o crestere a inflatiei in eurozona, asa
    incat a inceput de anul trecut sa cumpere aur si actiuni ale
    companiilor producatoare de aur.

    STATISTICA FUGII DE EURO

    Conform Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
    (Commodity Futures Trading Commission),
    numarul contractelor
    plasate de speculatori anticipand o
    scadere a euro ajunsese la nivelul record de 113.890 in prima
    decada a lunii mai, iar datele citate de
    FXStreet
    saptamana trecuta vorbeau de pariuri pe scaderea euro
    in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

  • Tineri manageri: Laura Daniela Mihai, bancher de stat

    FUNCTIE: director Directia Clienti Mari, CEC Bank
    VARSTA: 39 de ani
    ACTIONARIAT: Ministerul Finantelor Publice
    ACTIVE 2009: 30,7 mld. lei
    PROFIT INAINTE DE IMPOZITARE 2009: 50 mil. lei
    ANGAJATI 2009: 6.679

    Concret, din 2007 pana acum, ponderea clientilor fata de care
    CEC Bank are expuneri mai mari de 3 milioane de lei a crescut de la
    18% la 40%, iar in portofoliul bancii au intrat o serie de firme
    romanesti puternice, inclusiv din infrastructura, energie si
    agricultura. Mihai are in subordine 10 persoane, divizate in echipa
    managerilor de relatii si cea a analistilor de credit. “Colegii mei
    sunt in general oameni tineri, cu o medie de varsta care nu
    depaseste 30 de ani”, spune ea. Alta realizare enumerata de Laura
    Mihai priveste participarea la dezvoltarea portofoliului de produse
    specializate, incluzandu-le pe cele destinate cofinantarii
    proiectelor din fonduri europene.

    CEC Bank este a cincea banca in sistem in functie de valoarea
    activelor, cu o cota de piata de 6,3%. “Este un avantaj
    extraordinar sa lucrezi in cea mai mare banca din Romania in
    functie de reteaua teritoriala si sa vezi cu ochii tai cum o
    institutie inerta se transforma intr-un timp relativ scurt intr-o
    banca universala”, afirma Laura Mihai, dand ca exemplu faptul ca
    unii clienti care pana mai ieri o sunau ca sa le spuna unde e cea
    mai apropiata agentie unde se poate plati o amenda o suna acum ca
    sa discute despre colaborari.

    Cititi mai multe despre Laura Mihai si alti tineri manageri in
    catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care va aparea pe piata
    luni, 24 mai.

  • Tineri manageri: Alexandru Cazan, omul cu bugetele de la BRD


    Functie: director control gestiune retea

    Varsta: 33 de ani

    Actionariat: Groupe Société Générale (59,36%), BERD
    (4,99%) SIF (25,10%), alti actionari (10,51%)

    Active 2009: 46,34 mld. lei

    Profit net 2009: 779 mil. lei

    Angajati 2009: 8.000

    Majoritatea colaboratorilor mei sunt tineri, cu varsta medie de
    35 de ani”, spune Cazan, care si-a petrecut cea mai mare parte din
    cariera in BRD-SocGen, actualmente a doua banca din sistem in
    functie de active. Incepand din 2001 a lucrat in directia de
    administrare a retelei BRD, apoi in cea de control de gestiune a
    retelei, ca sef de serviciu de reporting si buget (din 2005).
    Inainte a petrecut trei ani la o companie de expertize contabile si
    apoi la una de mesagerie, ca economist.

    Fata de perioada de inceput, controlul de gestiune a evoluat de
    la o raportare bazata mai ales pe informatia contabila disponibila
    lunar spre un sistem alimentat saptamanal de sistemele informatice
    din banca. “Constructia acestei noi platforme de reporting,
    migrarea informatiilor catre acest nou mediu si deschiderea lui
    catre cateva sute de utilizatori din reteaua de agentii a
    constituit cel mai mare proiect transversal in care a fost
    implicata echipa pe care o coordonez”, afirma Cazan.
    Absolvent de ASE, cu licenta in contabilitate si informatica de
    gestiune si masterat in contabilitate si audit la CNAM/INTEC Paris
    si la ASE Bucuresti, Alexandru Cazan spune ca incearca sa analizeze
    cel putin o data pe an, impreuna cu colegii, ce se poate face mai
    bine si la ce ar trebui renuntat, iar “aceasta improspatare anuala
    ajuta oamenii sa-si mentina viu spiritul critic”.

    Cititi mai multe despre Alexandru Cazan si alti tineri manageri
    in catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care va aparea pe piata
    luni, 24 mai.

  • Tineri Manageri: Amalia Buliga, noul director al Diverta

    FUNCTIE: CEO
    VARSTA: 29 de ani
    ACTIONARIAT: Octavian Radu (100%)
    CIFRA DE AFACERI 2009: 35 mil. euro
    PROFIT OPERATIONAL 2009: 1 mil. euro
    ANGAJATI
    : 600

    Primul obiectiv pe lista Amaliei Buliga din pozitia de CEO este
    cresterea cu cel putin 15% a cifrei de afaceri anul acesta, pana la
    peste 40 de milioane de euro, in incercarea de a recupera terenul
    pierdut in 2009, cand afacerile companiei s-au diminuat cu 30% fata
    de anul precedent, de la 47 la 35 de milioane de euro. “Deja, in
    prima parte a acestui an, vanzarile Diverta s-au stabilizat si
    chiar au inregistrat o crestere de cateva procente”, spune Amalia
    Buliga.

    O prioritate pentru acest an este si extinderea retelei. De la
    64 de magazine Diverta, cate sunt in prezent, compania ar trebui sa
    numere la finele acestui an cel putin 70, noile magazine urmand sa
    fie responsabile pentru o crestere cu 6% a vanzarilor. Bugetul de
    investitii este insa mai restrans decat in anii trecuti, cand
    Amalia Buliga coordona aceste cheltuieli ca director financiar al
    companiei. “In 2009, ne-am adaptat costurile situatiei economice,
    iar anul acesta, in conditiile in care intram in spatii comerciale
    cu conditii mult mai bune, investitiile sunt mai reduse”, explica
    ea.

    Cititi mai multe despre Amalia Buliga si alti tineri manageri in
    catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care va aparea pe piata
    luni, 24 mai.

  • Tineri Manageri: Mihai Cioltea sau omul Zara in Romania

    FUNCTIE: expansion manager
    VARSTA:
    33 de ani
    ACTIONARIAT: public
    CIFRA DE AFACERI 2009: 11 mld. euro*
    PROFIT NET 2009: 1,3 mld. euro*
    NUMAR DE ANGAJATI
    92.300*

    * cifre valabile la nivel global

    Intr-un an de criza, Mihai Cioltea a deschis magazine, iar
    compania sa a creat locuri de munca. Clujean, Mihai Cioltea a ajuns
    la Bucuresti ca reporter si producator de stiri pentru Pro TV. In
    timp, s-a implicat in varii proiecte media ale grupului MediaPro –
    statii locale de televiziune, jurnale de stiri, emisiuni.
    Activitatea jurnalistica mergea in paralel cu facultatea
    (politehnica, electronica si telecomunicatii).

    Satul de viata agitata a Bucurestiului, Cioltea a ales sa
    evadeze in strainatate si a lucrat pentru un an de zile pe un vas
    de croaziera care naviga in Thailanda, Singapore sau Malaiezia.
    Pana in noiembrie 2001, data la care a schimbat si vasul, si
    activitatea: trece pe The World, nava a companiei ResidenSea,
    practic un oras plutitor unde pasagerii si-au cumparat
    apartamentele. Itinerariile se aleg cu doi ani inainte si locatarii
    decid unde vor sa calatoreasca si ce locuri vor sa viziteze. Timp
    de cinci ani Cioltea, stage and broadcast manager, s-a ocupat de
    televiziunea locala a vasului, realizand emisiuni sau filme
    documentare despre locurile pe care locuitorii The World le
    vizitau. “A fost o sansa unica”, spune Cioltea care estimeaza ca a
    vazut cam trei sferturi din lumea larga.

    Cititi mai multe despre Mihai Cioltea si alti tineri manageri in
    catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care apare pe piata luni,
    24 mai.

  • Tineri manageri: Diana Hudymac (Teitler), nepoata de bancher

    FUNCTIE: director executiv Directia Group Large Corporate
    BCR
    VARSTA: 38 de ani
    ACTIONARIAT: EGB Ceps Holding GmbH, societate detinuta de
    Erste Group (69,30%), SIF-uri (30,11%), persoane fizice (0,57%),
    alti actionari persoane juridice
    ACTIVE 2009: 64,52 mld. lei (15,23 mld. euro)
    PROFIT NET: 2009 871,7 mil. lei (206,3 mil. euro)
    ANGAJATI
    : 9.012

    “Cu o echipa de 36 de colegi, deservim un portofoliu de clienti
    reprezentativi pentru economie”, declara Diana Teitler, precizand
    ca de cand ocupa functia actuala, divizia de corporatii mari a BCR
    a fost reorganizata, pentru alinierea la standardele grupului
    Erste, pe echipe specializate (energie si utilitati, petrol si
    gaze, industrie grea, FMCG). Ca director executiv, Teitler
    raporteaza direct catre vicepresedintele executiv corporate si
    catre responsabilii pentru corporatii mari de la Erste Group din
    Viena.

    In ce priveste clientii, acestia sunt, in procente aproximativ
    egale, companii private straine, companii romanesti private si cu
    capital majoritar de stat. “Clientii corporativi mari sunt o
    prioritate strategica pentru BCR, avand in vedere resursele extinse
    pe care le putem pune la dispozitia lor, la nivel de grup si la
    nivel local. Romania este o piata emergenta si riscurile sunt
    cuantificate diferit, dar si oportunitatile sunt mult mai
    generoase.” Teitler afirma ca pe parcursul anului trecut, banca a
    participat la majoritatea tranzactiilor sindicalizate si de club
    care au avut loc pe piata.

    Cititi mai multe despre Diana Hudymac (Teitler) si alti tineri
    manageri in catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care va aparea
    pe piata luni, 24 mai.

  • Cei mai buni tineri manageri din Romania (GALERIE FOTO)


    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.


    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).

    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.


    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei
    din acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.

    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.

    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si
    RBS Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale. Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de
    dimensiuni mari in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special
    “Think BIG”. Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai
    mare siloz de clincher (produs intermediar la fabricarea
    cimentului) din lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • BM: cine sunt tinerii manageri care vor reporni economia

    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).
    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.
    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei din
    acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.
    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.
    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.
    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si RBS
    Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale.
    Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de dimensiuni mari
    in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special “Think BIG”.
    Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai mare siloz
    de clincher (produs intermediar la fabricarea cimentului) din
    lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Pariati pe euro! De ce nu?

    Euro a ajuns miercuri in Asia la un nou record negativ – 1,2143
    dolari, cel mai scazut nivel din aprilie 2006, insa si-a revenit
    ulterior, iar in tranzactiile de la New York a inchis la 1,2429.
    Joi, la deschiderea burselor din Asia, fluctuatiile
    au continuat
    : cresterea a aparut pur si simplu in urma zvonului
    ca Banca Centrala Europeana (BCE) va interveni pe piata ca sa
    stopeze declinul accelerat al monedei, iar scaderea a fost cauzata
    de vanzarile de active legate de euro, in contextul fugii de risc a
    fondurilor de investitii.

    Deprecierea euro are drept cauza temerea de o incetinire a
    cresterii economice in eurozona, insa pietele financiare se
    comporta irational, a comentat Jean-Claude
    Juncker
    , presedintele Eurogrupului (grupul ministrilor de
    finante ai eurozonei). “Exista asteptari de incetinire a cresterii
    in zona euro, din cauza eforturilor noastre de a reduce deficitele.
    Exista o anumita reticenta in a crede ca Grecia poate depasi criza
    actuala. Nu cred insa ca pietele se comporta intr-un mod rational”,
    a spus Juncker.

    Eticheta de irationalitate nu e fara temei. De-a lungul
    ultimelor luni, pietele au trecut de la un motiv la altul de a
    paria pe un deznodamant nefericit in zona euro. Mai intai a fost
    temerea ca Grecia va cadea, iar dupa ce UE si FMI au intervenit cu
    creditul de 110 miliarde pentru Atena, au luat in vizor alte state
    din zona euro, pana ce UE si FMI au anuntat, la 9 mai, mecanismul
    de sustinere de 750 de miliarde de euro, capabil sa faca fata si
    nevoilor altor tari cu probleme. In acelasi timp, pietele au
    inceput sa speculeze ca ar putea aparea la nivelul bancilor o criza
    de lichiditate similara celei de la momentul falimentului Lehman
    Brothers din 2008, aproape silind BCE sa intervina pe piata si sa
    cumpere obligatiuni ca sa previna o penurie de bani.

    Ironia face ca noile teme de speculatie intorc pe dos exact ceea
    ce investitorii cereau inainte de 9 mai: interventia BCE, salutata
    atunci, o considera acum drept o dovada ca banca si-a pierdut
    credibilitatea (pentru ca reglementarile zonei euro nu permit decat
    in caz exceptional interventia directa cu mijloace monetare in
    apararea unui stat membru), iar pachetul de 750 de milioane de
    euro, conditionat de restrictii fiscale dure, il considera drept un
    mod de a frana cresterea economica si de a impovara si mai tare cu
    datorii tarile cu probleme (Grecia si grupul celorlalte “PIIGS” –
    Spania, Portugalia, Irlanda, Italia).

    “ASTA E ISTERIE MORALISTA”

    Comentariul lui Juncker despre irationalitatea pietelor a fost
    sustinut de ministrul german de finante
    Wolfgang Schaeuble
    , care s-a declarat “convins ca pietele sunt
    realmente in afara oricarui control. Avem nevoie de reglementari cu
    adevarat eficiente, de un mecanism de piata care sa functioneze
    corect”.

    Inevitabil insa, orice incercare de a limita speculatiile pe
    piata duce la o noua escaladare a “irationalitatii”. Cea mai noua
    dovada in acest sens a venit dupa decizia de marti a Berlinului de
    a interzice tranzactiile cu “naked short selling” pe actiunile
    bancilor germane, pe obligatiuni emise de tari din zona euro si pe
    CDS-uri (contracte de asigurare contra nerambursarii unui credit).
    “Naked short selling” reprezinta pariurile pe scaderea unor
    titluri, facute in conditiile in care traderul vinde titluri pe
    care nu numai ca nu le are, dar nici nu s-a asigurat ca are de unde
    sa le imprumute. Acest tip de tranzactii a fost interzis in 2008 si
    de Rezerva Federala a SUA, intrucat potentialul lor speculativ a
    contribuit din plin la caderea pe rand a bancilor in acel an,
    culminand cu Lehman Brothers.

    Pentru autoritatile germane, decizia a fost un inceput al
    planului lor de impunere a unor reglementari noi pe pietele
    financiare; pentru investitori insa, mai ales pentru fondurile
    speculative, masura a starnit iritare si a stat la baza caderii de
    miercuri a monedei europene si a majoritatii pietelor de actiuni.
    Reprezentantii fondurilor au umplut presa, indeosebi cea americana, cu
    declaratii alarmiste, cu amenintari ca vor iesi de pe activele
    riscante (inclusiv de pe euro adica) si cu acuzatii ca Germania
    dinamiteaza stabilitatea pietei europene (desi in realitate
    tranzactiile “naked selling” reprezinta numai o mica parte din
    tranzactiile totale).

    “Asta e isterie moralista”, a zis
    Charles Dumas
    , director de cercetare la firma de consultanta
    Lombard Street Research. “Daca Angela Merkel incepe sa preseze
    pentru o extindere a interdictiei in toata Europa, aceasta va
    insemna o groaza de necazuri.”

    “Este sarcina noastra istorica. Daca euro cade, cade si Europa”,

    motivase Merkel
    , incriminand direct pietele financiare
    “distructive”. “Euro e in pericol. Daca nu evitam acest pericol,
    consecintele pentru Europa sunt incalculabile si consecintele in
    afara Europei sunt incalculabile.” Inutil de spus ca insasi aceasta
    declaratie a contribuit la valurile de vanzari de euro si la
    caderea monedei europene: intai, fiindca Angela Merkel a spus ca
    tara ei e gata sa actioneze chiar de una singura, fara sprijinul
    partenerilor europeni; apoi pentru ca – cel putin pana vineri, cand
    ministrii de finante europeni vor discuta planul de masuri propus
    de cancelarul german – Germania e chiar singura, intrucat nici
    Franta, nici alte tari din zona euro nu vor deocamdata sa-i urmeze
    exemplul.

    UN PIC DE RATIUNE

    In tot acest concert furios, in mod surprinzator apar si cateva
    voci linistite, care cauta sa castige de pe urma euro pariind
    contra curentului.

  • Ce urmeaza pentru medici dupa scaderea salariilor?

    Nu e o noutate ca salariile medicilor sunt cel putin marunte,
    daca ne raportam la natura profesiei, aceea de a lucra cu vietile
    oamenilor, dar si la numarul de ani pe care se intinde pregatirea
    universitara de specialitate. Dupa sase ani de facultate,
    absolventul de medicina se trezeste cu un salariu net de o mie de
    lei, iar dupa rezidentiat se apropie timid de doua mii.

    Masura anuntata recent de catre presedintele Traian Basescu,
    prin care fondul de salarii pentru tot aparatul bugetar din Romania
    se reduce cu 25%, a ridicat multe semne de intrebare in randul
    halatelor albe, cea mai frecventa fiind: “Cat ne mai umilesc?”.
    Corina Matei, medic primar pediatru la Spitalul Judetean Arges,
    marturiseste ca a primit vestea gandindu-se ca e o masura care
    poate fi in folosul economiei si incercand sa se obisnuiasca de
    acum incolo cu ideea de a strange cureaua: “Unele colege au
    reactionat cu furie, iar altele au cazut in depresie. Fiecare s-a
    hazardat la o rata pentru o masina, ne-am facut niste planuri”,
    constata medicul. Corina Matei aminteste ca dintotdeauna salariile
    doctorilor nu au fost pe masura eforturilor depuse, iar astazi le
    ajung “doar ca sa poti trai cat de cat”.


    Presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile
    Astarastoae, spune ca reducerea salariilor medicilor ii pune in
    situatia de a alege intre doua variante: cea a mutarii in
    strainatate sau cea de a lucra in sistemul privat. La nivelul
    Europei de Vest, exista inca o lipsa acuta de medici. Circa 150.000
    de doctori ar fi necesari pentru ca sistemul de sanatate occidental
    sa functioneze la parametri corespunzatori. Chiar daca au varsta
    peste 40 de ani, aproape jumatate din medici iau in calcul o
    eventuala emigrare, insa mai apropiata ar fi varianta de rezerva,
    de a profesa in mediul privat din tara.

    In viziunea profesorului, aceasta nu ar fi insa nicidecum o
    solutie: “Este extrem de dificil ca medicii sa fie preluati de
    sistemul privat de sanatate, intrucat acesta este insuficient
    dezvoltat. Fenomenul colaborarilor cu operatorii privati exista
    deja, mai ales ca putine clinici private au medici proprii”, releva
    Astarastoae. Ce-i drept, multi doctori opteaza pentru colaborari
    atat in sistemul public, cat si in cel privat, pentru a compensa
    lipsa de suport financiar pe care le-o ofera cel dintai.

    Cititi varianta integrala a articolului in editia tiparita a
    BUSINESS Magazin.