BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Geneva 2011 – Automobilul electric intra in priza

    O masina din zece va fi electrica pana in 2020, sustin cei mai
    optimisti dintre producatori. “Evolutia electricelor va depinde
    insa mai ales de felul cum se vor mobiliza producatorii, de aceea
    cu totii asteptam riposta competitiei”, spune Beatrice Foucher,
    director de produse Renault. Mai pesimisti sunt cei de la
    Volkswagen, prognoza lor fiind de 2-3%. Asta nu-i impiedica insa pe
    nemti sa anunte pentru anii urmatori o gama diversificata de masini
    pe acest segment.

    Cat despre Salonul Auto de la Geneva, cel mai clar exemplu al
    interesului pentru electrice e cel al standului Toyota, dedicat in
    totalitate masinilor hibride si electrice, sugestiv pentru cele
    peste trei milioane de unitati vandute in ultimul deceniu. In
    Elvetia de exemplu, piata auto a urcat cu 10% in 2010, iar trendul
    pietei mondiale este similar, semn ca revenirea e cuvantul de
    ordine. Fuziunile, restructurarile, dar si explozia consumului din
    pietele emergente, mai ales Brazilia, Rusia, India si China, si-au
    spus cuvantul.

    Motivele reluarii cresterii variaza, asadar, insa valul de
    masini verzi este unul dintre ele. Daca in urma cu cativa ani,
    combustibilii alternativi, dar si noile tehnologii (hibridele,
    electricitate, gazul si alte surse de energie alternativa) erau
    doar o scuza a producatorilor de automobile acuzati tot mai mult de
    degradarea mediului inconjurator, astazi modelele incep sa prinda
    contur si sa ajunga in mana cetatenilor. Cele mai recente studii
    ale Asociatiei Elvetiene a Comerciantilor de Masini arata ca 30%
    dintre soferi isi doresc masini mici si cu consum redus, iar 60%
    iau in calcul protectia mediului si poluarea din marile aglomerari
    urbane atunci cand isi aleg masina.

    Daca tinem cont si de faptul ca numarul de autovehicule pe plan
    mondial va ajunge de la 900 de milioane in prezent la 1,5 miliarde
    in 2030, e si mai clar de ce tari precum China ar face orice pentru
    a negocia rapid un acord cat mai avantajos pentru acest tip de
    masini.

    Electricele au insa plusurile si minusurile lor. Stilul de a
    conduce, numarul de persoane transportate sau cat de mult folositi
    aerul conditionat. Toate pot influenta autonomia si asa limitata la
    150-200 de kilometri a vehiculului electric, iar in situatia in
    care se intampla sa fie canicula, toate locurile din masina ocupate
    si mai aveti parte de un drum cu opriri si accelerari bruste,
    distanta parcursa poate scadea chiar la jumatate. “La o viteza
    medie de 50 de kilometri/ora, poti conduce peste 200 de kilometri,
    insa condusul foarte agresiv poate duce la o scadere importanta,
    chiar sub 80-90”, spune Nicolas Remise, director adjunct al
    programului Vehicule Electrice al Renault. Tot Remise adauga ca
    fiecare suta de kilograme in plus scade autonomia cu 5%. Nici
    pretul nu e de neglijat, clientii urmand sa plateasca mii bune de
    euro in plus fata de un automobil pe baza de combustibili
    traditionali, cele mai ieftine modele pornind de la 30.000 de euro.
    In aceste conditii, este cat se poate de firesc sa ne intrebam care
    sunt ingredientele care ar putea atrage soferii catre masina
    electrica si cat de dispusi sunt ei sa-si schimbe stilul de a
    conduce.

    Dupa cum spun producatorii, primul argument ar fi acela ca mai
    bine de 80% din drumurile parcurse zilnic sunt in limita a 60 de
    kilometri, ei incercand sa sugereze ca limitarea distantei parcurse
    nu ar fi neaparat o problema pentru cea mai mare parte a soferilor.
    Tot ei sustin ca cel mai mare avantaj este lipsa zgomotului.
    Masinile electrice sunt extrem de silentioase, iar sunetul produs
    de motor e aproape inexistent. Apoi puterea de acceleratie creste
    considerabil, chiar si la turatii reduse obtinandu-se un efect
    puternic. “E foarte interesant, iar cei mai multi din cei care se
    urca pentru prima oara in masina sunt uimiti, dat fiind ca nu se
    asteapta nicidecum la asa ceva”, marturiseste Remise.

    O componenta importanta ramane si cea a aspectului exterior.
    Imaginea afecteaza pozitiv perceptia asupra calitatii, iar oamenii
    care isi iubesc masinile o fac si pentru felul in care arata. De
    aceea, designerii mizeaza cat mai mult pe simplitate, fara sa
    complice inutil vreun model. Nu e de mirare ca pentru un designer e
    o mare provocare sa se ocupe de asemenea produse. “Daca se fabrica
    o serie limitata de numai o suta de vehicule poti face ce vrei cu
    aspectul, dar daca se doreste ca masina electrica sa se
    raspandeasca la nivel mondial, deci in milioane de exemplare,
    lucrurile stau altfel”, spune Laurens Van-den-Acker, directorul de
    design de la Grup Renault. Ca sa reusesti sa dezveti sute de mii de
    oameni de vechile lor masini, trebuie sa le demonstrezi clientilor
    ca dau banii pe o masina cat se poate de adevarata si nicidecum pe
    o jucarie. E, de fapt, primul lucru de care trebuie sa se ocupe
    producatorii: “Masina sa arate ca una reala, nu precum una din
    filmele SF”. Apoi trebuie ca orice client sa se imagineze
    conducand-o, deci designul trebuie sa fie undeva intre special,
    unic, dar sa respecte totusi ideea de autovehicul.

  • Diavolul din detalii: ce spun analistii despre cresterea economica de 0,1% de la sfarsitul lui 2010

    Premierul Emil Boc a conchis ca avem, deci, un prim trimestru de
    crestere economica si mai trebuie doar unul ca sa se constate
    oficial iesirea din recesiune. Mai mult, premierul a supralicitat
    sambata estimarea oficiala a FMI (insusita de autoritati) conform
    careia PIB va creste anul acesta cu 1,5%, vorbind de un avans de
    1,5-2%, urmat de unul de 4-5% in 2012.

    Conform datelor Institutului National de Statistica, exporturile
    au evoluat mai rapid decat importurile in ultimul trimestru din
    2010 (crestere de 5,8% fata de trimestrul al treilea pentru
    exporturi, 2,6% pentru importuri), iar formarea bruta de capital
    fix a avansat cu 0,5% fata de trimestrul anterior, in urma unor
    investitii mai mari în sectorul constructiilor. Pe de alta parte,
    atat consumul gopodariilor, cat si cel al administratiei au scazut
    fata de perioada iulie-septembrie cu 0,8%, respectiv 5,5%, ca efect
    al masurilor de austeritate fiscala aplicate vara trecuta.

    “Cele mai recente date sugereaza ca investitiile private vor sta
    la baza cresterii economice din 2011, estimata la 1,2%, in timp ce
    consumul gospodariilor populatiei va avea o revenire intarziata.
    Consideram ca în conditiile reluarii fluxurilor de investitii
    straine directe si ale demararii unor proiecte publice de
    infrastructura in a doua jumatate a acestui an cresterea economica
    ar putea fi chiar mai mare”, arata Eugen Sinca, analist al BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca
    importanta cresterii stocurilor, care au avut o contributie
    pozitiva de 4,1% la evolutia PIB pe ansamblul lui 2010. “Calculele
    noastre arata ca, excluzand cresterea stocurilor, cererea interna
    totala a scazut cu 4,8% in 2010 fata de 2009, comparativ cu 1,1%
    daca se include si influenta stocurilor. Aceasta reflecta de fapt
    cat de dureroase au fost ajustarile din economie”. In opinia lui, ”
    activitatea economica a atins punctul cel mai de jos in trimestrul
    IV si va creste treptat in trimestrele urmatoare”.

    Analistul Raiffeisen adauga ca exista deja vesti bune din partea
    indicatorului de incredere al companiilor, care s-a ameliorat atat
    in ianuarie, cat si in februarie, ca si din partea vanzarilor din
    retal, care au trecut in sfarsit pe plus in ianuarie fata de
    decembrie (1,7%). Alte vesti bune ar putea veni in aceasta
    saptamana, cand vor fi publicate datele privind productia
    industriala in ianuarie.

    Vlad Muscalu, analist al ING Bank Romania, sustine insa ca
    detaliile din spatele datelor INS nu contureaza o perspectiva prea
    roza, intrucat consumul gospodariilor si cel al administratiei au
    avut contributii negative la cresterea trimestriala inca mai
    pronuntate decat in perioada iulie-septembrie (-0,7%, respectiv
    -0,3%), in timp ce principalul motor de crestere, exporturile nete,
    au avut o contributie de 1,1%, insa “nu e viabil sa se astepte
    aceeasi contributie de la ele si in perioada urmatoare”, avand in
    vedere contextul extern nefavorabil creat de scumpirea
    petrolului.

    Comentand cresterea din ianuarie a vanzarilor de retail cu 1,7%,
    Vlad Muscalu afirma ca, daca se coroboreaza si cu datele modeste
    privind creditarea populatiei, reiese ca progresul de 1,7% ar putea
    reflecta pur si simplu evolutia mai buna a vanzarilor care apare in
    ianuarie ca efect al reducerilor de preturi operate de comercianti
    dupa trecerea sarbatorilor, iar nu o tendinta a consumului in
    general. Aceasta interpretare este sustinuta si de faptul ca in
    ianuarie au crescut cel mai mult vanzarile de bunuri nealimentare
    (6,5% fata de decembrie), adica exact acelea la care comerciantii
    fac reduceri dupa sarbatori. “Perspectiva noastra pentru evolutia
    vanzarilor de retail in lunile urmatoare ramane rezervata”, noteaza
    analistul ING Bank.

  • Geneva 2011: Arta la cele mai inalte limite – Lamborghini Aventador LP 700-4

  • Cum face Steaua bani din culorile ros-albastre. Se vand berea, cola si sampania?

    Un suporter pasionat are toate sansele sa-si usureze zdravan
    cardul sau portofelul daca intra intr-un magazin de prezentare al
    echipei de fotbal preferate. Slabiciune care se vede cu ochiul
    liber in bugetele cluburilor. Cele cinci echipe din UEFA care au
    inregistrat anul trecut cele mai mari incasari – Real Madrid, FC
    Barcelona, Manchester United, Bayern München si Arsenal –
    realizeaza cam jumatate din cifrele de afaceri din contracte de
    publicitate, sponsorizari si valorificarea imaginii comerciale a
    cluburilor. Altfel spus, sute de milioane de euro sunt cheltuiti in
    fiecare an pe tot felul de produse branduite in culorile echipelor
    de fotbal – de la tricouri, calendare, suveniruri si pana la
    magneti de frigider. Practica nu este straina nici cluburilor
    romanesti de fotbal, dar Steaua este prima echipa care a scos pe
    piata si bunuri de larg consum.


    Unul din principalele avantaje ale berii, vinului si ciocolatei
    Steaua – fata de celelalte produse vandute sub aceeasi umbrela –
    este ca si-au gasit loc in hipermarketuri si supermarketuri. In
    total, “vizam 12.500 de puncte de vanzare din toata tara”, spune
    directorul de marketing al clubului Steaua, Bobby Durbac, care
    precizeaza ca doreste ca produsele sa se gaseasca deopotriva in
    comertul modern, cat si in cel traditional. Berea si vinul Steaua
    se vand deja in Cora, Gmarket si Auchan (fiind in curs de listare
    si in alte retele) si in 4.000 de magazine traditionale. Cati
    clienti si-ar putea gasi aceste produse? Numarul stelistilor
    ajunge, conform estimarilor lui Durbac, la 3,5-4 milioane, in
    conditiile in care 44% din totalul suporterilor din Romania sunt
    fani ai echipei din Ghencea, conform unui sondaj realizat de
    Institutul National de Statistica. Cum berea si vinul Steaua,
    ciocolata si vinul spumant cu acelasi nume au iesit pe rafturi doar
    de cateva luni si nici nu au fost acoperite inca toate punctele de
    vanzare, nu sunt disponibile cifre graitoare referitoare la
    vanzari. In decembrie s-au vandut peste 100.000 de doze de bere
    Steaua si 214 sticle de vin spumant din cele 300 in editie
    limitata.

    “Cu siguranta vor urma si alte astfel de produse anul acesta”,
    spune Durbac, fara a oferi detalii suplimentare. De curand, clubul
    a anuntat lansarea, in luna aprilie, in parteneriat cu Raiffeisen
    Bank, a unui card de debit pentru suporteri. 0,5% din tranzactiile
    la comercianti cu acest tip de card vor fi donate de banca catre
    Centrul de Copii si Juniori din cadrul clubului sportiv
    Steaua.Valorificarea imaginii clubului a capatat o importanta tot
    mai mare in strategia Stelei, dovada si ca in urma cu trei ani
    clubul avea un singur magazin de prezentare la stadion si unul
    online. De la inceputul anului trecut a mai fost deschis un spatiu
    in magazinul Unirea din Capitala, in urma unei investitii de 80.000
    de euro, “care pana la finalul anului s-a si amortizat”, precizeaza
    Durbac. In plus, suporterii pot comanda acum produsele si
    telefonic, iar clubul are si o retea de 20 de magazine
    partenere.

    Tricourile, fularele si canile sunt cele mai cautate de
    suporteri, vanzarile din sezonul 2009-2010 fiind cu 22% mai mari
    decat in cel anterior. In 2008-2009 vanzarile de produse branduite
    ale clubului au fost in crestere cu 54%, insa Durbac precizeaza ca
    evolutia acestor cifre se leaga strans de “conditiile
    macroeconomice si, in egala masura, de performantele clubului”.
    Astfel incat, desi miza pentru acest an este mentinerea nivelului
    de vanzari la un nivel similar cu cel de anul trecut, insa cifrele
    ar putea fi mai mari, “in cazul in care echipa castiga un trofeu”,
    spune reprezentantul clubului.

  • Ferrari FF face senzatie la Salonul Auto de la Geneva (GALERIE FOTO)

    “Masina e opera de arta care prevesteste o noua era a condusului
    de inalta performanta la Maranello”, sustin jurnalistii de la
    roadandtrack.com.


  • Un francez si trei motive de optimism: Dacia, Renault si Nissan

    De la etajul al cincilea al cladirii de birouri din partea de
    vest a Capitalei, Fabrice Cambolive, seful importatorului Renault
    Nissan Romania si al departamentului comercial al Dacia,
    coordoneaza de doi ani si jumatate activitatea din Romania a
    grupului. Daca predecesorul sau, Jacques Daniel, a condus marca
    franceza in perioada de glorie a pietei, atunci cand a ajuns la
    aproape 370.000 de autovehicule, iar Renault devenea prima marca de
    import, cu vanzari de peste 30.000 de masini, Cambolive si-a
    preluat rolul la 1 martie 2009, in plina criza economica. Cand
    piata auto nu mai crestea cu doua cifre, ci scadea.

    Inainte sa vina in Romania, Fabrice Cambolive a condus, pe rand,
    importatorul Renault din Elvetia, departamentul de marketing al
    Dacia-Renault din Germania si businessul Renault pentru Germania,
    Spania, Italia si Marea Britanie, cele mai mari piete europene,
    locurile unde Dacia a cunoscut cea mai agresiva expansiune din
    ultimii doi ani. Astfel, de la piete stabile, cu o clientela
    predictibila, compusa din indivizi care nu mai erau demult la prima
    masina, Cambolive a venit in Romania, piata total opusa tendintei
    vest-europene si care in doi ani s-a micsorat cu peste 70%. Chiar
    si asa, pe vreme de criza, una din doua masini vandute in Romania
    este un model Dacia, Renault sau Nissan. Ceea ce inseamna ca in
    continuare Cambolive controleaza jumatate din piata locala.


    “A fost o perioada foarte dura din cauza crizei. A fost o
    perioada dura inclusiv in ceea ce ce priveste optimizarea
    costurilor, cheltuielile si organizarea. Dupa doi ani suntem acum
    si mai prezenti pe piata auto locala, pentru ca dealerii nostri
    inca livreaza masini”, spune Fabrice Cambolive.

    In ciuda contextului economic nefavorabil, Renault Nissan
    Romania, divizia de import a grupului, a inregistrat in 2009 un
    profit de peste 5,4 milioane de euro, in scadere cu 20% fata de
    anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finante. In
    acelasi timp, raportat la numarul de masini vandute, profitul a
    crescut fata de 2008, in timp ce alti importatori au raportat un
    rezultat negativ.

    In 2009, Cambolive a inceput operatiuni de reducere a costurilor
    si de micsorare a stocurilor. O masina aflata pe stoc reprezinta o
    datorie fata de banca, astfel incat si Renault, si Nissan au
    actionat pentru scaderea stocurilor, oferind discounturi chiar si
    de 50% in cazul SUV-urilor marcii japoneze. Pentru comparatie, in
    2009, patru dintre cele mai mari companii din comertul auto au
    inregistrat pierderi, pe fondul scaderii bruste a vanzarilor de
    masini.


    Cel mai bun rezultat l-a avut in continuare Porsche Romania,
    care a obtinut un profit net de aproape 40 mil. euro, in scadere cu
    45% fata de anul anterior, in timp ce vanzarile de masini au scazut
    cu aproape 60% in acelasi interval. La nivelul anului trecut, cea
    mai mare schimbare la nivelul retelei Renault a fost iesirea IPSO
    de pe piata autoturismelor, in urma preluarii centrului
    Dacia-Renault din Otopeni de catre New Kopel, transformat in dealer
    Opel; centrul din Ploiesti a fost preluat de Serus, cel mai mare
    dealer al marcii din Bucuresti.

    “Miscari de aceste gen sunt obisnuite la nivelul unei piete
    precum cea romaneasca. Noi dorim sa fim prezenti acolo unde vedem
    potential. Anul acesta vom continua cu reteaua actuala, fara
    schimbari majore. Suntem deja prezenti in toate orasele importante
    din Romania”, spune Fabrice Cambolive. Pe masura ce piata auto se
    schimba si comportamentul clientului evolueaza. In timp ce in urma
    cu doi-trei ani, cei care doreau un automobil insistau ca acesta sa
    fie proprietate personala, acum atat Renault, cat si Porsche
    Romania doresc sa dezvolte leasingul pentru a oferi o metoda
    alternativa de achizitie clientilor.

    “Vedem in Europa de Vest ca totul depinde de mentalitatea
    clientilor. Unii vor sa fie proprietari, altii vor sa schimbe mai
    des masinile, dupa doi sau trei ani, si apeleaza la astfel de
    metode de finantare. Pe de alta parte, in Romania in continuare
    sunt multi care vor sa cumpere cu banii jos. Unii vad masina ca pe
    o casa, dar incep sa apara un numar mai mare de clienti care doresc
    sa o schimbe mai des”, spune Cambolive. Seful Renault considera ca
    leasingul este unul dintre produsele de finantare care se pot
    imbunatati mult pe piata locala, fiind o metoda de achizitie ce va
    fi tot mai utilizata in urmatorii ani.

    CONTINUARE IN PAGINILE URMATOARE >>>>>>

  • Mai putin de jumatate dintre restantieri isi achita datoriile, iar aproape 40% refuza sa plateasca

    “Prevedem o ingreunare a procesului de colectare: practic,
    pentru aceleasi rezultate se vor depune eforturi duble, ceea ce va
    duce si la o crestere a costurilor de colectare, fapt resimtit si
    in ultimul an de zile”, afirma Constantin Coman, directorul
    diviziei de colectare a creantelor de la Coface.

    Mai putin de jumatate dintre debitori (34%) isi platesc integral
    datoriile, in timp ce 37% nu achita nimic, refuzand sa plateasca.
    In cazul acestora din urma, la decizia creditorului, procedura de
    colectare amiabila se transforma in procedura de colectare in
    instanta, cu posibilitatea de a se ajunge inclusiv la executare
    silita. Restul de 29% achita partial sau perioada de recuperare a
    datoriilor de la ei este mai indelungata, iar efortul de recuperare
    e mai mare.

    Anul trecut, activitatea diviziei de colectare a creantelor de la
    persoane fizice a Coface a crescut ca volum cu 35% fata de 2009,
    ceea ce inseamna intrarea in portofoliu a 400.000 de cazuri de
    colectare de creante de la persoane fizice. Valoarea medie a
    creantei a scazut insa la 1.200 de euro, comparativ cu nivelul din
    2009 de 1.400 euro.

    Cel mai ridicat grad de recuperare il au creantele cu intarzieri
    de 1-60 de zile, unde rata de succes este de peste 80%. Pe ansamblu
    insa, rata medie a colectarii se situeaza la 25%.

    “Economia nu si-a revenit inca, iar in piata exista in continuare
    creante de colectat, atat de la populatie cat si de la companii.
    Efectele perioadei anterioare crizei inca se mai vad, cand
    populatia se supraindatora fara sa economiseasca”, spune Constantin
    Coman. La aceasta se mai adauga si impactul masurilor luate de
    Guvern, dar si de companii pentru a rezista pe piata, in ultimii
    doi ani, prin reducerea substantiala a veniturilor sau
    disponibilizarea angajatilor.

    Principalele institutii care au decis externalizarea creantelor au
    fost bancile, companiile de leasing, companiile de asigurari,
    IFN-urile, companiile de utilitati si telecom. Ca si in anii
    anteriori, sectorul bancar a externalizat cel mai mare volum de
    creante, avand o pondere in totalul portofoliului Coface de 45%. Se
    remarca insa o evolutie ascendenta a sectorului telecom, care si-a
    crescut puternic ponderea in numar de debite, pana la 42%.

    Coface, filiala romaneasca a asiguratorului francez de credit cu
    acelasi nume, detinut de banca Natixis, este specializata in
    asigurari de credit, factoring, ratinguri si informatii de business
    si administrare a creantelor.

  • Geneva straluceste. Cum arata bolizii expusi la Salonul Auto (GALERIE FOTO)


  • Munca + munca + munca = PIB

    Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa
    muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,
    obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul
    orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul
    Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in
    urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci
    saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri
    si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare
    a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate
    Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,
    de curand, pe cetateni ca din cauza “nihilismului” indus de
    televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si “sa dea drumul la
    partea de consum”, dar in schimb economisesc tot mai mult la
    banca?

    In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni
    cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor
    statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia
    economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale
    pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din
    aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie
    dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,
    bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii
    de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului
    sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct
    pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat
    si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns
    sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele
    luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in
    plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si
    consum venite de la BNR.

    “Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza
    sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4
    milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se
    castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?”, spune
    Isarescu. “Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de
    tranzitie, un ‘bridge’, dar pe termen lung nu exista solutii daca
    nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5
    milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si
    din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se
    poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de
    intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.” Daca mai e
    nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul
    rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si
    servicii, ci la consumul social, care include majorarile de
    salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate
    de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul
    Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la
    pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja
    de toata lumea.


    La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca
    presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI
    lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o
    parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru
    investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din
    cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare
    pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie
    exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna
    stabilizare? “Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent
    de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa
    ne adaptam cererea la finantarea externa redusa”, spune
    guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea
    s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii
    din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in
    bunuri nevandabile la export (imobiliare si “Carrefour-uri prea
    multe”). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si
    a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care
    populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia
    “iesirilor din sistem” ale pensionarilor pe cale naturala), iar
    populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele
    angajatorilor.

    Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? “Sumele aflate
    la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente
    pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in
    urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de
    aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare
    a investitiilor”, raspunde Melania Hancila, director de cercetare
    si strategie al Volksbank Romania. “Motorul cresterii in 2011 va fi
    reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in
    care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In
    aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea
    investitiilor straine directe”, declara Georgiana Constantinescu,
    analist al Credit Europe Bank. “Motorul cresterii ar fi bine sa fie
    investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si
    investitii”, afirma Florian Libocor, economist-sef al
    BRD-SocGen.

    Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa
    investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici
    intra in calcul “munca” lui Isarescu, adica toate conditiile care
    atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de
    relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor
    Straini figureaza amendarea legislatiei muncii “spre a o face mai
    flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,
    permitand angajarea fara constrangeri”, un program de parteneriate
    public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si
    restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca
    investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,
    mai ales in energie si utilitati.

    Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel
    incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut
    tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al
    prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat
    5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru
    investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din
    cele pentru firmele mici, iar “ordonanta tinerilor”, care presupune
    cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze
    alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de
    afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis
    o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?
    “N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o
    cresti din nou”, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul
    si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar
    la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice
    taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.

    Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.
    Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii
    straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de
    ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,
    neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,
    nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii
    romanesti care sa ia locul consumului “nesanatos” de import.
    Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca
    absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie
    care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie
    electorala.

  • Cum afecteaza conflictele din Orient economia romaneasca

    Pericolele sunt cat se poate de palpabile pentru sutele de
    romani aflati la munca in Libia in companii ca Lavalin, Rompetrol,
    Romconsult, ENI Nord Africa sau Bosch. Prea confortabil nu se simt
    nici miile de romani din tari precum Egiptul, regatul Bahrain,
    Algeria sau chiar Maroc. Situatia lor se inscrie in prima unda de
    soc.

    A doua unda de soc tine de pretul petrolului, care a atins deja
    maximul din ultimii doi ani din pricina situatiei incendiare din
    nordul Africii. La ora inchiderii editiei, pretul barilului de
    petrol se apropia de 120 de dolari, iar companiile din domeniul
    carburantilor anuntasera ca “este probabil” ca si la pompe sa
    creasca pretul carburantilor. In doar o saptamana, pretul
    petrolului tranzactionat la New York a crescut cu 8,6%, iar la
    Londra cotatia petrolului Brent s-a marit cu 15%. Libia, care avea
    saptamana trecuta cea mai tensionata situatie politica, are cele
    mai mari rezerve de petrol de pe continent, iar din pricina
    framantarilor sociale capacitatea de productie a scazut cu 350.000
    de barili, ceea ce reprezinta 22% din productia zilnica.
    Intreruperea livrarilor din Libia ar putea duce la o escaladare
    brusca a cotatiilor la nivel international.

    Dincolo de cresterea preturilor la carburanti, evenimentele din
    nordul Africii ar putea avea un impact direct asupra relatiilor
    comerciale dintre Romania si tari precum Egipt, Algeria, Libia,
    Tunisia si Siria. Exporturile romanesti spre aceste tari au ajuns
    anul trecut la peste 636 de milioane de euro, in crestere cu 10%
    fata de anul anterior. Relatiile comerciale cu tarile arabe au
    inregistrat, dupa Revolutie, un recul. “In trecut, Romania a
    acoperit o paleta larga a domeniilor de activitate in care era
    prezenta pe pietele tarilor arabe”, spune Vasile Sofineti,
    ambasador cu insarcinari speciale pentru relatiile romano-arabe. La
    ora actuala, sustine el, specialistii romani – mai cu seama in
    domeniul petrolului si al gazelor, dar si in tehnologia informatiei
    – sunt curtati pentru slujbe in tarile arabe, astfel incat “numarul
    romanilor care se orienteaza spre pietele arabe este in crestere”.
    In Oman, de pilda, comunitatea romanilor numara 1.300 de persoane,
    in Qatar fiind cam acelasi numar. Numai la Qatar Airways sunt peste
    300 de angajati romani, iar Sofineti spune ca ar urma sa mai fie
    recrutati inca 200, conform discutiilor pe care le-a avut cu
    conducerea firmei.


    Vezi aici cat exporta si cat importa Romania din Orientul
    Mijlociu si Africa de Nord

    In opinia ambasadorului, potentialul de afaceri dintre Romania
    si tarile din regiunea araba “depaseste in acest moment zece
    miliarde de dolari”, in domenii variate, de la energie, agricultura
    si turism si pana la constructii, IT si sectorul bancar. Pentru
    exploatarea acestui potential este nevoie insa de liniste. Or,
    turbulentele de acum afecteaza chiar si afacerile pe care
    companiile romanesti le au deja cu zona araba.

    “Semnalele negative au inceput sa apara dupa inceputul anului”,
    spune Ionel Dinu, CEO al Hidraulica Plopeni, producator de
    echipamente hidraulice care exporta peste trei sferturi din
    productie catre Egipt si Iran. Firma trebuia sa incaseze un avans
    pentru o comanda de pompe hidraulice, iar egiptenii au cerut o
    amanare, “spunand ca lucrurile se complica” – lucru care s-a si
    intamplat. “Amanarea a fost ceruta pana inspre ultima parte a lunii
    februarie, insa vestile bune au inceput deja sa apara.” Dinu
    considera interesant ca iranienii au profitat de situatia
    tensionata din Africa pentru a scapa de plati, insa crede ca “in
    cazul lor a fost mai mult o scuza”.

    Pentru ca tarile arabe sunt tarile catre care se indreapta trei
    sferturi din productie, seful Hidraulica Plopeni urmareste
    permanent evolutia situatiei politice. “Am fost putin ingrijorat de
    framantarile sociale, pentru ca acolo e o parte importanta a
    pietelor de export ale companiei. M-am simtit ca in 1989, cand
    voiam sa plece Ceausescu. Acum imi doream ca egiptenii sa scape cat
    mai repede de Mubarak si sa se reia afacerile.” In opinia lui Dinu,
    framantarile din nordul Africii sunt un episod trecator, “iar pe
    termen lung lucrurile se vor indrepta si vor intra in
    normalitate”.