BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Momentul ideal pentru tranzactii in asigurari

    Acum trei ani, pe piata de asigurari incepea o serie de
    achizitii interesante, in conditiile in care jucatorii
    internationali voiau sa se extinda in Romania, iar actionarii
    locali primeau oferte de nerefuzat. Era plin de oportunitati si de
    o parte, si de cealalta. Nu banii erau problema, ci cat de
    convingatori puteau fi unii si cat de usor de convins altii. Acum,
    cei care cumpara sunt singurii avantajati, pentru ca tranzactiile
    se fac la preturi la care nici nu ar fi visat in perioada exploziva
    a pietei. Mai mult chiar, marii investitori sunt bombardati zilnic
    de antreprenorii care cauta sa-si vanda afacerea.


    Majoritatea celor ce cauta cumparatori au nevoie urgenta de
    lichiditati, iar altii sunt nevoiti sa vanda pentru ca altfel nu le
    ramane decat perspectiva falimentului. Un exemplu este tranzactia
    de la inceputul acestui an intre omul de afaceri Ioan Soloman si
    operatorul grec de outleturi Vismoto Trading.


    Soloman a vandut atunci afacerea pe care o infiintase cu multi
    ani in urma alaturi de sotia sa – lantul de supermarketuri Ethos.
    Se intampla intr-un moment cand avea nevoie disperata de
    lichiditati, dupa ce primise in anii trecuti oferte mult mai
    generoase, dar le-a refuzat. A spus pas fiecarei oferte, in
    asteptarea uneia si mai bune, pana cand a fost nevoit, in cele din
    urma, sa vanda singurului investitor dispus sa cumpere.

    Sunt insa si companii pentru care, la o prima vedere, problemele
    financiare nu sunt atat de mari incat sa justifice o astfel de
    decizie. Si totusi, nu au mai asteptat, abandonand logica dinainte
    de criza, dupa care inca un an sau doi ar fi adus neaparat inca un
    zero sau poate chiar doua la oferta investitorilor. Cea mai recenta
    tranzactie de pe piata asigurarilor a avut loc saptamana trecuta,
    atunci cand Eureko, liderul pietei de asigurari de sanatate, a
    vandut catre Centrul Medical Unirea spitalul privat Euroclinic.

    Evenimentul era asteptat de ceva vreme, in piata se vorbea inca
    de anul trecut ca olandezii de la Eureko ar vrea sa vanda, iar CMU
    era cu ochii pe toate clinicile private prin achizitia carora putea
    sa-si extinda reteaua. Ba, mai mult, oficialii celor doua companii
    spun ca discutiile erau chiar mai vechi de atat.

    “De patru-cinci ani discutam, dar negocierile au devenit mult
    mai aprinse in ultimele sase luni. Nopti intregi am negociat si am
    lucrat la incheierea acestei tranzactii, alaturi de echipe de
    avocati si auditori”, spune Wargha Enayati, directorul general de
    la CMU si cel care in urma acestei achizitii a ajuns sa conduca un
    lant de 126 de policlinici in toata tara, pentru care lucreaza
    peste 1.000 de medici.

    Despre pretul platit de cei de la Centrul Medical Unirea pentru
    Euroclinic nu a vrut sa vorbeasca niciuna dintre partile implicate.
    Doar Wargha Enayati a trasat doua limite care lasa enorm de mult
    loc imaginatiei – “intre zece si 50 de milioane de euro”, insa in
    piata se vorbeste ca pretul real este mai aproape de 10 milioane de
    euro decat de 50.

    Avand in vedere ca inaugurarea Euroclinic, acum cinci ani, s-a
    facut dupa investitii de circa 14 milioane de euro, se poate spune
    ca CMU a facut o afacere buna. In plus, portofoliul de clienti care
    vin de la Eureko nu este deloc de neglijat. Cei 8.000 de asigurati
    ai companiei sunt, in cele din urma, 8.000 de clienti care aduc
    venituri lantului condus de Enayati.

  • De ce trebuie sa-i punem pe medici sa aleaga intre stat si privat

    “Pacientul se duce la spitalul public, dimineata, i se fac analizele si este rechemat la clinica privata de catre acelasi medic, dupa-masa, unde mai este de multe ori si taxat.” Ministrul sanatatii, Cseke Attila, reclama recent ca pacientul care plateste contributie de sanatate plateste si taxa pentru un serviciu efectuat de spitalul public, pe banii spitalului public, de catre acelasi medic care lucreaza si in public, si in privat. Ministrul are in vedere ingradirea legala a posibilitatii medicilor de a lucra in ambele sisteme, iar proiectul de lege se afla in dezbatere publica.

    “E un proiect de lege exceptional. Trebuia facut de 20 de ani”, sustine Mihail Marcu, presedintele consiliului de administratie al MedLife, pornind de la principiul ca fiecare medic ar trebui sa aiba un loc caruia ii apartine, unde “are dulapul in care isi tine halatul”. Marcu spune ca MedLife are putini medici ce lucreaza in ambele sisteme, dar exista anumite zone de activitate unde se completeaza garzile si specialitati pentru care e greu sa aiba medic permanent intr-o clinica. “Cand ai chiar medici pentru specialitatile de baza care vin si pleaca, atunci e cam mult. Migratia medicilor intre sisteme ne-ar aduce si noua deservicii”, marturiseste Marcu.

    BUSINESS Magazin scria la finele lunii mai, dupa ce presedintele Traian Basescu anunta reducerea cu 25% a fondului de salarii pentru aparatul bugetar, ca medicilor le raman doua variante pentru a se descurca cu banii pe care ii castiga: sa colaboreze cu sectorul privat sau sa plece din tara.

    A doua varianta a fost si ramane cea mai mediatizata, avand in vedere ca exista suficienta cerere: la nivelul Europei de Vest, ca si in Romania, exista o lipsa acuta de medici si, potrivit Colegiului Medicilor, ar fi nevoie de circa 150.000 de doctori pentru ca sistemul de sanatate occidental – tarile din UE10 – sa functioneze la parametri corespunzatori. Medicii din Romania nu ezita sa ia in calcul o eventuala emigrare: din 2007 si pana in iulie 2010, peste 8.000 de medici, dentisti si farmacisti au primit certificate de conformitate ca sa lucreze in strainatate, iar 2.000 au depus cereri, potrivit unei statistici a Ministerului Sanatatii.

    “Sunt dispusi sa plece chiar si cei de 50 de ani. E pacat de acestia, pentru ca au si experienta considerabila, iar statul cheltuieste bani pentru formarea lor”, comenteaza Cristian Hotoboc, presedintele Aliantei pentru Sanatate din Romania. Medicii pleaca din orasele mici inspre cele mari, iar din cele mari in afara tarii, unde isi gasesc imediat loc de munca. “Un medic care a plecat de curand in Marea Britanie imi spunea ca n-a castigat in viata lui cat castiga acum.”

    Mai potrivita pentru multi doctori este insa varianta de rezerva, aceea de a profesa in mediul privat din tara. Cu toate ca nici clinicile particulare nu puteau prelua pana acum un numar foarte mare de medici, posibilitatea de a interzice prin lege colaborarea cu cele doua sectoare simultan ii pune din nou pe medici sa aleaga, atata vreme cat dupa taierile de leafa din vara, cei angajati la stat vor ramane cu 2-3.000 de lei salariu si e greu de estimat cati dintre ei se vor descurca cu acesti bani. Cum spune presedintele Colegiului Medicilor din Romania, profesorul Vasile Astarastoae, atata vreme cat aproape 20% din medici lucreaza atat in sistemul public, cat si in cel privat, obligarea lor sa aleaga intre cele doua va aduce mari prejudicii, pentru ca doctorii cu notorietate vor pleca acolo unde sunt mai bine platiti, adica in privat.

  • FMI lauda politica fiscala si monetara a statului, Romania primeste inca 884 mil. euro din creditul stand-by

    Consiliul Executiv al FMI a aprobat eliberarea imediata
    a urmatoarei transe de imprumut pentru Romania, in valoare de 884
    milioane de euro, ceea ce ridica totalul sumelor oferite Romaniei
    la circa 11,27 miliarde de euro. Consiliul a aprobat si derogarea
    Romaniei de la tinta cantitativa privind nivelul arieratelor
    statului la sfarsitul lui iunie, tinta care facea parte din
    conditiile de eliberare a urmatoarei transe de imprumut si care nu
    a putut fi indeplinita.

    Portugal apreciaza ca “trebuie acordata o
    atentie prioritara rezolvarii definitive a problemei arieratelor,
    prin imbunatatirea disciplinei platilor in economie” si ca trebuie
    asigurata continuitatea ajustarii fiscale, prin “prudenta la
    capitolul cheltuielilor bugetare” si continuarea reformelor
    structurale – reforma pensiilor, a sistemului salariilor, a
    administrarii fiscale, a asistentei medicale si orin restructurarea
    companiilor de stat.

    De asemenea, “inceputul reformelor pe piata
    muncii si in domeniul protectiei sociale va duce la cresterea
    productivitatii si va asigura canalizarea resurselor limitate de la
    buget catre cele mai vulnerabile categorii sociale”.

    In privinta politicilor monetare si fata de
    sectorul financiar, Portugal considera ca acestea au fost “corect
    de prudente si proactive, contribuind la asigurarea stabilitatii
    financiare”. Recenta crestere a inflatiei dupa majorarea TVA “face
    necesara prudenta in planurile de relaxare a politicii
    monetare”.

    Este de asteptat ca BNR sa mentina nivelul
    actual al dobanzii de politica monetara, la 6,25%, cu ocazia
    urmatoarei sedinte a comitetului de politica monetara al BNR,
    apreciaza Nicolae Covrig, analist in cadrul Raiffeisen Bank
    Romania. “Nu este exclusa insa o reducere a ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor”, adauga Covrig.

    Sistemul bancar ramane “lichid si bine
    capitalizat, insa o vigilenta continua in supravegherea financiara
    este esentiala pentru a asigura rezistenta acestuia fata de
    turbulentele regionale si fata de cresterea volumului de credite
    neperformante”, mai spune Murilo Portugal.

    Numarul debitorilor la banci, persoane fizice,
    care au credite neperformante a crescut cu 80% in intervalul
    decembrie 2008 – iunie 2010, potrivit recentului Raport de
    stabilitate financiara, publicat de BNR. Unul din zece debitori
    persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza
    in medie 1,4 credite restante peste 90 de zile.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea
    anul acesta cu 2%, pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de
    circa 1,5%. “In al treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o
    mica scadere, pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect
    negativ temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o
    reluare a cresterii”, a declarat recent Tony Lybek, reprezentantul
    FMI pentru Romania si Bulgaria.

    Acordul de imprumut stand-by, in valoare
    totala de 13,15 miliarde de euro, a fost semnat la 4 mai 2009 si
    prevede accesul Romaniei la 1.111% din cota sa de participare in
    cadrul fondului de resurse al FMI.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65
    miliarde de euro din creditul stand-by care expira in primavara
    anului viitor, fiind in continuare cel mai mare debitor fata de
    FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

  • O noua meserie: detectivul de fraude financiare. Sase trasaturi ale infractorului de la privat

    Cazurile cele mai recente vin din lumea institutiilor
    de credit. Numai in ultimele patru luni, trei astfel de fraude
    financiare au fost detaliate de presa, cel mai important prin
    prisma sumei delapidate fiind cel de la sucursala Credit Europe
    Bank din Brasov.

    Peste 85% din infractorii cu “guler alb” nu au
    la activ nicio condamnare, iar hotii raman nedetectati, in medie,
    18 luni. Hotul corporatist este, de regula, unul dintre angajatii
    vechi si deosebit de inteligent. Lucreaza mult, adesea si in
    vacanta, si de acasa. Se imbolnaveste rar si nu efectueaza intregul
    concediu legal.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Statul roman permite inexplicabil preturi in euro, desi moneda nationala este leul

    Din cauza gradului mare de “euroizare” a economiei –
    care inseamna ca preturile de consum reactioneaza instantaneu la
    socurile pe curs – Banca Nationala nu isi poate utiliza acum
    politica monetara pentru a sprijini economia care nu reuseste sa
    iasa din recesiune, considera analistii. In conditiile in care
    preturile pentru cele mai importante bunuri – locuinte si
    autovehicule – sunt exprimate in euro, oamenii au fost impulsionati
    sa se imprumute tot in euro, ramanand astfel expusi fata de
    fluctuatiile cursului valutar.

    Practic, BNR nu poate sa dea drumul la
    lichiditati in economie, de teama ca va genera astfel o depreciere
    a cursului, care va lovi inclusiv in stabilitatea sistemului
    bancar.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Vanzarile G’Market din 2009 au fost cu 45% mai mici decat in 2008

    In 2009 si pierderile inregistrate de companie s-au adancit,
    crescand cu peste 100%: daca in 2008 pierderile erau de circa 1,5
    milioane de euro, anul trecut au deparit 3,6 milioane de euro.

    Lantul G’Market are acum la sase spatii, conform informatiilor
    listate pe site-ul companiei, din care trei in Bucuresti, doua la
    Iasi si unul in Focsani.
    Pe piata romaneasca, cele mai mari retele de supermarketuri sunt
    operate de Carrefour (Carrefour Market), Billa si Mega Image.

  • Cele mai inedite proiecte de trenuri. Vezi aici castigatorii de la Berlin (SLIDESHOW)

    Designul propus de Saakyan pentru trenuri de suprafata pe rute
    de distanta medie sau lunga a impresionat imediat juriul. Conceptul
    consta intr-o camera flexibila cu scaune si mese mobile, alaturi de
    spatii linistite si zone libere luminate natural prin peretii
    uriasi din sticla. “Mi-a placut faptul ca pot interactiona cu
    designeri din toate colturile lumii si pot schimba idei pe
    platforma online”, a declarat castigatorul la primirea premiului.
    Mai exact, un cec de 2.000 de euro din partea presedintelui
    Bombardier Transportation, Andre Navarri.

    Premiul al doilea i-a revenit italianului Stefano Ivan
    Scarascia. Conceptul dezvoltat de tanarul student a fost pe gustul
    comunitatii de pe internet, fiind practic cel mai votat proiect din
    cele inscrise pe portalul competitiei. “Sawtooth” e de fapt un
    prototip de metrou lipsit de barele de care se tin, de regula,
    pasagerii. Totul pentru a se evita raspandirea microbilor intre
    calatori.

  • Alessandro Profumo pleaca din fruntea grupului UniCredit; au inceput speculatiile privind succesorul sau

    Printre posibilii succesori ai lui Profumo se numara, conform

    primelor informatii     publicate de presa internationala, bancheri
    ca Matteo Arpe, fost CEO al bancii Capitalia, care a fost cumparata
    de UniCredit in 2007, sau Claudio Costamagna, un fost executiv de
    la Goldman Sachs.

    Grupul ar putea apela insa si la un candidat din interior, in
    special din randul celor patru fosti adjuncti ai lui Profumo –
    Sergio Ermotti, responsabilul de activitatea de banca de
    investitii, Paolo Fiorentino, responsabilul de operatiuni globale,
    Roberto Nicastro, seful operatiunilor de retail, sau Federico
    Ghizzoni, seful operatiunilor din Europa Centrala si de Est.

    Demisia lui Profumo, bancherul care conducea
    grupul din 1997 si care l-a transformat dintr-o banca locala
    intr-unul dintre gigantii financiari europeni, cu activitate in 22
    de tari si o capitalizare bursiera care a crescut de la 1,5 la
    circa 37 de miliarde de euro, a dus la scaderea actiunilor
    UniCredit cu peste 2% inca de la inchiderea de marti a burselor,
    cand incepuse reuniunea Consiliului Director.

    Motivul, cunoscut de ceva timp in piata, se
    leaga de
    nemultumirea actionarilor     si a unor politicieni fata de
    politica agresiva a lui Profumo de majorare a capitalului si de
    emitere de obligatiuni, in urma careia structura actionariatului
    s-a schimbat, ajungand sa includa si fondul suveran al statului
    libian, Autoritatea Libiana pentru Investitii, si Banca Centrala a
    Libiei, ambele in total cu 7,4% din capital. Conform statutului,
    niciun actionar nu poate controla mai mult din 5% din drepturile de
    vot, iar autoritatile de reglementare a pietei studiaza acum in ce
    masura cele doua institutii libiene ar trebui sa fie privite drept
    o singura entitate. Ceilalti actionari semnificativi ai UniCredit
    sunt Aabar Investments, un fond de stat din Abu Dhabi, cu 4,9% din
    actiuni, si patru fundatii bancare italiene regionale (Verona,
    Torino, Bologna si Treviso), care impreuna au circa 10%.

    Au aparut nemultumiri si fata de stilul
    centralizat de management practicat de Profumo, 53 de ani,
    supranumit “Alexandru cel Mare” sau “Domnul Aroganta” pentru
    ambitiile sale de a creste mereu anvergura europeana a UniCredit si
    de a se detasa de competitori. Ambitiile au fost incununate pana
    acum de succes, din moment ce grupul a traversat bine criza
    financiara, fara a anunta pana in prezent nicio pierdere
    trimestriala si fara a apela la statul italian pentru sustinere.
    Faptul ca Profumo a permis consolidarea pe tacute a participatiei
    libiene la capitalul UniCredit a fost insa sanctionat de actionari,
    in special de cei cu legaturi cu Liga Nordului, formatiune
    separatista de a carei sustinere depinde insa stabilitatea
    guvernului Berlusconi.

    Statul libian a avut o participatie la
    UniCredit inca din 1997, cu 0,56%, insa abia in octombrie 2008 a
    ajuns la o participatie notabila (4,23%). Pe atunci, intrarea
    libienilor era privita ca un semn de incredere in grupul italian,
    mai ales ca in 2009, acestia au sustinut UniCredit cumparand
    obligatiuni de 250 de milioane de euro intr-o perioada in care
    grupul italian era amenintat de o criza de lichiditate. Cresterea
    participatiei statului libian este vazuta insa de politicienii
    Ligii Nordului drept un atac la intentia lor de a-si consolida
    influenta asupra institutiilor de credit din nordul dezvoltat al
    Italiei. Unii politicieni din Liga au acuzat
    chiar Libia     ca ar vrea sa preia complet controlul UniCredit,
    (ceea ce Tripoli a dezmintit oricum), lezand astfel direct
    sentimentele lor nationaliste.

  • Palatul Parlamentului, vizitat de 400 de turisti zilnic – de doua ori mai putin decat Parlamentul din Budapesta

    Cladirea a atras 98.158 de turisti in primele opt luni
    ale anului, mai putin cu 7% fata de aceeasi perioada a anului
    trecut. Anul trecut, Palatul Parlamentului a primit 152.107
    vizitatori, fata de 300.000 de vizitatori, cat a primit cladirea
    Legislativului din Budapesta, care ocupa o suprafata construita de
    18.000 de metri patrati, de aproape patru ori mai mica decat a
    Palatului Parlamentului.

    Dintre turistii sositi sa vada cladirea,
    78.326 sunt straini, restul romani.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Bd. Magheru ocupa locul 47 in topul celor mai scumpe artere comerciale din lume, dupa chirie

    Chiria anuala din aceasta zona din Bucuresti era, in iunie 2009,
    de 777 de euro pe metru patrat, in scadere cu circa 20% fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, continuand ritmul descendent
    inceput inca din 2008.

    Artere comerciale din orase aflate in centrul si estul Europei
    care s-au plasat inaintea Bulevardului Magheru se afla, in ordine,
    in Moscova (locul 15), Praga (locul 27), Budapesta (locul 37) si
    Varsovia (locul 40), potrivit raportului Main Streets Across The
    World 2010.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro