BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Solutia de criza in industria auto: toate drumurile duc la service

    Cu vanzarile de masini in scadere cu 25% fata de anul trecut,
    atunci cand piata s-a prabusit cu aproape 60%, dealerii de
    automobile premium doresc acum sa atraga clientii deja existenti in
    service-urile oficiale, daca nu mai pot convinge la fel de multi
    clienti sa cumpere masini noi.


    Anul trecut, Philipp Hagenburger, seful diviziei de servicii
    post-vanzare din cadrul Mercedes-Benz Romania, era circumspect in
    ceea ce priveste rezultatele din 2010 si 2011, pentru ca service-ul
    este, prin definitie, cu aproape doi ani in urma vanzarilor, iar
    masinile vandute in perioada de boom din 2006-2008 continua sa vina
    in service.


    “Acum numarul de masini noi vandute este in scadere, iar acest
    lucru are un impact asupra unitatilor de service. Din acest motiv
    ne concentram pe operatiuni de fidelizare a clientilor”, a spus
    Hagenburger.
    Pentru a atrage clientii, Philipp Hagenburger a “inventat” anul
    trecut testul de lumini. Acesta este efectuat gratis, dar
    reparatiile erau contracost, ca oricare operatiune. Din astfel de
    teste toata lumea castiga – clientul conduce o masina mai sigura,
    iar service-ul obtine venituri suplimentare.


    “Anul trecut, peste 2.000 de clienti Mercedes-Benz au venit in
    service pentru a efectua testul de lumini. Anul acesta dorim sa
    atragem peste 4.000 de masini, dublu fata de anul trecut, deoarece
    reactiile primite sunt foarte bune. Ideea cu testul de lumini a
    venit in contextul in care dorim sa ne fidelizam clientii, dar
    reprezinta si o responsabilitate sociala, pe drumurile din
    Romania”, a spus seful diviziei de aftersales.
    Seful serviciilor post-vanzare al Mercedes spune ca are o imagine
    mai aproape de realitate in ceea ce priveste criza. “In 2009
    realizam doar niste estimari. Acum stim exact unde suntem, ne-am
    stabilizat la acest nivel si din acest punct de vedere suntem mai
    increzatori. Anul trecut estimam impactul crizei, dar nu aveam date
    concrete”, a subliniat Philipp Hagenburger.

    O scadere a veniturilor in service-uri a existat, potrivit
    directorului Mercedes-Benz, dar a fost de aproximativ 5%, mult mai
    mica, spre deosebire de inmatricularile de masini, care anul acesta
    s-au redus cu un sfert.
    Alte programe de fidelizare a clientilor lansate de Mercedes sunt
    pachetele economice pentru masinile iesite din garantie, dar si
    extinderea garantiei in cazul masinilor noi vandute.

    In mod obisnuit, service-ul reprezinta aproximativ 20% din cifra
    de afaceri a unui dealer, dar procentul urca la 80% in ceea ce
    priveste profitul sau chiar si peste aceasta valoare, in conditiile
    in care se acorda in continuare discounturi la achizitia de masini
    noi. Optimizarea sistemului de livrare a pieselor de schimb, chiar
    si pe fondul crizei, a sporit profitabilitatea service-urilor atat
    in 2009, cat si in 2010. “Deschiderea centrului de la Oradea este
    numai o parte a lantului logistic care a fost optimizat. Acum 85%
    din piese se regasesc in acest depozit si se pot livra a doua zi.
    In 2010 Mercedes-Benz a inaugurat doua noi service-uri si alte
    doua-trei cereri sunt in curs de derulare pentru vehicule
    comerciale”, a spus Philipp Hagenburger. El crede ca in anii
    urmatori activitatea in service-uri va creste in continuare, chiar
    daca sub ritmul de 30% din anii anteriori.

    Pe langa testele pentru lumini, anvelopele de iarna, controlul
    gratuit al instalatiei de aer conditionat vara, pachete precum BMW
    Service Inclusive sau Ultimate sunt cateva din noile “armele” la
    care apeleaza importatorii si dealerii auto pentru a-si atrage
    clientii in service. “Testul pentru lumini vine in contextul in
    care statisticile indica faptul ca cele mai multe accidente au loc
    iarna din cauza vizibilitatii. In anii viitori vom dori sa invitam
    si alti parteneri din industria auto. Nu este vorba ca o anumita
    marca ar avea probleme cu sistemele de iluminare, ci vorbim aici de
    o responsabilitate sociala”, explica Philipp Hagenburger.

  • Criza a evaporat doua miliarde de euro din incasarile comerciantilor

    “Respiram cu totii acelasi aer”, declara recent Robert
    Redeleanu, directorul general al Scandia, cel mai mare producator
    de conserve de pe piata. El se referea la faptul ca producatori,
    distribuitori si comercianti se bat acum, parca mai aprig ca
    niciodata, pe un portofel tot mai sarac al cumparatorului. Intre
    motivele deja binecunoscute se numara somajul in crestere,
    veniturile in scadere, deprecierea leului in raport cu euro,
    majorarea TVA. Obiceiurile de consum s-au modificat si listele de
    cumparaturi s-au ajustat: 58% dintre consumatori au ales sa cumpere
    alimente mai ieftine, in timp ce 57% cumpara in cazul unor
    categorii aceleasi produse, dar la preturi mai mici, arata un
    studiu realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale.


    Nimic de mirare, deci, ca piata bunurilor de larg consum a
    scazut fata de anul trecut, “fiind influentata negativ la toate
    categoriile, mai putin cea a tigarilor”, spune Marius Caluian,
    director general al MEMRB Romania si Republica Moldova. Conform
    estimarilor MEMRB, piata a insemnat anul trecut 22 de miliarde de
    euro, iar in primele opt luni ale anului curent, vanzarile de
    bunuri de larg consum au fost cu 7% mai mici decat in acelasi
    interval din 2009. Pe tot anul, scaderea ar putea ajunge la 10%,
    ceea ce s-ar traduce in pierderi de peste doua miliarde de
    euro.


    Caluian precizeaza ca o estimare a valorii anuale a vanzarilor
    se va face dupa incheierea lunii decembrie, luna care pentru unele
    categorii de produse are o pondere insemnata. Deocamdata,
    directorul MEMRB se asteapta ca bugetele cheltuite pentru
    sarbatorile de iarna sa fie in medie cu 10% mai mici decat anul
    trecut.


    Vanzarile legale de tigari au scazut, pierzand teren in favoarea
    celor ilicite, astfel incat valoarea mai mare ce rezulta din
    calculul MEMRB se datoreaza in exclusivitate preturilor mai mari.
    Si asta pentru ca tigarile sunt produsele cu cea mai mare scumpire
    pe parcursul anului trecut: 50%.

    Minusuri de cate doua cifre apar in piata berii, a laptelui si
    in mai toate domeniile care in vreme de crestere economica se
    faleau cu plusuri la fel de mari.

    “Piata de bere a fost serios afectata de criza economica”,
    admite Grant McKenzie, vicepresedinte de marketing al Ursus
    Breweries, cel mai mare producator de bere din tara, cu o cifra de
    afaceri de 284 de milioane de euro in 2009. In ultimul an si
    jumatate, vanzarile de bere s-au redus cu un sfert, silind toti
    marii producatori – Ursus, Heineken, Bergenbier – sa inchida
    fabrici, iar asteptarile sunt sumbre: “Cred ca multi ani de acum
    incolo consumul nu va reveni la nivelul din 2007-2008”, declara
    McKenzie.

    Pe aceeasi linie se inscriu lactatele. Valoarea vanzarilor a
    scazut in primele opt luni cu 16% in cazul laptelui, cu 18% la
    smantana si cu 23% la deserturile pe baza de lapte, conform datelor
    MEMRB. Categoria de lactate proaspete si-a pastrat insa aceeasi
    pondere in piata bunurilor de consum (2,3%) gratie majorarii cu
    5,6% a vanzarilor de iaurt, produs care inseamna aproape jumatate
    din aceasta categorie. La capitolul plusuri se incadreaza si
    laptele batut, cu un avans de peste sapte procente, in valoare.

    Vanzarile de iaurt ale Danone au fost cu peste 10% mai mari anul
    acesta, declara Bogdan Ioachim, director de comunicare al
    producatorului de lactate, sustinand ca explicatia tine in egala
    masura de promotiile desfasurate de companie, de reducerile de
    pret, dar si de “preocuparea cumparatorilor pentru o alimentatie
    mai sanatoasa”. Una peste alta, in randul tarilor din Europa
    Centrala si de Est avem in continuare cel mai mic consum de iaurt
    pe cap de locuitor: 3,46 kg, in urma vecinilor bulgari sau sarbi
    (peste 11 kg). Danone, cel mai mare producator de lactate din tara,
    a raportat la Ministerul Finantelor o cifra de afaceri de peste 102
    milioane de euro pentru anul trecut.

    Pentru companiile cu dare de mana, momentul este ideal din
    punctul de vedere al luptei pentru cote de piata, pentru ca
    preturile mai mici atrag consumatorii mai mult ca niciodata. Pe de
    alta parte insa, goana dupa cote de piata este periculoasa, pentru
    ca odata cu scaderea preturilor se reduc dramatic si profiturile.
    Raul Ciurtin, presedinte si actionar majoritar al Albalact,
    reflecta recent ca “fiecare alege ce varianta doreste”, fara a
    comenta mai mult despre optiunile concurentei, dar este foarte
    posibil ca spre finalul anului viitor, numarul procesatorilor de
    lactate sa scada in mod vizibil.

    Albalact, producatorul marcilor Fulga si Zuzu, mizeaza in acest
    an pe rezultate asemanatoare celor din 2009, cand cifra de afaceri
    a depasit 53 de milioane de euro, in crestere cu 19% fata de 2008.
    In acelasi interval insa, profitul a crescut spectaculos (cu 330%),
    ajungand la 600.000 de euro, o performanta greu de atins acum, cand
    procesatorii de lactate suporta efectul scumpirii materilor
    prime.

    Cei carora le merge bine invoca insa nu promotiile si preturile
    de vanzare mai atractive pentru cumparatori, ci factori de alt
    ordin si care se manifestau oricum si inainte de inceputul
    recesiunii. Iustin Paraschiv, proprietarul producatorului de carne
    de pui Avicarvil, este de parere ca preferintele de consum s-au
    orientat catre segmente unde oferta pune un mai mare accent pe
    calitate. “Am castigat consumatori mai educati, interesati de
    produse cat mai sanatoase”, spune Paraschiv. Cifra de afaceri a
    Avicarvil a depasit in primele noua luni 51,5 milioane de lei (12,2
    milioane de euro), in crestere cu aproximativ 20%, iar previziunile
    pentru intregul an au in vedere circa 63 de milioane de lei (15
    milioane de euro). Grupul de firme ale familiei Paraschiv, intre
    care reteaua de magazine Ana si Cornel, Carmistin, Ladrisi Grup, a
    incheiat 2009 cu o cifra de afaceri de aproximativ 150 de milioane
    de euro.

    Majoritatea managerilor raman destul de rezervati in privinta
    viitorului, ceea ce e firesc, avand in vedere situatia economiei.
    Faptul ca sunt companii care se pot lauda in acest an cu plusuri
    dovedeste insa ca, oricat de putini bani ar avea in portofel
    cumparatorul, exista strategii prin care poate fi convins sa nu-i
    cheltuiasca pe produsele competitiei.

  • Ce pot oferi Vestului agentiile romanesti de turism?

    Perfect Tour a deschis in iunie 2010 prima agentie din afara
    tarii, in Republica Moldova, agentie care a devenit deplin
    functionala in luna august. Corina Pacuraru, general managerul si
    fondatoarea agentiei, se asteapta ca “pana in luna martie 2011
    agentia de la Chisinau sa se sustina singura, sa isi acopere
    costurile operationale”.

    Deschiderea de la Chisinau nu este in sine surprinzatoare.
    Migrarea catre Republica Moldova este ceva aproape obligatoriu in
    extinderea companiilor locale. Planul pentru 2011 al Corinei
    Pacuraru este insa mai surprinzator: are in plan deschiderea a doua
    agentii, una in Bulgaria si una in Austria. Acestea se vor axa pe
    turismul de business, dar va exista si o componenta de leisure.
    Perfect Tour va patrunde astfel pe piata austriaca, o piata matura,
    unde nume mari precum Edelweiss Bike Travel sau Tui fac jocurile.
    Corina Pacuraru este optimista insa si afirma ca, desi trebuie sa
    investeasca peste 100.000 de euro intr-o agentie din afara tarii,
    vede in asta chiar o oportunitate deoarece “clientii stiu deja ce
    vor, obiceiul de a cumpara servicii de travel in Austria fiind
    inradacinat”. Mai mult, o piata matura este una unde afacerile sunt
    mai previzibile, considera Corina Pacuraru: “Criza este o
    oportunitate si de aceea am decis sa facem aceasta mutare”.

    “Este o idee buna, insa este totodata un risc”, este de parere
    Traian Badulescu, director general al ANAT Media. Jucatorii locali
    opteaza cel mai mult pentru tarile din jur, unde piata este mai
    putin concurentiala. “Bulgaria, Moldova si Serbia, precum si
    statele cu comunitati importante de romani” ar fi o posibila
    destinatie pentru agentiile locale pentru ca nu exista un
    tour-operator puternic. “Agentiile din Romania inteleg procesul
    investitional”, crede Traian Badulescu.

    Perfect Tour nu este singura agentie care cauta oportunitati pe
    pietele externe. Ioan Basea, care detine agentia Croaziere.net,
    specializata in organizarea de croaziere, afirma ca va investi
    circa 120-140.000 de euro in deschiderea, in septembrie-octombrie
    anul viitor, a unei agentii de croaziere la Sofia, in capitala
    vecinilor de la sud de Dunare. In prezent, Basea vinde serviciile a
    18 linii de croaziera si afirma ca romanii pleaca tot mai mult in
    croaziere: “Este un alt fel de turism care incepe sa prinda tot mai
    mult in Europa Centrala si de Est”. O croaziera de 8 zile (7
    nopti), rezervata cu 5-6 luni inainte, porneste de la 1.000-1.200
    de euro pentru doua persoane, cu toate serviciile incluse.

    Daca unii jucatori vad oportunitatile peste hotare, altii le
    cauta pe plaiuri mioritice. Paralela 45 a deschis patru noi agentii
    in tara, la Craiova, Constanta, Roman si Buzau, ajungand la un
    total de 30. Alin Burcea spune ca a decis sa se extinda local, desi
    agentiile romanesti au potential si pot face o figura buna pe
    pietele externe: “Depinde ce isi doresti. De ce sa mergi in
    Republica Moldova cand ungurii sunt deja acolo?”.

    Aceeasi reteta a aplicat-o si Eximtur, care a deschis prima
    agentie de turism din Constanta si a renuntat apoi la sediile din
    Arad si Timisoara. Pentru Eximtur nu exista planuri de extindere in
    afara granitelor tarii, deoarece “mai este loc de dezvoltare in
    Romania”, crede Lucia Morariu, presedintele companiei.

  • Unde va ajunge cursul leului? Previziunile Deutsche Bank, Erste/BCR si Raiffeisen pentru 2011

    “Va fi nevoie probabil de cativa ani pentru a recupera
    pierderile de pe urma recesiunii, dar traiectoria de crestere
    economica va fi mai echilibrata”, apreciaza analistii Deutsche
    Bank. “Daca programul de ajustare fiscala continua, rezultatul va
    fi impresionant – o ajustare de 2,5% a deficitului structural in
    2011 ar fi mai mult decat dublu fata de orice alta economie
    emergenta.”

    Leul va pierde probabil pana la 2,3% din
    valoare fata de euro pana la sfarsitul anului viitor, din cauza
    cererii globale mai slabe care va face ca exporturile romanesti sa
    aiba nevoie de o stimulare a competitivitatii. Caroline Grady si
    Marc Balston, analisti ai
    Deutsche Bank     din Londra, estimeaza un curs de 4,3 lei/euro
    peste trei luni, fata de 4,3 in prezent, respectiv de 4,4 lei/euro
    la sfarsitul anului viitor, notand ca BNR are un “apetit limitat
    fata de aprecierea leului”, in contextul in care cresterea
    economica in 2011 este asteptata sa fie relativ slaba.

    Deutsche Bank estimeaza o scadere a PIB de
    1,9% in 2010, urmata de o crestere cu pana la 1,5% la anul, in
    linie cu previziunile FMI. Inflatia ar urma sa scada la 7,6% pana
    la sfarsitul anului, de la 7,9% in octombrie, si sa ajunga la 4,1%
    la finele lui 2011.

    In privinta acordului cu FMI, incheierea la
    primavara a unui acord preventiv nu va intampina probleme, fiindca
    Romania n-are niciuna dintre problemele care ar impiedica o tara sa
    obtina un astfel de acord, ca de pilda incapacitatea de a se
    finanta de pe pietele private, urgenta unor reduceri masive de
    deficite, o datorie publica supradimensionata sau un lant de
    insolvente bancare.

    Erste Bank, proprietarul BCR, isi formuleaza
    estimarea in termeni de curs mediu: dupa 4,24 lei/euro in 2009,
    cursul mediu ar urma sa se situeze anul acesta la 4,21 lei/euro,
    iar in 2011 sa ajunga la 4,14, in continuarea unei tendinte de
    apreciere lina. Intr-un raport separat, analistii BCR estimeaza un
    curs de 4,2 lei/euro la sfarsitul lui martie 2011, 4,15 lei/euro la
    finele lui iunie si 4,1 la incheierea lui 2011.

    Fata de dolar, in schimb, leul ar urma sa mai
    piarda din valoare, de la o medie de 3,24 lei/dolar in anul in curs
    la 3,31 in 2011.

    Analistii grupului austriac considera ca
    economia Romaniei va scadea cu -2,1% in acest an. Pentru 2011 se
    asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012 la 2,3%, cu
    mentiunea ca Romania nu va reveni la cresterea dinainte de criza
    mai devreme de 2014. La anul, productia industriala va creste cu
    4%, usor peste nivelul din acest an, iar deficitul de cont curent
    va cobori la 6%, de la 6,2% in 2010.

    “Performanta slaba a economiei romanesti din
    acest an este de atribuit masurilor severe de austeritate luate de
    guvern in vara”, constata analistii. Daca acestea vor da roade insa
    si va fi incheiat un nou acord cu FMI, de natura sa sustina
    stabilitatea cursului, atunci si banca centrala ar putea continua
    ciclul reducerilor dobanzii de politica monetara, intrerupt in vara
    de cresterea TVA, ceea ce va contribui la redresarea economiei.

    In ce priveste previziunea Raiffeisen, aceasta
    ramane neschimbata pentru finele anului curent, respectiv un curs
    de 4,3 lei/euro si 3,07 lei/dolar. In martie 2011, cursul ar urma
    sa ajunga la 4,4, in iunie la 4,3, iar in septembrie la 4,25
    lei/euro. Fata de dolar, leul este asteptat sa ajunga la 3,07 la
    sfarsitul lui decembrie 2010, la 3,26 in martie si 3,31 in
    iunie.

    “Perceptia negativa regionala va fi
    principalul factor care va influenta pe termen scurt evolutia
    cursului. Marja de variatie a leului va fi mai stransa insa decat a
    altor monede din regiune. In ce priveste evolutia economiei,
    cererea ramane slaba si nu sunt motive sa asteptam o redresare
    puternica, dar riscul de continuare a scaderii PIB s-a redus”,
    noteaza analistii Raiffeisen Bank Romania.

  • Fitch: Creditele neperformante vor creste in Romania pana la jumatatea anului viitor

    Fitch afirma ca imprumuturile indoielnice si clasificate ca
    pierderi au ajuns deja la 20,2% din totalul creditelor la sfarsitul
    lui 2010, de la 6,5% la sfarsitul lui 2008, iar ponderea celor in
    valuta era de 63%, de unde si sensibilitatea la eventuale miscari
    ale cursului valutar. Calitatea activelor bancare a fost afectata
    pe aceste cai de recesiune, iar concurenta intensa pentru atragerea
    depozitelor de la clienti, din cauza lichiditatii insuficiente din
    pietele unde opereaza bancile din Romania, a majorat costurile
    bancilor.

    Expertii agentiei considera insa ca profilul de credit al bancilor
    din Romania este sustinut de “marje de profit inca solide si de
    rate acceptabile ale solvabilitatii”, indicator care la nivelul
    sectorului bancar era de 14,59% la sfarsitul lui septembrie, fata
    de 14,3% la sfarsitul lui iunie. Chiar dupa doi ani de crestere
    firava a creditelor, lichiditatea din sistem este confortabila,
    ceea ce le ofera bancilor o flexibilitate financiara
    “semnificativa” in rezolvarea problemelor de calitate a
    activelor.

    Raportul dintre credite si depozite se situa la finele lui
    septembrie la un nivel “destul de ridicat” de 122%, desi
    majoritatea finantarii provine de la grupurile-mama, ceea ce reduce
    riscurile de refinantare, noteaza Fitch.

    Agentia de rating se asteapta ca economia Romaniei sa scada anul
    acesta cu 2%, dar la anul sa aiba o crestere de 2,5% – cea mai
    optimista prognoza pentru 2011 emisa pana acum, tinand cont ca si
    autoritatile romane, si FMI, si analistii bancilor nu vad posibile
    cresteri mai mari de 1,5-1,6%.

    Fitch a confirmat, marti, ratingurile a cinci banci din Romania –
    BCR, BRD – Societe Generale, UniCredit Tiriac Bank, Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank. BCR, BRD si UniCredit Tiriac Bank au
    calificativul BBB pentru datoria pe termen lung in valuta (in cazul
    BCR, acelasi calificativ si pentru datoria in lei), iar Banca
    Romaneasca si ProCredit Bank au calificativ BB+. Toate ratingurile
    au perspectiva stabila, cu exceptia celui pentru Banca Romaneasca,
    care are perspectiva negativa, reflectand deteriorarea
    profitabilitatii.

    Pentru comparatie, ratingul Romaniei pentru datoria pe termen lung
    in valuta este BB+ (inferior, asadar, celor pentru BCR, BRD si
    UniCredit Tiriac Bank), iar pentru datoria in lei este BBB-.

    Celelalte institutii bancare cotate de Fitch sunt Banca
    Transilvania, care are rating BB-, confirmat in luna iulie, si
    Bancpost, cu rating BB+.

  • Legatura dintre economia Romaniei si zicala “Ai grija ce-ti doresti”

    Zicala “ai grija ce-ti doresti” pare sa se aplice, intr-adevar,
    economiei dupa un al saptelea trimestru de scadere, avand in vedere
    ca numai exporturile, importul si industriile care au legatura cu
    exportul au rezistat crizei, in timp ce orice altceva a continuat
    sa scada – consumul, comertul, turismul, telecomul, constructiile,
    agricultura. O majorare frumoasa a exporturilor, cu 14,6% fata de
    perioada iulie-septembrie 2009, si o crestere a industriei de 4,2%
    au ajuns sa fie motorul economiei, chiar daca nu indeajuns spre a o
    ridica din recesiune.

    E drept ca sunt toate conditiile pentru ca ultimele statistici
    sa nu fie primite bine. In primul rand, insusi faptul ca am ajuns
    sa ne dam seama ca exporturile nu pot tracta de unele singure
    economia; ponderea lor in PIB e de circa 30%, iar ca sa treaca
    economia pe plus ar trebui sa se conjuge cu cel putin inca un
    domeniu care produce pentru cererea interna, agricultura,
    industrie, servicii ori constructii. Or, intarzierea recoltarii a
    compromis contributia agriculturii la PIB in perioada
    iulie-septembrie, iar lovitura majorarii TVA si temerile de noi
    pierderi de putere de cumparare au scufundat mai departe piata
    imobiliara si comertul. A ramas industria, insa in mod specific cea
    cu livrare preponderenta sau semnificativa la export. Inca din
    iulie, Asociatia Exportatorilor si a Importatorilor din Romania
    anunta “iesirea din recesiune a exporturilor”, furnizand si un top
    al celor mai importanti exportatori din primele patru luni ale
    anului: Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal Galati si
    Petrom.

    In al doilea rand, temerea naturala a cititorului de statistici
    e ca in urmatorul trimestru sau, cine stie, poate si in 2011 vor
    urma noi scaderi, in virtutea aceleiasi logici pe care o enunta in
    vara Matei Paun, consultant al BAC Investment: “Nu vad de unde ar
    putea sa vina resorturile cresterii. Nu vad de ce bancile ar relua
    finantarea economiei; ele au in continuare probleme cu calitatea
    portofoliilor, cu bilantul. Nu vad de unde ar putea sa creasca
    sumele trimise de romanii care lucreaza in strainatate. In privinta
    cererii interne, noi am redus puterea de cumparare, taind salariile
    si marind TVA. In privinta exporturilor, nu avem nicio strategie de
    promovare a exporturilor, iar BNR tine cursul aproape
    neschimbat”.

    Acum cateva saptamani, guvernatorul BNR spunea ca din discutiile
    lui cu exportatorii reiese ca acestia sunt satisfacuti de nivelul
    cursului (lipsind deci obsesia pragului de 5 lei care ar sustine
    competitivitatea exporturilor), iar rezultatele lor pe al treilea
    trimestru dovedesc ca s-au descurcat si fara propteaua cursului. A
    folosi parghia deprecierii, in plus, ar fi un pret mult prea mare
    platit pentru un rezultat incert, avand in vedere ca manifestarea
    crizei nu s-a terminat deloc in Europa de Vest, piata cea mai
    importanta. “Pentru anul viitor se prevede o usoara incetinire a
    cererii in zona euro, astfel incat ea va avea impact si asupra
    industriilor noastre legate de export”, declara Lucian Anghel,
    economist-sef al BCR.

    Ce se intampla insa cu cererea interna? Nicolae Covrig, analist
    al Raiffeisen Bank, remarca faptul ca PIB a scazut fata de
    trimestrul al doilea mai putin decat era asteptat: cheltuielile de
    consum ale gospodariilor s-au redus numai cu 1,2% (faptul ca
    vanzarile din retail sau vanzarile de masini arata scaderi mai mari
    s-ar explica deci printr-un oarecare progres in segmentul informal
    al economiei), iar cheltuielile publice au scazut si ele intr-un
    ritm mai lent decat era anticipat. In schimb, stocurile au
    continuat sa urce gratie activitatii mai mari din industria legata
    de export. In asemenea conditii, “chiar daca riscul unei contractii
    mai mari in trimestrele urmatoare este mai mic, nu sunt nici motive
    de a astepta o redresare solida”. Analistul crede posibila o
    stagnare sau o crestere nesemnificativa a PIB in ultimul
    trimestru.

    Povestea nu apare diferita nici in prima parte a anului viitor,
    tinand cont ca niciuna din sursele de finantare a cresterii nu e
    certa: creditarea mai asteapta (“ca sa se reia creditarea, economia
    si cererea trebuie sa se schimbe, nu bancile”, spune seful BCR,
    Dominic Bruynseels), bani de investitii publice nu sunt, cu
    exceptia fondurilor europene (pentru care e nevoie insa de o
    ameliorare rapida a absorbtiei), iar soarta investitiilor straine
    depinde decisiv de perceptia generala a companiilor straine fata de
    zona noastra, dar si de felul cum Vestul insusi va reusi sa invinga
    recesiunea. Pentru moment, deci, ne raman reflectiile
    autoritatilor, inclusiv ale BNR, despre cat de sanatoasa va putea
    fi cresterea economica dupa ce cheltuielile sociale si
    administrative excesive vor fi reduse in acord cu programul FMI. E
    suficient? Pentru traiul de zi cu zi, probabil ca nu; pentru orice
    trece de ziua de maine insa, e esential.

  • Cand va scapa Romania de gaurile negre din energie si va trece la verde

    “Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
    din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
    megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
    David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
    energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
    intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
    in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
    Noerr.

    Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
    si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
    ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
    celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
    tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
    energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
    nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
    regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
    bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
    de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
    Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
    Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
    Reglementare in Domeniul Energiei.


    Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
    pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
    un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
    procente.
    Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
    piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
    mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
    puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
    luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
    David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
    nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
    beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

    Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
    rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
    viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
    discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
    stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
    lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
    realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
    procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
    mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
    productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
    inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
    mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

    Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
    energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
    Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
    Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
    Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
    regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
    ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
    miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
    doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
    propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
    euro.

    Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
    de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
    judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
    eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
    Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
    investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
    cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
    instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
    nuclear de la Cernavoda.

    Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
    inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
    sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
    lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
    legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
    investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
    lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
    facut”, spune Adrian Borotea.

  • Cine isi cumpara frigidere scumpe cat o casa

    “Cutrei saptamani in urma am gasit la cineva un aspirator
    fabricat in 1970. Desi am incercat sa ii oferim o suma de bani pe
    el si un aspirator nou, omul a refuzat categoric. Sustinea ca
    aparatul merge foarte bine si ca nu vrea sa renunte la el”,
    povestea de curand Leo Popescu, director de vanzari al Miele
    Appliances Romania. Aspiratorul despre care vorbeste era pentru
    muzeul companiei. Fiecare subsidiara Miele are cate un spatiu
    special pentru obiecte istorice, cumparate de la populatie.
    “Colegii nostri de la service gasesc, cu surprindere, in tara
    electrocasnice cumparate cu peste 20 de ani inainte din
    strainatate”, adauga Popescu.Compania, care a vandut anul acesta
    cel mai scump frigider din Romania – o combina de 134.000 de lei –
    si-a crescut afacerile cu 50% fata de 2009, cand a avut o cifra de
    afaceri de 1,9 milioane de euro.

    Un rol important in vanzarile de anul trecut l-au avut cele
    pentru proiectul rezidential Stejarii, ansamblu de lux din nordul
    Capitalei, dezvoltat in urma unei investitii de 230 mil. euro de
    catre Tiriac Imobiliare. Desi este in crestere, piata produselor
    electronice si electrocasnice de lux este destul de restransa, cu
    vanzari de cateva milioane de euro anual. In perioada
    iulie-septembrie, cumparatorii au cheltuit 305 mil. euro pentru
    bunurile de folosinta indelungata, cu aproape 11% mai putin fata de
    perioada comparabila din 2009, potrivit companiei de cercetare GfK.
    Sectorul electrocasnicelor mici s-a redus cu 4,1%, iar cel al
    electrocasnicelor mari cu 6,7%. Cu toate acestea, perioada a fost
    cea mai buna din acest an, majoritatea categoriilor de produse
    avand crestere raportat la trimestrul al doilea.

    “Piata romaneasca de echipamente electrocasnice premium este
    inca tanara, dar experienta noastra de pana acum demonstreaza ca
    romanii tind sa fie atrasi de produsele cu un grad ridicat de
    calitate”, considera Stavros Politis, Export Manager Miele pentru
    Europa de Sud-Est. Din 2008 incoace, sustine el, comportamentul de
    consum a evoluat, in sensul ca oamenii sunt dispusi sa plateasca
    mai mult pentru un produs, atat timp cat inteleg beneficiile lui si
    vor un bun cu adevarat durabil: “Putem spune ca am urcat o treapta
    mai sus in procesul de maturizare a pietei”.


    Cel mai ieftin aspirator Miele costa la raft 700 de lei, dublu
    fata de media celorlalti producatori. “Tinand cont ca vindem cam
    150-200 de bucati pe luna, mi se pare foarte bine pentru un produs
    proaspat lansat, care nu a beneficiat de foarte multa publicitate
    pana la ora actuala”, adauga directorul de vanzari. Incepand din
    vara, firma are contracte de distributie pentru aspiratoare cu
    marii comercianti din domeniul electrocasnicelor, iar pe baza
    vanzarilor de pana acum, “ne asteptam la cresteri foarte bune, mai
    ales pe acest segment”.

    Popescu afirma ca in afara de produsele de top exista si oferta
    pentru persoanele cu venituri medii, diferenta fiind data de faptul
    ca aparatele au in acest caz mai putine functii. “In ce priveste
    comportamentul de consum, nu cred ca se poate vorbi de produse prea
    scumpe pentru consumatorii romani”, declara la inceputul acestui an
    pentru BUSINESS Magazin Dragos Salamac, team leader al BenQ
    Romania. Analizand insa orientarea generala, spune Salamac, se
    observa ca in 2009, o parte importanta a cumparatorilor de produse
    premium au inceput sa se orienteze catre o zona de mijloc, in timp
    ce o alta categorie “si mai importanta” a inceput sa aprecieze
    produsele ieftine. “De altfel, chiar si marcile considerate premium
    pana acum au inceput sa se adreseze prin anumite produse
    segmentului mediu de cumparatori.

    “Consumatorul de produse electrocasnice de lux, sustine Leo
    Popescu, este o persoana educata, care a calatorit foarte mult si a
    avut ocazia sa vada in alte tari ce inseamna confortul
    «electrocasnic». Nu este acelasi profil de cumparator ca la o
    masina de lux, unde ideea de a iesi in evidenta este mult mai mare.
    Oamenii chiar le iau sa le foloseasca in casa, sa-si faca viata mai
    usoara”, spune el. In plus, consumatorul educat nu ia decizia de
    cumparare decat dupa o lunga analiza a pietei; sunt comparate
    ofertele diferitelor branduri, se citesc forumuri de specialitate –
    e un proces de durata. Spre exemplu, cei ce vin in showroom-ul
    Miele stiu deja ce vor sa cumpere si sunt foarte putini veniti doar
    sa se uite.

  • Instabilitatea politica, adancirea recesiunii si coruptia – cele mai importante riscuri pentru Romania

    Agentia Reuters noteaza ca, dupa ce Guvernul a recurs
    la taieri de cheltuieli si la cresterea TVA pentru a tine sub
    control deficitul bugetar, FMI a comunicat ca nu mai e nevoie de
    schimbari majore in politicile statului, astfel incat, daca bugetul
    pentru 2011 va fi aprobat in decembrie, urmatoarea transa de
    imprumut va fi deblocata la inceputul lui ianuarie.

    In acest context, investitorii isi pun problema daca Guvernul va
    reusi sa treaca prin Parlament legea salarizarii si reforma
    pensiilor pana la sfarsitul anului si sa se incadreze in tinta de
    deficit fiscal de 6,8% din PIB, pentru a obtine urmatoarea transa
    de finantare de la FMI.

    POLITICA. Dupa ce a rezistat la limita celor doua motiuni de
    cenzura din acest an, este de asteptat ca guvernul Boc sa se
    confrunte cu noi incercari din partea opozitiei de a-l rasturna de
    la putere prin alte motiuni si exista riscul ca, daca tensiunile
    vor provoca o criza politica, pietele financiare sa penalizeze
    Romania, marind dobanzile cerute pentru a imprumuta statul.

    In acelasi timp, partenerii de coalitie, mai ales UNPR, ar putea
    decide sa-si retraga sprijinul pentru Guvern, ceea ce va periclita
    ori va intarzia adoptarea in Parlament a legilor de reforma.

    ECONOMIE. Perspectiva iesirii din recesiune la anul, dupa o scadere
    a PIB cu circa 2% estimata de FMI pentru 2010, este afectata de
    insuficienta investitiilor straine, care au scazut la 1,8 miliarde
    de euro in prima jumatate a anului, de la 2,6 miliarde cu un an in
    urma, precum si de prabusirea pietei imobiliare.

    Intrebarile care se pun, din unghiul investitorilor, sunt legate de
    politica monetara (daca BNR va incepe sau nu sa inaspreasca
    politica monetara din cauza temerilor ca efectele majorarii TVA vor
    stimula inflatia) si de impactul preturilor (daca scumpirile din
    economie vor intarzia redresarea economiei).

    In acelasi timp, investitorii raman atenti la orice semn ca bancile
    grecesti ar putea intentiona sa-si restranga expunerea pe Romania,
    din cauza presiunilor legate de propriile bilanturi contabile.
    Romania a imprumutat circa 19 miliarde de euro de la bancile
    grecesti, arata Reuters – echivalentul a circa 14% din PIB.

    SOCIETATE. Desi protestele sindicale din septembrie si octombrie au
    adunat mai putini oameni decat cel din mai si n-au influentat
    pietele financiare, intrebarea este daca sindicatele pot sau nu
    sa-si mobilizeze membrii astfel incat sa provoace greve care sa
    dureze mai mult de o zi.

    Actiunile de genul mitingurilor de pana acum n-au impact asupra
    pietelor, insa o greva generala prelungita – posibila, daca
    resentimentul popular creste – ar mari presiunea asupra Guvernului
    si a finantelor publice, influentand capacitatea de finantare
    externa.

    JUSTITIE. Reuters aminteste, in fine, ca Romania este pe locul al
    treilea in topul perceptiei privind coruptia in randul tarilor UE,
    iar esecul luptei cu coruptia reprezinta un risc la adresa
    eficientei masurilor de austeritate si a acordului cu FMI – ambele
    vitale pentru redresarea economica si pentru increderea
    investitorilor.

    Intrebarea este daca va exista sau nu in viitorul apropiat un caz
    de condamnare a unui inalt functionar public pentru coruptie, ceea
    ce ar fi un semnal important ca autoritatile au succes in
    combaterea coruptiei. O astfel de condamnare n-ar duce, pe termen
    scurt, la vreo modificare a pretului activelor romanesti, dar ar fi
    un semn ca Romania devine un loc mai bun pentru a face afaceri.

  • Dacia si Ford trezesc la viata industria componentelor auto

    La finele unei conferinte de saptamana trecuta, in fata lui
    Dionisio di Campos, presedintele Ford Romania, si a lui Patrick
    Leclerc, directorul de achizitii al Automobile Dacia, s-a format
    cate o coada interminabila de directori ai companiilor producatoare
    de componente auto, dornici sa dea mana, sa faca un schimb de carti
    de vizita sau sa schimbe cateva vorbe cu cei doi. Miza o reprezinta
    semnarea unui contract care ar garanta furnizorului venituri de
    milioane de euro anual.

    La nivelul anului trecut, aproape 10% din Produsul Intern Brut
    si peste 10% din exporturile Romaniei au fost automobile sau
    componente pentru automobile, iar in contextul in care Ford anunta
    o productie comparabila cu cea a uzinei Dacia, acest procent ar
    putea creste la peste 15% dupa anul 2013. Pentru producatorii de
    componente participanti la conferinta Auto Romania organizata de
    Asociatia Constructorilor de Automobile este o mana cereasca: la
    Dacia productia creste constant de sase ani, iar Ford Romania
    promite planuri cel putin la fel de ambitioase – o capacitate de
    productie de 300.000 de masini si motoare in 2013 si o productie
    efectiva de cel putin 200.000 de unitati.


    In toamna anului 2008, la sase luni dupa ce Ford a preluat
    oficial cheile uzinei auto din capitala Olteniei, John Fleming, pe
    atunci presedinte al Ford Europa si cel care a decis ca marca
    americana sa intre in Romania, venea la Bucuresti cu o delegatie
    alcatuita din 40 de producatori de componente, carora sa le fie
    prezentata situatia uzinei si planurile de viitor. Acum, la aproape
    doi ani de atunci, Dionisio di Campos anunta ca Ford va demara
    productia lui B-Max, viitorul model de clasa mica ce va fi asamblat
    exclusiv la Craiova, dar si un ritm constant de 85 de utilitare
    Transit Connect pe zi.


    Una din problemele cu care se confrunta industria auto din
    Romania, in afara lipsei infrastructurii, este evolutia salariilor,
    care continua sa creasca, afectand astfel atractivitatea tarii.
    Daca acest element este unul important pentru Dacia, care se
    bazeaza pe cei 13.500 de angajati ai sai si nu pe roboti pentru
    asamblarea si productia de masini, la Ford acest aspect se afla pe
    un plan secund. “Toata lumea discuta de salarii, da, sunt o
    componenta importanta a costurilor, dar nu sunt cele mai
    importante. Costul logistic este mai mare decat costul legat de
    forta de munca. Trebuie sa compari si salariul cu nivelul de
    productivitate si sa iei in calcul si infrastructura”, spune
    Dionisio di Campos.


    Potrivit lui Constantin Stroe, presedintele Asociatiei
    Constructorilor Auto din Romania (ACAROM), dinamica neechilibrata a
    salariilor din Romania poate reprezenta o amenintare pentru
    furnizorii de componente, dar si alte companii din industria auto
    care iau in calcul realizarea de investitii in Romania.


    Pe de alta parte, evolutia programului Renault la Dacia si
    accelerarea dezvoltarii uzinei Ford Romania sunt elemente care
    atrag noi investitii in industria auto locala si creeaza premisele
    pentru ca un al treilea constructor sa intre pe piata locala. “In
    Romania se produc de trei ori mai putine masini decat in Ungaria
    raportat la mia de locuitori si de zece ori mai putine fata de
    Slovenia. La noi exista cel mai mare potential de crestere”,
    apreciaza Constantin Stroe.