BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • “Succesul” frunzei lui Udrea – Romania atrage 1,24 milioane de turisti straini

    Potivit ANAT, ca tipuri de turism, preferintele turistilor
    straini veniti prin agentiile de turism s-au indreptat catre:

    1. Circuitele culturale (aterizare in Bucuresti, Transilvania,
    Maramures, Bucovina). Majoritatea turistilor provin din Germania,
    Austria, Franta, Spania, Marea Britanie, Italia. In 2010 se remarca
    o crestere a numarului de turisti de pe pieţele estice: Polonia,
    Cehia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina.
    2. Turismul balneoclimateric. Majoritatea turistilor provin din
    Germania, Franta, Israel.
    3. Delta Dunarii
    4. Croazierele dunarene. Majoritatea turistilor provin din
    Germania, Austria si SUA
    5. Turismul tip city break
    6. Croaziere pe Marea Neagra (debarcare in portul Constanta, tururi
    si programe de excursii locale – 21.000 turisti straini sositi pe
    navele de croaziera, in crestere cu 18% fata de 2009.
    7. Litoral. Majoritatea turistilor provin din Germania, Franta si
    tarile ex-sovietice (Ucraina, Rusia, Belarus, Republica
    Moldova)

    O alta caracteristica a anului 2010 s-a constatat in ceea ce
    priveste media sejurului care a scazut de la sase-sapte nopti, asa
    cum era in anii trecuti, la cinci nopti.

    Anul 2010, fata de 2009, a inregistrat, in pofida crizei, o
    usoara crestere a numarului de turisti straini sositi in Romania
    prin touroperatorii specializati pe incoming. Chiar daca numarul
    total al turistilor de pe Litoral a inregistrat o usoara scadere,
    ANAT inregistreaza o crestere de 30% a turistilor straini care
    si-au petrecut vacanta pe Litoral prin intermediul agentiilor de
    turism. Unul dintre motivele principale al cresterii este
    introducerea pe litoral a unei curse a companiei Air Berlin,
    aceasta actiune fiind implementata prin intermediul Asociatiei
    Litoral – Delta Dunarii, care a redeschis astfel Litoralul, ca
    destinatie romaneasca pe piata germana.

  • Cursul de schimb va ramane si la anul intre 4,1-4,3 lei/euro, dobanzile vor scadea – BCR

    Mentinerea unui curs nominal de schimb stabil depinde insa de
    mentinerea relatiei cu FMI si UE, chiar in forma unui acord de tip
    preventiv, cu rolul de a oferi un ghidaj politicilor interne si a
    evita derapajele, tinand cont ca in 2012 va fi un an electoral,
    precizeaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. In conditiile in
    care totul va merge bine din aceste puncte de vedere, este de
    asteptat chiar o usoara intarire a leului, care de la o medie de
    4,2 lei/euro anul acesta va ajunge la 4,1 lei/euro la anul,
    respectiv la 3,9 lei/euro in 2012, potrivit prognozelor BCR.

    Inflatia se va reduce aproape la jumatate, estimeaza
    economistul-sef al BNR, de la 8% la sfarsitul acestui an la 4,3% in
    2011 si 3,1% in 2012. “Consolidarea fiscala nu mai poate oferi
    de-acum surprize”, afirma Anghel, referindu-se la masuri de genul
    majorarii bruste a TVA; tot ce mai urmeaza deja se stie, respectiv
    majorarile de preturi administrate anuntate deja cu ocazia
    prezentarii proiectului de modificare a Codului fiscal (este vorba
    de accizele la combustibili si la tigari).

    Pentru ratarea tintei de inflatie asumate pentru 2010 (3,5%
    plus/minus un procent), “BNR nu poate fi trasa la raspundere, atata
    vreme cat responsabile de majorarea inflatiei sunt inca
    rigiditatile din economie – preturile administrate si tarifele la
    apa, canal, salubritate, unde exista inca un necesar de investitii
    care inca se acopera prin majorari de tarife”, considera Lucian
    Anghel.

    Odata ce inflatia va reintra insa sub control si cu conditia ca
    Romania sa aiba incheiat un nou acord cu FMI, BNR isi va putea
    permite o reducere a dobanzii de politica monetara, de la nivelul
    actual de 6,25% spre 5,75% pana la finele anului viitor, precum si
    o reducere a ratei rezervelor minime obligatorii cu circa 5%, in
    primul rand la valuta. “Relaxarea politicii monetare este singura
    masura anticiclica ce poate fi luata pentru a sustine relansarea
    economiei”, a comentat economistul-sef al BCR.

    Analizele BCR estimeaza ca nivelul dobanzilor bancare va cobori in
    cursul anului viitor, cu ROBOR la trei luni in scadere de la 10,7%
    anul trecut la 6,8% anul acesta, 6,2% in 2011 si 5,6% in 2012. “Cu
    toate ca activitatea de creditare nu se va intoarce la exuberanta
    specifica anilor 2007-2008, ea ar putea inregistra totusi o
    crestere de o singura cifra in 2011”, releva ultimul raport al
    BCR.

  • De unde va veni cresterea economica la anul

    Estimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
    comerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
    previziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
    economiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
    si de 2,3% in 2011.

    O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
    conditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
    buni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
    si un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
    relansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
    factorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR.

    “Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
    intrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
    investitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
    ce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.

    Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
    exporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odată
    ce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
    cererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
    tinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
    industria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
    productiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
    fost sustinute de cererea interna.

    Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
    avand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
    comertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
    marginala.

    Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
    treilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
    riscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
    reduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
    economistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
    direct de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
    poate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
    in esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
    investitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
    fiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
    redus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
    investitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”

    Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
    insa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
    cheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
    personal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
    lei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
    raman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
    aceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
    destul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
    ierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
    agricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
    intampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.

    In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
    masurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
    probabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
    aproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
    8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
    “enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
    cifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
    Anghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
    scazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.

    Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
    2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
    potential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
    n-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
    rapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
    crestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
    mediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
    incepand din 2012.

    Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
    posibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
    sustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
    moderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
    si cea externa: “Este foarte posibil ca în viitor creditele
    ipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor să joace
    un rol tot mai important în detrimentul creditelor de consum. O
    lichiditate amplă si un apetit pentru risc in crestere pe plan
    mondial pot determina investitorii să pună din nou România pe
    hartă, datorită profiturilor superioare ce se pot obtine aici în
    comparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
    mediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”.

  • Armele de contraatac ale Burger King pentru scaderea bonului de casa

    Totusi, reducerea valorii bonurilor de casa a fost compensata de
    cresterea numarului de clienti, in unele spatii si cu 30%,
    completeaza Eftimie. Ea este de parere ca numarul mai mare de
    clienti se datoreaza pe de o parte vizibilitatii mai mari a retelei
    – din prisma campaniilor desfasurate – dar si a faptului ca “exista
    un segment de clienti care au migrat spre spatiile noastre dinspre
    alte restaurantele”.

    Reteaua Burger King a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri
    de 3 milioane de euro si pierderi de 1 milion de euro iar
    asteptarile pentru rezultatele financiare pentru 2010 se plaseaza
    la acelasi nivel.
    Pe piata de fast-food, cea mai consistenta felie este adjudecata de
    retelele McDonald’s, care a inregistrat anul trecut o cifra de
    afaceri de 99,5 milioane de euro si KFC, care a avut in primul
    semestru din acest an afaceri de 24 de milioane de euro.

  • Noul sef al GSK Romania: Mizam pe cresterea accesului pacientilor la tratamente inovatoare

    “Impreuna cu colegii mei din Romania ne vom concentra eforturile
    pe cresterea accesului pacientilor la tratamente inovatoare si
    eficiente si, de asemenea, vom continua sa raspundem provocarilor
    sociale cu care se confrunta romanii. Sunt mandru ca pot fi parte
    din indeplinirea unui obiectiv ambitios stabilit de echipa din
    Romania, acela de a contribui la cresterea sperantei de viata a
    romanilor care, din pacate, este cea mai redusa din Uniunea
    Europeana”, a spus Pascal Prigent, director general GSK
    Romania.

    Pascal Prigent a venit la GSK de la Eli Lilly Franta, unde a
    condus divizia de Neurosciences and Cardiovascular, fiind
    responsabil de activitatile de marketing si vanzari pentru un
    portofoliu cu o valoare de aproximativ 300 milioane de dolari. In
    acelasi timp, a fost responsabil de dezvoltarea strategiilor de
    marketing si cercetare de piata pentru celelalte divizii.

    Pascal Prigent a absolvit Reims Management School si un MBA la
    INSEAD. Si-a inceput cariera in industria farmaceutica in 1996, in
    compania Eli Lilly, ca reprezentant de vanzari, ocupand ulterior
    roluri in marketing, vanzari si management general in Franta, SUA
    si Chile. Ca director general al GSK Romania, Pascal va fi
    responsabil pentru cresterea si dezvoltarea diviziei farmaceutice a
    GSK si de Europharm Distributie.

  • Marile masini mici: cine cumpara la noi broscute Volkswagen, Fiat 500 sau MINI

    Ferrari Testarossa, Lamborghini Murcielago, Rolls-Royce Silver
    Seraph, un Bentley Continental si un MINI Cooper din anii ’60 – nu
    este o simpla insiruire de masini de colectie, ci parcarea din fata
    cazinoului din Monte Carlo, acolo unde foarte putini sunt cei ce
    isi permit sa-si parcheze automobilul. La prima vedere, MINI nu
    este in elementul sau, dar pe Coasta de Azur este la fel de
    exclusivist precum un Ferrari. Fiat 500, MINI, Volkswagen Beetle
    sau chiar Trabant reprezinta automobile produse in a doua jumatate
    a secolului trecut, inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, cum
    este cazul VW Beetle, sau in anii de dupa el. Au aparut aproape
    exclusiv din nevoia unei masini ieftine de produs si de intretinut
    pentru clienti care n-aveau multi bani de investit intr-un
    automobil cu pretentii.

    Primul dintre aceste automobile care a ajuns la nivelul de
    obiect-cult este “broscuta” Volkswagen sau Typ 1, nume
    “transformat” in Kafer, Beetle, Coccinelle, Poncho, Tortuga sau
    Escarabat. Totodata, Beetle este si masina cu cea mai lunga
    cariera, fiind produsa neintrerupt intre 1938 si 2003, in Germania,
    Irlanda, Thailanda, Indonezia, Africa de Sud, Australia, Nigeria,
    Mexic si Brazilia.

    In 1933, Adolf Hitler i-a cerut lui Ferdinand Porsche sa
    dezvolte un “Volkswagen”, adica un automobil al poporului.
    Principiul era unul simplu – o masina capabila sa transporte doi
    adulti si trei copii cu 100 km/h si care sa nu coste mai mult de
    990 de marci germane, echivalentul unei motociclete. Alaturi de
    Morris Minor din Marea Britanie, devenit MINI, Fiat 500 si Citroën
    2CV, Beetle a fost printre primele masini moderne “low cost”.
    Varianta restilizata a aparut in 1998, iar productia modelului va
    inceta in 2011, urmand a fi inlocuita cu un model redesenat.

    In anii ’50, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Beetle era
    considerata a fi mai confortabila si mai puternica decat
    majoritatea modelelor de clasa mica disponibile in Europa, fiind
    proiectata pentru a rula mult cu viteze ridicate pe celebrele
    autostrazi germane. Fiat 500 a fost lansat pe piata europeana in
    1957 si, la fel ca si Beetle, trebuia sa acopere cererea pentru
    masini ieftine de la acea vreme. In 2007, la exact 50 de ani de la
    prima generatie, cei de la Fiat au relansat modelul 500, dar de
    aceasta data nu ca un model “low cost”, ci unul cu o imagine
    apropiata de segmentul premium, dorind astfel sa concureze cu MINI,
    dar cu un pret de pornire la jumatate.

    Printre primii posesori de Fiat 500 se numara si oameni de
    afaceri din Romania care in garaj au limuzine sau SUV-uri de lux.
    “Nu credem ca exista o categorie sociala careia sa i se adreseze
    Fiat 500, ci doar pasionati. Sunt oameni pentru care masina trebuie
    sa le reprezinte in mod clar temperamentul, pasiunile, felul de a
    fi si care conduc in primul rand din placere”, a spus Herbert
    Stein, presedintele AutoItalia, importatorul Fiat.Compania a lansat
    anul trecut modelul Abarth 500, care reprezinta versiunea sport a
    masinii, sub marca sport a concernului Fiat. Printre aceste
    versiuni se numara si Abarth 500 Tributo Ferrari, model care poate
    ajunge la peste 30.000 de euro si dispune de un motor de aproape
    200 CP.

  • UniCredit: Abia in 2012, Romania va ajunge sa depaseasca PIB pe cap de locuitor dinainte de criza

    Punctul cel mai de jos al acestui indicator a fost insa depasit,
    daca tinem cont ca anul trecut, PIB pe cap de locuitor a fost de
    5.393 euro, in timp ce anul acesta ar urma sa contabilizam 5.851
    euro.

    In schimb, rata somajului nu va mai ajunge nici in 2012 la
    nivelul din 2008 (4%), urmand sa se reduca foarte putin, de la 7,6%
    anul acesta la 7,2% in 2011 si la 7% in 2012. Nici consumul privat
    nu va mai atinge recordul de 8,4% din 2008, desi va intra pe plus
    de la anul (2%) si se va dubla dupa inca un an, la 4,7%.
    Investitiile straine directe nete vor creste progresiv, de la 3,6
    miliarde de euro anul acesta la 5 in 2011 si la 7 in urmatorul an,
    fara a atinge insa nivelul de 9 miliarde din 2008.

    UniCredit se asteapta si la o continuare a scaderii populatiei,
    care de la 21,5 milioane de oameni va ajunge la 21,4 anul acesta,
    21,3 la anul si 21,2 in 2012.

    Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, enumera ca
    puncte tari ale Romaniei sustinerea semnificativa din partea FMI si
    UE pentru balanta de plati, nivelul scazut al datoriei publice si
    stabilitatea relativa a deficitului de cont curent. Punctele slabe
    sunt insa deficitul bugetar mare, cu risc de iesire din grafic,
    nivelul inalt al indatorarii private in valuta si deteriorarea
    portofoliului de credite bancare.

    “Decuplarea economiei romanesti de la tendinta de redresare din
    Europa de Est si din UE este legata de factori interni, in opinia
    noastra. Romania se confrunta cu efectele daunatoare ale
    politicilor fiscale prociclice din ultimii doi ani. Cererea interna
    foarte slaba a fost afectata de restrictiile bugetare si de ratele
    relativ inalte ale dobanzilor, asa incat n-a mai ramas loc de
    relaxare a politicii monetare, avand in vedere ca s-au acumulat
    presiuni inflationiste”, este opinia Rozaliei Pal. “Totusi, avand
    in vedere efectul de baza – faptul ca s-a atins punctul cel mai de
    jos al crizei, dupa doi ani de restrangere a economiei, sunt cativa
    indicatori cu potential de crestere in 2011.”

    Factorii care vor influenta pozitiv cresterea in 2011 vor fi
    exporturile si o reluare lenta a cresterii cererii interne de
    consum. “Decuplarea economiei romanesti fata de tendintele din
    restul Europei reprezinta insa un risc major pentru revenirea dupa
    criza, avand in vedere ca, intr-o perioada cand investitorii sunt
    foarte sensibili la dezechilibrele specifice din fiecare tara,
    competitivitatea tarii ar putea fi afectata”, considera
    economistul-sef al al UniCredit Tiriac Bank.

    RISC DE TENSIUNI SOCIALE

    Deficitul bugetar, estimat la 7% din PIB la sfarsitul anului
    curent, se va reduce destul de putin, la 5% in 2011 si la 4,5% in
    2012, in timp ce deficitul de cont curent se va adanci de la 6,5%
    in 2010 la 8,2% peste doi ani. Datoria externa bruta va creste usor
    la anul, pentru a se reintoarce in 2012 aproape de nivelul estimat
    pentru anul in curs, de 62,4% din PIB.

    “Bugetul pe 2011 se bazeaza pe premisa unor cheltuieli aproape
    neschimbate pe ansamblu si a unor venituri mai mari cu 7%. Intentia
    de a reduce si mai mult cheltuielile sociale si fondurile pentru
    administratiile locale, in plina recesiune prelungita, s-ar putea
    dovedi foarte ambitioasa si poate duce la escaladarea tensiunilor
    sociale”, crede Rozalia Pal. In plus, adoptarea unor politici
    macroeconomice si mai restrictive ar putea afecta redresarea
    economiei si ar creste indirect riscul de ratare a tintelor
    fiscale, daca economia nu va ajunge suficient de rapid la
    crestere.

    Inflatia la sfarsitul anului ar urma sa se situeze la 8%, mai mare
    decat in analizele precedente ale bancii, dar va cobori in 2011 la
    4,2%. Dobanda BNR va putea scadea in continuare, de la 6,25% pe an
    in 2010 la 5,5% in 2011 si 4,5% in 2012.

    Cursul de schimb se va aprecia in continuare, de la 4,30 lei/euro
    la finele lui decembrie la 4,20 peste un an si la 4,05 peste doi
    ani, intorcandu-se la nivelul de la sfarsitul lui 2008.

  • Cursa medicilor spre taramul fagaduintei

    Ca au fost doua mii sau trei mii de medici, asa cum sustin
    organizatorii, nici nu mai conteaza. Targul, organizat intr-un
    hotel din sudul Bucurestiului, a fost luat cu asalt de halatele
    albe. Liftul urca pana la etajul al 13-lea, cel unde are loc
    evenimentul, iar la coborare constati ca n-ai cum sa mai iesi. Zeci
    de oameni isi dau coate pentru un loc in ascensor.

    Ies cu greu, imi trag sufletul si deja aud doua tinere cu
    planuri pentru tari mai insorite: “Eu zic ca mai bine invatam
    impreuna franceza. Ne e si mai usor si sigur ne recruteaza la
    targul urmator”. Tinerele tocmai au inceput deja rezidentiatul si
    se gandesc sa plece la absolvire, de aceea si-au predat inca de
    acum CV-ul si celelalte documente. Ne intoarcem si ne lovim de
    Dragos, proaspat student la medicina si probabil cel mai tanar
    doctor dintre sutele prezenti la targ. Pana sa duc pana la capat
    intrebarea, Dragos spune ca toata lumea vrea sa plece in Vest ca sa
    faca bani. “Nu se mai poate aici. Mi se pare normal ca aceia care
    au prins deja experienta cu spitalele noastre sa plece.” Si el vrea
    sa plece, iar cat timp acolo tara unde va ajunge ii va permite sa
    aiba o viata decenta, nici nu mai conteaza locul: “Vreau sa nu am
    grija zilei de maine, sa am o masina si in timp sa-mi cumpar o
    locuinta. Nu mi se pare ca cer mult dupa ce o sa am zece ani de
    studii”.

    Daca Dragos e mai pragmatic, Andreea Munteanu, endocrinolog
    rezident, e mai cumpatata. Inca din primii ani de studentie o batea
    gandul sa plece. O deranjeaza conditiile din Romania. Standardul
    profesional pe care il apreciaza ca destul de scazut, lipsa
    sanselor de a se remarca si in plus mereu invocata parte
    financiara. “Ma retin familia si speranta inceputului ca poate va
    fi mai bine si poate daca muncesti mult si poate daca arati ca esti
    bun si poate daca…” Andreea se opreste si reformuleaza: “As vrea
    sa plec in Franta pentru ca sunt endocrinolog si acolo stiu ca sunt
    sanse mari de avansare”.

    Intrebat ce argumente i-ar da unui medic sa nu paraseasca tara,
    presedintele Colegiului Medicilor, profesorul Vasile Astarastoae,
    raspunde franc: “Nu am niciun argument”. Totusi, medicul vorbeste
    despre dificultatile pe care le intampina cei plecati la munca in
    Occident: perioada de adaptare dificila, lipsa prietenilor si a
    cunostintelor, problemele cu necunoasterea limbii. Am reformulat
    intrebarea si, incercand sa aflu ce-i determina pe ceilalti doctori
    sa ramana in tara, am primit mai multe ipoteze de lucru: pe de-o
    parte, dificultatea de a se desparti de familie, apoi comoditatea
    si frica de concurenta, mai ales dupa o anumita varsta. Exista insa
    medici cu ani buni de experienta care raman nu de teama concurentei
    din afara, ci pur si simplu pentru ca au reusit sa-si creeze o
    situatie materiala si sociala care sa le permita sa duca o viata
    decenta. Cel mai greu ramane insa pentru cei la inceput de
    drum.

    Nu doar tinerii vor sa plece. Doar ca pentru cei trecuti de
    30-40 de ani, lucrurile se complica. Sau, dupa cum se exprima un
    medic, e mai mult decat atat, e o “aventura”. Mihaela Axente este
    specialist in neurologie pediatrica si are deja bagajele facute. In
    scurt timp va ingriji bolnavi din Marea Britanie. Cand o intreb ce
    motive are ca sa plece, medicul nu se plange atat de bani, cat mai
    ales de viitorul tot mai incert. “Am o pozitie destul de buna aici
    si as pleca pur si simplu pentru lipsa de perspectiva si de orizont
    pe plan profesional.” Axente nu se vede mutata definitiv in insula,
    ci doar provizoriu. Pentru multi dintre medici, o problema e si
    limba, de aceea singura optiune pentru o pondere ridicata a
    halatelor albe este Marea Britanie, unde pot sa vorbeasca limba la
    un nivel corespunzator.

  • La ce e buna insolventa – studiu de caz: Relad

    Dupa cererea de insolventa a Relad International, cu afaceri de
    206 milioane de euro in 2009, inaintata in luna noiembrie, Relad
    International Pharma, celalalt distribuitor de medicamente din
    grupul Relad, cu afaceri de 170 milioane de euro, si-a cerut de
    curand insolventa. Conform Ziarului Financiar, grupul Relad este
    controlat de oamenii de afaceri Laurentiu Stratulat, Adrian Roncea
    si Tiberiu Zigu. Datele oficiale publicate de Tribunalul Buzau
    arata ca, daca in primul caz s-a solicitat deschiderea procedurii
    de insolventa generala, care presupune reorganizarea companiei, in
    cazul Relad International Pharma SRL s-a solicitat deschiderea
    procedurii de insolventa simplificata, adica lichidarea
    companiei.

    Oficialii Relad sustin ca solicitarea producatorului Roche,
    prima companie care a solicitat insolventa Relad International,
    este urmarea unor neintelegeri contractuale, care au dus la
    “pierderea credibilitatii in fata altor producatori de
    medicamente”. Mai precis, Pfizer si Johnson & Johnson au
    solicitat ulterior insolventa. “Decizia noastra de a solicita
    deschiderea procedurilor generale de insolventa nu denota teama
    fata de disputa comerciala cu Roche sau de alte eventuale dispute
    ce ar putea aparea in actualul context, ci trebuie legata de faptul
    ca dorim sa cream premisele construirii si implementarii unui plan
    strategic coerent de reorganizare, capabil sa recastige increderea
    celorlalti producatori de medicamente fata de compania noastra”,
    spune Iulian Pirvulescu, administrator al Relad. El mai spune ca
    grupul Relad nu are datorii la bugetul de stat si detine resurse
    financiare pentru achitarea creditelor bancare.

    Chiar daca oficialii Relad nu leaga cele doua solicitari de
    insolventa de criza economica si de modul defectuos in care statul
    achita restantele la plata medicamentelor catre farmacii si
    companiile distribuitoare, activitatea intr-un mediu in care
    intarzierile la plata ajung la peste noua luni este in masura sa
    afecteze activitatea oricarei companii. “Dat fiind ca termenele de
    decontare a serviciilor medicale si a medicamentelor sunt
    influentate de sistemul defectuos de finantare a intregului sistem,
    niciun distribuitor nu se poate autofinanta si implicit nu poate
    respecta termenele de plata contractuale cu producatorii”, explica
    Iulian Pirvulescu.

    Cea mai recenta plata a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
    a fost de peste doua miliarde de lei, in perioada
    septembrie-octombrie 2010, reprezentand restante de plata de peste
    90 de zile.
    “Pentru 2011, sunt mai pesimist din punctul de vedere al creditarii
    sistemului si al riscului major de insolventa in zona farma”, spune
    Dragos Damian, CEO al producatorului de medicamente
    Terapia-Ranbaxy.
    Producatorii de medicamente se plang de lipsa de transparenta din
    sistem pentru ca banii decontati de CNAS in farmacie nu mai ajung
    in unele cazuri la distribuitor si de acolo la producator. Damian
    spune ca firmele ar putea fi puse in situatia sa aleaga asa-zisul
    “exit prin insolventa”, cat timp “e foarte usor sa te capitalizezi
    ca distribuitor si farmacie si e la fel de usor sa iesi din
    business prin insolventa”, dupa plata furnizorilor la pretul de
    cost.

    Pe fondul crizei si al blocajului financiar, numarul firmelor
    intrate in insolventa a crescut puternic, astfel ca in prezent s-a
    ajuns la 50.000 de cazuri, dintre care 17.000 au intrat in aceasta
    procedura de la inceputul anului, conform datelor citate de Ziarul
    Financiar. Principalul avantaj pentru companiile care opteaza
    pentru o astfel de alternativa este faptul ca pot depune un plan de
    reorganizare si ca sunt protejate prin lege. Un exemplu pozitiv
    este Flanco, care a intrat in insolventa la finele anului trecut si
    care in urma planului de reorganizare a constatat o crestere a
    vanzarilor de peste doua ori fata de 2009. In piata de medicamente,
    primele informatii despre insolvente au devenit publice anul
    trecut, cand distribuitorul Farmexim a cerut insolventa
    competitorului de talie mica Dornafarm. Dupa numai cateva luni, mai
    multi creditori au cerut insolventa Montero, business de
    distributie controlat de fratii Tudorache. Potrivit informatiilor
    existente despre Montero, la jumatatea anului ajunsese la un volum
    de activitate de 15% din nivelul anului 2008, cand rula afaceri de
    74,5 milioane de euro.

    Distribuitorii de medicamente sunt considerati cei mai puternici
    actori pe piata farma, rulajele lor fiind mult mai mari decat ale
    producatorilor. Insolventa unuia are efecte la nivelul intregii
    industrii, pentru ca firmele active incearca sa profite de context
    si sa castige cat mai mult cota de piata.

    Piata de medicamente a ramas pe crestere in ultimii ani in
    pofida contextului economic dificil, insa probleme la nivelul
    lichiditatilor au aparut pentru toti jucatorii, in conditiile in
    care statul a decis sa mareasca anul trecut termenul la care
    companiile isi recupereaza banii din piata. Solutiile au fost fie
    refinantarea creditelor la banci pentru refinantarea unor credite,
    fie renegocierea conditiilor comerciale la producatori. Iar
    situatia din 2011 nu promite schimbari in bine.

  • Vacante pentru bogati – o insula privata sau relaxare in cel mai sofisticat spa din lume

    Perfect Tour a infiintat din luna noiembrie a acestui an un
    departament dedicat exclusiv serviciilor VIP, prin intermediul
    caruia sunt oferite cazari la hoteluri de sase si sapte stele,
    inchirieri de avioane private si iahturi, vacante exotice si luni
    de miere, calatorii pe insule indepartate.

    “Am cautat pe tot globul experiente unice si autentice pentru
    clientii nostri. Cum ar fi sa iti petreci seara cu o familie de
    localnici in Maldive, sa te intalnesti cu un astrolog in Jaipur sau
    sa iei cina intr-o tabara de beduini intre dunele din Abu Dhabi?
    Cam asa arata surprizele pe care le oferim pentru cei care isi
    doresc cu adevarat sa iasa din rutina”, spune Corina Pacuraru,
    general manager Perfect Tour.

    Perfect Tour ofera iubitorilor de vacante inedite croaziera de
    100 de nopti in jurul lumii cu preturi de la 10 479 euro de
    persoana in cabina interioara. Tariful unui croaziere in jurul
    lumii include: 100 nopti cazare cu pensiune completa, 15 excursii
    la tarm, bauturi alcoolice si non-alcoolice nelimitat la dejun si
    cina, acces la facilitatile navei: piscina, terenuri de sport,
    centru de fitness, teatru, biblioteca, participare la toate
    activitatile zilnice: jocuri, cautari de comori, turnee, karaoke,
    cursuri de dans, petreceri tematice, taxe portuare. Plecarea in
    aceasta croaziera se face din orasul italienesc Savona. Vasul Costa
    Deliziosa se opreste in fiecare port din itinerariu si fiecare
    pasager poate alege sa mearga in excursiile optionale.

    Exista oferte si pentru hoteluri exclusiviste preferate de cele
    mai pretentioase vedete. Cel mai sofisticat centru Spa din lume,
    The Spa at Mandarin, ce dispune de 17 sali pentru tratamente si
    relaxare, asteapta turisti in Miami, la Hotel Mandarin Oriental, de
    sase stele, cu preturi de la 194 euro de persoana pentru o noapte
    de cazare in Camera Mandarin Executive.

    Pentru cei care vor sa se simta precum o vedeta, pot alege o
    insula privata in Seychelles: Denis Private Island, o insula de
    cinci stele. Preturile pentru o noapte de cazare pornesc de la 447
    euro de persoana pe noapte in Beach Deluxe Cottage. Doritorii pot
    inchiria o cabana cu terasa proprie si cu iesire la Oceanul Indian
    pentru un sejur romantic.