BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cartile de munca au disparut. Acum ce urmeaza?

    “Inteorie suna bine, dar avem o problema majora: stim ce nu mai
    trebuie sa facem, nu si ce avem de facut”, spune Roxana Tesiu,
    directorul de resurse umane al companiei de business process
    outsourcing (BPO), Wipro. Tesiu are o sarcina importanta anul
    acesta – trebuie sa transfere datele din cartea de munca in baza de
    date electronica pentru 866 de angajati, iar problema cea mai
    importanta este ca nimeni nu stie exact pasii pe care ii presupune
    o asemenea procedura. “Am fost la Inspectoratul Teritorial al
    Muncii (ITM) si nu au stiut sa ne raspunda la cateva nelamuriri de
    baza, cum ar fi ce vom face cu cartile de munca pe care le avem
    deschise acum, cum vom avea certitudinea ca nu vom mai plati cei
    0,25%, cum vom intra in baza de date electronica sa completam
    datele angajatilor sau ce vom face cu cartile de munca pe care ni
    le cer angajatii”, precizeaza Tesiu.

    Faptul ca aceste lucruri nu au fost clarificate pana acum este
    un semnal clar al unei hibe importante din sistem, in conditiile in
    care despre eliminarea cartilor de munca traditionale se discuta
    inca din 2006. Timp a fost, deci, suficient pentru a pune la punct
    toate aspectele care tin de efectuarea transferului de date. De
    altfel au existat doua etape prin care s-a demarat procesul de
    “exterminare” a cartilor de munca. Prima a constat in preluarea
    datelor din cartile de munca, iar cea de-a doua in scanarea lor,
    pentru ca apoi sa poata fi returnate angajatilor. Toate
    informatiile privind vechimea in munca, dreptul la pensie si
    traseul profesional al fiecarui angajat sunt in prezent
    inregistrate electronic la casele judetene de pensii.


    Vestea buna pe care o aduce aceasta initiativa este legata de
    eliminarea birocratiei si reducerea unor cheltuieli pentru
    angajatori. Altfel spus, daca un angajat, spre exemplu, isi schimba
    locul de munca anul acesta, nu mai trebuie sa-si retraga cartea de
    munca de la vechiul angajator, pentru ca toate datele sale vor
    putea fi preluate in format electronic de catre noua companie
    angajatoare. Asta in cazul in care ele au fost corect introduse si
    sistemul nu prezinta erori.De asemenea, dispar si comisioanele pe
    care angajatorii le plateau pentru a gestiona contractele
    angajatilor.


    Pana acum, o companie care alegea ca inspectorii de la ITM sa
    fie cei care gestioneaza contractele angajatilor trebuia sa
    plateasca 0,75% din valoarea totala a statului de plata, iar daca
    dorea sa le administreze pe cont propriu, comisionul se reducea se
    reducea la 0,25%. Daca acest lucru se va intampla, asa cum prevede
    legea, atunci angajatorii ar economisi anual intre 100 si 150 de
    milioane de euro. Calculul a fost facut la o masa salariala bruta
    de 30 de miliarde de euro, in conditiile in care sunt 4,2 milioane
    de angajati si a fost luat in considerare un salariul mediu de 500
    de euro.

    Este clar ca angajatorii au nevoie de acesti bani ca de aer, cum
    de altfel au nevoie de orice economie in plus pe care o pot face,
    insa incertitudinile care s-au creat pana acum in jurul acestei
    initiative ii fac sa ramana circumspecti si sa aiba o opinie
    pozitiva categorica doar intr-o singura privinta. “Singurul lucru
    bun pe care il vedem pana acum este ca nu va mai trebui sa plimbam
    cartile de munca la ITM, desi noi vom continua sa punem, ca si pana
    acum, datele pe hartie”, enunta directoarea de resurse umane de la
    Wipro.Pana la jumatatea anului, angajatorii si inspectoratele
    teritoriale de munca sunt obligate sa le returneze angajatilor
    cartile de munca, pe care acestia trebuie sa le pastreze pentru a
    putea dovedi vechimea in munca atunci cand vor iesi la pensie, in
    cazul in care nu li s-au scanat cartile de munca.

    “Suntem singura tara din Europa care a luat aceasta masura si,
    in mod clar, inseamna ca abia acum incepem sa lucram cu instrumente
    moderne”, spune avocatul Iulian Patrascanu, managing partner la
    casa de avocatura Fine Law. Desi sustine proiectul, Patrascanu
    recunoaste ca efectele lui pozitive se vor vedea in timp, abia dupa
    ce vor fi simtite primele economii create de disparitia
    comisioanelor de gestionare a contractelor de munca. “Pana atunci,
    angajatorii se vor impotmoli de multe ori pe drum, iar angajatii
    vor fi putin debusolati, pana cand se vor acomoda cu aceasta
    schimbare. Multi, mai ales cei din provincie, vor fi neincrezatori
    in sistemul informatic si in acuratetea lui”, adauga
    Patrascanu.

  • Fuziuni si achizitii in 2011 – “Mai rau ca anul trecut nu se poate”

    de Ioana David

    Scaderile dramatice din ultimii ani au dus piata de fuziuni si
    achizitii inapoi in 2002-2003, iar toata lumea asteapta acum ca
    lucrurile sa-si revina. Opinia este sustinuta de ultimele
    tranzactii anuntate anul trecut. Fondul sud-african de investitii
    New Europe Property Investments (NEPI) a preluat proiectul de
    birouri Floreasca Business Park din nordul Capitalei pentru 100
    milioane de euro; Teba Industries, un grup olandez cu activitati in
    industria textila, a vandut o fabrica pe care o avea la Brad
    (Hunedoara) pentru 3 milioane de euro, in timp ce compania poloneza
    ABC Data a cumparat pachetul majoritar de 51% in cadrul
    distribuitorului de produse IT Scop Computers intr-o tranzactie cu
    o valoare initiala de 5 milioane de euro si lista poate continua.
    Tonul tranzactiilor a fost dat in octombrie, cand intr-o singura zi
    au devenit publice trei contracte.

    “Ultimele luni au marcat o usoara crestere in contextul unei
    scaderi a pietei de M&A in 2010. Consideram ca tendinta se va
    mentine crescatoare, cu o intensificare in a doua jumatate a anului
    2011”, spune Radu Stoicoviciu, partener tranzactii la PWC Romania.
    Firma de consultanta a fost implicata, de partea vanzatorilor, in
    preluarea brandului Napolact si a distributiei acestor produse de
    catre Unilever de la Friesland Campina.

    Preluarea Floreasca Business Park poate marca si revenirea
    apetitului in segmentul imobiliar. “Numarul tranzactiilor va creste
    substantial in cursul anului 2011 atat in ceea ce priveste
    tranzactiile cu companii, cat si tranzactiile care au la baza
    active imobiliare”, a spus Dragos Rosca, CEO al fondului de
    investitii Gemisa Investments. |n ceea ce priveste valoarea
    tranzactiilor, cresterea va fi moderata, deoarece vor exista foarte
    putine cu valori mai mari de 50 de milioane de euro, adica genul de
    tranzactii care produc modificari importante ale mediilor valorilor
    de tranzactionare, apreciaza Rosca.

    Din portofoliul Gemisa fac parte firme precum OptiBlu
    (distributie de produse cu profil oftalmologic), Miniblu (lant de
    magazine cu produse pentru bebelusi), Oxigen Plus (servicii de
    asistenta respiratorie la domiciliu), Fleet Management Services
    (management auto) si BIA Human Resource Management Services
    (management de resurse umane).

    Sfarsitul de an a fost un moment cu atat mai prielnic cu cat
    partile implicate intr-o tranzactie sunt in general reticente
    atunci cand vine vorba de a prelungi negocierile peste an, pentru
    ca automat bugetele se modifica.

    “Cred ca tranzactiile care s-au facut in ultimele luni din 2010
    au legatura cu faptul ca se inchide anul si mai putin cu
    optimismul. Cumparatorii opereaza cu niste bugete. Este logic ca
    tranzactiile incepute de ceva timp sa se inchida inainte de finalul
    anului”, este de parere Ioana Filipescu, managing director al
    Raiffeisen Investment Romania, care este cea mai pesimista dintre
    toti consultantii. Ea crede ca abia peste doi ani se poate vorbi de
    o redresare a pietei de fuziuni si achizitii, pe masura ce ratingul
    de tara se imbunatateste.

    “Apetitul investitional nu revine brusc. Daca se schimba putin
    modelul de crestere economica, nu inseamna ca investitorii vor
    navali aici. Tranzactiile tip fuziuni si achizitii tind sa dureze
    din ce in ce mai mult, astfel ca nu ne putem astepta la minuni anul
    viitor in piata”, afirma ea.

  • Cu cat se mai scumpesc tigarile? Cat vei plati in plus in 2011?

    De exemplu, un pachet de Kent, Malboro sau Camel va costa 11,2
    lei. Anul trecut tigarile s-au scumpit cu un leu. Dar nu mai
    departe de 2009, tinta de inflatie a fost ratata iar unul dintre
    principalii vinovati a fost costul tigarilor, care a crescut anul
    trecut cu 50%, fiind cea mai mare crestere de pret inregistrata in
    2009.

    Cei mai mari producatori pe piata de profil sunt filalele locale
    ale British American Tobacco, Japan Tobacco International si Philip
    Morris care si-au adjudecat peste trei sferturi din vanzarile
    legale. O suma importanta din buzunarul fumatorilor se duce insa
    drept in buzunarele contrabandistilor de tigarete, dat fiind ca
    circa un sfert din volumele vandute sunt ilicite.

    Piata tigaretelor are cea mai mare valoare din totalul
    vanzarilor de bunuri de larg consum, fiind, reunind la nivelul
    anului trecut circa trei miliarde de euro, conform estimarilor
    BUSINESS Magazin.

  • Annita Pakioufaki preia conducerea Stanton Chase din Bucuresti

    Conducerea biroului din Bucuresti va fi preluata de Annita
    Pakioufaki, care are experienta profesionala in companii
    multinationale din sectorul serviciilor si bunurilor de larg
    consum, precum si din domeniul farmaceutic, unde a detinut functii
    de conducere in vanzari, marketing, trade marketing, comercial si
    aprovizionare.

    Annita Pakioufaki si-a inceput cariera la serviciul comercial al
    ambasadei SUA la Atena. A preluat apoi departamentul de dezvoltare
    a afacerilor Gr. Sarantis S.A. (companie din FMCG), fiind
    responsabila pentru zona Cipru-Liban-Malta si Portugalia. Dupa
    patru ani Annita s-a alaturat companiei Johnson & Johnson din
    Grecia, ocupand mai multe pozitii de top in departamentele de
    vanzari si trade marketing.

    Inainte de a se alatura companiei Stanton Chase Bucuresti in
    functia de managing director, a ocupat pozitia de comercial &
    supply chain manager in cadrul Merck Sharp & Dohme la Atena. A
    absolvit Colegiul American din Grecia, fiind licentiata in
    Sociologie.

  • Ce fac romanii cu banii pe care ii castiga

    Expunerea romanilor la instrumentele financiare de economisire
    si investitii este descurajanta pentru institutiile financiare, dar
    si pentru oamenii de rand, care, pe zi ce trece, simt ca nu mai fac
    fata cheltuielilor si abia reusesc sa-si administreze veniturile
    lunare. Romanii economisesc doar 7% din cat castiga intr-o luna,
    nivel minim in randul celor 10 state incluse intr-un studiu
    realizat de grupul ING, iar un sfert dintre respondenti au un plan
    de pensie privata, o treime detin o asigurare de viata si numai 8%
    un produs pentru investitii. Cu toate acestea, aproape jumatate
    dintre romani au o temere majora – la pensie vor avea mai putini
    bani decat parintii lor, prespectiva deloc optimista, in conditiile
    in care este stiut ca majoritatea pensionarilor au relae probleme
    in a-si acoperi cheltuielile cotidiene.

    Din acest punct de vedere, foarte multi isi exprima intentia de
    a-si planifica inca de pe acum viitorul financiar, chiar daca
    aceasta idee nu le confera o oarecare stare de disconfort psihic.
    Sunt motivati, in primul rand, de insuficienta sistemului de pensii
    in a le asigura un nivel adecvat de venituri (39%), ingrijorarea
    privind siguranta financiara (36%) si dorinta de a-si intretine
    familia (36%).

    Teama privind sistemul de pensii este pe primul loc si in cazul
    polonezilor, in timp ce in tari precum SUA, Spania, Coreea, Mexic
    si India principalul resort pentru planificarea financiara tine de
    ingrijorarea privind siguranta financiara, iar in Olanda si Belgia
    de dorinta de a avea flexibilitate.

    “Realitatea economica a ultimilor ani si dificultatile cu care
    se confrunta statul in a asigura venituri satisfacatoare la pensie
    sau in alte situatii de asistenta sociala determina schimbari
    importante in mentalitatea romanilor, tot mai multi constientizand
    ca trebuie sa isi suplimenteze veniturile prin economisire
    individuala. Suntem, totusi, la inceput de drum, in conditiile in
    care putini romani utilizeaza instrumentele financiare de
    planificare pe termen lung si multi nu sunt obisnuiti cu acest
    demers”, spune Cornelia Aurelia Coman, director general ING
    Asigurari de Viata si Presedinte al Consiliului de Administratie al
    ING Pensii

    Astfel, studiul releva faptul ca, desi consumatorii romani isi
    administreaza finantele personale curente intr-o maniera relativ
    ordonata (aproape 80% pastrand o evidenta a bugetului personal,
    peste media globala de 70%), si in pofida temerilor exprimate cu
    privire la viitorul financiar, acestia sunt mai putin activi in
    privinta utilizarii instrumentelor financiare pentru asigurarea
    unui viitor mai sigur.

    Concret, doar o treime dintre romani detin o asigurare de viata
    (comparativ cu 54% la nivel global), 36% au un cont de economii
    (jumatate fata de media globala) si 25% au un plan de pensii (vs.
    38% media globala). In privinta utilizarii produselor de
    investitii, romanii se plaseaza pe ultimul loc in randul tarilor
    incluse in studiul ING, cu un procent de 8% – de patru ori mai
    redus decat media din tarile analizate. In schimb, procentul celor
    care detin un card de credit in Romania (63%) este relativ similar
    cu cel de la nivel global, si doar 15% dintre romani (vs. 28% la
    nivel global) au o ipoteca.

    “Conform studiului, 36% dintre respondenti declara ca isi
    planifica viitorul financiar deoarece sunt ingrijorati de siguranta
    lor financiara si tot 36% din grija fata de familie. Aceasta
    tendinta este demonstrata si de procentul de 62% care au declarat
    ca respecta bugetul lunar stabilit si care este foarte apropiat de
    media totala inregistrata (63%)”, explica Maria Cristina Matei,
    director executiv Retail Banking, ING Bank Romania.

    Si pe termen scurt consumatorii romani sunt mai expusi
    riscurilor financiare – 42% dintre gospodariile din Romania nu
    dispun de un fond de urgenta. In acelasi timp, doar un sfert dintre
    respondentii din Romania au un fond de urgenta suficient pentru a
    acoperi cheltuielile pe mai mult de sase luni; spre comparatie, la
    nivel global 30% dintre consumatori au un fond de urgenta pentru
    mai mult de jumatate de an. Cei mai prevazatori se dovedesc
    consumatorii din India (87% detin fonduri de urgenta), Japonia
    (81%), Olanda (73%) si Coreea (72 %). Astfel, procentul romanilor
    care sunt nevoiti sa se imprumute atunci cand nu dispun de
    suficiente resurse financiare este de 27% (vs. 16% global).

  • Gustul profitului la fabrica de ciocolata

    In partea sudica a Capitalei, pe bulevardul Metalurgiei, mirosul
    dulce al ciocolatei este un indiciu clar despre produsele care sunt
    incarcate in camioanele din curtea fabricii. Portile se deschid
    pentru cine doreste sa afle care este rolul unui detector de metale
    in fabrica de ciocolata sau alte secrete de preparare. De la
    jumatatea lui noiembrie pana in preajma sarbatorilor de iarna,
    oricine putea sa-si programeze pe site-ul firmei un tur de fabrica
    si sa afle ca drumul parcurs de ingrediente pe linia de productie
    pana la capatul unde ciocolata este ambalata in cutii are cinci
    kilometri. Sau ca timpul de preparare pentru cea mai simpla reteta
    de ciocolata este de opt ore, iar pentru cea mai sofisticata – cum
    e cazul marcii Anidor – dureaza de trei ori mai mult.


    Maestrul de ceremonii, ghidul de la turul din fabrica, poarta
    joben si frac maronii. Arata exact ca un personaj din filmul
    “Charlie si fabrica de ciocolata”, care dezvaluie secretele lui
    Willy Wonka. Dincolo de costum, ghidul era insa incarcat cu
    informatii despre secretele companiei, care ocupa locul doi pe
    piata tabletelor de ciocolata, conform lui Cristian Stanciu,
    directorul de marketing al Supreme Group.

    Compania si-a vazut, anul trecut, produsele parasind rafturile
    intr-un ritm similar cu cel din 2009 si a inregistrat vanzari cu
    aproape 10% mai mari, ajungand la aproape 25 de milioane de euro.
    Rezultatele sunt cu atat mai bune cu cat la nivelul intregii piete
    de bunuri de larg consum (FMCG) valoarea vanzarilor a scazut anul
    trecut cu circa 10%, conform estimarilor companiei de cercetare de
    piata MEMRB. Astfel, vanzarile de FMCG au ajuns anul trecut la
    circa 20 de miliarde de euro. Desi au fost categorii de produse
    care au castigat teren, cum e cazul iaurtului, ciocolata nu se
    numara printre ele. Piata ciocolatei, cu o valoare anuala estimata
    la 200 de milioane de euro, a inregistrat, conform reprezentantilor
    Supreme, un regres de 10% anul trecut, dupa ce in 2009 piata
    scazuse cu 8%. “Nu ne asteptam ca 2011 sa fie mult mai rau”, spune
    directorul de marketing al grupului Supreme. Cum a bifat firma
    plusuri, in aceste conditii?

    “Evolutia se datoreaza faptului ca am lansat in jur de 20 de noi
    produse si am crescut activitatile de export”, spune Stanciu.
    Compania, care are in portofoliu peste 100 de produse, intre care
    se numara Primola, Anidor, Primoline si biscuitii Ulpio, a intrat
    recent pe segmentul napolitanelor. “Nu producem noi napolitanele,
    ci le glazuram cu ciocolata si le ambalam”, spune Stanciu. Firma
    exporta in 12 tari, iar pe lista de planuri ferme se afla intarirea
    marcilor la nivel regional. Cu alte cuvinte, cu ciocolata Primola
    si Anidor produsa in Bucuresti, Supreme Group vrea sa scoata bani
    din buzunarele vecinilor. “Avem activitati foarte clare pe piata
    bulgareasca, unde am incheiat un parteneriat cu un distribuitor si
    am investit si in marketing pentru a sustine marcile”, spune
    reprezentantul producatorului.

    Pentru ca Romania a avut in 2010 un an mai greu decat multe din
    tarile europene, reorientarea catre export s-a dovedit in mai multe
    cazuri un veritabil as din maneca producatorilor. Nu demult,
    Scandia, cel mai mare producator de conserve de pe piata
    romaneasca, a anuntat ca are ca tinta transformarea marcilor sale
    in unele regionale, care sa acopere mai multe tari. “Multi
    producatori au mizat pe cresterea exporturilor din Romania catre
    Europa, Rusia sau alte destinatii”, explica Bogdan Belciu, partener
    in cadrul companiei Pricewaterhouse Coopers. Totusi, puncteaza
    Belciu, impactul exporturilor in termeni relativi a fost destul de
    ponderat in multe cazuri.

  • Cum sa te angajezi pe Facebook: afla cum poti sa-ti faci CV-ul electronic

    Angajatorul si-ar face o imagine mai clara despre tine, ceea ce
    va cantari mult in competitia cu ceilalti contracandidati.

    Daca profilul tau de Facebook e plin cu informatii din facultate
    si cu poze din vacanta de la bunica, iar prietenii tai sunt doar
    fosti colegi de liceu si amici cu care iesi in oras, atunci acest
    lucru trebuie sa se schimbe.
    Asadar, sterge-ti toate pozele de la petrecerile la care “te-ai
    distrat” cam mult, trece-ti la profil toate informatiile relevante
    legate de exprienta ta profesionala si imprieteneste-te cu oameni
    care te-ar putea ajuta in cariera.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Cum arata hotelul care va scapa neatins de 2012 – Arca lui Noe (GALERIE FOTO)

    Ark, hotelul cu design ciudat, ar putea fi construit in doar
    cateva luni oriunde in lume, devenind un loc potrivit pentru
    refugiu in caz de dezastre naturale, spune arhitectul Alexander
    Remizov pentru publicatia Spiegel.

    Remizov a proiectat hotelul in colaborare omul de stiinta Lev
    Britvin si cu o companie de design si inginerie din Germania, ca
    parte a unui program de arhitectura pentru situatii de dezastru
    derulat de Uniunea Internationala a Arhitectilor (UIA).


    Astfel, hotelul care are o suprafata locuibila de 14.000 de
    metri patrati propune tehnologii si solutii care ar duce la
    economisirea de energie (energia solara, eoliana si termala ar
    putea fi stocate in partea subacvatica a constructiei si
    transformate in electricitate) si prin designul si materialele
    folosite ar oferi rezistenta necesara in caz de dezastre naturale
    precum cutremure sau inundatii. De altfel, exteriorul nu va fi
    construit din sticla, ci dintr-un material durabil, mult mai
    rezistent conditiilor meteor nefavorabile.

    Constructia Ark ar putea fi gata in doar cateva luni daca
    prefabricatele ar fi pregatite si designerii ar gasi si
    investitorii dispusi sa transforme hotelul in realitate la un cost
    aproximativ egal cu cel necesar constructiei unei cladiri
    inteligente, eficienta din punct de vedere energetic, dupa
    aprecierea arhitectului.

  • Slow skiing sau cum sa profiti de zapada intre Alpi si Etna

    Trecerea de la conceptul “slow food” – o mancare gustoasa intr-o
    atmosfera tihnita, in contrast cu ritmul rapid al dejunului la fast
    food – la “slow skiing” a venit, firesc, in Italia. Responsabilii
    statiunii Cervinia, aflata la poalele sudice ale piscului
    Matterhorn, s-au gandit la cei care se multumesc pur si simplu cu
    placerea de a schia si nu doresc sa iasa in evidenta pe partii.
    Acestora italienii le propun un traseu care curge domol pe pante
    impadurite, dotat cu banci de lemn, care permit fotografierea
    peisajelor Vaii Aosta.

    Ceva mai spre est, traseul “tasty skies” ofera, in statiunea
    Bolzano, posibilitatea de a gusta din preparatele a 10 bucatari
    renumiti in timp ce schiaza. Bolzano, oras italian cu specific
    austriac, unde mai bine de un sfert dintre locuitori vorbesc limba
    germana sau dialectul local, devine in aceasta perioada capitala
    italiana a Craciunului din cauza pietei cu specific pe care o
    gazduieste.

    Probabil insa ca pantele Etnei le-ar putea oferi o cantitate
    sporita de adrenalina celor dornici de senzatii tari. Etna, cel mai
    inalt vulcan activ al Europei, de peste 3.300 de metri, inseamna nu
    numai lava fierbinte, ci si zapada pentru schi si snowboarding.
    Doua sate, Nicolosi, localizat in sudul craterului, si Linguaglossa
    in nord-est, ofera amenajarile necesare, cum sunt teleschiul sau
    telegondola, alaturi de partiile cu o diferenta de nivel de 1.400
    de metri .

    Destul de afectata de eruptiile din 2001 – 2002 si aflata in
    reconstructie pana in 2005, zona recupereaza acum puternic, intrand
    si in circuitul statiunilor ce gazduiesc etapele Cupei italiene la
    schi. Statiunile italiene de schi au gazduit si evenimete
    internationale, de la Cortina care a gazduit Olimpiada de iarna din
    1956 la cele din Piemonte, unde s-au desfasurat intrecerile
    olimpice de iarna din 2006 sau Val Gardena, o destinatie uzuala a
    competitiilor de sporturi de iarna.

  • Cum a lovit criza in romani: acasa deprimati, la munca tristi

    Este ora cinci dupa-amiaza, iar ochii lui stau pe ceas de la
    patru. Andrei lucreaza intr-o multinationala de telecomunicatii si
    asteapta, ca in fiecare zi, terminarea programului. La ora cinci
    trimite mesaje prietenilor pe Facebook si isi verifica hambarele de
    pe Travian. “De regula, imi petrec doua ore din timpul programului
    facand altceva decat ce am de munca, una dimineata si una seara”,
    recunoaste el, nemultumit ca, desi la inceput lucrau patru angajati
    in departamentul sau, acum au ramas doar doi, iar volumul de munca
    s-a dublat pe aceiasi bani. Cu toate astea, isi gaseste timp si
    pentru alte activitati si paseaza munca de la o zi la alta. Daca
    angajatorul a putut sa puna pe umerii a doi oameni munca pentru
    patru, atunci si el simte ca-l pacaleste, ca se razbuna facand
    altceva.


    Tanarul vorbeste despre o situatie generala care se petrece in
    firma sa – sefii stiu, dar sunt si ei in aceeasi barca. Slujba nu-l
    mai face de mult timp fericit, ci a devenit, dupa patru ani de
    munca in acelasi loc, strict “o obligatie necesara”, adica sursa de
    bani care ii asigura un trai decent de la o luna la alta. Dar daca
    priveste la ce se intampla in alte domenii, jobul sau parca nu mai
    e la fel de neplacut.

    Fericirea nu cunoaste adresele multor concetateni, daca e sa
    privim cele mai recente date furnizate de Comisia Europeana. Ca sa
    fim mai exacti, doar un roman din doi declara in sondaje ca se mai
    simte calm, linistit, fericit, plin de energie sau de viata.
    Tristetea nu a navalit doar in Carpati, ci pe tot batranul
    continent, insa diferentele fata de 2005-2006, de cand exista
    ultima raportare, sunt foarte mari de la tara la tara. Ponderea
    celor care se declara fericiti in cea mai mare parte a timpului a
    scazut in Romania cu 8% (de la 56% la 48%), in Grecia a scazut cu
    18%, in Spania si Belgia cu 9%, in Italia si Slovenia a crescut cu
    5%, in Bulgaria cu 4%. Media europeana indica o scadere cu 4%. “Nu
    as spune ca angajatii sunt mai putin fericiti”, replica Monica
    Dona, Human Capital Consultant la agentia de recrutare Lugera &
    Makler.


    Numarul de posturi vacante de pe piata este semnificativ mai mic
    decat in anii precedenti, asa incat angajatii si-au schimbat
    atitudinea fata de locul de munca, fiind mult mai interesati de
    stabilitate. Probleme apar, in viziunea ei, numai in cazul
    angajatilor mai putin motivati de activitatea lor: fie iesirile la
    tigara sunt prea dese, fie timpul petrecut pe internet pentru
    distractie e mai mare. “Pentru angajatii cu activitate de birou,
    cred ca internetul este cea mai mare sursa de distractie. In cazul
    angajatilor tineri, Facebook, Twitter si Youtube sunt principalele
    portaluri pe care isi petrec timpul”, spune Dragos Gheban, manager
    al Catalyst Solutions. E si explicatia pentru care accesul la
    aceste pagini a fost blocat de unii angajatori, si asta inca mult
    dinainte de aparitia crizei si a recesiunii.

    In aceasta perioada, problemele economice si efectele lor sunt
    de altfel principalul motiv de ingrijorare pentru romani, aproape
    jumatate dintre ei (47,6%) fiind afectati in mare si foarte masura,
    nivel mai ridicat fata de 2009, cand aproximativ 36,4% se gaseau in
    aceasta situatie, potrivit unui studiu realizat de compania de
    cercetare Mednet Marketing Research Center pe un esantion
    reprezentativ in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000 de
    locuitori. Totodata sunt tot mai putini si cei care nu au simtit
    deloc sau doar in mica masura repercusiunile crizei; daca anul
    trecut mai mult de un sfert dintre locuitorii marilor orase se
    aratau rezistenti in fata problemelor din economie, in 2010
    ponderea s-a redus pana la 17,6%.