In 2010, cheltuielile gospodariilor pentru bunuri de larg consum
au scazut cu 5% fata de anul anterior, conform unui studiu realizat
de compania de cercetare de piata GfK. Incercand sa se adapteze
greutatilor financiare, “consumatorii au redus din volumul cosului
de cumparaturi. |n 2010 ei au facut cumparaturi mai rar si au
renuntat la produsele de rasfat”, declara Raluca Raschip, consumer
goods director GfK Romania. Acum chibzuiala este cuvantul cheie
pentru cele mai multe din gospodarii, iar bilantul retelelelor
comerciale ilustreaza clar acest lucru. Chiar si asa, sunt companii
care au hotarat ca prezentul este prielnic extinderii. Motiv pentru
care 2011 promite zeci de noi magazine; bugetele de investitii
depasesc 300 de milioane de euro.
Category: Analize
Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.
-
Cine investeste anul acesta de jumatate de miliard de euro?
-
Cum arata primul magazin H&M din Romania (GALERIE FOTO)
FOTOGRAFII DIN MAGAZINUL H&M DIN AFI PALACE COTROCENI MEGA FUN
(BUCURESTI)
Reteaua
H&M cuprinde in prezent 2.200 de magazine in aproape 40 de
tari. Grupul are in jur de 87.000 angajati si vinde haine pentru
femei, barbati, adolescenti si copii.
Zara isi
asteapta rivalii. Pe cine pune in pericol venirea
H&M?
-
Ce planuri are noul sef de la Enel pentru Romania
Proiectul 2011-2015. Urmatoarea etapa pentru care Enel si-a
facut planul. Niciodata italienii nu vorbesc de planuri pentru
urmatorul an. Vizeaza o perioada mai lunga, in care sa poata
finaliza proiecte, dar si sa schimbe lucruri din mers. Oricum s-au
schimbat multe in ultimii ani la Enel – compania gusta din ce in ce
mai mult din fructul globalizarii, iar achizitia Endesa i-a facut
si pe cei mai italieni dintre italieni sa considere Spania si
America Latina “home business”.
Fulvio Conti & co. privesc lucrurile mult mai in ansamblu
acum: cand li s-a propus sa isi reduca din datoriile acumulate in
ultimii ani de investitiile masive, au renuntat la operatiunile din
Bulgaria despre care spuneau in 2006 ca sunt “the highlight” al
productiei lor internationale de energie. Mai precis, cu ocazia
prezentarii rezultatelor financiare la Londra saptamana trecuta,
s-a confirmat ceea ce jurnalistii bulgari prezenti stiau deja de
aproape doi ani: ca Enel s-ar putea retrage din proiectul de
productie a energiei electrice Maritza Est 3.Enel a luat 230 de milioane de euro de la Contour Global pentru
pachetul de 73% din actiunile centralei care produce 10% din
energia bulgara (908 MW). Jurnalistii bulgari mai stiau ceva ce s-a
confirmat in timpul conferintei: ca italienii au in plan sa vanda
si cele doua ferme eoliene (cu 42 MW putere instalata) care produc
energie in vestul tarii. “O centrala si un parc eolian singure nu
ne puteau ajuta sa ne punem amprenta intr-o tara asa cum suntem noi
obisnuiti sa facem”, a raspuns Fulvio Conti singurei intrebari
privind Bulgaria. Presedintele Enel a acceptat ca se mai uita dupa
oportunitati, “dar ca piata de acolo nu ne mai ofera multe
posibilitati”. Amprenta despre care vorbea Conti atunci cand se
referea la Bulgaria se gaseste insa, nici aici la scara pe care ar
vrea-o italienii, mai la nord, in Romania.Cu o cota de piata de 26% in distributie si cu 2,6 milioane de
clienti in 2010, Enel isi adjudeca pe plan local o pozitie
dominanta, dupa ce a platit 820 mil. euro pentru a castiga cea mai
valoroasa distributie din Romania, Electrica Muntenia Sud. Pozitia
sigura din piata de distributie trebuia insa completata cu
productie – motiv pentru care si Enel a incercat, ca si CEZ, E.ON
sau alte companii din energia locala, parteneriate public-private
cu statul sau participarea in cadrul EnergoNuclear pentru
constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Cum acestea nu au
dus la rezultate, italienii au decis si ei constructia de parcuri
eoliene, avand instalati la sfarsitul anului trecut 64 MW.
Tot energia eoliana ar trebui sa atraga si cea mai mare parte a
investitiilor companiei in urmatorii cinci ani, pentru care
italienii au facut deja strategia: pentru aceasta perioada, Enel a
prevazut un buget de 500 de milioane de euro, care ar trebui sa fie
investit in instalarea a 400 MW de centrale eoliene. Bugetul peste
dezvoltarea Enel Renewables este estimat la 6,4 miliarde de euro
pana in 2015 – dintre care 2,4 miliarde vor fi in Italia si Iberia,
iar restul in celelalte tari unde grupul opereaza.Pe plan local, bugetul pentru regenerabile se adauga celui
pentru dezvoltarea si consolidarea retelelor, de 800 de milioane de
euro, tot pentru urmatorii cinci ani. Asta dincolo de “eventuale
oportunitati” care ar putea aparea in Romania si pentru care
compania ar putea fi dispusa sa investeasca. “Rezultatele din
Romania au fost solide si suntem in continuare decisi sa investim”,
spunea Fulvio Conti la anuntarea rezultatelor. Veniturile Enel in
Romania anul trecut au fost de 970 milioane de euro, iar EBITDA a
ajuns la 208,8 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de anul
trecut (EBIT a fost de 86 milioane de euro, iar investitiile
derulate au cumulat 284 milioane de euro).Altfel spus, o companie cu un rulaj de aproape un miliard de
euro si un buget de 1,3 miliarde de euro pentru urmatorii cinci
ani, pe care il va gestiona noul CEO al companiei, Luca D’Agnese.
Managerul va prelua de la Claudio Zito atributiile companiei si va
avea o perioada de acomodare de o luna. Al patrulea CEO al Enel in
Romania a fost adus la conducerea operatiunilor din Romania in
contextul in care proiectul eolian al italienilor este destul de
ambitios. Luca D’Agnese are “o importanta experienta in domeniul
energiilor regenerabile”, spun oficialii companiei italiene.De la sfarsitul anilor ’90 si pana in 2003, cand s-a angajat la
Enel, Luca D’Agnese a fost director general executiv al
ErgyCapital, fond de investitii listat la bursa italiana care
activeaza in domeniul energiilor regenerabile, conservarii energiei
si tehnologiilor conexe. In cadrul Enel, D’Agnese s-a ocupat mai
mult cu managementul retelelor si integrarea de operatiuni, dar tot
CV-ul lui Agnese ii va fi folositor in Romania, dat fiind ca anii
urmatori pot fi cruciali in pozitionarea companiei pe piata.
Schimbarile care se anunta in mixul de productie, dezvoltarile
eoliene, capacitatea retelei, expirarea contractelor bilaterale
dintre Hidroelectrica si furnizorii privati, dar si eventualele
privatizari ale unor companii de stat sunt tot atatea oportunitati
de business de care D’Agnese ar putea profita pentru a face inca un
salt pentru companie. Primul salt este ca si facut: in timpul
mandatului sau Enel va atinge si probabil va depasi pragul de 1
miliard de euro. Urmeaza sa vedem cu cat. -
De ce castiga teren afacerile “mystery shopping” in plina recesiune
Ioana Bostina, 28 de ani, a crescut in perioada in care cei din
generatia ei voiau sa faca marketing, comunicare, relatii
internationale si recunoaste ca o fascineaza domeniul in care
profeseaza gratie interactiunii dintre oameni. Future Marketing,
firma pe care a fondat-o in urma cu sase ani, este, marturiseste
chiar ea, “pariul cu mine insami”: fiind o fire tenace, a vrut
sa-si aminteasca in fiecare zi ca trebuie sa profeseze in domeniul
in care s-a pregatit <la scoala>, “altfel toata facultatea si
masterul care a urmat ar fi fost o pierdere de timp”.Pe de alta parte, mai spune ea, “la nivelul strict pragmatic, am
infiintat compania cu sase ani in urma”, pornind de la constatarea
ca la vremea respectiva marile companii ce se pregateau sa intre
sau abia intrau pe piata din Romania nu aveau o idee prea clara
despre profilul clientului. O alta gama de informatii care lipsea
era felul in care romanii interactioneaza cu personalul din
punctele de lucru, fie ele magazine, birouri sau ghisee. “Ca sa fiu
sincera, traiesc in fiecare zi uimirea de a vedea cate lucruri am
realizat pana acum si cate mai am de invatat in acest domeniu”.Este un domeniu care in alte tari se invata “din carti”, carti
care in Romania lipsesc cu desavarsire, explica Ioana Bostina.
Serviciile de mistery shopping pot da raspunsul la multe din
intrebarile pe care si le pun managerii din companii. Pot ajuta la
imbunatatirea practicilor si procedurilor, dar si la programele de
instruire a angajatilor.Firma are acum 16 angajati si cateva mii de
operatori-colaboratori in toata tara, iar anul trecut a inregistrat
o crestere de 65% a cifrei de afaceri, la 265.000 de euro, “ceea ce
este exceptional intr-un an de criza”.Desi bugetul total al fiecarui client a scazut, Future Marketing
a castigat anul trecut mai multi clienti, o parte importanta venind
din subcontractari. Sunt multinationale care au un singur furnizor
de servicii la nivel international, iar furnizorul gaseste in
fiecare tara o firma cu care sa colaboreze pe proiect, explica
Bostina. Firma are anual intre 30 si 50 de clienti, cel mai mare
contract ca valoare de anul trecut fiind de 50.000 de euro. “In
acest tip de consultanta se castiga pe volume mari, iar noi am
eficientizat foarte mult felul in care lucram”, spune Bostina.Rezultatele se datoreaza insa si faptului ca se ascute
competitia intre companii, care se lupta pentru clientii afectati
puternic de criza economica. “Toate companiile mari au inteles ca
imbunatatirea felului in care interactioneaza direct cu clientul
este esentiala intr-o asemenea perioada, asa ca am fost <omul
potrivit, la locul potrivit in momentul potrivit>”, spune
fondatoarea Future Marketing. In ultimii doi ani au intervenit insa
si schimbari in privinta solicitarilor clientilor.Desi studiile firmei aveau, spun reprezentantii, dintotdeauna
elementele care sunt acum mai interesante pentru firme, clientii
din domenii ca auto, financiar bancar sau comert se uita cu mare
atentie acum la acele aspecte care ii pot ajuta sa inchida spatii.
“In anii trecuti era vorba de man-dria de a nu scoate steagul
dintr-un anume judet, acum nu mai e asa”, declara Ioana Bostina.
Tot ea precizeaza insa ca rezultatele studiilor facute cu client
misterios nu sunt folosite pentru a concedia un om. “Sunt folosite
doar exemplele pozitive, pentru a recompensa si motiva
oamenii.”
Piata serviciilor de mistery shopper este estimata de Ciprian
Dumitru, managing partner, la circa doua milioane de euro anual. In
piata se detaseaza patru-cinci companii care au cote de piata
importante si competentele pentru acest tip de cercetare. -
Va aduce Codul Muncii noi investitori?
De sapte ani oamenii de afaceri incearca sa schimbe legislatia
muncii. Atunci a fost implementat Codul muncii care functioneaza in
prezent si tot atunci au aparut primele nemultumiri ale
angajatorilor cu privire la dezechilibrele pe care le crea legea in
relatia dintre angajati si angajatori. Voiau cu totii un cadru
legislativ mai flexibil, in care sa fie incurajate performanta
individuala si crearea de locuri de munca. Din 2003 si pana acum
Codul muncii a fost modificat in mai multe randuri, insa niciodata
modificarile nu au fost atat de consistente incat sa creeze efecte
importante. Este, practic, pentru prima oara cand este propusa
introducerea un pachet cu atat de multe ajustari legislative.“In esenta, va fi acelasi Cod al muncii. Baza nu va fi
schimbata, ci vor fi aduse o serie de modificari care sa-l
flexibilizeze”, spune Georgiana Singurel, associate partner in
cadrul casei de avocatura Reff & Associates si specialist in
dreptul muncii. Se fereste, astfel, sa foloseasca sintagma de
“revolutie legislativa”, asa cum a fost caracterizat proiectul de
mai multe ori, in ciuda faptului ca schimbarile sunt
semnificative.Unul dintre dezechilibrele acuzate in codul actual este gradul
extrem de ridicat de protectie pe care legea o ofera angajatilor.
“Romania este unul dintre cele mai protectoare state din Europa,
din acest punct de vedere, insa protectia nu este gandita cum
trebuie – avem cele mai restrictive conditii de concediere, dar in
momentul in care aceasta chiar se produce, angajatul roman primeste
printre cele mai mici pachete compensatorii din Europa”,
mentioneaza Georgiana Singurel.
In ciuda faptului ca sindicalistii privesc cu teama viitorul lor
la locul de munca prin prisma modificarilor pe care le va suporta
legislatia, avocatii specializati in dreptul muncii, ca si oamenii
de afaceri, spun ca aceasta este singura solutie pentru a avea o
piata a muncii cu adevarat flexibila. Dincolo de ajustarea
relatiilor deja existente intre angajati si angajatori, un efect
extrem de important ar fi stimularea investitorilor straini.
Romania este recunoscuta pentru faptul ca este o piata atragatoare
din perspectiva salariilor si a oamenilor relativ bine pregatiti,
insa acest avantaj este pus in umbra de o legislatie extrem de
stufoasa si puternic dezavantajoasa pentru angajatori. “Recunosc
ca, pana acum, niciunul dintre investitorii pe care i-am asistat nu
au refuzat sa vina in Romania din cauza Codului muncii, insa
verificarea cadrului legislativ este intotdeauna un aspect la care
se uita cu mare atentie inainte de a intra in piata.”In aceste conditii, se poate spune ca acesta ar fi un prim pas
in vederea atragerii investitorilor straini, dar si in incurajarea
companiilor locale sa faca angajari. Un impact similar s-ar putea
vedea in zona serviciilor externalizate, cu atat mai mult cu cat
pachetul de modificari sustine contractele de munca pentru perioade
determinate, pe proiecte specifice, trasatura caracteristica
acestui segment. O legislatie mai relaxata si un cost redus al
fortei de munca au reprezentat intotdeauna criterii esentiale
pentru alegerea tarilor sau regiunilor in care companiile
externalizeaza o parte din activitati. “Proiectul de lege pentru
modificarea si completarea Codului muncii este indelung asteptat
atat de mediul de afaceri autohton, cat si de investitorii straini,
intr-o perioada in care relansarea economica a Romaniei depinde in
mare parte de evolutia mediului de afaceri”, precizeaza Nicoleta
Grama, partener in cadrul casei de avocatura Danila, Petre &
Associates.Cu toate acestea, de la data publicarii sale pe siteul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in decembrie
2010, proiectul noului Cod al muncii a avut parte de mai multe
modificari si a fost indelung supus dezbaterii publice, pe fondul
tensiunilor sociale pe care le-a creat. Sindicatele au avut de
fiecare data un rol important in intretinerea acestor conflicte,
iar salariatii au respins de la bun inceput modificarile propuse.
Unele dintre ajustari au fost, intre timp, eliminate, ceea ce, pe
alocuri, a mai calmat spiritele. A fost vorba, in primul rand,
despre propunerea ca in cazul concedierii, angajatul sa fie cel
care aduce probe ca a fost disponibilizat abuziv. Intre timp s-a
renuntat la aceasta propunere si, in continuare, compania va fi cea
care trebuie sa explice si sa demonstreze motivele pe baza carora
alege sa renunte la un om. -
Consumul de bere s-a intors la nivelul din 2005-2006
In urma cu mai bine de doi ani, consumul de bere in Romania
ajunsese la 93 de litri pe cap de locuitor anual, Romania ocupand
la acea vreme locul sase la nivel european in aceasta privinta. In
2010, piata berii a pierdut 3,5% din volumul vanzarilor fata de cel
inregistrat in anul anterior, ajungand la 17 milioane de
hectolitri, conform datelor asociatiei Berarii Romaniei, care
reuneste sase companii. In total, in ultimii doi ani, piata berii a
suferit o contractie de 16% in volum fata de nivelul atins in
2008.In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
Bereprod si Soufflet Malt Romania, ating un volum de 15,3 milioane
de hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Numarul de angajati
al companiilor din asociatie ajunge la 4.100 de oameni, in
conditiile in care in urma cu doi ani se plasa la circa 6.000 de
angajati. Aceste companii au realizat anul trecut investitii totale
de 51 de milioane de euro.“Cu toate ca in anul 2010 industria berii a intampinat o serie
de schimbari datorate recului economic, puternic resimtite la
nivelul investitiei si al fortei de munca, precum si in inchiderea
unor fabrici de bere, ne dorim sa mentinem stabilitatea si totodata
revenirea acestui sector cu o productie preponderent locala”,
declara Constantin Bratu, director general al asociatiei Berarii
Romaniei. -
Ce inseamna modernizarea aeroportului Otopeni si cand ne luam ramas-bun de la cel din Baneasa
Al treilea obiectiv al programului de dezvoltare si modernizare
a Aeroportului “Henri Coanda” Otopeni este pe cale sa se incheie la
finalul acestei luni. Pana acum, din faza a treia de modernizare
s-au bifat primele doua puncte: constructia parcarii auto de 500 de
locuri din luna iunie 2010 si reconfigurarea terminalelor Sosiri
Internationale si Curse Interne in noul terminal Sosiri Schengen/
non-Schengen cu doua noi benzi de bagaje din decembrie 2010.
Oficialii Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti urmeaza sa
inaugureze extinderea zonei de imbarcare prin burdufuri si sa
implementeze fluxurile Schengen. Extinderea Finger este un obiectiv
care a implicat, de fapt, prelungirea salii de imbarcare pentru
destinatiile internationale a terminalului Plecari. Lucrarile au
inceput in luna august 2009, s-au derulat fara restrictii de trafic
si s-au finalizat intr-un an si jumatate. Modernizarea se traduce
prin cresterea gradului de confort si, totodata, a capacitatii de
prelucrare a pasagerilor. In prezent, capacitatea terminalelor este
de 4,5 milioane de pasageri pe an, la un nivel de servicii C. Prin
finalizarea fazei a III-a a obiectivului de investitii, preconizata
pentru anul 2012, sase milioane pasageri pe an vor putea fi
preluati prin aeroport, la un nivel de servicii B.
Finalizarea fazei a treia mai presupune extinderea terminalului
Plecari Internationale – viitorul terminal Plecari
Schengen/non-Schengen, cu 52 de ghisee check-in si opt porti noi
pentru Schengen, ce ar urma sa fie gata in iulie 2012.De lucrari se
ocupa S.C. Romairport SRL, companie detinuta de grupul italian
Astaldi, iar sursele de finantare se asigura din cele ale Companiei
Nationale Aeroporturi Bucuresti si din credite externe si interne,
rambursate de CNAB. Modernizarea aeroportului pare a fi imperios
necesara, cata vreme strategia de dezvoltare si modernizare a CNAB
prevede ca traficul low-cost de pe Aeroportul International Baneasa
sa fie transferat treptat pe Otopeni, proces care se va finaliza in
2013.
Szabolcs Nemes, consultant in cadrul firmei Roland Berger,
declara ca extinderile de acest gen se fac luand in calcul evolutia
traficului de pasageri pe termen lung, in timp ce contextul
economic actual este de o relevanta mai redusa. Asadar, in functie
de prognoza de trafic si de capacitatile existente trebuie avute in
vedere extinderile si modernizarile de elemente de infrastructura.
In 2010, de exemplu, cinci milioane de pasageri au zburat de la
Otopeni, in crestere cu 10% fata de anul 2009, dar la un nivel
similar cu cele din 2007 si 2008. In plus, traficul pe aeroportul
international Aurel Vlaicu-Baneasa a urcat cu 7,5%, la 2,11
milioane calatori. In scenariul mutarii zborurilor de pe aeroportul
Baneasa pe cel din Otopeni, spune Nemes, programul de extindere
creeaza premisele necesare procesarii traficului aditional in
conditii adecvate.La mijlocul anului 2007 a existat o perioada de cateva luni
cand, din cauza lucrarilor de modernizare si extindere la
aeroportul Baneasa, cursele au fost mutate la Otopeni, afectand
implicit si nivelul de confort din aeroport: “Practic, desi
aeroportul Henri Coanda are posibilitatea de a procesa traficul
aditional in urma unei eventuale mutari a zborurilor de pe Baneasa,
ma astept ca o preluare permanenta a acestor curse sa se poate
gestiona in conditii substantial mai bune odata cu finalizarea
lucrarilor de extindere la terminal”.Chiar ministrul transporturilor Anca Boagiu vorbea in decembrie
2010 despre importanta mutarii zborurilor, ce-i drept, cu alte
cuvinte: “Intr-un stat si o capitala europeana, cu o evolutie
normala, transformarea aeroportului Baneasa este absolut necesara.
Boagiu il numea un pas “foarte important” si un mesaj “foarte bun”
pe care il da statul roman si “un mesaj foarte bun pentru
bucuresteni, care se pot mandri ca au un aeroport VIP, ca in alte
tari”. -
Cui ii place eurovinul romanesc
Concurenta puternica din partea producatorilor de traditie
explica lipsa din marile magazine a furnizorilor mai mici, dar e
putin probabil ca europodgoriile din categoria usoara sa se bata in
viitorul apropiat cu “greii” pentru raionul supermarketului din
cartier, cand la targurile de profil din tara, producatorii locali
pusi la un loc de abia umplu doua saloane de restaurant. Uniunea
Europeana ofera Romaniei pentru “reconversia si restructurarea”
plantatiilor viticole fonduri de aproape 42 de milioane de euro in
fiecare an pentru perioada 2007-2013, conform Agentiei pentru Plati
si Interventii in Agricultura (APIA).Reconversie si restructurare inseamna ca Romania trebuie sa
scoata soiurile hibride (strugurii mai rezistenti, insa de o
calitate inferioara) pe care le cultiva pe o parte dintre podgorii
pana in 2007 si sa puna in loc soiuri nobile, pentru care sa existe
“denumire de origine controlata” (certificarea ca vinul este de
origine nobila), astfel incat piata europeana sa nu fie invadata de
bauturi ieftine, dar de o calitate slaba.
Cine s-a inscris in program? De la marii producatori traditionali
pana la Patriarhia Romana s-au facut planuri de afaceri pentru
finantare de pana la jumatate din costul total. Banii s-au dat atat
pentru plantarea soiurilor, cat si pentru investitii in crame si
tehnologii noi.Catalin Paduraru, fondator al retelei de magazine Vinexpert, in
prezent expert la Organizatia Internationala a Vinului, spune insa
ca sunt sanse reduse pentru un mic producator, chiar sprijinit de
fonduri europene, sa concureze in segmentul de masa, pentru ca
piata este aglomerata de marii producatori locali si de importuri.
El considera ca este mai intelept pentru un mic viticultor sa-si
gaseasca o semnatura buna, usor de identificat, si sa produca, de
pilda, vinuri “de terroir” – termen frantuzesc ce desemneaza
caracteristicile geografice, climatice si geologice ale unei
anumite podgorii. “Nu exista motive sa te inscrii in cursa
vinurilor ieftine. Randamentele din Romania sunt mai mici decat in
alte tari, unde se poate atinge frecvent dublul productiei noastre
la hectar”, considera Paduraru. “In segmentul premium, in schimb,
consumatorii inteleg nuantat mesajul, iar pentru un producator mic,
50.000 de sticle pot insemna o munca placuta si chiar profitabila”,
afirma omul de afaceri, care a reusit sa creeze o retea de magazine
ce vinde acum pe plan local sticle de vin de pana la 2.000 de euro
bucata.Piata romaneasca de vin este estimata la 350-400 de milioane de
euro la nivelul anului trecut, fata de 450 de milioane de euro in
2007, fiind controlata in proportie de mai bine de doua treimi de
Murfatlar, Jidvei, Cotnari si Vincon. Lansarea unui jucator nou se
prezinta astfel destul de dificila, in conditiile in care consumul
de masa este dominat de companiile mari, cu vanzari anuale de zeci
de milioane de sticle.Alternativa pentru micii producatori, care isi vand sticlele de
la 30 de lei in sus, vine din segmentul magazinelor specializate si
din HoReCa (hoteluri, restaurante si catering). Serban
Damboviceanu, de la Cramele Corcova, spune ca afacerea pe care a
inceput-o in anul 2006 in colaborare cu omul de afaceri francez
Michel Roy s-a concentrat pe segmentul premium. Din luna iunie
2010, cand a intrat pe piata, si pana la sfarsitul anului, compania
a vandut circa 100.000 de sticle, cu preturi care pleaca de la 30
de lei, toate in afara retelelor de comert modern. “Nu m-am
indreptat spre hipermarketuri din doua motive: pe de o parte, din
cauza taxei de raft pe care o cer marii retaileri, ar trebui sa
avem un volum de vanzari foarte mare pentru a fi profitabili, ceea
ce pentru un producator mai mic este greu, iar pe de alta jucatorii
din HoReCa nu vor ca vinul lor sa fie prezent si in magazinele
mari”, afirma Damboviceanu.Investitiile initiale in afacerile cu vin ale unor mici
producatori precum Cramele Corcova, Crama Garboiu sau Casa Olteanu
se ridica la circa 3-4 milioane de euro pentru dezvoltarea unei
podgorii de cateva zeci de hectare si a unei crame capabile de o
productie de circa 400.000-500.000 de sticle pe an. Prima iesire pe
piata se face, de obicei, in aproximativ trei ani. In tabara
colosilor viticoli, volumele sunt net superioare. Murfatlar, cel
mai mare jucator de pe piata de vinuri din Romania, cu afaceri
estimate la 140 de milioane de lei in 2010, a comunicat ca a
investit in ultimii trei ani 10 milioane de euro pentru replantarea
si reconversia a circa 700 de hectare. Jidvei, cel mai mare
producator din Transilvania, cu podgorii care insumeaza peste 2.000
de hectare de vita de vie, a investit 30 de milioane de euro in
perioada 2007-2010 in modernizarea viilor, din care jumatate au
provenit din fonduri europene. -
Povestea omului care aduce vantul, Jan Veskrna
Avea cam 8 ani in ziua cand tatal sau, doctor de profesie, a venit acasa si a povestit ca amputase piciorul unui om. S-a ascuns speriat crezand ca tatal sau e un om rau, criminal sau macelar, de a putut face asa ceva. Tatal sau a inteles si i-a explicat ca piciorul omului era bolnav si astfel i-a salvat viata. Peste aproape 40 de ani, Jan Veskrna a transpus in business ceea ce a inteles de la tatal sau atunci cand a concediat peste 1.000 de oameni pentru a salva costurile unei companii. “De cand sunt in business, pot spune ca <am taiat multe picioare>, dar cred ca am crescut afaceri si am adus profit actionarilor”, povesteste Jan Veskrna (45 de ani), care conduce afacerile CEZ in Romania inca de cand compania ceheasca a castigat licitatia pentru achizitia Electrica Oltenia.
Era manager in cadrul furnizorului de servicii pentru industria energetica Dalkia in Cehia cand cel mai important client al sau, CEZ, a inceput sa il curteze: intai il voiau pentru a conduce potentialele afaceri din Bulgaria, unde compania participa la niste licitatii. Nu le-au castigat, asa ca managerul a ramas la Dalkia, dar nu pentru mult timp, pentru ca CEZ s-a intors la el cand a castigat licitatia pentru Electrica Oltenia.
A oscilat un pic atunci. “Dar a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o in viata mea”, considera acum managerul care se afla aproape de sfarsitul celui de-al doilea mandat in Romania. In cadrul CEZ, ca si in cazul celor mai multe multinationale, mandatele expatilor sunt pe trei ani; in 2008, cand a expirat primul mandat, i s-a propus un al doilea, pentru a putea finaliza planul de afaceri pe care il incepuse.
Acum isi doreste un al treilea si, eventual, ultim mandat: “In decembrie 2011 ar trebui sa se termine si al doilea contract; am solicitat insa un al treilea si astept raspunsul in aprilie. Am fost nomad toata viata, 80% din cariera mea a fost in afara Cehiei, dar mi-a ajuns; doresc sa muncesc in Romania pana ma voi retrage”. Daca nu se va putea prelungi contractul – desi zambetul managerului vorbeste de la sine despre aceasta decizie -, Veskrna este decis sa se retraga din management si din CEZ. Asadar, in cazul in care contractul din Romania nu se va prelungi, vrea sa ramana in Romania si sa isi faca aici o afacere intr-unul din domeniile care il inspira: arta, servicii medicale sau mancare bio. Mai pe scurt, ceva folositor pentru oameni. “Mi-as folosi filosofia de viata de a fi folositor. Pana acum nu am facut deloc asta, nu sunt folositor nimanui vanzand energie”, considera managerul. Chiar daca ii va fi prelungit contractul, Veskrna nu are oricum planuri de foarte lunga durata cu managementul si energia: “Vreau sa mai fac maximum 5 ani ceea ce fac acum. Apoi vreau sa ma retrag si sa am o viata activa plimbandu-ma cu barca si creionand benzi desenate in casa mea de piatra din Bretania”.
Planul de a se pensiona la 50 de ani a fost dintotdeauna pe lista de lucruri de facut a lui Jan Veskrna inca de cand a venit in Romania si marturisea intr-un interviu din 2005 ca munca in Romania e intensa: “Un an de munca in Romania este cat doi in alte tari”, estima atunci managerul. Estimarea de la inceput, cand a preluat o companie in care lucrau mult prea multi oameni si care pierdea bani, s-a intensificat pe parcurs, cand managerul s-a vazut pus in fata unei piete care juca dupa propriile reguli si unde o companie straina nou-venita nu avea de unde, de exemplu, sa cumpere energie. “Haideti sa nu vorbim despre asa-numitii baieti destepti”, a raspuns inainte de inceperea evenimentului MEET THE CEO Jan Veskrna – “subiectul acesta chiar a ajuns sa ma oboseasca”. In anii de dupa venirea CEZ in Romania, contractele bilaterale incheiate intre furnizorii de energie si producatorii locali scoteau de pe piata cam toata energia hidro si o parte din cea nucleara, lasand in cosul celorlalti energie termo, mai scumpa. “Mie imi place sa joc carti, in special poker, dar niciodata nu ma plang de cartile care mi-au cazut, incerc sa joc cu ele cat de bine pot”, explica CEO-ul CEZ cum s-a descurcat in aceste conditii in piata din Romania.
CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>
-
Japonia, amenintarile
Toyota, unul dintre cei mai mari constructori auto la nivel
mondial va avea inchise uzinele pana pe data de 22 martie,
productia scazand cu aproape 100.000 de masini. Productia Toyota a
fost oprita pe 14 martie si initial trebuia repornita pe 16 martie.
Japonia este cel de-al doilea cel mai mare producator de automobile
dupa China, iar numai in Statele Unite a exportat in 2009 peste 1,2
milioane de masini.Potrivit oficialilor Toyota, una dintre cele trei divizii
producatoare de baterii pentru modelele hibride din Miyagi au fost
afectate de cutremur, lucru care loveste in primul rand hibridele
Prius. Nissan, cel de-al doilea mare constructor nipon, a demarat
productia la uzinele din Japonia la finele saptamanii trecute, dar
aceasta este legata direct de stocul de componente. Honda Motor a
oprit productia la sase uzine, ceea ce se traduce prin 16.600
masini si 2.000 de motociclete care nu vor mai fi produse. Pana la
inchiderea editiei conducerea constructorului nipon nu a luat nicio
decizie cu privire la reluarea activitatii din cauza lipsei de
componente.
La fel ca si Mazda, si uzinele Subaru vor ramane oprite pana pe
20 martie. “Ce repercusiuni vom avea asupra economiei globale este
greu de estimat in momentul de fata. Trebuie sa ne uitam in primul
rand la piata, Japonia fiind una dintre cele mai importante.
|ntrebarea este in cat timp isi va reveni piata”, a spus Norbert
Reithofer, presedintele consiliului de administratie al BMW
Group.
BMW nu are relatii directe cu furnizori din Japonia, dar este
posibil sa aiba aici furnizori de rang doi sau trei pentru anumite
componente, potrivit lui Herbert Diess, membru in consiliul de
administratie al BMW si responsabil de achizitii. In Japonia BMW
Group are aproximativ 800 de angajati, dintre care 40 sunt expati.
“|nca nu putem evalua impactul cutremurului din Japonia asupra
pietei auto de acolo. Pentru noi Japonia este o piata puternica
care in ultimii doi ani a avut o crestere importanta”, a spus Ian
Robertson, membru in consiliul de administratie al BMW responsabil
de vanzari si marketing.
Mazda va dona 30 mil. yeni (270.000 de euro) pentru refacerea
zonelor afectate de cutremur, iar compania va pune la dispozitie si
voluntari sau materiale daca acestea vor fi solicitate.
Constructorul japonez a decis suspendarea temporara a productiei
pana pe 20 martie. Uzina Mazda din Hiroshima se afla la mai mult de
1.000 km de regiunea afectata de cutremur. Distributia si livrarea
de masini si piese de schimb catre Europa Centrala si de Sud-Est nu
va fi intrerupta.