BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Supraevaluarea veniturilor fiscale de catre stat pune in pericol tinta de deficit pe 2010 – Consiliul Fiscal

    Institutia, care a incheiat luni analiza proiectului de
    rectificare a bugetului, recomanda Guvernului stabilirea unei
    ierarhii clare de prioritati in materie de investitii, care sa
    acorde prioritate investitiilor cu finantare din fonduri europene,
    si gasirea unor surse alternative de venituri care sa poata fi
    folosite daca riscul unei adanciri a recesiunii se materializeaza
    in a doua jumatate a anului.

    La capitolul cheltuieli, proiectiile revizuite sunt apreciate in
    mare parte ca fiind realiste, marind cheltuielile cu asistenta
    sociala (pensii si ajutoare de somaj) dupa ce necesitatile
    sistemului au fost initial subevaluate atunci cand a fost intocmit
    bugetul pe 2010, precum si cheltuielile cu bunuri si servicii (o
    majorare cu 1,16 miliarde de lei, in principal pentru plata
    restantelor statului catre sistemul public de sanatate). Proiectul
    de rectificare bugetară prevede, de asemenea, reducerea
    cheltuielilor de personal, in acord cu masurile de restructurare a
    aparatului bugetar.

    In schimb, proiectiile de venituri pentru a doua jumatate a
    anului sunt vazute ca prea optimiste, in special pentru incasarile
    din impozit pe profit, accize si CAS. Dupa estimarile Consiliului,
    tinand cont de estimarile privind scaderea PIB cu pana la 2% in
    acest an, veniturile fiscale din proiectul de rectificare bugetara
    ar putea fi supraevaluate cu pana la 0,4-0,5% din PIB.

    Tot la capitolul venituri, institutia critica decizia de
    majorare a TVA “intr-un orizont de timp foarte scurt si fara o
    estimare detaliata de impact, desi efectele ei asupra economiei
    sunt majore”, ceea ce incalca principiul fiscal al stabilitatii,
    precum si faptul ca situatia fiscala de ansamblu este distorsionata
    de includerea in buget, fara examinarea implicatiilor economice, a
    unor venituri cu caracter temporar si incert, respectiv donatiile
    de la marii operatori economici cu capital de stat, ca Electrica,
    Romgaz si Loteria Romana, care ar urma sa fie obligati sa verse la
    buget peste un miliard de lei din profitul anilor precedenti.

    Conform proiectului de rectificare, veniturile totale la bugetul
    general consolidat ar urma sa scada cu 3,58 miliarde de lei,
    singura crestere urmand s-o aiba veniturile din TVA, cu 1,4
    miliarde de lei. Cheltuielile totale ar urma sa fie reduse cu 859
    milioane de lei: cel mai mult vor scadea cele legate de personalul
    bugetar (3,47 miliarde de lei) si cele de capital (1,15 miliarde de
    lei); in schimb, vor creste cu 3,25 miliarde de lei cheltuielile cu
    asistenta sociala.

  • Consiliul Fiscal catre Guvern: Platiti datoriile restante catre firmele private!

    Discrepanta dintre obiective si ce s-a incasat de fapt nu se
    explica numai prin evolutia sub asteptari a economiei, ci indica o
    crestere a evaziunii fiscale, “foarte evidenta in special in cazul
    accizelor”. Majorarea accizelor si deprecierea leului ar fi
    justificat o crestere a incasarilor la buget, insa daca in primul
    semestru din 2009 s-au incasat din accize 6,94 miliarde de lei, in
    prima jumatate a lui 2010 cresterea a fost aproape nesemnificativa,
    la 7,04 milioane de lei.

    In privinta cheltuielilor, documentele Guvernului arata ca au
    fost subevaluate mai ales capitolele de subventii si transferuri
    sociale, in special pensii, intrucat de la bun inceput s-a
    construit un buget de asigurari sociale cu o ipoteza nerealista –
    un numar de pensionari mediu de 4,69 milioane si o pensie medie de
    701,2 lei, desi cifrele din decembrie 2009 indicau un numar de
    pensionari de 4,74 milioane si o pensie medie de 734 de lei.
    Cheltuielile totale cu asistenta sociala au crescut, in de la
    31,11 miliarde de lei la 34,93 miliarde.

    Cat priveste cheltuielile de capital, acestea au fost mentinute
    mult sub estimarile initiale, in numele incadrarii in tinta de
    deficit bugetar convenita cu FMI, “insa cu impact negativ asupra
    activitatii economice”. Cheltuielile de capital au fost reduse, de
    la 7,97 miliarde de lei in prima jumatate a anului trecut la 6,18
    miliarde in semestrul I 2010.

    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita (18,07
    miliarde de lei, fata de o limita de 18,2 miliarde) nu numai prin
    reducerea cheltuielilor de capital, ci si prin cresterea
    arieratelor – restantele de plata catre companii, releva analiza
    Consiliului Fiscal, semnata de presedintele institutiei, Ionut
    Dumitru. Intarzierile la plata de peste 90 de zile au crescut de la
    1,578 miliarde de lei la sfarsitul lui 2009 la 1.847 miliarde la 30
    iunie, ceea ce, in ritmul actual, va sili Guvernul sa ceara o noua
    derogare de la FMI pentru criteriul arieratelor si va avea un efect
    negativ, de bumerang, asupra veniturilor la buget si a redresarii
    economice. Prin urmare, Consiliul “recomanda cu tarie plata cat mai
    rapida a arieratelor catre mediul privat, chiar cu prioritate in
    fata altor cheltuieli”.

    Consiliul Fiscal, organism creat special pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a primit de la
    Ministerul Finantelor spre analiza documentele pentru rectificarea
    bugetara care urmeaza sa aiba loc, insa nu si strategia fiscala
    pentru urmatorii trei ani – document care nu exista, desi legea
    prevede ca Guvernul trebuia sa aprobe respectiva strategie pana la
    data de 30 mai. Nici raportul semestrial despre situatia economica
    si bugetara n-a fost publicat in timp util pe site-ul
    ministerului.

    Consiliul critica, de semenea, faptul ca documentele de executie
    bugetara nu prezinta o prognoza de absorbtie a fondurilor europene,
    nu prezinta propuneri pentru trecerea de la o indatorare externa
    preponderent pe termen scurt spre una pe termen mai lung si nu
    explica suficient ce masuri are in vedere Guvernul pentru
    imbunatatirea colectarii daca bugetul va fi rectificat in acord cu
    noile prognoze macro pentru 2010.

    Bugetul pe anul in curs a fost construit luand ca obiective o
    crestere economica de 1,3%, un deficit fiscal de 5,9% din PIB si o
    inflatie de 3,7%, respectiv venituri de 168,84 miliarde de lei, in
    crestere cu 7,4% fata de anul trecut (pana acum insa au scazut cu
    0,1%) si cheltuieli de 200,75 miliarde, in crestere cu 3,7% (pana
    acum au crescut cu 4%).

    Ultimele date vehiculate de FMI si insusite de autoritatile
    romane indica insa o scadere a PIB de 2%, un deficit bugetar de
    6,8% din PIB si o inflatie de peste 7%.

  • Mare atentie de la cine inchiriati! Cum va puteti apara de escroci

    Va prezentam mai jos cateva cazuri recente in domeniu si sfaturi
    cum sa va protejati de tepe.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Pana unde poate creste pretul graului?

    Meteorologii rusi si ucraineni au estimat ca perioada secetoasa
    va mai continua cam pana la sfarsitul acestei saptamani, dar daca
    ea se va prelungi catre luna septembrie, va pune in pericol
    campania de insamantare a graului de iarna, care reprezinta pana la
    circa 40% din recolta totala, ceea ce ar insemna ca pana la o
    treime din suprafetele cultivate vor ramane neexploatate pana in
    primavara viitoare. “Or, daca Rusia sta pe bara timp de doi ani,
    aceasta ar schimba complet dinamica pietelor”, comenteaza Daniel Basse, seful firmei americane de
    cercetare a pietei AgResource.

    Rusia a instituit incepand cu 15 august interdictia de export
    pentru grau si produse derivate. Viceprim-ministrul Viktor Zubkov a
    declarat ca autoritatile vor discuta dupa 1 octombrie daca e cazul
    sau nu sa prelungeasca interdictia si dupa 31 decembrie,
    presedintele Dmitri Medvedev a spus ca e posibil ca exporturile sa
    fie deblocate mai devreme, in timp ce premierul Vladimir Putin a
    dat de inteles ca nu se va renunta la aceasta masura decat anul
    viitor, daca estimarile actuale privind o recolta de 60 de milioane
    de tone se vor confirma. In 2009, Rusia a avut o recolta de 97 de
    milioane de tone, raportat la un necesar de 78 de milioane pentru
    consumul intern.

    Ucraina si probabil Kazahstanul, afectate la randul lor de
    seceta, ar putea recurge la masuri asemanatoare. Guvernul de la
    Kiev are in vedere sa introduca o cota maxima de export de 5 milioane de grau si
    orz si deja a oprit o serie de livrari pe parcursul saptamanii
    trecute. Cat priveste Kazahstanul, desi oficial nu s-a anuntat
    nimic, analistii de la UkrAgroConsult, firma de consultanta din
    Kiev, estimeaza ca si Astana ar putea interzice temporar exporturile si sa
    reorienteze o parte din surplusul de grau catre Rusia, cu care
    Kazahstanul are tratat de uniune vamala.



    Departamentul American al Agriculturii (USDA) a coborat estimarea privind recolta de grau a
    anului in curs mai mult decat se asteptau pietele, la 645,73
    milioane de tone, fata de estimarea din iulie de 661 milioane de
    tone, citand alternanta intre seceta si inundatii in zona Marii
    Negre, inundatiile din Pakistan, perspectiva unor ploi prea
    abundente in Canada si problemele cu seceta in anumite zone din
    Australia si Argentina. Daca estimarea USDA se confirma, aceasta ar
    insemna cea mai mica recolta din ultimii trei ani, corelata cu
    estimarea privind stocurile globale de grau de 174,76 tone, minimul
    ultimilor doi ani.

    Desi cifra estimata a stocurilor ramane cu circa 50 de tone
    peste nivelul din 2007/2008, cand frica de o criza a cerealelor a
    dus pretul contractelor futures la grau peste 13 dolari/busel, un
    pret de 9 dolari/busel nu pare exclus, daca Ucraina si Kazahstanul
    ar recurge si ele la suspendarea exporturilor. Vineri, la bursa din Chicago, graul cu livrare in decembrie
    ajunsese la 7,56 dolari/busel, iar comentatorii afirma ca marja in
    care va oscila pretul in perioada urmatoare va fi de 6,90-7,30 (1
    busel de grau – 27,22 kg).

  • Analistii straini, pesimisti in privinta Romaniei si a Europei emergente

    Efectele dure ale masurilor de austeritate fiscala sunt de
    asteptat sa adanceasca Romania intr-o a doua faza a recesiunii,
    apreciaza Institutul International de Finante (IIF), intr-o
    cercetare publicata la inceputul acestei luni. “Impreuna cu
    reducerea drastica a cheltuielilor, majorarea TVA ar urma sa
    sustina restrangerea deficitului bugetar, conform planurilor, insa
    avand in vedere ca ajustarile fiscale se bazeaza in majoritate pe
    masuri luate ad-hoc, riscul unor derapaje in politicile economice
    va creste direct proportional cu apropierea alegerilor din 2012”,
    noteaza IIF.

    Expertii Institutului – principala asociatie internationala a
    bancilor si a institutiilor financiare, cu aproape 400 de membri
    din peste 70 de tari – nu sunt singurii care aduc in discutie
    riscurile legate de perioadele electorale: analistii de la Danske
    Bank scriu, intr-o cercetare de luna trecuta, ca “nemultumirea
    publica fata de masurile de austeritate este in crestere, iar
    riscurile de ordin politic reprezinta un semn de intrebare esential
    in raport cu perspectiva consolidarii fiscale din Romania”.

    La randul lor, analistii JP Morgan Chase au inrautatit
    estimarile pentru Romania, care in opinia lor va fi singura tara
    din Europa de Est cu scadere economica notabila in 2010. Fata de
    precedenta estimare, de la inceputul lunii iulie, care lua in
    calcul o scadere economica de 1% in 2010, urmata de o crestere de
    2,5% la anul, JP Morgan Chase si-a modificat previziunea, in
    raportul aferent lunii august, la -2% anul acesta, respectiv 1,5%
    in 2011. Banca americana are deci aceeasi viziune ca si FMI, care
    ia in calcul o scadere a economiei romanesti de 2% in acest an.

    Pe ansamblul Europei de Est, JP Morgan mai anticipeaza doar in
    cazul Bulgariei un usor declin pentru 2010, respectiv 0,5%, urmat
    insa de o crestere de 4%, in 2011.

    Referitor la inflatie, banca prevede pentru Romania o inflatie
    anuala de 8% la sfarsitul acestui an si de 7,2% la sfarsitul lui
    iunie 2011.

    Cat priveste sansele economiei romanesti de a iesi din
    recesiune, Danske Bank isi declara ingrijorarea cu privire la
    perspectiva consumului privat, a investitiilor si a ritmului de
    majorare a creditelor neperformante, adaugand insa ca “exista semne
    relativ puternice de redresare in sectorul productiei, avand in
    vedere ca exporturile sustin revenirea industriei”. Conform
    Eurostat, productia industriala a Romaniei a crescut cu 7,9% in
    luna iunie fata de aceeasi luna din 2009, dupa o crestere de 2,8%
    in luna mai, iar fata de mari 2010 a crescut cu 1,9%, unul dintre
    cele mai bune ritmuri din UE.

    Mai vechiul scepticism al Danske privind posibilitatea ca leul
    sa-si pastreze stabilitatea fata de euro si dolar avand in vedere
    continuarea recesiunii ii face pe bancherii danezi sa anticipeze o
    depreciere lenta a leului pe parcursul urmatorului an, de la
    nivelul actual de 4,23 lei/euro spre 4,50 lei/euro peste sase luni
    si 4,55 lei/euro peste 12 luni. In privinta raportului leu/dolar,
    acesta ar urma sa ajunga de la 3,29 lei/dolar in prezent la 3,75
    peste sase luni, pentru a-si reveni insa ulterior la 3,58 lei/dolar
    peste 12 luni.

    PARIURI PENTRU ECONOMIA GLOBALA

    Europa emergenta se confrunta cu aversiunea investitorilor fata
    de risc, care a dus pana acum la deprecierea mai multor monede din
    regiune, si cu nesiguranta privind iesirea din recesiunea a
    economiei globale, apreciaza la randul lor analistii IIF. Daca
    ratele dobanzilor raman relativ scazute in regiune, fiindca nici
    asteptarile privind inflatia nu sunt prea mari, cea mai mare
    incertitudine ramane insa cea privind reluarea creditarii de catre
    bancile care opereaza aici, adauga IIF.

    In privinta zonei euro si a economiei americane, IIF dovedeste
    un scepticism similar: daca perspectiva pe termen scurt arata mai
    bine, gratie performantei Germaniei, cresterea pe ansamblu a zonei
    euro este de asteptat sa fie mai slaba in 2011 decat in 2010, avand
    in vedere ca atunci va disparea efectul stimulentelor economice
    acordate in primii ani dupa criza, iar masurile de austeritate
    fiscala anuntate de guvernele occidentale vor incepe sa-si faca
    efectul. Acelasi va fi si modelul dupa care va evolua economia
    americana, asa incat pentru prima jumatate a anului viitor este de
    asteptat ca resorturile cresterii sa fie foarte slabe, cu
    posibilitati de ameliorare abia in a doua jumatate a lui 2011.

    In aceste conditii, previziunile IIF vorbesc de o crestere de 6,7% pentru
    economiile in curs de dezvoltare in 2010, realizata in mare parte
    pe seama Asiei si a Americii Latine, in timp ce Europa de Est va
    evolua sub asteptarile de pana acum. Economiile din tarile
    dezvoltate vor reusi doar o crestere de 2,5%.

    In opinia analistilor de la JP Morgan, foarte asemanatoare cu
    cea a IIF, economiile in curs de dezvoltare vor creste cu 6,8% anul
    acesta, iar cele dezvoltate cu 2,5%. Europa emergenta (tarile din
    Europa Centrala si de Est plus Rusia si Turcia) ar urma sa aiba o
    crestere de 3,9%, sustinuta de Turcia (5,9%), Rusia (5%) si Polonia
    (3,5%), in timp ce zona euro ar reusi doar o crestere de 1,3%,
    trasa in sus de Germania (2,2%). SUA vor termina anul cu un avans
    de 3%, China – 10%, India – 8,3%, iar America Latina va beneficia
    de o crestere de 5,4%.

    In functie de astfel de previziuni ar trebui citite si
    perspectivele de investitii de portofoliu in pietele analizate: IIF
    apreciaza ca influxurile de capital catre pietele din Asia sau
    America Latina vor ramane substantiale, gratie dobanzilor
    atractive, comparativ cu cele din economiile dezvoltate, iar cei de
    la JP Morgan si-au majorat estimarea privind fluxurile de
    investitii concentrate pe titlurile cu venit fix emise de statele
    in curs de dezvoltare din aceleasi zone, de la 50-55 de miliarde de
    dolari la 70-75 de miliarde in 2010. Inca o data, acest optimism nu
    se refera la Europa Centrala si de Est, singurele state bine cotate
    din vecinatatea acestei regiuni fiind Rusia si Turcia.

  • Topul celor mai scumpe 5 beri din lume (GALERIE FOTO)

    In urma cu 5.000 de ani in perioada faraonilor, in Egipt, berea era un aliment important in dieta zilnica. In prezent, aceasta este una dintre cele mai apreciate bauturi. In timp ce anumite persoane prefera sa bea bere cu putin alcool si mai putin scumpa, sunt, la fel ca si in cazul vinurilor, adevarati experti in degustarea berii, potrivit most-expensive.net.

    Printre cele mai scumpe beri din lume se gaseste o sticla de bere care are 12 litri si costa 1.000 de dolari si o alta care se serveste in sticle ciudate, care sunt imbracate in veverite impaiate.

  • Vezi cine sunt cei mai harnici angajati din lume (GALERIE FOTO)


    De cand s-a declansat criza, toata lumea a inceput sa se planga
    de faptul ca trebuie sa munceasca mai mult, pe bani mai putini. Cu
    toate acestea, statisticile Organizatiei pentru Cooperare si
    Dezvoltare Europeana arata ca aproape peste tot numarul de ore
    lucrate a scazut in 2009 fata de 2008.


    Romanii sunt printre putinii angajati care muncesc mai mult de
    40 de ore pe saptamana.

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante incep sa scada abia la anul; extinderea zonei euro se amana

    “Vom fi multumiti daca vom ajunge la o stabilizare reala a ratei
    creditelor neperformante in Europa de Est spre jumatatea anului
    viitor. In al doilea sau al treilea trimestru din 2011 ar trebui sa
    fie atins punctul in care volumul total al acestor credite va
    inceta sa mai creasca”, a declarat Stepic, intr-un interviu pentru
    cotidianul german Handelsblatt.

    “In nici un caz nu am iesit din criza. In luna martie, raspunsul
    meu ar fi fost mult mai optimist, insa criza greceasca a determinat
    o nesiguranta suplimentara considerabila in Europa de Est”, a
    adaugat seful Raiffeisen International.

    Raiffeisen avea la sfarsitul primului trimestru o expunere de
    1,28 miliarde de euro pe Romania, prin titluri de stat si
    obligatiuni emise de autoritati locale. In regiune, expunerea
    grupului austriac era cea mai mare in Slovacia (2,12 miliarde de
    euro) si Ungaria (1,47 miliarde de euro).

    Cu cateva zile in urma, si presedintele executiv al BCR, Dominic
    Bruynseels, declara ca aproximeaza abia pentru a doua jumatate a
    anului viitor momentul cand provizioanele de risc vor incepe sa
    scada, avand in vedere situatia delicata a multor debitori, in
    special firme mici si mijlocii, in cazul carora problemele de
    lichiditate si de flux de numerar sunt asteptate sa continue.
    Aceasta justifica estimarea bancherului potrivit careia sistemul
    bancar din Romania ar putea incheia anul in curs cu pierdere.

    EXTINDEREA ZONEI EURO SE AMANA

    In urma crizei datoriilor grecesti, acutizata in primavara si
    marcata de speculatii intense contra monedei europene, scepticismul
    fata de expansiunea zonei euro a crescut, chiar in tari relativ
    sanatoase din punct de vedere economic, ca Polonia sau Cehia, a
    adaugat Herbert Stepic. “Cele mai multe tari din zona trebuie acum
    sa-si puna in ordine bugetele, asa incat o extindere a zonei euro
    nu va avea loc, probabil, inainte de 2015, din rariuni tehnice”, a
    conchis bancherul. Un exemplu pentru Europa de Est ar putea fi in
    acest sens Austria, din punctul lui de vedere: silingul austriac a
    fost legat timp de decenii de marca germana, aceasta a permis si o
    stabilitate a cursului de schimb, dar a existat si spatiu de
    manevra pentru politica monetara proprie – asa incat, daca un
    guvern doreste sa-si mentina independenta economica in Europa de
    Est, “exista alternativa la statutul de membru al zonei euro”.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat zilele trecute, la
    randul sau, ca daca tinta de aderare a Romaniei la zona euro in
    2015 nu mai este credibila din cauza inflatiei sau a deficitului
    bugetar peste plafoanele admise, atunci ea va trebui
    rediscutata.

    In privinta perspectivei ca tarile din regiune sa evolueze spre
    o unificare economica, in cadrul blocului eurozonei, Herbert Stepic
    apreciaza ca tarile mai bine orientate spre export, ca Polonia sau
    Cehia, deja au un grad bun de integrare, in timp in sud-estul
    Europei “sunt probleme” din acest punct de vedere, in speta in
    Croatia, Romania sau Bulgaria. Mai departe spre est, Rusia sau
    Ucraina vor beneficia de pe urma statutului de furnizor de materii
    prime si a pretului acestora in urma. Seful Raiffeisen
    International a adaugat ca Republica Ceha, Slovacia si Polonia,
    exportatoare de tehnologie si de exporturi de calitate, vor
    beneficia cel mai mult de pe urma relatiei cu Germania, locomotiva
    economica a Europei.

  • Majorarea TVA si inundatiile au afectat profitul Allianz-Tiriac Asigurari

    Veniturile din primele brute subscrise au fost in scadere cu
    19,7% fata de primele sase luni ale anului 2009, in timp ce
    profitul operational aferent perioadei ianuarie-iunie 2010 a scazut
    de la 18,3 milioane de lei la 14,8 milioane de lei. “In ciuda unor
    efecte negative consemnate in trimestrul al doilea, al caror impact
    direct asupra rezultatelor noastre a depasit opt milioane de lei,
    am reusit sa obtinem performante financiare stabile”, spune Rangam
    Bir, directorul general al Allianz- }iriac Asigurari.


    Veniturile din asigurari generale aferente perioadei
    ianuarie-iunie 2010 s-au situat la 496 milioane de lei, in scadere
    fata de subscrierile de 628 milioane lei inregistrate in acelasi
    interval din 2009. Intr-o foarte mare masura, comprimarea
    afacerilor de asigurari generale a fost generata de declinul
    sectorului de leasing auto din România. “Contractia portofoliului
    nostru auto vine atât pe
    fondul lipsei clientilor noi dispusi sa achzitioneze autovehicule
    in sistem leasing, cât si ca urmare a denuntarii sau finalizarii
    contractelor incheiate in anii anteriori”, a mai spus Rangam
    Bir.

    Astfel, primele subscrise pe clasele de asigurari auto (Casco si
    RCA) au
    inregistrat o scadere semestriala de peste 100 milioane de lei,
    ajungând la o valoare de 382 milioane de lei, in perioada
    ianuarie-iunie 2010. Cu toate acestea, asigurarile Casco si RCA
    continua sa detina ponderea principala in structura portofoliului
    Allianz-Tiriac, generând impreuna 77% din afacerile de asigurari
    generale ale companiei.

    Pe activitatea de activitatea de asigurari generale profitul
    operational a fost de 9,8 milioane de lei, comparativ cu 13,4
    milioane de lei in primul semestru din 2009.

    Pe segmentul asigurarilor de viata, vânzarile Allianz-Tiriac in
    prima jumatate a anului curent au fost de 42,3 milioane de lei, cu
    cinci milioane de lei mai putin decât in perioada similara din anul
    anterior. “Compensam reducerea cererii de polite cu componenta
    investitionala prin cresterea vânzarilor de polite traditionale cu
    capitalizare si cu randamente investitionale garantate. Intr-o buna
    masura, am reusit acest lucru prin lansarea de noi produse de
    planificare si protectie in beneficiul copiilo”, a conchis
    directorul general al Allianz-Tiriac.

  • Dosarul H&M

    Cine anunta mai tarziu va fi primul tinut minte”, spune in gluma
    Israel Visel, seful mallului Cotroceni Park din Bucuresti.
    Managerul se refera la faptul ca desi rivalii de la Baneasa
    Shopping City au anuntat primii faptul ca H&M va avea un
    magazin in cadrul proiectului, “primul H&M din Romania, si
    magazinul de referinta (flagship) va fi in Cotroceni Park”.

    Ce inseamna magazin de referinta pentru H&M? Suedezii, care
    au vandut anul trecut haine si incaltaminte de aproape 11 miliarde
    de euro, vor avea in Cotroceni Park un magazin ceva mai mare de
    2.000 de metri patrati, asa-numitul “black concept” – unitatea cu
    cele mai multe produse si cea mai mare suprafata.

    Desi magazinul va fi deschis de-abia anul viitor, pe holurile
    Cotroceni Park este anuntata deja, deloc discret, venirea unuia
    dintre cei mai populari retaileri de imbracaminte in randul
    tinerilor. “AFI Palace Cotroceni anunta deschiderea primului
    magazin din Romania al brandului ??? Coming soon!”, scrie mare pe
    un banner de la intrarea in mall dinspre bulevardul Timisoara, pe
    vitrina unui magazin inchis recent. H&M, numarul doi in piata
    europeana de imbracaminte, dupa Inditex, va avea spatiul chiar
    langa C&A, numarul trei pe piata de profil. “A fost nevoie sa
    mutam doua magazine pentru a le face loc. Retailerii au acceptat,
    am facut totul ca la carte, iar in noiembrie trebuie sa le predam
    spatiul. Magazinul va fi deschis la inceputul primaverii”, spune
    seful Cotroceni Park.

    Lucrurile nu par a fi atat de simple pe cat spune Visel. Rafar
    Brands, magazin de imbracaminte controlat de Octavian Radu, a fost
    inchis deja, iar reprezentantii Nissa spun si ei ca vor renunta la
    magazinul inchiriat in spatiul de la etajul unu, unde va veni
    H&M, pentru o alta locatie de la parter. “Magazinul Rafar
    Brands este inchis de pe 15 iulie 2010, dar contractul este inca in
    vigoare. Suntem inca in discutii cu proprietaii MegaFun pentru a
    stabili impreuna destinatia spatiului”, spun reprezentantii
    Rafar.

    Cele doua spatii inchiriate de Nissa si Rafar – care au o suprafata
    cumulata de 400 de metri patrati – nu sunt insa suficiente pentru a
    face loc unui magazin de 2.000 de metri patrati, despre care
    vorbeste Visel, astfel ca probabil si magazinul Reserved de 1.200
    de metri patrati din imediata apropiere va fi mutat sau inchis.
    Reprezentantii retailerului nu au dorit sa dea detalii referitoare
    la situatia magazinului din AFI Cotroceni, motivand ca se afla in
    negocieri cu conducerea mallului. Deocamdata nu a fost insa luat
    decizia de a parasi spatiul inchiriat la parterul si etajul unu al
    centrului comercial, potrivit reprezentantilor companiei.

    Jocul de sah cu magazinele pe post de piese poate fi periculos
    uneori pentru proprietarii de malluri, in conditiile in care
    investitiile in amenajarea spatiilor pot depasi 500 de euro/metrul
    patrat, iar contractele sunt semnate pentru o perioada de cel putin
    cinci ani.