Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Ungaria: cine minte si cand a mintit de fapt?

    Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
    reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
    cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
    guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
    guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
    tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
    pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
    premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
    publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
    lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
    incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.

    SCHELETELE DIN DULAP

    Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
    echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
    aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
    limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
    creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
    prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
    dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
    intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
    FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
    tintei de deficit.

    Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
    (ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
    Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
    dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
    probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
    tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
    declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
    loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
    trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).

    In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
    anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
    5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
    de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
    Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
    preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
    erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
    tot interesul sa sustina ideile partidului.

    In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
    curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
    pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
    o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
    rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
    pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
    preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
    crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
    datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
    ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
    creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
    centrala).

    IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN

    Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
    vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
    pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
    este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
    expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
    cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
    variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
    potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
    declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
    emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
    dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
    bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
    fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.

    De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
    fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
    serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
    Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
    doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
    va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
    de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
    august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
    Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
    guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.

    “Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
    analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
    consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
    2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
    deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
    forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
    probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
    finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
    decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
    politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
    sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
    deficitul bugetar in niste limite sustenabile.

    In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
    declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
    impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
    fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
    Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
    discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
    putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
    parlament.

    Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
    ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
    pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
    declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
    la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
    care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
    Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
    cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
    inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
    fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
    si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
    sa afle asta””, comenteaza Ambrus.

    CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII

    Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
    fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
    politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
    desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
    guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
    Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
    de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
    la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
    terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
    promisa.

  • Tineri manageri: Daniela Bodirca, responsabila cu riscul la UniCredit Tiriac Bank



    Daniela Bodîrcă este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).



    FUNCTIE: vicepresedinte executiv risc, membru al Directoratului
    VARSTA: 34 de ani
    ACTIONARIAT: UniCredit Bank Austria (50,5588435%), Redrum International Investments BV (24,8310361%), Vesanio Trading Limited (20,2286933%), persoane fizice romane si straine (0,0132897%)
    ACTIVE 2009: 20,5 mld. lei (4,8 mld. euro)
    PROFIT NET IFRS 2009: – 329 mil. lei (78 mil. euro)
    ANGAJATI: 2.967

    Din 2008, Daniela Bodirca este unul dintre vicepresedintii UniCredit Tiriac Bank si coordonatoarea activitatii diviziei de risc, calitate in care are ca responsabilitati dezvoltarea si aplicarea strategiilor de risc si a instrumentelor specifice de gestionare a riscului pe trei paliere – riscul de credit, riscul de piata si riscul operational. Importanta acestei activitati a crescut evident in contextul crizei, ca peste tot in sistemul bancar. “Vedem acum importanta unor elemente care poate in anii de boom au fost considerate ca fiind doar teorie, precum contributia proprie a imprumutatului intr-un proiect sau calitatea managementului in companii”, spune ea, definind criza ca o experienta “dura, insa extrem de utila”.

    Experienta ei in domeniul gestionarii riscului depaseste zece ani, petrecuti in parte la fosta HVB Romania, ca director adjunct al diviziei de risc (1998-2005), apoi la Bancpost, ca director al diviziei de risc (2005-2008). Isi descrie stilul de management ca fiind unul democratic, axat pe comunicare si incurajarea opiniilor diferite: incearca sa fie cat mai aproape de toti cei 240 de colegi, asa cum insista sa-i numeasca, si considera important orice eveniment care sustine coeziunea echipei.

    Cititi mai multe despre Daniela Bodirca si alti tineri manageri in catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care a aparut pe piata recent.

  • Ce planuri are Rompetrol pe termen lung (VIDEO)

    “In privinta planurilor pe termen lung, KMG a investit deja dupa
    achizitie 1,7 miliarde de dolari si aproximativ 550 milioane deja
    investiti in constructie – am pus deja in functiune un terminal
    marin, am instalat o linie de incarcare pentru produse petroliere
    si acum transferam petrol direct de la rafinarie in tancuri,
    implementam un plan de modernizare al rafinariei care este compus
    din opt proiecte pe care le vom in practica in acest an, trei anul
    viitor si inca unul ar trebui sa fie opertional in 2012”, a
    declarat CEO-ul Rompetrol, Saduokhas Meraliyev. Acesta a fost
    invitatul celui de-al treilea eveniment din seria “MEET THE CEO”,
    organizat lunar de BUSINESS Magazin.

    “De asemenea, am decis sa alocam o parte a investitiilor noastre
    in petrochimie si acum implementam un proiect pentru unitatea HDP
    (high density propilene) pentru cresterea capacitatii cu aprox 65%
    si speram ca in aprilie, anul viitor, sa punem in functiune HDP cu
    o productie de 810 tone si in acelasi timp am dori sa introducem
    noi tipuri de produse, majoritate deja dezvoltate. Alte investitii
    vor merge catre HDP, capacitatea pe acest segment urmand sa creasca
    cu 35%”, a mai spus acesta.

    Implementarea tuturor proiectelor la rafinaria Petromidia ar
    urma sa incheie pachetul de masuri pentru protectia mediului
    inconjurator. “La finalul lui 2012 ne-ar placea ca Petromidia sa
    fie una dintre cele mai bune rafinarii din aceasta parte a
    lumii.”

    —–

    Saduokhas Meraliyev a fost invitatul celui de-al treilea
    eveniment din seria “MEET THE CEO”, organizat lunar de BUSINESS
    Magazin, dupa ce la prima editie au participat Mariana Gheorghe si
    Liliana Solomon, CEO al Petrom si, respectiv, Vodafone Romania, iar
    la a doua editie a vorbit Misu Negritoiu, presedintele ING.

    “MEET THE CEO” reprezinta un eveniment in cadru restrans, care
    faciliteaza participantilor dialogul cu cei mai importanti manageri
    de pe piata romaneasca. Pentru a afla invitatii editiei din luna
    iunie si pentru detalii despre proiectul “MEET THE CEO”, accesati
    www.businessmagazin.ro sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.

  • CE a declansat o procedura de infringement impotriva Romaniei in privinta serviciilor de plata

    Cipru, Grecia, Spania, Polonia si Romania vor primi scrisori
    argumentate prin care va solicita ca autoritatile din aceste tari
    sa implementeze complet directiva in legislatiile nationale, se
    arata intr-un comunicat transmis joi de Comisia Europeana
    (CE).
    Scopul directivei este acela de a asigura ca platile electronice de
    pe piata interna a UE (transferuri de credit, debit direct si plati
    cu cardul) sa devina la fel de simple, eficiente si sigure cum sunt
    cele efectuate pe plan local, in interiorul unui stat membru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Saduokhas Meraliyev, Rompetrol: Am fost impresionat de oamenii de aici (VIDEO)

    “Acum consideram ca poate fi o platforma (n. red. Petromidia)
    pentru training pentru inginerii nostri din Kazahstan, deja am
    conceput un program de dezvoltare si am adus un prim grup de
    angajati pentru pregatire deoarece consider ca ar fi pacat sa nu
    folosim acest tip de experienta”, a spus Meraliyev in cadrul
    evenimentului MEET THE CEO, organizat lunar de catre BUSINESS
    Magazin.

    ——–

    “MEET THE CEO” reprezinta un eveniment in cadru restrans, care
    faciliteaza participantilor dialogul cu cei mai importanti manageri
    de pe piata romaneasca. Pentru a afla invitatii editiei din luna
    iunie si pentru detalii despre proiectul “MEET THE CEO”, accesati
    www.businessmagazin.ro sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.

  • Coldwell Banker vrea sa vanda apartamente in malluri. Piata a scazut insa cu 75% in ultima luna

    “Vrem sa incheiem anul acesta cu 15 sucursale, dintre care 12 in
    Bucuresti. De ce facem asta pe timp de criza? Pentru cota de
    piata”, a declarat Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates
    of Romania. Compania a inaugurat oficial o noua agentie in
    Bucuresti, in zona centrala, care e activa deja de aproximativ o
    luna, perioada cand brokerii companiei au intermediat sase
    tranzactii. “Avem nevoie de 25.000 – 30.000 de euro venituri pe
    agentie pentru a fi bine. Primele rezultate pentru Coldwell
    Batistei sunt bune”, considera Valentin Ilie.

    Potrivit acestuia, Coldwell Banker a intermediat in primele
    cinci luni ale acestui an vanzarea sau inchirierea a 300 de
    locuinte prin cele opt agentii ale sale din Bucuresti si cele trei
    din tara – Campulung Muscel, Brasov si Piatra-Neamt. “Merge bine,
    insa ultimele saptamani au adus o scadere de 75% a tranzactiilor
    pentru noi, comparativ cu aceeasi luna din 2009”, declara Valentin
    Ilie, explicand situatia prin noul context al masurilor de
    austeritate anuntate de catre autoritati.

    Compania a incheiat anul trecut cu afaceri de 3,6 milioane de
    euro, in crestere usoara fata de 2008, ceea ce ar plasa-o in randul
    primelor cinci companii de consultanta imobiliara (clic aici pentru a vedea cum a fost
    2009 pentru companiile de profil). Cu
    toate acestea, rezultatul net a fost negativ, inclusiv din cauza
    investitiilor in extindere, Valentin Ilie mentionand ca a fost
    inregistrat un profit operational.

    “Nu pot spune ca sunt incantat de rezultatele de anul trecut,
    dar ne extindem, prin parteneriate sau francize.” Noua agentie
    deschisa in Capitala este detinuta de companie in proportie de 50%,
    Coldwell Banker Affiliates of Romania urmeaza sa deschida in
    urmatoarea luna si o agentie in Arad, in regim de franciza – sistem
    care urmeaza sa fie aplicat si pentru agentia existenta din Brasov.
    In plus, compania doreste sa deschida sucursale in mallurile din
    Capitala.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania detine franciza companiei
    cu acelasi nume din SUA, activa in 45 de tari si cu peste 120.000
    de brokeri. In Romania, compania este activa in segmentul
    rezidential, care aduce cea mai mare parte din venituri, si in cele
    de retail, investitii, terenuri, industrial si management de
    proprietati imobiliare. Potrivit ultimelor rezultate financiare
    disponibile, piata de consultanta imobiliara este dominata de
    birourile locale ale grupurilor internationale, precum Colliers
    International, CB Richard Ellis Romania, Cushman & Wakefield,
    DTZ Echinox si Jones Lang LaSalle.

  • BP, cea mai mare amenda pentru Golful Mexic

    Platforma petroliera Deepwater Horizon a explodat la 20 aprilie,
    iar scurgerile de titei, care ating 16 milioane de litri pe zi, ar
    putea continua, conform specialistilor, pana in luna august a
    acestui an. Dupa repetate incercari de a opri scurgerea de titei,
    specialistii British Petroleum lucreaza acum la limitarea
    deversarilor; actiunea are loc la 1.500 de metri adancime si se
    lucreaza cu roboti.

    BP estimeaza ca nota de plata pentru stoparea deversarilor si
    curatarea zonei se va apropia de un miliard de dolari, dar nu
    aceasta este marea problema pentru companie, ci nivelul amenzii pe
    care ar putea-o plati. Acum limitata la doar 75 de milioane de
    doalri, prin lege, suma ar putea sa creasca la 10 miliarde de
    dolari, din care BP ar putea plati 6,5 miliarde, pentru ca detine
    65% din zacamant.

  • Incendiul de la Dragonul Rosu, cea mai mare dauna din istoria asigurarilor din Romania

    “Conform primelor estimari interne, este posibil sa asistam la
    cea mai mare dauna din istoria pietei de asigurari din Romania. Nu
    avem insa motive de ingrijorare. Generali Asigurari este un
    asigurator puternic si stabil din punct de vedere financiar,
    reasigurat la companii internationale de renume. Oricare ar fi
    valoarea daunei, stabilitatea financiara a Generali Asigurari nu va
    fi afectata”, spune Marie Kovarova, directorul general al Generali
    Asigurari.

    Aceasta a confirmat si faptul ca Niro Investment, care detine
    centrul comercial Dragonul Rosu, este asigurat al companiei,
    incepand cu acest an.


    In momentul de fata, compania de asigurari este in curs de
    evaluare a daunelor, insa primele estimari interne indica faptul ca
    este vorba despre cea mai mare dauna platita pana acum in
    Romania.

    Cea mai mare dauna platita pana acum in Romania a fost de opt
    milioane de euro, in 2007, in urma unei explozii la combinatul
    chimic Oltchim, asiguratorul fiind Asirom.

  • Tineri manageri: Radu Ropota, RBS Bank Romania


    FUNCTIE: director corporate banking
    VARSTA: 38 de ani
    ACTIONARIAT: Royal Bank of Scotland
    COTA DE PIATA: 2,2% la sfarsitul lui 2009
    PROFIT: 103 mil. lei
    ANGAJATI 1.500

    La 38 de ani, Ropota este responsabil de coordonarea diviziei
    corporate – care reprezinta chiar nucleul operatiunilor RBS – fiind
    numit in aceasta functie la sfarsitul anului trecut, de belgianul
    Johan Gabriels. Pasionat de matematica – intr-atat de mult incat a
    participat ani la rand cu echipa nationala a Romaniei la concursuri
    internationale, iar ulterior si-a obtinut si licenta de la
    Facultatea de Matematica a Universitatii Bucuresti – el si-a
    inceput cariera la mijlocul anilor ’90 ca ofiter responsabil de
    exporturi la Daewoo, la acea vreme cel mai mare investitor
    strain.

    Dupa ce a absolvit programul de MBA romano-canadian in
    parteneriat cu Universitatea din Ottawa, Ropota a ajuns la
    concluzia ca doreste o cariera in banking, iar ABN Amro (devenita
    in 2007 RBS, dupa ce grupul britanic Royal Bank of Scotland a
    preluat banca intr-un deal international) i-a oferit in 2001 un job
    de relationship manager. Timp de noua ani a crescut pas cu pas,
    si-a completat CV-ul cu programe de specializare in produse
    derivative, managementul riscului si finantari structurate, iar
    perseverenta i-a fost rasplatita la sfarsitul anului trecut.

    Cititi mai multe despre Radu Ropota si alti tineri manageri in
    catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care a aparut pe piata
    luni, 24 mai.

  • Europa, asaltata de greve si miscari de protest

    Christian Noyer, membru al Consiliului guvernatorilor Bancii
    Centrale Europene, a avertizat deschis ca
    tarile europene trebuie sa-si reduca deficitul bugetar in masuri si
    cu ritmuri diferite, spre a evita sufocarea economiei. Grecia, de
    pilda, nu are de ales si trebuie sa reduca foarte rapid
    cheltuielile, sa taie salariile si sa creasca fiscalitatea, a spus
    Noyer; totusi, “daca am adopta cu totii in Europa in acelasi timp
    programe de austeritate foarte violente, aceasta va avea un efect
    profund negativ asupra cresterii economice si va declansa o
    recesiune”. Un contraexemplu este Franta, care isi poate permite sa
    esaloneze restrictiile pe mai multi ani, spre a-si reduce treptat
    deficitul.

    Camera de Comert a Marii Britanii
    a apreciat
    , la randul sau, ca guvernul Cameron procedeaza bine
    atunci cand are in vedere un plan ferm de scadere a cheltuielilor
    publice, insa orice alte masuri in afara celor avute in vedere pana
    acum ar trebui sa fie initiate numai cand redresarea economiei va
    deveni sigura, intrucat spectrul unei recaderi in recesiune inca
    exista. Institutia estimeaza o crestere a PIB de 1,3% pentru acest
    an.

    SPANIA

    Sindicatele au anuntat ca la 8
    iunie
    vor declansa greva generala, nemultumite de reducerea
    cheltuielilor sociale si de planurile de reforma a pietei muncii.
    Joi, guvernul Zapatero a reusit sa treaca prin parlament planul de
    a reduce cu 1,5% cheltuielile sociale, prin inghetarea majoritatii
    pensiilor in 2011, reducerea in medie cu 5% a salariilor pentru
    functionarii publici si renuntarea la ajutoarele de 2.500 de euro
    acordate de stat la nasterea copiilor.

    Impreuna cu reducerea masiva a programului de investitii, cu 6
    miliarde de euro, inca 1,2 miliarde de euro economisite pe seama
    administratiei locale, programul de masuri aprobat de guvern ar
    urma sa duca la economii de 15 miliarde de euro, respectiv la o
    reducere a deficitului fiscla de la 11,2% la 3% din PIB pana in
    2013.

    Aprobarea planului de reforma a pietei muncii este asteptata sa
    mai treneze cateva
    zile
    , intrucat patronatele si sindicatele nu se pot pune de
    acord asupra unei solutii de compromis. Patronatele vor sa poata
    angaja si concedia mai usor angajatii, sindicatele se tem ca o
    libertate si mai mare data patronilor de a concedia va amplifica
    somajul, dat fiind ca pana acum trimiterea in somaj a fost solutia
    preferata de cele mai multe companii, in locul reducerii
    salariilor.

    Agentia Fitch a redus vineri
    ratingul
    Spaniei, de la AAA (ratingul maxim) la AA+, pe motiv
    ca noile restrictii vor ingreuna redresarea economica pe termen
    mediu. Desi economia a crescut in primul trimestru cu un firav
    0,1%, somajul in tara ramane de 20%, iar TVA va creste din iulie de
    la 16% la 18%, lovind si mai mult in perspectivele de reluare a
    cresterii economice.

    PORTUGALIA

    Sute de mii de oameni
    au manifestat
    sambata in Portugalia contra planului de
    austeritate al guvernului, iar alte manifestatii sunt de asteptat
    pentru urmatoarea perioada, desi nici o greva n-a fost inca
    anuntata. “Suntem decisi sa recurgem la toate formele de rezistenta
    pe care le prevede Constitutia”, a declarat Manuel Carvalho da
    Silva, liderul Confederatiei Lucratorilor Portughezi, sindicat cu
    725.000 de membri.

    La 13 mai, guvernul a
    aprobat
    un program de majorari de taxe si reduceri de
    cheltuieli care ar trebui sa reduca deficitul bugetar de la 9,3% la
    7,3% din PIB anul acesta si la 2,8% in 2013. Marile proiecte de
    infrastructura vor fi oprite, TVA va creste de la 20% la 21%,
    companiile cu profit de peste 2 milioane de euro vor plati impozit
    de 27,5% (in loc de 25%), noile angajari in sectorul public vor fi
    limitate, iar contribuabilii vor suporta o marire a impozitului
    intre 1% si 1,5%. Salariile politicienilor, ale inaltilor
    functionari publici si ale altor angajati din sectorul public cu
    venituri mari vor fi reduse cu 5%.

    ITALIA

    Cel mai mare sindicat, CGIL, cu aproape 6 milioane de membri, a
    anuntat greva generala pentru sfarsitul lunii iunie, cel mai
    probabil la 25 iunie, a declarat liderul sindicatului,
    Guglielmo Epifani
    , cerand omologilor sai din Europa sa se
    ridice si ei impotriva bugetelor de austeritate din tarile lor.

    Greva va fi precedata de marsuri de protest in toata Italia
    incepand cu 12 iunie, iar pana la momentul grevei, CGIL spera sa
    obtina si solidaritatea celorlalte doua mari centrale sindicale,
    CISL (4,5 milioane de membri) si UIL (2,2 milioane), care pana acum
    nu si-au anuntat participarea la greva.


    Planul
    de restrictii bugetare al guvernului italian, aprobat la
    5 mai, prevede reducerea in doi ani a deficitului cu peste 24 de
    milioane de euro, prin inghetarea pe trei ani a salariilor pentru
    angajatii din sectorul public, scaderi ale salariilor cu 5-10%
    pentru functionarii cei mai bine platiti din administratia publica
    si pentru ministri, reducerea angajarilor in sectorul public si
    taierea cheltuielilor pentru autoritatile locale cu pana la 13
    miliarde de euro pana in 2012, cu impact asupra scolilor si a
    spitalelor administrate de ele. Rezultatul urmarit este diminuarea
    deficitului fiscal de la 5,3% la 2,7% din PIB pana in 2012 si a
    datoriei publice, care depaseste 115% din PIB.

    GRECIA

    Sindicatele grecesti au anuntat pentru luna iunie noi
    greve
    , prevazute sa fie organizate atunci cand parlamentul va
    dezbate proiectul de reforma a pensiilor, care va creste varsta de
    pensionare si va limita pensionarile anticipate.

    Atat uniunea sindicala din sectorul public, GSEE, cat si cea din
    sectorul privat, ADEDY, au fost solidare pana acum, de-a lungul
    celor patru greve organizate de la anuntarea masurilor de
    austeritate ale guvernului Papandreou, la inceputul lunii mai.

    Planul Atenei de a reduce cu peste 20 de miliarde de euro
    deficitul fiscal in acest an, pana la 8,1% din PIB, e vazut de
    economisti
    drept mult prea ambitios, avand in vedere proportiile recesiunii
    din Grecia, unde cele mai noi prognoze vorbesc de o scadere a PIB
    cu 4%. Incasarile la buget in primele patru luni au crescut cu 6%
    fata de anul trecut, mult sub tinta de 11%, piata constructiilor
    ramane inerta, dupa ce guvernul a majorat impozitele pe
    proprietate, iar dupa protestele violente de acum cateva saptamani,
    care au culminat cu moartea a trei oameni, turistii au anulat
    30.000 de rezervari pentru sezonul actual.

    Drept conditie pentru a primi pachetul de credite in valoare de
    110 miliarde de euro de la membrii zonei euro, Grecia a acceptat un
    program complex de masuri, care merg de la cresterea TVA de la 21%
    la 23% si cresterea accizelor la combustibili, alcool si tigari
    pana la inghetarea salariilor pe trei ani in sectorul public,
    reducerea imediata a salariilor cu 10%, taierea pensiilor pentru
    cei cu pensii de peste 2.500 de euro, a primelor, a compensatiilor
    de concediere si simplificarea procedurilor de concediere.