BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • 2010 da peste cap planurile Blue Air: incepe batalia pentru profit

    “Daca am ajuns sa anulam anumite destinatii, inseamna ca piata
    merge rau.” Explicatia sefului Blue Air, Sherif Ussama, vine sa
    ilustreze faptul ca recesiunea a ajuns si la companiile low-cost.
    Asta in contextul in care anul trecut, pentru prima oara in
    istorie, liderul dintotdeauna TAROM a fost detronat de Blue Air din
    fruntea topului companiilor aeriene dupa numarul de pasageri
    transportati. Totul se explica atunci prin faptul ca, in plina
    criza economica, pasagerii prefera zborurile mai ieftine. Dupa
    euforia de anul trecut, urmata si la inceputul acestui an de
    deschiderea bazei de la Larnaca (prima baza a unei companii
    romanesti in afara tarii), sfarsitul verii a adus vesti proaste si
    primele declaratii de prudenta ale oficialilor companiei.


    “Situatia pe piata este dificila, iar la fiecare trei luni se
    schimba previziunile despre profit si pierderi”, justifica Ussama
    motivul restructurarilor. Mai exact, Blue Air a renuntat la patru
    avioane, urmand sa ramana cu sase aparate, plus alte doua care vor
    fi livrate de Boeing pana la finele anului. Fireste, reducerea cu
    un sfert a flotei se traduce prin anulari de zboruri si reduceri de
    personal. Compania va renunta la bazele operationale de la Larnaca
    (Cipru) si Sibiu, deci aeronavele vor tranzita cele doua
    aeroporturi fara sa mai poata initia si zboruri de acolo catre alte
    destinatii.


    “Ciprul a fost o destinatie cu potential in perioada verii, deci
    asteptarile noastre au fost indeplinite in perioada iunie-august”,
    observa Ussama. In plus, compania va urmari mentinerea celor mai
    profitabile zboruri si inchiderea celor care au randament scazut.
    Cat despre angajati, cei mai expusi sunt membrii echipajelor de
    bord, piloti si stewardese, cateva zeci fiind nevoiti sa-si faca
    bagajele pana la finele anului.


    “De dragul imaginii, nu pot lua decizii care sa afecteze
    activitatea companiei. Ne asteptam ca strategia de restructurare sa
    duca la o crestere a profitului.” “Profit”, un cuvant repetat
    obsesiv de seful Blue Air, care asteapta sa vada semnul plus cand
    va trage linie la finele anului. Bilantul la sase luni se lasa insa
    asteptat. Singurele date remise BUSINESS Magazin se refera la
    cresterea de 41% a numarului de pasageri transportati si avansul de
    10% al veniturilor. Sau, cu alte cuvinte, mai multe bilete vandute,
    dar la un pret mult mai mic. Cresteri similare au raportat si
    principalii concurenti ai Blue Air pentru semestrul intai, Wizz Air
    si TAROM anuntand cresterea numarului de pasageri si salturi usoare
    ale veniturilor. Pe de alta parte insa, cele doua companii nu
    vorbesc de restructurare, ba chiar anunta zboruri noi, iar Wizz Air
    va lansa in aceasta saptamana si un card de credit cobranded, cu
    BCR, ca urmare a unui parteneriat prin care s-a lansat un astfel de
    card deja in Ungaria.

  • Tichetul lor de masa: de ce doneaza romanii sange

    “Sangele donat salveaza vieti. Poti fi si tu un salvator.
    Doneaza.” Mesajul ii intampina pe cei care trec pragul Institutului
    de Hematologie din Capitala. Aglomeratia e la ordinea zilei, iar
    numarul donatorilor creste constant de cativa ani incoace. “Unii
    vin pentru bonurile de masa de 60 de lei, iar altii pentru ca au
    rude sau prieteni bolnavi.” Replica paznicului de la intrarea in
    complex contureaza cele doua ipostaze ale donatorului roman,
    donator care ajunge in centru chiar si de sase ori pe an.
    Vizitatorii frecventi ai centrelor de transfuzii sunt de regula
    aceiasi, fetele noi zarite de asistente fiind, de regula, apropiati
    ai celor aflati in suferinta.

    Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, doctorul Andi Rosini,
    directorul general al Institutului National de Hematologie
    Transfuzionala, sustine ca volumul de sange colectat este de circa
    110% din nevoile totale. Avem de-a face insa cu un cerc vicios,
    fiindca daca sistemul sanitar ar fi suficient de dezvoltat incat sa
    permita interventii chirurgicale sau transplanturi de mare
    complexitate, pentru care sa fie nevoie de un volum mare de sange,
    atunci si necesarul ar creste. “Daca medicul Irinel Popescu ar avea
    suficiente ficaturi de transplantat, probabil s-ar consuma mai mult
    sange”, exemplifica Rosini. Pe de alta parte, el spune ca daca
    spitalele ar detine medicamente scumpe, care sa poata substitui
    lipsa unor elemente sangvine, nu ar mai fi nevoie de prea mult
    sange.

    Seful INHT observa ca, de regula, o persoana doneaza atunci cand
    este direct afectata, daca e cineva din familie care are nevoie de
    transfuzii, sau pentru avantajul material capatat in urma actului
    de donare, adica bonuri de masa. “Donatori de sange
    <onorifici>, cei care doneaza din proprie initiativa, fara a
    avea un interes direct, sunt foarte putini”, descrie situatia
    medicul de familie al clinicii Anima, Irina Stefanescu. In afara de
    tichete de masa ca rasplata, exista si posibilitatea obtinerii unei
    zile libere de la locul de munca pe baza carnetului de donator,
    dar, potrivit medicului, nu toti angajatorii accepta aceasta
    formula.

    Totusi numarul de unitati de sange recoltate in ultimii patru
    ani a crescut constant, de la 339.000 de unitati in 2007 la 351.000
    in 2008 si cu 10% mai multe in 2009. Pentru primele sase luni ale
    anului in curs, s-a depasit deja pragul de doua sute de mii, asadar
    la finele anului tendinta crescatoare se va pastra. Campaniile de
    constientizare sunt utile si au reusit sa schimbe in bine perceptia
    publicului cu privire la donatii si la mobilizarea donatorilor,
    insa specialistii cred ca o comunicare mai agresiva nu ar strica
    deloc. Directorul Institutului de Transfuzii remarca faptul ca
    ONG-uri de calibru mare, precum Crucea Rosie, au renuntat la
    promovarea acestui segment, fara sa gaseasca o explicatie logica
    pentru decizie: “In urma cu 20 de ani, erau adusi muncitori de la
    marile platforme industriale, iar spiritul civic era poate mai
    accentuat. Peste timp, preocuparile au devenit tot mai variate, iar
    lipsa ONG-urilor care sa se ocupe de acest fenomen este
    ingrijoratoare”.

  • Reteta lui Valmar: sa faci profit chiar si cand se prabusesc vanzarile de masini

    Proaspat intors din concediu, Brent Valmar, seful celui mai mare
    importator de masini din tara, Porsche Romania, nu este deloc
    bronzat. Dar pare foarte relaxat.”Da, e adevarat, nu prea am mai
    comunicat de ceva vreme. Dar ne merge binisor, avand in vedere
    contextul.”


    Nici nu ar fi greu sa fie altfel, deoarece Porsche Romania
    domina cu autoritate topurile de vanzari, compania condusa de la
    infiintarea sa in 1998 de catre bucuresteanul Valmar reusind
    profituri de zeci de milioane de euro in fiecare din ultimii ani.
    Chiar si in 2009, an in care piata auto s-a prabusit la mai putin
    de jumatate fata de anul precedent, cand scazusera cu o zecime fata
    de 2007, considerat de multi ca anul de referinta al pietei
    auto.

    “Am avut atunci (in 2007 – n. red.) contracte semnate pentru
    58.000 de masini. Acum, volumele de vanzari la nivelul pietei auto
    sunt impartite la trei (Porsche Romania a livrat mai putin de
    23.000 de masini in 2009 si a avut un profit brut de peste 40 mil.
    euro, potrivit datelor de la Registrul Comertului – n.red.).


    E adevarat ca era vorba de un regres preprogramat avand in
    vedere nivelul incredibil la care se ajunsese (in doar cinci ani,
    vanzarile anuale de masini noi s-au triplat – n.red.), dar caderea
    a fost foarte abrupta”, recunoaste Valmar, unul dintre cei mai
    conservatori manageri din industria auto in privinta estimarilor
    si, probabil, cel mai “atent” la costuri.


    Cu o astfel de strategie si cu puterea holdingului Porsche in
    spate, importatorul local al grupului Volkswagen a obtinut in
    fiecare an profituri cat toti ceilalti importatori la un loc.”Am
    rationalizat foarte mult din costuri. Am dat oameni afara, circa
    10% si, cel mai important, am gasit surse alternative de venituri
    cand vanzarile de masini s-au prabusit.

    Acum au inteles multi dintre angajati de ce insistam atat de
    mult asupra serviciilor after-sales chiar si in perioada in care
    masinile se vindeau foarte bine”, explica Valmar, un manager care
    refuza in mod sistematic sa comenteze rezultatele financiare ale
    companiei, chiar si dupa ce acestea erau publicate pe site-ul
    Ministerului de Finante.

    “Si profitul este important, dar acum se pune mai mult accentul
    pe lichiditate si pe cota de piata.” Lupta pentru cota de piata a
    devenita dramatica in ultimii doi ani, mai ales pe fondul
    stocurilor mari de masini cu care au ramas dealerii dupa
    instaurarea “oficiala” a crizei in Romania.

    “2008 a fost an de sacrificiu. S-au canibalizat modele, s-au
    lichidat stocuri s-au dat discounturi uriase. Dar s-a terminat, iar
    anul trecut si mai ales anul acesta lucrurile s-au asezat. Din
    pacate, multi dintre clienti vor sa cumpere in continuare un pret,
    nu o masina.”
    In aceste conditii, cu vanzari reduse la o treime si marje aproape
    inexistente la vanzarea de masini noi, singura parghie pe care o
    mai au dealerii auto de a face bani este reprezentata de
    activitatea de service.

    “In mod normal, activitatea de service trebuie sa acopere cel
    putin costurile cu utilitatile si celelalte cheltuieli fixe ale
    dealerului”, detaliaza Michael Schmidt, cel care controleaza
    Automobile Bavaria, cel mai mare dealer al grupului BMW, un alt
    manager cunoscut in piata ca fiind foarte atent la costuri.

    Schmidt nu a reusit insa sa incheie anul trecut cu profit, chiar
    daca, spune el, activitatea operationala a adus bani. “Am pierdut
    opt milioane de euro din cauza stocului mare de masini care a
    trebuit finantat in conditiile in care leul s-a depreciat cu mai
    mult de 20%. A trebuit sa acceptam si sa mergem mai departe”,
    spunea recent Schmidt intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.

    Ceea ce nu pot accepta insa dealerii marcilor premium precum
    Audi, BMW sau Mercedes este mutarea clientilor catre service-urile
    independente, considerate mai ieftine, dupa ce expira perioada de
    garantie pe timpul careia clientii sunt obligati potrivit
    contractului sa isi faca reviziile in cadrul service-urilor de
    marca. Sau atunci cand sunt indrumati catre astfel de service-uri
    de catre societatile de asigurari.

  • Dupa blocuri suntem noi: reteaua Mic.ro promite investitii de peste 200 mil. euro

    Departe de iuresul din Rompetrol, am pus la punct in doar cateva
    luni liniile strategice ale acestui proiect”, declara, pentru
    BUSINESS Magazin, Dan Ionescu, care a ocupat pana in urma cu un an
    functia de director operational al grupului petrolier, fiind unul
    dintre primii directori recrutati de Dinu Patriciu.

    Dupa plecarea din Rompetrol, Ionescu declara ca se va ocupa de
    “o afacere personala”, iar in aprilie 2010 s-au vazut primele roade
    ale proiectului pus la punct vreme de cateva luni impreuna cu o
    echipa “mare, de 10-12 oameni”: s-au deschis in Bucuresti primele
    magazine Mic.ro.



    Reprezentantii retelei, care a inaugurat
    magazine intr-un ritm galopant – nu mai putin de 73 pana in prima
    saptamana din august -, au preferat sa pastreze tacerea luni in
    sir. “Am preferat sa facem ceva concret inainte de a comunica”,
    justifica Ionescu acum, cand lantul de magazine se apropie de 100
    de spatii. Luna trecuta, Mercadia, operaorul retelei Mic.ro, a
    preluat cele 31 de spatii ale retelei MiniMax Discount, cu vanzari
    anuale de 45 de milioane de euro. Dan Ionescu spune ca are mai
    multe oferte pe masa din partea retailerilor prezenti pe piata, dar
    nu a dorit sa ofere alte detalii.

    Decizia de a investi in acest domeniu se datoreaza, in
    principal, faptului ca “am vazut aceasta oportunitate, in urma unor
    studii”, sustine el. Pe de o parte, factorul pozitiv era ca pe
    piata nu a existat pana acum un lant de magazine de cartier; de
    cealalta parte, riscul era ca renumele acestui canal de vanzari
    este inferior, in perceptia consumatorilor, fata de cel al marilor
    magazine din comertul modern, din cauza varietatii mai mici a
    produselor si din cauza preturilor de multe ori mai ridicate.

    Ionescu spune despre proiect ca este ambitios, avand ca tinta o
    retea de 300 de spatii pana la sfarsitul anului si nu mai putin de
    2.000 pana la sfarsitul lui 2011. “Nu ne vom opri nici atunci”,
    spune Ionescu increzator si zambind parca usor amuzat de reactia de
    neincredere pe care au avut-o, la prezentarea proiectului,
    reprezentantii retelei Metro Cash & Carry, principalul furnizor
    pentru marfa din spatiile Mic.ro.

    Comerciantii de cartier sunt intre cei mai importanti clienti ai
    retelelor cash & carry, iar cel mai puternic executiv din
    comertul romanesc, Dusan Wilms, directorul Metro Romania si
    Bulgaria, declara recent ca “magazine traditionale vor exista
    intotdeauna”.

    In 2009 au fost insa inchise peste 1.000 de magazine de
    proximitate (chioscuri, magazine generale si magazine din
    benzinarii), asa incat la sfarsitul anului au ramas cu totul in jur
    de 13.500 de astfel de spatii, arata un studiu realizat de compania
    de cercetare de piata MEMRB.

    Pentru cateva categorii de produse – lactate, panificatie si
    mezeluri – Mic.ro are incheiate contracte direct cu furnizori.
    Ideea de a avea un furnizor principal in Metro tine de faptul ca
    “am vrut sa avem un concept unitar, nu sa facem o ciorba”; daca ar
    fi incheiat contracte cu mai multi furnizori de bauturi, de
    exemplu, fiecare ar fi vrut sa aiba un spatiu de expunere
    personalizat, de pilda cu spatii frigorifice.

    Investitia medie pe magazin este de 100.000 de euro, suma ce
    include si fondul de marfa, pe rafturile magazinelor cu o suprafata
    cat o garsoniera confort unu (50 mp) fiind asezate in medie 2.000
    produse, cam cate are si un magazin de tip discount, ca Plus, Penny
    sau MiniMax. Vanzarile previzionate pentru anul in curs se plaseaza
    la 14 milioane de euro, iar cele de anul viitor in jurul valorii de
    300 de milioane de euro.

  • Capital Economics: Cresterea economica revine in Romania “cel mai devreme in 2013”

    “Remanierea guvernamentala subliniaza situatia politica
    tensionata si divergentele adanci din Parlament asupra masurilor de
    austeritate”, a declarat Oxley, citat de AP.

    Analistii considera ca evenimentele care au dus la remaniere au
    tinut mai mult de politica decat de reforma, intrucat decizia de a
    schimba sase ministri ar fi o incercare de a creste sprijinul
    popular pentru un guvern ale carui rate de popularitate au scazut
    pana la 13% in sondajele de opinie. Premierul Emil Boc nu a
    remaniat niciun ministru de etnie ungara, adauga AP, de presupus
    pentru ca se intemeiaza pe sprijinul lor in Parlament. Opozitia
    social-democrata are intentia de a ataca Guvernul cu o motiune de
    cenzura, insa sansele ei sunt neclare atata vreme cat UDMR sprijina
    Executivul.

    Capital Economics a formulat de-a lungul ultimului an o serie de
    previziuni mai pesimiste in privinta economiei decat prognozele
    oficiale. FMI, ale carui prognoze sunt insusite de Guvern,
    estimeaza ca Romania va incheia anul acesta o scadere a PIB de 2%,
    urmata de o crestere intre 1,5% si 2% in 2011 si de o evolutie si
    mai buna in 2012.

    Pentru moment, impresia de instabilitate politica a fost
    inlaturata prin numirea imediata a unor noi ministri in locul celor
    remaniati, insa mediul investitorilor a retinut ca titularii de la
    Economie si Finante, Ion Ariton si Gheorghe Ialomitianu, nu sunt
    nume cunoscute in Romania si ca au fost adusi pe criterii strict
    politice, dupa ce presa straina a reluat afirmatia ex-ministrului
    Sebastian Vladescu potrivit careia scoaterea sa din functie “a fost
    o decizie politica si cred ca a fost o greseala”.

    Ar trebui sa fie ingrijorati investitorii? Aceasta depinde de
    cat de corecta e afirmatia lui Vladescu, crede Chris
    Bryant    , unul dintre autorii blogului specializat pe piete
    emergente al Financial Times. Intrebarea e insa daca remanierea va
    fi suficienta pentru a pune capat luptelor politice si a-i castiga
    prim-ministrului suficient timp si sustinere pentru a continua
    programul de reforme. Emil Boc dispune doar de o majoritate slaba
    in Parlament, iar daca Guvernul ar cadea in urma motiunii de
    cenzura a opozitiei, aceasta ar putea amana finantarea de la FMI,
    asa cum s-a intamplat anul trecut dupa criza precedentului cabinet
    Boc.

    “Ingrijorarea mea privind Romania este ca fostii ministri, care
    erau destul de eficienti, au fost inlocuiti din ratiuni pur
    politice, in timp ce noua ni se transmite ca noii ministri nu vor
    schimba politicile predecesorilor”, afirma Peter Attard Montalto,
    economist pentru pietele emergente la Nomura International Plc din
    Londra, citat de
    Bloomberg    .

    “Posibilitatea unor alegeri anticipate daca actualul guvern cade
    este foarte semnficativa”, adauga Montalto.

    Remanierea “este cu siguranta o veste negativa, dar depinde de
    cine pui in loc, asa incat s-ar putea transforma intr-o stire
    buna”, comenteaza insa Christian Tegllund Blaajberg, director de
    strategie al Saxo Bank. “In general, instabilitatea politica
    afecteaza pe termen scurt moneda si titlurile de stat; probabil vom
    vedea ceva volatilitate in tranzactii.”

    Intr-un scurt comentariu difuzat vineri, Nicolae Covrig, analist
    al Raiffeisen Bank Romania, a evaluat la randul sau efectele
    remanierii, afirmand ca “ne asteptam ca incertitudinea legata de
    planul de consolidare fiscala si de conditiile din acordul cu FMI
    sa persiste in perioada urmatoare, cu probabilitatea sa apara noi
    tensiuni politice. De aceea, estimarea noastra are in vedere un leu
    mai slab si rate ale dobanzii mai inalte”.

  • 2,7 milioane de clienti cumpara lunar produse din promotia Billa

    “Am decis ca programul sa nu aiba o perioada limitata de
    desfasurare, ci sa fie permanent”, declara Filip Cristescu,
    director de operatiuni al Billa Romania.Reteaua are 51 de
    supermarketuri in prezent si a realizat anul trecut o cifra de
    afaceri de 288 de milioane de euro, fata de 324 de milioane de euro
    in 2008. Pe segmentul supermarket mai sunt prezente in Romania
    retelele Mega Image, Carrefour Market, Primavara si retele
    dezvoltate de producatori romani – ca Agricola Bacau, Angst, si
    Cris-Tim.

  • Blue Air da afara piloti si insotitori de bord, in urma reducerii capacitatii de zbor cu 33%

    “Urmeaza un proces de disponibilizare, in urma caruia vor pleca
    in special piloti si insotitori de bord, in conditiile
    restructurarii flotei de avioane”, a declarat Ussama, care a mai
    adaugat ca in prezent sunt 780 de angajati in companie.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Europa se pregateste de o toamna furtunoasa




    Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
    euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
    demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
    citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
    noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
    euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.

    Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
    legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
    Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
    FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
    eventualitatea unor alegeri anticipate.

    “Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
    sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
    si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
    Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.

    In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
    parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
    impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
    Letonia, Romania si Ungaria.

    “Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
    sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
    deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
    Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
    considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
    banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
    mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
    orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
    parere comentatorii straini.

    Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
    difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
    in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
    vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
    multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
    fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
    de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
    regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
    politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
    nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
    la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.

  • Oltean: Nu ne putem permite sa sanctionam jurnalistii pentru ca nu manifesta simpatie fata de partid

    Deputatul Ioan Oltean a facut aceste declaratii dupa ce un
    jurnalist i-a cerut sa comenteze o declaratie a purtatorului de
    cuvant al PSD, deputatul Emil Radu Moldovan, care a acuzat ca, prin
    Ordonanta 58/2010, PDL a vrut sa sanctioneze presa ostila actualei
    puteri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu ne putem permite sa sanctionam un segment important, cel al
    jurnalistilor, doar pentru ca ei nu manifesta simpatie fata de
    partidul de guvernamant. Va asigur ca afirmatia PSD e rauvoitoare.
    Ea se inscrie intr-un comportament cu care ne-a obisnuit. Legea nu
    e perfecta. Sunt absolut de acord, dar eu nu cred ca aceasta lege
    are ca obiectiv sanctionarea jurnalistilor si nu cred ca o lege,
    indiferent cine o da, poate sa aiba un asemenea obiectiv. PSD
    neglijeaza un lucru – acela ca Ordonanta ajunge in Parlament si
    acolo poate fi corectata”, a spus Ioan Oltean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nici vara nu mai ajuta! Romanii au uitat de bere, sucuri si inghetata

    “Romanul va avea intotdeauna bani pentru mici si bere”, declara
    recent pentru BUSINESS Magazin Dusan Wilms, cel mai puternic
    executiv din comertul romanesc, seful Metro Cash & Carry. El se
    referea, astfel, la predispozitia nationala de a cheltui, chiar si
    in perioade cand economia nu mai duduie, ca pe vremuri. Iar caldura
    si-a spus clar cuvantul in vanzari, care au crescut odata cu luna
    iulie cu “5-25% fata de luna iunie, in functie de categoria de
    produse”, spune Andreea Mihai, director de marketing la
    Carrefour.

    Ea a precizat insa ca perioada economica dificila, cresterea TVA
    si masurile de reducere a veniturilor au determinat “o scadere a
    vanzarilor fata de luna iulie a anului trecut”. In cazul Carrefour,
    cel mai putin afectate au fost vanzarile de apa, bere si inghetata,
    in timp ce cremele de protectie solara, bauturile carbogazoase si
    chiar micii au avut mai mult de suferit.

    Pentru alti comercianti, chiar daca vanzarile n-au scazut, nici
    cresterile n-au fost pe masura celor asteptate. Ploile dese din
    acest an, inceperea tarzie a perioadei calde, banii mai putini din
    buzunar si zgarcenia vest-europenilor in cheltuiala si-au pus
    amprenta, deopotriva, si pe vanzarile de produse sezoniere din
    Romania. “Nu am inregistrat scaderi, dar avem dificultati in
    realizarea obiectivelor de crestere”, declara Grigore Horoi,
    presedinte al grupului de firme Agricola International, care a
    rulat anul trecut afaceri de aproape 98 de milioane de euro si a
    vandut circa 12% din productie la export. Nici berarii nu au prea
    multe motive de bucurie: “Volumele sunt per total mai mici”
    (Ursus), “Consumul s-a diminuat fata de perioada similara a anului
    trecut”, (Bergenbier), “Vara a intarziat” (Heineken).

    Asociata in mod consacrat cu temperaturile ridicate din
    termometre, nici macar inghetata nu s-a epuizat in stocurile
    producatorilor. Vasile Armenean, director general al Betty Ice, una
    dintre cele mai mari afaceri din domeniu, cu vanzari de aproape 19
    milioane de euro anul trecut, spune ca anul acesta a fost “foarte
    prost din punct de vedere al vremii”. Motivul e ca a plouat mult,
    au fost putine zile insorite, iar vanzarile de inghetata au fost
    afectate in mod negativ mai ales in intervalul mai-iunie. Patru
    luni din an (din mai si pana la sfarsitul lui august) aduc pentru
    producatorii de inghetata peste 70% din vanzari, declara Dimitris
    Mitrofanakis, country business manager la Nestlé Ice-Cream, liderul
    pietei.

    Vremea neprielnica este unul din principalii vinovati si in
    ochii berarilor. Tiberiu Mercurian, director de marketing al
    Bergenbier, cu afaceri anuale de 130 de milioane de euro, spune ca
    “dupa o incercare timida de canicula, a venit luna iulie, in care
    din 27 de zile a plouat in 21 – cel putin in Bucuresti”.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania,
    declara si el ca “anul acesta vara s-a lasat destul de mult
    asteptata, iar cateva zile de canicula in Bucuresti in fiecare an
    sunt obisnuite”. El nu a dorit sa comenteze insa pe marginea
    felului cum au evoluat vanzarile companiei. Anul trecut, compania a
    realizat o cifra de afaceri de circa 213 milioane de euro, in
    scadere cu 5% in euro si in crestere cu 9% in lei fata de
    rezultatele din 2008.