BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • De ce nu vor romanii sa-si doneze organele

    Discutia despre transplantul de organe poate parea cazuta din
    avion, atat timp cat painea pentru a doua zi e problema de baza in
    cele mai multe dintre familiile din Romania. Citam in primavara
    acestui an un studiu al Guvernului din care reiesea ca un sfert
    dintre cetateni nu au bani nici macar pentru strictul necesar, iar
    patru din zece traiesc cu bani de la o luna la alta. De mentionat
    ca studiul fusese realizat inainte ca efectele crizei sa se resimta
    cu adevarat. Si totusi, chiar in clipa cand cititi aceste randuri,
    un bolnav, tanar sau in varsta – nu conteaza, pentru ca vorbim de o
    viata de om – asteapta pe patul de spital ficatul sau rinichiul de
    care atarna ultima lui sansa. Iar chestiunea donarii de organe a
    revenit in atentia opiniei publice dupa ce Ministerul Sanatatii a
    anuntat ca din 2011 va emite cardurile de sanatate pentru
    populatie. Proiectul de lege prevede, printre altele, si inscrierea
    pe cardul national de sanatate a calitatii de donator de organe.
    Iar pentru cei care nu doresc sa doneze va decide in cele din urma
    familia.


    Cand am intrebat-o pe Stela, o tanara de 23 de ani, daca si-ar
    dona organele dupa moarte, privirea ei s-a ferit instantaneu de
    ochii mei. Zice ca nu prea stie daca ar face sau nu un asemenea
    gest, dar inclina spre un raspuns negativ: “Eu cred mult in faptul
    ca trebuie sa te duci intreg pe lumea cealalta si ma gandesc mult
    la reincarnare”. E ceea ce o retine, insa, intrebata ce verdict le
    va da celor care ii vor cere pozitia in mai putin de doua luni
    pentru cardul de sanatate, raspunde: “O sa-i intreb daca pot sa
    spun <nu> si apoi sa revin”. Motivul invocat de Stela pare
    ciudat, dar macar ea are un motiv, atata vreme cat jumatate dintre
    romanii care refuza donarea raspund sec “nu stiu” la intrebarea de
    ce refuza.


    Opinia Stelei e impartasita de multi respondenti ai
    Eurobarometrului realizat de Comisia Europeana. Mai exact,
    neincrederea in sistem si teama de manipularea corpului uman sunt
    motivele principale invocate de europenii care sunt contra donarii
    de organe. Totusi, aproape o treime din cei ce se impotrivesc
    donarii propriilor organe sau ale rudelor sunt incapabili sa
    gaseasca un motiv logic de a justifica refuzul. Privind inspre
    Romania, putem observa o situatie cel putin surprinzatoare, cat
    timp doar unul din trei romani si-ar dona organele, iar 17% dintre
    subiecti raspund cu “nu stiu” la intrebarea “din ce motiv nu doriti
    sa va puneti la dispozitie organele pentru transplant”. Un alt
    raspuns dat de concetatenii nostri face trimitere la cele sfinte,
    iar ponderea celor ce refuza sa doneze din motive religioase este
    de 17%, cea mai mare pe ansamblul UE.

    Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, sociologul Mircea Kivu
    sustine ca educarea oamenilor in legatura cu transplantul de organe
    a inceput in Europa Occidentala in urma cu 30 de ani, in timp ce,
    la noi, exista nenumarate semne de intrebare legate de conditiile
    in care se face. Sau, mai precis, e vorba de o lipsa de informare,
    pe de-o parte, dar si de un grad scazut de solidaritate fata de cei
    din jur. “Transplantul e un caz extrem, dar nu vorbim de
    solidaritate nici macar in situatii simple, cum ar fi protestele
    sindicale.” Potrivit sociologului, spiritul de solidaritate e mai
    redus in randul romanilor pentru simplul fapt ca dupa zeci de ani
    de comunism in care s-a indus o falsa imagine a solidaritatii s-a
    ajuns brusc in extrema cealalta, cand “nimanui nu-i mai pasa de
    nimeni”. Kivu constata si absenta unui punct de vedere ferm al
    Bisericii Ortodoxe Romane, care a sugerat ca nu ar fi tocmai in
    favoarea acestor transplante. Iar in lipsa unei reactii ferme a
    inaltilor prelati, apartinatorii pacientului aflat la limita
    supravietuirii refuza recoltarea organelor sale, din motive
    religioase.

  • Romania, una dintre cele mai atractive tari din lume pentru investitorii in energia verde

    Conform punctajului intocmit de Ernst & Young, Romania a
    intrat in top direct pe locul 22, cu 43 de puncte. indicand
    potentialul tuturor surselor de energie verde (eoliana, solara,
    geotermala, biomasa si infrastructura aferenta tuturor acestora).
    Cele mai atractive domenii, din punctul de vedere al
    investitorilor, sunt energia eoliana terestra (48 de puncte),
    energia solara (40 de puncte), biomasa (43) si infrastructura de
    energie verde in general (43 de puncte).

    Studiul firmei de consultanta mentioneaza proiectul de 1,1 miliarde
    de euro al CEZ de la Fantanele – Cogealac, cel mai mare proiect
    eolian din Europa, precum si cele anuntate de Iberdrola, Enel,
    Energias de Portugal, RWE si Verbund.

    Maximul de puncte posibile (76) l-a adunat China pentru potentialul
    de investitii in energie eoliana, in conditiile in care autorii
    studiului Ernst & Young noteaza ca aproape una din doua turbine
    eoliene terestre din lume va fi instalata anul acesta un China.
    Autorii studiului noteaza ca factor favorabil faptul ca Romania are
    intre cele mai bune conditii pentru dezvoltarea de proiecte eoliene
    din Europa, cu un potential anual de 23 TWh, iar ca factor
    defavorabil intarzierile in adoptarea legislatiei care ar introduce
    “stimulente extrem de atractive” pentru investitorii in energia din
    surse regenerabile.

    Tara asiatica se situeaza insa de departe pe primul loc in
    clasament, cu 71 de puncte pentru potentialul tuturor surselor
    regenerabile, urmata de SUA cu 66 de puncte, Germania si India
    (63), Marea Britanie (62) si Italia (61). SUA s-a aflat neintrerupt
    pe primul loc in topul Ernst & Young din noiembrie 2006 pana in
    mai 2010, insa acum a coborat pe locul secund, din cauza efectelor
    crizei financiare si a incertitudinilor privind politica energetica
    pe termen mediu si lung.

    Din top 10 mai fac parte Franta, Spania, Canada si Portugalia,
    toate cu mai putin de 60 de puncte. In privinta topului celor 30,
    fata de editia precedenta Cehia a iesit din clasament, din cauza
    decizie parlamentului de a reduce semnificativ subventiile pentru
    energia solara.

    Alaturi de Romania, ceilalti nou-intrati in top sunt Coreea de Sud
    (locul 18), Egiptul (locul 22, tot cu 43 de puncte) si Mexicul
    (locul 25). Din Europa de Est, in top exista o singura prezenta,
    cea a Poloniei (locul 16, cu 47 de puncte scor de ansamblu).

  • CE: Cererea interna redevine motorul cresterii economice abia in 2012. Pana atunci mizam pe exporturi

    Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB
    si un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata
    financiara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru
    o eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in
    raport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,
    cu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica
    redresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la
    minime istorice.

    In acelasi timp, cheltuielile de investitii “au fost afectate
    drastic de incertitudinea politica” si de primele de risc inca
    ridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.

    Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza
    puternic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de
    efectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic
    in prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta
    tendinta este de asteptat sa continue.

    CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca
    in estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta
    de o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin
    exporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene
    va sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea
    conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare
    a transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au
    scazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se
    stabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul
    anului in curs.

    Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si
    o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de
    10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea
    ajustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al
    creditelor neperformante aproape de 12%.

    Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste
    cresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar
    urma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la
    masura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.

    RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA

    Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se
    majoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada
    usor in 2011-2012. “Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,
    din cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii
    concedierilor in sectorul public”, apreciaza expertii europeni,
    care considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o
    problema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie
    informala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este
    ridicata.

    In privinta finantelor publice, “Romania continua sa fie afectata
    de flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii”,
    constata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul
    anului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%
    anul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,
    fara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele
    zonei euro.

    Comisia Europeana considera ca “exista riscuri substantiale care
    pot periclita calea consolidarii fiscale”, in special legate de
    presiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de
    austeritate si a reveni la politici imprudente in materie de
    cheltuieli – politici care, “daca pe termen scurt pot oferi un
    oarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor
    insemna o reducere severa a potentialului de crestere a
    economiei”.

    Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a
    economiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu
    4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia
    (cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele
    mai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia
    (4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).

    CUM NE COMPARAM

    In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia
    Romaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si
    Olanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia
    (3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza
    scadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu
    1%).

    Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%
    la anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%.

  • Romania, excedent de 477 mil. euro in comertul cu Africa de la inceputul anului

    Romania a exportat catre tarile africane in acest interval
    bunuri in valoare de 680 de milioane de euro, in crestere de la 533
    de milioane in aceeasi perioada a anului trecut, si a importat de
    203 milioane, in crestere de la 186 de milioane.

    Cele mai mari valori ale excedentului in relatia cu tarile africane
    le-au consemnat Germania (3,9 miliarde de euro), urmata de Franta,
    Suedia, Cehia, Belgia, Finlanda, Ungaria si Romania. La polul opus,
    deficite mari in aceasta relatie comerciala au avut Italia (un
    minus net de 9,2 miliarde de euro), Spania, Olanda, Marea Britanie
    si Portugalia.

    Conform datelor INS, Romania a incheiat primele noua luni cu un
    deficit comercial total de 6,89 miliarde de euro, in scadere cu
    3,45% fata de aceeasi perioada a anului trecut, rezultat dintr-un
    plus de 26,5% al exporturilor, raportat la o crestere cu doar 18,9%
    a importurilor.

    Comertul cu tarile africane reprezinta 9% din volumul total al
    comertului de bunuri al UE27. Pe ansamblul primelor noua luni din
    2010, UE a avut un deficit de 5,5 miliarde de euro in relatia cu
    aceste tari, rezultat din exporturi de 90,2 miliarde de euro, in
    crestere de la 79,2 miliarde in aceeasi perioada a anului trecut)
    si importuri de 95,7 miliarde, in crestere de la 79 de
    miliarde.

    Cei mai mari exportatori europeni in Africa sunt Franta (20 de
    miliarde de euro in primele noua luni din 2010), Germania si
    Italia, iar principalele destinatii de export sunt Africa de Sud
    (16 miliarde), Algeria si Egipt. Cel mai mare exportator african
    catre Europa ramane Libia (20 de miliarde), urmata de
    Algeria.

    UE exporta in Africa in principal masini si vehicule (35,8 miliarde
    de euro), dar si petrol, medicamente si cereale, si importa in
    primul rand petrol si gaze (54,9 miliarde de euro), precum si
    diamante.

  • Reteta toamnei: Morcovi, cartofi si profit

    Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultura si a ales in locul
    unei cariere de avocat sa continue traditia de familie, ocupandu-se
    de agricultura, asemenea tatalui si bunicului sau. Dar la un alt
    nivel. A infiintat firma Big Land, in 2002, si a ajuns anul trecut
    la o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si un profit de 140.000
    de euro. Prin comparatie cu cifrele de vanzari ale unui producator
    de bere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a
    ajunge la vanzari de cateva milioane de euro pe an, firma a pompat
    ani in sir tot profitul in investitii, si-a construit depozite si
    incarca zilnic camioane intregi de morcovi, cartofi, telina si alte
    legume.

    “In fiecare zi vin dupa marfa camioanele care incarca in jur de
    20 de tone numai pentru piata Obor din Capitala”, spune Florin
    Stoian. Are 34 de ani si a urmat cursurile Facultatii de Drept
    pentru ca tatal sau i-a spus ca despre agricultura il poate invata
    el orice. Fiind insa implicat in agricultura, alaturi de tatal sau,
    a decis ca are nevoie de studii cu specializare in domeniu, asa ca
    s-a inscris la cursurile Facultatii de Agronomie, Managementul
    Dezvoltarii Rurale.

    Toata afacerea familiei Stoian, care se leaga de legumele care
    ajung in cosurile cumparatorilor sub numele de Ferma Stoian –
    Legume Romanesti, se leaga de cele cinci hectare de teren pe care
    le-au primit cand s-au impartit terenurile, dupa Revolutie. Tatal,
    bunicul si acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune in
    agricultura, dovada si preferinta celui mai tanar de a lucra in
    domeniu in locul unui cabinet avocatial. Familia cultiva inca
    dinainte de 1989 rosii, ardei si vinete pe 3.000 mp pe care ii
    aveau in proprietate, iar odata cu improprietarirea le-a fost usor
    sa aleaga ce au de facut cu terenul. Mai cu seama ca zona din
    Constanta este recunoscuta pentru culturile de acest tip. Asa ca au
    cultivat si mai multe legume, iar “in 1994 am avut vanzari grozave,
    pentru ca am cultivat varza, mai buna calitativ decat ce era in
    piete la acea vreme”, isi aminteste cu placere Florin Stoian, care
    atunci era licean.

    Cu banii castigati din recolta acelui an, tatal sau a luat
    primul tractor, “un Universal 650 nou pe care l-am cumparat cu un
    geamantan de bani, tot profitul dupa un an intreg de munca”. Cel
    mai tanar dintre Stoiani isi aminteste usor amuzat acum ca in urma
    cu 16 ani, cu tractorul cel nou si o remorca imprumutata, tatal sau
    s-a dus sa cumpere cartofii de samanta din Buzau.

    An dupa an, familia Stoian si-a crescut suprafata de teren,
    cumparand de la vecini. “Probabil si anul acesta vom cumpara in jur
    de 100 de hectare, pentru ca un vecin agricultor a dat faliment”; e
    o investitie pentru care ar fi nevoie de un buget intre 250.000 si
    500.000 de euro, dat fiind ca preturile la teren se plaseaza intre
    25 si 50 de euro centi. Familia a ajuns acum sa aiba in proprietate
    300 de hectare si sa lucreze in arenda alte 500. Cu 800 de hectare
    de teren cultivat, Stoian tatal si fiul au una dintre cele mai mari
    afaceri din domeniul productiei de legume din tara. “Anul trecut au
    fost cultivate doar 2.500 de ha cu legume, in timp ce in ultimul an
    de comunism suprafata totala era de 100.000 de ha”, declara Adrian
    Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si
    Dezvoltarii Rurale.

    Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familia
    Stoian, jumatate sunt cultivate cu legume, avand “o oferta foarte
    variata, pentru ca vrem ca la noi sa gaseasca clientii tot ce
    doresc, sa nu mai mearga si in alta parte”. Ferma Stoian produce
    toate legumele cu traditie de consum in Romania – morcov, ceapa,
    telina, cartofi, pastarnac. A infiintat firma Big Land in 2002 ca
    sa poata lucra cu facturi – “inainte prestam servicii in regim de
    persoana fizica”, isi aminteste antreprenorul. Primul depozit a
    fost construit in 2005, prin finantare proprie si credit bancar,
    investitia totala fiind de un milion de euro. |n acelasi an a
    cumparat utilaje la mana a doua din Olanda.

    In urma cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cu
    fonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro;
    printr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alte
    utilaje. Stoian vorbeste cu mare mandrie de depozite si in ochii
    unui neavizat ar putea parea putin straniu. Totusi, aceste depozite
    sunt exact piatra de incercare pentru un agricultor. Oricat de mare
    ar fi recolta, oricat de bune legumele, atat timp cat ele nu pot fi
    trimise catre magazine regulat, pe toata perioada anului,
    agricultorul nu poate sustine un contract.

  • Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV

    Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
    cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
    special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
    riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
    sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
    riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
    urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
    corporatii a ramas neschimbata.

    In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
    posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
    incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
    pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
    concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
    nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.

    Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
    care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
    este de 33%.

    La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
    releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
    trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
    mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
    si pentru cele imobiliare.

    La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
    preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
    toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
    loc o usoara imbunatatire.

    Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
    inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
    Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
    incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
    standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
    stimulata de concurenta din sectorul bancar.

    Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
    suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
    scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
    trimestru din 2010.

    Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
    populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
    treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
    mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
    negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
    respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
    creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.

    Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
    populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
    inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
    continuare sub valorile premergatoare crizei.

    Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
    aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
    primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
    companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
    din piata creditarii.

  • Bursa de la Bucuresti e inca in adolescenta

    Politie, cameramani, forfota. In fata sediului central al BNR
    din deja celebra strada bucuresteana Lipscani masinile se furisau
    una dupa alta. La fiecare oprire scurta, o cravata neagra se
    ascundea dupa usile inalte ale bancii. Intram si noi si suntem
    intorsi din drum, desi ora era zece fix. “Nu mai puteti intra. A
    sosit presedintele.” O asistenta dezorientata incerca sa le explice
    celor de la protocol ca a venit presa si nu-ntelege care e
    problema. Presedintele era de fapt cel de la Cotroceni, iar
    regulamentul BNR nu permite accesul dupa seful statului. Discutii
    contradictorii si protocolul a fost invins. Se deschid usile salii
    Mitita Constantinescu, locul unde a functionat pentru prima oara
    bursa, in 1995.

    La microfon, presedintele CA al Bursei de Valori Bucuresti,
    Stere Farmache, iar alaturi, la masa prezidiului, Mugur Isarescu,
    Traian Basescu si Gabriela Anghelache, presedintele Comisiei
    Valorilor Mobiliare. Farmache vorbeste despre rolul bursei in
    economie – consolidarea pietei de capital – si despre cat de
    important e ca acest motor al economiei “sa fie pus in miscare si
    sa contribuie la dezvoltarea afacerilor in Romania”. Or, sustine
    Farmache, oferta de titluri listate la bursa e “inadecvata si
    insuficienta”. Lipsesc companii importante, iar explicatia e ca
    autoritatile n-au urmarit in ultimii 15 ani sa privatizeze
    transparent, ci au cautat mai degraba investitori strategici. “S-a
    dovedit ca e un mit”, spune succint Farmache, care da exemplu
    Polonia, stat care a folosit agresiv piata de capital pentru
    privatizarea unor companii importante, iar rezultatele se vad “cu
    ochiul liber”. Polonia este una dintre tarile care au trecut cel
    mai bine prin recesiune, iar explicatia nu e greu de gasit: “O
    bursa bine capitalizata, capabila sa ofere o alternativa viabila de
    finantare fata de cea prin credite bancare”.

    Dupa ce a primit o medalie de onoare, ca toti ceilalti
    vorbitori, Isarescu a preluat cuvantul. Cateva vorbe despre
    transparenta, disciplina financiara si credibilitate – si putina
    istorie. Nu mai putin de 140 de banci isi aveau sediul in cartierul
    bancar din Micul Paris, in anii ’20-’30. “Noi aveam banca centrala
    cand in SUA sau Japonia nu se vorbea despre asa ceva.” Discursul
    despre aniversarea BVB a fost scurt, iar Isarescu a trecut rapid la
    ultimele semnale despre economia romaneasca. Cu o seara in urma,
    cand a ajuns acasa, Isarescu a vazut ca televiziunile “cantau,
    descantau si rascantau” declaratia lui Dominique Strauss-Kahn,
    directorul general al FMI, care spunea la o televiziune elvetiana
    ca intrarea in incapacitate de plata pentru state ca Romania,
    Grecia, Ungaria, Irlanda e “iminenta”. “Romania era si ea
    enumerata, dar in orice caz nu in primul rand, mai spre coada”, a
    contrat Isarescu avalansa de stiri din media. Dupa ce tocmai
    spusese zilele trecute ca tot felul de “trancanitori” se duc la
    televizor sa vorbeasca despre economie, iar “presa trebuie sa se
    disciplineze”, tonul lui Isarescu a fost si acum la fel de acid.
    Doar ca a venit ca turnat in anticiparea discursului
    prezidential.

    Traian Basescu a felicitat Bursa pentru cei 15 ani impliniti si
    a subliniat importanta pe care o acorda de multa vreme
    institutiilor financiare: “Pentru mine, evolutiile de la Bursa au
    fost un indicator care ma faceau sa fiu mai linistit sau mai
    agitat. In functie de asta poti sa-ti prefigurezi weekendul”. Fara
    sa spuna cand se va intampla, presedintele a anuntat scoaterea la
    vanzare a 10-15% din actiuni la mari companii precum OMV Petrom,
    Transelectrica, Romgaz, dar si cele ramase in portofoliul Fondului
    Proprietatii de Stat. Desi e seful statului de sase ani,
    presedintele a mai spus ca BVB si BNR nu pot fi performante in
    lipsa unui stat “prietenos”, iar evolutia celor doua entitati e
    totusi vizibila in pofida conditiilor dintr-o tara nereformata asa
    cum e Romania. Dupa ce in urma cu nici o luna, Basescu spunea
    despre Curtea Constitutionala ca e “penibila” tocmai la Consiliul
    Investitorilor Straini, acum ca tot se afla la aniversarea bursei,
    presedintele a atacat din nou, tot fara nici cea mai mica legatura
    cu evenimentul la care participa.

    A inceput cu cetatenii: “Romanii trebuie sa se obisnuiasca sa
    munceasca bine ca sa traiasca bine”. A continuat cu presa: “Romanii
    sunt pacaliti zilnic, sunt mintiti. O sa vedeti fete rujate, cu
    ochii cat cepele: «Se reduc salariile, sa le aducem banii,
    banisorii lor», subliniind ca «banisorii acestor oameni sunt luati
    cu imprumut pentru a fi platiti»”. Apoi au urmat politicienii:
    “Singurul lucru la care i-a dus capul a fost sa dubleze salariile,
    pensiile, sa inventeze 222 de categorii de ajutoare sociale. Atat
    i-a dus capul pe politicienii romani in timp de crestere exploziva,
    este adevarat, artificiala. Eh, s-a dezumflat”. Si a incheiat cu
    justitia: “Faptul ca instantele scriu legi prin hotararile pe care
    le dau e ceva mult mai grav decat intreaga criza politica”. In
    total 30 de minute, cat Isarescu, Farmache si Anghelache la un
    loc.

    Bursa a implinit 15 ani si totusi mai e mult de lucru ca sa-si
    arate varsta.

  • Harta distractiei din Centrul Vechi

    Daca in 2008 erau in Centrul Vechi putin peste 30 de localuri,
    2009 si 2010 au adus o triplare a numarului acestora, dar si un
    trafic incredibil de clienti pe stradutele mai mult sau mai putin
    pavate din interiorul patratului format de bulevardele Regina
    Elisabeta, I.C. Bratianu, Calea Victoriei si Splaiul
    Independentei.

    “In ultimii doi ani s-au deschis cateva zeci de restaurante,
    pub-uri, cafenele si tot felul de alte concepte de localuri in
    Centrul Istoric, iar acum numarul acestora depaseste 100, mergand
    spre 120”, spune Daniel Mischie, director de operatiuni si actionar
    minoritar in cadrul afacerii controlate de Dragos Petrescu. De
    saptamana trecuta, Mischie este si director al Asociatiei
    Comerciantilor din Centrul Istoric – Micul Paris, conducand un grup
    de initiativa din care mai fac parte Mugur Mihaescu (proprietarul
    St. Patrick), Radu Diaconu (proprietarul Les Bourjois) si Marilena
    Andries (proprietara Il Pianissimo).


    “Interesul acestei asociatii este sa discute cu autoritatile
    locale despre dezvoltarea zonei si despre rezolvarea principalelor
    probleme care impiedica o si mai mare crestere a businessului din
    Centrul Istoric”, spune Daniel Mischie, care a avut saptamana
    trecuta o discutie de cateva ore cu primarul general al Capitalei,
    Sorin Oprescu, pe aceste teme.


    Principalele probleme ale Centrului Istoric sunt – inca –
    situatia incerta a proprietatii a peste 30% dintre spatii, dar si
    renovarea strazilor si a fatadelor. “Se vor face toate pana la
    urma, iar in 2011 Centrul Istoric va arata si mai bine”, crede
    Daniel Mischie, care mizeaza pe dezvoltarea laturii culturale a
    petrecerii timpului liber.

  • Calitatea activelor bancare in tari ca Romania sau Ungaria, motiv semnificativ de ingrijorare – Fitch

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, cea mai slaba calitate
    a activelor bancare este concentrata insa nu in aceste tari, ci in
    Kazahstan, Ucraina, Letonia si Lituania. In unele dintre pietele
    estice, noteaza Fitch fara a nominaliza vreuna, inclusiv
    rezultatele financiare inainte de calcularea provizioanelor au
    inceput sa fie marcate de performanta slaba a activelor si de
    reducerea gradului in care institutiile se bazeaza pe resurse din
    afara, atrase prin imprumuturi.

    Ponderea creditelor bancare in PIB, raportul intre credite si
    depozite si volumul imprumuturilor in valuta raman ridicate in
    anumite piete din regiune, constata agentia, toate acestea fiind
    indicii ale potentialului de risc in sistemul bancar. Cu toate
    acestea, afirma Fitch, cele mai multe dintre pietele emergente,
    inclusiv cele din Europa de Est, au perspectiva de rating stabila,
    reflectand tendintele actuale si gradul de risc. Romania are
    calificativul BB+ cu perspectiva stabila pentru indatorarea pe
    termen lung, calificativ confirmat de Fitch in august 2010.

    Raportul Fitch vine dupa ce, la sfarsitul lui octombrie, analistii
    agentiei apreciau ca bancile din Romania, Ungaria si Bulgaria sunt
    cele mai vulnerabile din Europa de Est la o eventuala reintoarcere
    a crizei financiare, pentru ca volumul imprumuturilor neperformante
    ramane ridicat, iar lipsa cresterii economice limiteaza
    creditarea.

    “Bancile nu au o situatie prea buna, in termeni de calitate a
    activelor – in Romania, intr-o anumita masura in Ungaria si intr-o
    masura mai mica in Bulgaria. Bancile din aceste trei tari prezinta,
    de asemenea, vulnerabilitati din cauza dezechilibrelor din
    economie”, declara Michael Steinbarth, senior director al Fitch
    Londra, intr-un interviu pentru Bloomberg. La aceasta situatie contribuie
    ponderea mare a creditelor in valuta acordate, impactul disparitiei
    boomului imobiliar si o anumita dependenta fata de finantarea din
    partea grupurilor-mama din Vest, inclusiv a celor din Grecia in
    cazul bancilor din Bulgaria si Romania, adauga Steinbarth.

    Proportia creditelor neperformante ajunsese in iunie la 12,6% in
    Bulgaria si 7,5% in Ungaria. In ce priveste Romania, in ultimul
    raport asupra stabilitatii financiare, publicat la sfarsitul lui
    august, BNR constata ca rata creditelor neperformante a crescut in
    perioada decembrie 2008 – iunie 2010 de la aproape 1% la 8,9%
    pentru portofoliul bancar privind companiile, respectiv de la 0,8%
    la 4,5% pentru portofoliul privind sectorul populatiei. “Ponderea
    ridicata a activelor imobiliare in bilantul firmelor si al
    populatiei genereaza preocupari privind implicatiile posibilei
    scaderi in continuare a preturilor la aceste active”, afirma banca
    centrala.

  • Vanzarile Dacia – drumul de la autoconsum la export

    Cam 25%. Cu atat au crescut exporturile de masini in primele
    noua luni ale acestui an si tot cu atat au scazut importurile in
    aceeasi perioada. 2010 va fi insa anul in care s-au exportat de
    doua ori mai multe masini decat s-au vandut.

    Situatia pare incredibila, avand in vedere ca in urma cu zece
    ani raportul dintre masinile exportate si cele vandute in tara era
    de 1:10, Romania fiind o tara care producea pentru autoconsum.

    Intrarea in productie a Logan, in anul 2004, si dezvoltarile
    ulterioare ale capacitatii de productie de la Dacia au facut ca
    acum industria auto sa contribuie pozitiv la balanta externa.

    Aceasta inversare de situatie de la Dacia, de la un producator
    auto care acoperea numai cererea de pe piata locala la un
    exportator, a salvat compania, potrivit vicepresedintelui
    Constantin Stroe, in conditiile in care pentru satisfacerea cererii
    interne era suficienta productia Dacia pentru numai 15 zile.

    In total, exporturile de masini de pe piata locala la nivelul
    primelor noua luni ale acestui an au depasit valoarea de 2,2
    miliarde de euro, in timp ce importurile se claseaza la aproximativ
    900 mil. euro, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin. Spre
    comparatie, in urma cu zece ani, atunci cand sapte din zece masini
    vandute purtau brandul Dacia, valoarea totala a pietei locale nu
    depasea nivelul de 450 mil. euro, potrivit estimarilor realizate pe
    baza statisticilor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de
    Automobile (APIA).

    Nu este de mirare ca Dacia a ajuns sa reprezinte acum 10% din
    exporturile Romaniei, in contextul in care constructorul autohton a
    lansat anul acesta prima sa masina de teren, pentru livrarea careia
    francezii stau la coada chiar si pana la sapte luni. Iar ponderea
    exporturilor de masini ar putea creste in urmatoarea perioada,
    avand in vedere planurile pe care le are grupul american Ford
    pentru fabrica de la Craiova.

    Potrivit declaratiilor lui Wolfgang Schneider, vicepresedintele
    Ford Europa pe probleme guvernamentale si de mediu, in anul 2010
    Ford Romania va exporta peste 90% din productia de la Craiova. In
    primele noua luni, constructorul american a asamblat in Banie 6.316
    utilitare usoare Transit Connect, aproape toate mergand la
    export.


    In conditiile in care anul viitor va intra in productie B-Max,
    un model de clasa mica, realizat pe platforma unuia dintre cele mai
    bine vandute masini Ford, Fiesta, exporturile de masini ale
    Romaniei se vor dubla.
    John Fleming, fostul presedinte al Ford Europa, anticipa o
    productie de 225.000 de unitati la Craiova in 2012 si circa 300.000
    in anul urmator, cand fabrica va ajunge sa lucreze la capacitate
    maxima. Adica la fel de mult cat exporta acum Dacia.

    Iar cum vanzarile de masini noi din tara nu dau semne ca or sa
    revina curand pe crestere accelerata, asa cum se intampla in
    2003-2008, inseamna ca balanta externa a Romaniei va arata din ce
    in ce mai bine. Cel putin cand vine vorba de masini.