BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cei 500 de tigri ai Estului




    De la inaltimea cresterii economice de 8,8% in primul semestru, cea mai ridicata din istoria Romaniei, premierul Calin Popescu-Tariceanu isi permite sa viseze. La o intalnire recenta cu diplomatii romani, premierul Tariceanu afirma cu mandrie ca Romania ar putea ajunge a saptea sau a opta putere economica a Europei pana in 2014, daca actualele tendinte economice se mentin.

    “Romania a avut o imagine de tara modesta si complexata imediat dupa caderea regimului comunist. Trebuie pus un accent major pe expansiunea economica in strainatate”, spunea Tariceanu, care cerea diplomatilor romani sa se implice in promovarea unei “alte fete”, de stat ambitios si emancipat. Nu este prima data cand premierul declara ca are ambitia sa aduca Romania pe locul corespunzator numarului de locuitori si suprafetei sale in regiune.

    Pare frumos, nu? Ceea ce ar trebui sa aiba in vedere premierul este ca o economie mare se bazeaza pe companii mari, iar marile companii romanesti (de fapt formularea corecta ar trebui sa fie “companii din Romania”, caci sunt detinute in cea mai mare parte de grupuri straine) sunt mai degraba niste jucatori din liga a doua la nivel regional, asa cum reiese din topul realizat de compania de consultanta Deloitte, in colaborare cu ziarul polonez Rzeczpospolita si publicat pentru al doilea an consecutiv de BUSINESS Magazin.

    Cu doar 30 de companii afl ate in topul celor mai mari 500 din Europa Centrala si de Est, Romania este cu mult in urma potentialului pe care il are, considera George Mucibabici, presedintele Deloitte Romania. “Procesul ingreunat al reformelor a influentat principalii indicatori macroeconomici, ca rata inflatiei sau cursul de schimb. De asemenea, mediul economic instabil a constituit un factor decisiv care a impiedicat companiile romanesti sa atraga investitii straine directe importante si sa se dezvolte in ritmul in care au facut-o companiile din Europa Centrala”, sustin oficialii Deloitte.

    In aceste conditii, Romania este devansata in clasamentul regional nu doar de Polonia (cu aproape 180 de companii in top), ci si de tari cu o populatie de doua ori mai mica (Cehia si Ungaria, fiecare avand de doua ori mai multe companii in top decat Romania), semn ca mai este inca mult de recuperat pentru ca aspiratiile premierului Tariceanu sa devina realitate. Iar unul dintre cele mai bune lucruri pe care un guvern le poate face ar fi sa nu intervina asupra mecanismelor pietei, spun managerii celor mai mari companii.

    “Companiile ar putea fi prinse intre doua prevederi ale legii obligatorii si la fel de puternice, dar implementarea uneia dintre aceste prevederi ar putea-o incalca pe cealalta”, avertizeaza Mariana Gheorghe, seful Petrom, cea mai mare companie din Romania. Cu afaceri de peste 3,5 miliarde de euro anul trecut, Petrom se afla abia pe locul 16 in clasamentul dominat de giganti din domeniul energiei precum PKN Orlen, MOL sau CEZ sau producatori de masini precum Skoda, Audi sau Volkswagen.  

    De altfel, Volkswagen este de departe grupul industrial care a beneficiat cel mai mult de urma ascensiunii economice a Europei Centrale si de Est. Anul trecut cele mai mari companii pe care producatorul german de masini le controleaza in regiune au avut afaceri cumulate de aproape 24 de miliarde de euro, adica de zece ori mai mari decat afacerile realizate de cel mai mare producator de masini din Romania, Dacia, detinut de grupul francez Renault.



  • Miracol de doua zile








    Scaderile de la sfarsitul lunii august au dus actiunile unora dintre cele mai importante companii de la Bursa la niveluri pe care nu le mai atinsesera din 2005, in conditiile in care, paradoxal, majoritatea companiilor importante au raportat rezultate in crestere pe primul semestru. In plus, chiar la inceputul saptamanii trecute, Institutul National de Statistica a raportat o crestere economica record pe trimestrul al doilea, de peste 9%, iar pe tot semestrul, avansul Produsului Intern Brut a fost de 8,8%.







     

    Paradoxal, cu cat cresterea economica se ridica mai mult peste asteptari, cu atat Bursa pare sa se incapataneze sa scada mai jos.

     

    De la inceputul anului, indicele BET-XT al celor mai lichide 25 de companii de la Bursa a pierdut 50%, in conditiile in care in primul semestru, profiturile cumulate ale companiilor listate au crescut cu 45%, la fel ca si veniturile acestora, potrivit unei analize realizate de societatea de brokeraj Intercapital Invest.

     

    O alta statistica, apartinand Bursei de Valori, arata ca sectorul financiar, care a fost cel mai lovit de la Bursa in ultimul an, a inregistrat o crestere a veniturilor totale de 71% in primul semestru, fata de 53% in cazul companiilor non-financiare.

     

    Conducerea Bursei de Valori este de parere ca acest paradox intre evolutia pietei si cea a indicatorilor economico-financiari are drept cauza faptul ca investitorii nu se uita suficient de atent la indicatorii fundamentali ai companiilor cand aleg sa investeasca la Bursa. “Investitorii ar trebui sa ia in calcul mai serios cand investesc la Bursa acesti factori de ordin fundamental, si aici ma refer la toate tipurile de investitori, inclusiv institutionali, straini si locali, care mai mult, sunt sfatuiti de diverse institutii sa-si dirijeze fondurile spre alte instrumente sau piete”, spune Stere Farmache, presedintele BVB.

     

    Opinia sa este impartasita si de cei mai multi dintre brokerii din piata, care spun ca la nivelurile actuale de pret noi scaderi sunt de domeniul absurdului.

     

    “Actiunile au scazut pana la un nivel la care nu mai era nicio logica pentru alte pierderi. In plus, analizele fundamentale spun ca actiunile sunt bune de cumparat”, spune Adrian Ceuca, directorul general adjunct al Broker Cluj.

     

    O analiza a societatii de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment (RCI) arata saptamana trecuta ca SIF-urile ar putea creste cu pana la 100% in urmatorul an, iar calculele erau realizate pe baza unui scenariu pesimist, un asa-zis stress test. Potrivit analistilor RCI, chiar si in cazul in care BCR nu s-ar lista anul viitor, iar actiunile companiilor listate din portofoliile SIF ar mai scadea cu 20%, activele acestor societati tot ar valora de doua ori mai mult decat capitalizarea lor bursiera.

     

    Cei care au reactionat la acest mesaj sunt insa preponderent speculatorii; astfel se explica si faptul ca dupa doua zile in care SIF Oltenia, de exemplu, a crescut cu 15%, cumparatorii au disparut, iar cotatiile au luat-o din nou in jos. Cu toate acestea, brokerii sunt de parere ca decalajul tot mai mare dintre indicatorii financiari ai companiilor si valoarea lor de la Bursa se va regla in cele din urma, iar revenirea va fi una la fel de violenta ca si amploarea scaderilor.

     

    “Este un lucru cert ca atunci cand piata scade rapid va reveni cu aceeasi intensitate. Rapoartele privind economia Romaniei sunt bune, perspectivele de asemenea, iar actiunile au ajuns la preturi extrem de mici, inclusiv SIF-urile”, sustine Rares Nilas, directorul general al BT Securities.

     

    Totusi, starea de depresie pe care o traverseaza Bursa de un an incoace are si alte cauze in afara de com­por­ta­mentul emotional al investitorilor.

     

    “Scaderile mai mari ale indicilor Bursei de la Bucuresti comparativ cu indicii burselor din regiune se datoreaza in principal lipsei de investitori institutionali locali comparabili cu cei de pe pietele din regiune, si aici ma refer la fonduri de asigurari, de pensii, dar si fonduri mutuale”, explica Stere Farmache.

  • Unde mai este loc pe piata berii




    Pentru Octavian Cretu, presedintele Romaqua Group, producatorul apei minerale Borsec, berea pare a fi principalul obiectiv al acestui an. Chiar daca analistii atrag atentia ca ritmul de crestere al pietei se va tempera pe masura ce consumul de bere se apropie de media europeana, Cretu este optimist.








     

    “Am hotarat sa includem berea pentru ca ne lipsea din portofoliu”, spunea recent Octavian Cretu, cu ocazia inaugurarii fabricii de bere din localitatea Sebes, judetul Alba. Fabrica de 40 de milioane de euro, cu o capacitate anuala de un milion de hectolitri, este in fapt cel mai nou pariu pe care omul de afaceri l-a facut cu piata bunurilor de larg consum, dupa ce a transformat Romaqua in cel mai mare imbuteliator local de apa minerala si al doilea mare producator roman de bauturi racoritoare.

     

    “Ne dorim sa atingem cu Albacher (numele brandului lansat de Romaqua pe piata berii – n. red.) o cota de piata de 4%-5% anul acesta”, adauga Cretu, care mizeaza pe faptul ca piata va continua sa creasca suficient de mult incat noua marca de bere sa nu fie nevoita sa ia neaparat din clientii producatorilor concurenti. Pentru ca berea Albacher ar avea de infruntat in acest caz adversari redutabili. In Romania, piata este acoperita in proportie de peste 80% de patru mari producatori internationali: Heineken Romania, InBev Romania, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Acestia au vandut anul trecut, cumulat, 15,5 milioane de hectolitri de bere dintr-un total de 19,4 milioane de hectolitri, cat a reprezentat consumul la nivelul intregii tari. Cu 89 de litri de bere pe cap de locuitor, piata romaneasca s-a apropiat de media europeana dupa mai multi ani in care ritmul de crestere a depasit frecvent pragul de 10%. Analistii spun insa ca, incepand din acest an, ritmul de crestere se va reduce la o singura cifra, consumul urmand sa ajunga anul acesta la 95 de litri de bere pe cap de locuitor.

     

    Conform statisticilor furnizate de Asociatia Berarii Europei, in 2006, un ceh consuma 160 de litri de bere pe an, un german 116, un englez 92, iar un belgian sau un finlandez 98 de litri.

     

    Spre deosebire de aceste tari, in Romania piata berii este puternic marcata de sezonalitate, lunile de vara reprezentand, potrivit lui Constantin Bratu, directorul general al Asociatiei “Berarii Romaniei”, mai mult de o treime din vanzarile inregistrate la nivelul unui intreg an.

     

    Cu toate acestea, tot mai multi dintre jucatori incearca prin diferite strategii de marketing sa schimbe obiceiurile de consum ale romanilor. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este aparitia in urma cu opt ani a Tuborg Christmas Brew, lansat de URBB ca un antidot pentru scaderea consumului in timpul iernii, dupa cum spunea Catalin Ignat, cel care pana in aceasta luna a fost vicepresedinte in cadrul URBB, unde era responsabil pentru marketing si vanzari. “In lunile din extrasezon, tocmai datorita acestei inovatii in materie de marketing, noua ne creste mereu cota de piata de la 9% la 11% sau chiar mai mult”, explica Ignat.

     

    O alta caracteristica a pietei romanesti (si in general a pietelor din estul Europei) este ascensiunea sustinuta din ultimii ani a berii imbuteliate la PET. In prezent, peste 45% din berea vanduta in Romania este imbuteliata la PET, in timp ce vanzarile la doza ajung la abia 10% din volumul total.

     

    “E uimitor acest lucru. Inteleg ca pretul este mai convenabil, insa voi, romanii, nu va bucurati indeajuns de bere”, spunea somelierul belgian Ben Vinken, cu ocazia lansarii primului ghid al berii din Romania de catre Asociatia “Berarii Romaniei”. Spre deosebire de Romania, in tara lui de origine, berea este imbuteliata in principal in sticle de 0,75 cl, deoarece “cu cat e mai redus contactul cu aerul, cu atat gustul se mentine mai intens”, explica Vinken.

     

    Mai exista insa o explicatie pentru explozia consumului de bere la PET, spun producatorii. Lanturile de supermarketuri au decis, incepand de anul trecut, sa nu mai permita comercializarea berii
    imbuteliate in sticle returnabile, influentand astfel consumul in sine. “Cred ca PET-ul va ajunge undeva la 50% anul acesta, pe fondul cresterii vanzarilor la bere in general, nu neaparat in detrimentul altei categorii.  Pe termen lung insa, nu vad PET-ul depasind 55-60%”, estimeaza Ignat.

     

  • Avem o haina pe numele tau!




    “M-am ingrasat si nu-mi mai gaseam haine. Am inceput sa-mi fac pe comanda si m-am gandit ca daca tot fac pentru mine, sa fac si pentru altii, ca n-oi fi eu singurul gras din Romania”, povesteste Emilian Herescu (55 de ani) cum a ajuns sa vanda haine si incaltaminte “pentru grasi si grasuti”. De profesie inginer electronist, Herescu spune ca a inceput sa se ingrase pe cand avea 30 de ani si la un moment dat ajunsese chiar la 240 de kilograme.








     

    De la un mic raion cu lenjerie, pantaloni si camasi cu marimi speciale, gazduit in 2001 de magazinul de haine al sotiei lui, Herescu administreaza azi o retea care numara 13 magazine Lucy Hera in toata tara si asteapta vanzari de aproape un milion de euro pentru anul in curs, cifra apreciata de el drept normala pentru un comerciant de nisa. Clientii lui Herescu sunt “toti grasii tarii”, spune el, estimand ca in Bucuresti, de exemplu, i-au trecut pragul celor patru magazine 1.500 de barbati si vreo 2.000 de femei. Dupa statistici, aproape 30% dintre romani sufera de obezitate si alti 40% sunt supraponderali, iar astfel de procente situeaza Romania pe locul al treilea in Europa la prevalenta obezitatii, dupa Grecia si Cehia. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Endocrinologie Parhon, avertizeaza ca obezitatea este in crestere, pe de o parte din cauza alimentatiei, iar pe de alta parte din cauza lipsei de miscare: “Intai au aparut fast food-urile si apoi a inceput obezitatea. este prima realizare a globalizarii”.

     

    Cresterea numarului romanilor cu kilograme in plus a ajuns sa fie privita ca o sursa de profit pentru o industrie textila confruntata cu presiunea concurentei. “Nu mai merge sa faci productie de masa in industria textila. Firmele cauta nise pe care sa se specializeze. A produce pentru un segment ingust de consumatori poate fi un element puternic de diferentiere”, considera Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Ce nise se pot dezvolta acum? “Sunt companii specializate in confectii pentru supraponderali si obezi, pentru gravide, altele lucreaza tinute personalizate pentru spitale sau cabinete medicale sau numai echipamente de protectie”, enumera Grapini.

     

    La ora actuala, piata textilelor, estimata de FEPAIUS la aproape 3 miliarde de euro, se imparte in cateva categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn, cei specia­lizati pe o nisa de piata, cei ce au in­ceput sa lucreze la colectii proprii, respectiv companiile autohtone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut Jolidon si compania ID Sarrieri.

     

    Emilian Herescu recunoaste ca si-a ales nisa fortat de imprejurari si, dupa ce a testat piata, s-a convins ca tocmai faptul ca se adresa unui anumit segment de clientela i-a permis sa se mentina in business. Primul magazin “pentru grasi si grasuti” l-a deschis in 2002, in zona Garii de Nord. “Pentru ce nu aveam pe rafturi si venea omul si intreba, bagam repede in productie si includeam automat in oferta.” Intre timp, Herescu s-a asociat cu un producator de haine din Slatina cu care a inceput sa produca in cantitati mult mai mari. Asa a ajuns sa vanda de la blugi pana la lenjerie, costume de baie sau treninguri. In magazinele sale, marimile pornesc de la 60 si ajung pana la 84 pentru barbati, iar la femei sunt cuprinse intre 54 si 74. Cele mai mari vanzari sunt la articolele vestimentare tip jeans, indiferent ca este vorba de pantaloni, camasi, geci sau fuste, spune Herescu. In afara de haine, prin reteaua de magazine pe care o detine, omul de afaceri bucurestean vinde si pantofi de la numarul 46 pana la 50.

     

    In 2003, dupa ce a deschis inca doua magazine in Bucuresti, extinderea in provincie a devenit principalul obiectiv al lui Herescu. A deschis intai in Constanta, unde a inchiriat 35 de metri patrati, dupa care a continuat in principalele orase; ultimul magazin a fost deschis in urma cu trei luni la Timisoara.

    Investitia medie pentru un magazin ajunge la 25.000 de euro, sustine omul de afaceri, care spune ca nici nu se pune problema sa inchirieze spatii mai mici de 25 de metri patrati, pentru ca “trebuie sa fie cabine de proba, sa se miste oamenii, sa stea jos”. “Daca nu ar fi chiriile asa de mari, afacerea ar fi mult mai profitabila”, marturiseste Herescu.

     

    Managerul afirma ca media de vanzare pe magazin este in jur de 4.500 de euro pe luna, insa in perioada sarbatorilor de iarna intotdeauna vinde mai mult. “Noiembrie anul trecut a mers prost, decembrie a mers foarte bine, iar ianuarie si februarie au fost criminale, adica zero vanzari”, recunoaste Herescu. Vanzarile anuale ajung deci acum la 54.000 de euro pe magazin, adica peste 850.000 de euro daca luam in calcul toate magazinele din retea, cifra care pentru anul acesta ar urma sa creasca la un milion.

     

    De un milion de euro spera sa vanda anul acesta si Mihai Iliescu, directorul companiei McTex din Slatina, unul dintre putinii producatori de haine cu masuri mari din tara. Compania infiintata in urma cu 14 ani are o retea proprie de noua magazine. Pana in 2003, cand a inceput sa deschida propriile magazine, producea haine pentru persoane “care au de la 150 la 300 de kilograme” si colabora cu o firma din Bucuresti ce le vindea, explica Iliescu, precizand ca pentru fiecare magazin in parte compania a facut investitii intre 50 si 60.000 de euro. Din 2006, McTex a devenit si importator de haine masuri mari din Germania si Elvetia. “Circa 30-40% din marfa comercializata este importata. Nu mai deschidem magazine proprii, dar nu excludem posibilitatea de a vinde francize pentru magazinele ce ar urma sa fie deschise in calitatea noastra de distribuitori”, precizeaza Iliescu.

    Cu o croitorie proprie spera sa se laude, de anul acesta, si Emilian Herescu, “ca sa nu mai depind de cei circa 20 de furnizori cu care lucrez”, spune el. “Investitia va fi mica, pentru ca masini de cusut gasesti acum pe toate drumurile, din moment ce fabricile sunt falimentare. Problema este de forta de munca”, considera el, explicand ca are in plan sa-si transforme casa de la Mihailesti in croitorie.

     

    Retailerii de moda urmaresc si ei piata despre care vorbim. Steilmann, de exemplu, a lansat pe piata in aprilie un brand – Chic and More – care vizeaza exclusiv femeile cu masuri mari. Produsele sunt comercializate in primul magazin multibrand Steilmann din tara, deschis in Baneasa Shopping City, pe o suprafata de 400 mp, in urma unei investitii de circa 600.000 de euro. “Steilmann clasic are undeva la 60% din suprafata magazinului, linia exclusivista care se adreseaza segmentului de clienti cu venituri mari si foarte mari KS – 15%, diferenta fiind Chic and More”, explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann Romania. Brandul Chic and More ar urma sa fie comercializat din a doua parte a anului viitor si in magazine monobrand.

  • Ce sa te faci cand esti mare

    Chiar daca din ce in ce mai multi tineri ajung ca, dupa trei sau patru ani de facultate, sa lucreze intr-un domeniu total diferit de cel pentru care s-au pregatit in scoala, optiunile lor atunci cand se inscriu la facultate sunt un bun indicator pentru crearea unei imagini despre cum va arata piata fortei de munca dupa ce vor absolvi. Faptul ca in ultimii 20 de ani, alegerile de cariera ale tinerilor s-au modificat este, fara indoiala, firesc.

    Faptul ca aceste modificari sunt insa radicale reprezinta o confirmare a transformarii profunde a mediului de afaceri si a oportunitatilor care se arata pentru tineri. Ministerul Educatiei sustine ca isi asuma un rol important in conturarea unor tendinte in acest sens, mai exact in incurajarea orientarii tinerilor spre anumite domenii. “Numarul de locuri pe care il alocam fiecarei facultati este influentat de semnalele de la angajatori”, spune Daniel Tomoni, directorul directiei de relatii publice din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii.

    La randul lor, facultatile, in functie de profil si de studiile pe care le fac in piata, distribuie cel mai mare numar de locuri facultatilor care pregatesc specialistii cel mai cautati de catre angajatori. O adecvare a ofertei la cerere a generat, astfel, aparitia unor specializari care acum 20 de ani nu existau si care atunci pentru tinerii din Romania nu ar fi spus mai nimic. Astazi, insa, la facultati precum Administrarea Afacerilor, Studii Europene sau Finante-Banci se inscriu anual mii de candidati pe cateva sute de locuri, iar concurenta este acerba.

    Spre exemplu, anul acesta, pe primul loc in preferintele candidatilor s-a plasat specializarea Administrarea Afacerilor, din cadrul Facultatii de Administratie si Afaceri de la Universitatea Bucuresti, unde 3.264 de candidati au concurat pe 73 de locuri, rezultand un raport de 44,7 candidati pe un loc. Tot mare a fost concurenta si la cateva specializari din cadrul facultatilor de Geografie si de Litere, precum si la facultatile de Studii Europene, Comunicare si Relatii Publice, Marketing sau Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori.

    La polul opus se afla facultatile care, cel putin la nivel teoretic, ar putea oferi o parte dintre specialistii de care angajatorii au acum nevoie: Politehnica si Medicina. Astfel, in timp ce la Medicina Generala, Medicina Dentara si Farmacie concurenta medie a fost de 1,3 candidati pe loc, la Politehnica au existat cateva specializari unde nici macar nu s-au ocupat locurile alocate de la buget. Exceptie au facut Facultatea de Inginerie Aerospatiala si cele de Inginerie Mecanica si Mecatronica, Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, Energetica sau Automatica si Calculatoare, unde media a fost de doi concurenti pe loc.

    Specialistii in resurse umane spun ca aceasta transformare s-a petrecut in patru etape decisive, care au marcat deciziile in materie de educatie si specializare profesionala pentru tinerii romani. Prima etapa a inceput imediat dupa Revolutie, cand s-a intrat brusc intr-o perioada de incertitudine in care alegerea nu putea fi bazata pe o predictie a evolutiei economiei. Alegerea carierei si, implicit, a specializarii din timpul studiilor nu a fost dictata sub nicio forma de piata, lucru care a creat ulterior dezechilibre pe piata muncii.

  • Cat mai scad apartamentele vechi

    “Un semn de maturizare”, spun invariabil aproape toti consultantii imobiliari cand descriu situatia actuala din segmentul rezidential. Dupa mai multi ani in care preturile locuintelor noi au crescut chiar si cu 50% intr-un interval de 12 luni, primele sapte luni au consemnat o incetinire a majorarii preturilor de vanzare pe segmentul nou, de pana la 10% in Bucuresti, potrivit indicelui imobiliar lunar realizat de catre compania de consultanta Colliers International.

    Insa, dupa cum recunosc si analistii companiei, cresterea de preturi ar putea sa fi e in cazul unor proiecte doar o “aparenta” avand in vedere ca dezvoltatorii au lansat noi oferte care presupun reduceri sau includerea locurilor de parcare in preturile finale. Scaderea preturilor este insa certa cand vine vorba de blocurile construite inainte de 1989.

    In lipsa unor statistici oficiale, estimarile privind evolutia preturilor locuintelor vechi variaza, insa toate indica o scadere. BREI-Vechi, indicele imobiliar realizat de Colliers, indica o scadere medie in 2008 de patru procente a preturilor din Bucuresti. “Cea mai mare scadere a fost inregistrata in sectorul 6, de 10% fata de inceputul acestui an. Singurul sector care a inregistrat o crestere este sectorul 3, de 1%”, spune Calin Bucur, seful echipei de consultanti si analisti care realizeaza Bucharest Real Estate Index (BREI).

    O evolutie similara este indicata si de indicele imobiliar realizat de catre Ziarul Financiar pe baza anunturilor publicate in presa de specialitate. Potrivit indicelui ZF, preturile apartamentelor vechi din Bucuresti au scazut in acest an cu 5%, in timp ce un studiu realizat de catre MagazinulDeCase.ro, pe baza ofertelor publicate pe site-ul de intermediere imobiliara, releva o scadere de a preturilor de 13%. Un procent asemanator avanseaza si Ruxandra Cleciu, presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), organism care ar trebui sa aiba cele mai veridice date in legatura cu evolutia pietei rezidentiale secundare.

    “Din discutiile cu membrii nostri pot spune ca preturile au scazut cu 10-15%. Nu aceasta este problema cea mare, caci la un comision mediu de 5%, agentiile ar pierde doar cateva sute de euro la o tranzactie de 100.000 de euro, spre exemplu. Problema este ca numarul tranzactiilor s-a redus la mai putin de jumatate fata de inceputul anului”, spune Cleciu.

    Scaderea numarului de tranzactii cu locuinte construite in perioada dinainte de 1989 este explicata prin nivelul “alarmant de mare” la care ajunsesera preturile la fi nalul lui 2007 si prin inasprirea conditiilor de creditare, care in opinia lui Cleciu, i-a facut pe multi doritori sa nu isi mai permita sa achizitioneze o locuinta intr-un bloc vechi. O opinie similara are si George Blidaru, branch manager al Coldwell Banker, una dintre cele mai active companii imobiliare pe segmentul vechi, cu aproximativ 12.000 de locuinte in portofoliu, potrivit reprezentantilor companiei.

    “Inasprirea conditiilor de creditare si cresterea nejustificata a preturilor de la sfarsitul anului 2007 au fost cei mai importanti factori”, spune Blidaru, care inainteaza cel mai drastic procent privind scaderea preturilor din Bucuresti pentru apartamentele vechi – 25%. Indiferent de procentul exact, scaderea preturilor pe segmentul rezidential vechi a dus, potrivit reprezentantilor ARAI, la o crestere semnificativa a ofertelor de vanzare comparativ cu aceeasi perioada din 2007.

    “Cei care si-ar fi dorit sa vanda, dar mai asteptau sa mai creasca pretul un pic, macar cat sa revina la nivelul anului trecut, si-au dat seama ca trendul e negativ si au scos la vanzare; insa nu se intampla nimic la nivel de tranzactii”, adauga presedintele ARAI, organism care reuneste aproape 240 de agentii imobiliare. Managerii companiilor active pe piata rezidentiala spera ca toamna va aduce un reviriment in ceea ce priveste numarul de tranzactii incheiate, estimarile privind preturile pe termen mediu fiind insa negative.

    “Preturile vor cunoaste in continuare o scadere de aproximativ 15%, dupa care va urma o stabilizare”, considera Blidaru de la Coldwell Banker. Si Ruxandra Cleciu inainteaza un procent similar, stabilizarea fi ind asteptata pentru inceputul verii din 2009, moment in care diferenta de pret intre un apartament nou si unul vechi ar trebui sa ajunga in opinia ei la 20%-25%. Cea mai importanta consecinta a situatiei actuale din piata secundara este ca “zi de zi moare cate o agentie imobiliara. Firmele din acest segment gafaie, nu cred ca sunt multe care sa aiba profit acum. Membrii nostri se confrunta cu o lipsa acuta de lichiditati”, mai spune presedintele ARAI.

    Scaderea numarului de tranzactii si concentrarea pe segmentul vechi in lipsa formarii unui portofoliu exclusiv de proiecte rezidentiale noi au fost de altfel doua dintre motivele care au dus si la esecul retelei imobiliare stradale Contempo, cel mai rasunator esec de pana acum. Si cum revigorarea pietei secundare nu este estimata pentru anul in curs, pe lista esecurilor ar putea intra si alte nume sonore.

  • Blue Air viseaza albastru in 2009




    Gheorghe Racaru, directorul general al Blue Air, va inaugura doar doua destinatii noi odata cu orarul de iarna pentru 2008-2009. Spune ca nu este un moment propice pentru mai multe, ca in anii anteriori, date fiind costurile in crestere din cauza scumpirii petrolului, dar mai ales faptul ca destinatiile inaugurate anii trecuti si in special odata cu orarul de vara din 2008 trebuie “sa se mai aseze”. Va creste in schimb frecventa pe mai multe destinatii, cu precadere catre cele din Franta si Germania, si vor fi mentinute pentru orarul de iarna unele destinatii din orarul de vara, precum Larnaka (Cipru), datorita cererii in crestere.

    “Am avut si 500 de pasageri pe zi pe aceasta destinatie si asta ne-a aratat cat de importanta este Larnaka pentru business, nu neaparat pentru vacante”, spune Gheorghe Racaru. Mai este vorba si de alte curse, precum Köln, Stuttgart si Madrid cu plecare din Sibiu sau Bruxelles cu plecare din Constanta, pe langa zborurile de la Bacau, care pozitioneaza Blue Air drept concurent pentru operatorii regionali, precum Carpatair.








     

    Noile curse introduse in orarul de vara au adus un salt important pentru companie, care a ajuns in prima saptamana din iunie la un numar de 85 de curse saptamanale, fata de 66 de zboruri in iunie 2007. Acestora li s-au adaugat cursele charter, care au crescut cu 16% fata de iunie 2007, ajungand sa contribuie cu 7,6% la afacerile companiei.

     

    Un alt motiv pentru care noi costuri nu sunt binevenite pentru singura companie low-cost romaneasca este programul de innoire a flotei pe care Blue Air l-a inceput in acest an, compania cumparand de la Boeing cinci aeronave seria Next Generation, doua din seria 800 si trei din seria 900. Unul dintre aceste avioane a fost deja livrat in luna iunie, alte doua sunt programate sa vina pana la sfarsitul lui 2009, iar ultimele doua la sfarsitul lui 2012.

     

    Motivele pentru care Blue Air a intrat in aceasta cursa a innoirii flotelor nu sunt legate numai de planurile de crestere, ci au si o importanta componenta legata tot de costuri. “Un avion Boeing clasic (737 – n.red.) intra la un control major dupa 4.000 de ore de zbor, iar dupa un ciclu de 6.000 de ore este desfacut si verificat, pe cand un avion din seria intra la primul control abia dupa 7.000 de ore de zbor”, explica Racaru. Prin operarea de avioane mai noi si care permit reduceri de costuri, compania vrea sa se puna intr-un fel la adapost si de viitoarele fluctuatii de pe piata petrolului, pe care nu poate spune ca nu le-a simtit in 2008: “Principala problema care a franat motoarele companiilor aeriene din intreaga lume – explozia pretului la petrol – a afectat rezultatele financiare si Blue Air nu face exceptie, dar am preferat sa pastram nivelul tarifelor si sa cautam alte moduri de a taia din costuri, scopul principal fiind acela de a ne mentine pozitia de lideri pe piata de low-cost”.

     

    Exista si alte planuri, mult mai apropiate in timp fata de orizontul lui 2012, momentul in care toate noile avioane Boeing ar trebui sa aterizeze in flota Blue Air: “Am incheiat deja contracte pentru a inchiria avioane care sa suplineasca absenta celor achizitionate pana la venirea lor, deoarece avem nevoie inca din 2009 de cresterea de capacitate respectiva”. Racaru se refera aici la faptul ca pentru 2009 compania estimeaza ca va opera cu zece aeronave si va transporta 1,7 milioane de pasageri, ceea ce ar insemna o crestere de peste 60%. “O astfel de crestere se va realiza prin marirea capacitatii (care va depasi un pic 10% prin operarea a zece aeronave) si apoi prin imbunatatirea gradului de ocupare”, spune Gheorghe Racaru, care considera ca mixul de destinatii pe care il ofera acum compania ar trebui sa atraga un grad de ocupare de 90% pentru sezonul si poate chiar si pentru anul viitor.

     

    Cresterea de 30% pentru cifra de afaceri si aproape dubla pentru numarul de pasageri este o estimare credibila, subliniaza Racaru: “Am programat businessul pentru anul viitor in asa fel incat aceasta crestere sa aiba loc, deoarece au fost investitii mari facute anul acesta, care, corelate cu scumpirea petrolului si cu concurenta crescuta din piata, au dus la scaderea profitului – si trebuie sa tinem sub control aceste aspecte”.

    Cifra de afaceri in crestere nu va veni insa din 2009 doar din transportul de calatori, ci si din servicii conexe: in luna iulie, Blue Air a castigat la Bursa Romana de Marfuri un contract prin care urmeaza sa presteze servicii de transport aerian pentru Posta Romana, valoarea contractului fiind de 44,84 milioane de euro, fara TVA, pentru o perioada de trei ani si jumatate.

     

    Investitiile facute de omul de afaceri Nelu Iordache, actionarul majoritar al companiei, nu au vizat doar achizitia de noi aeronave pentru Blue Air, ci si dezvoltarea in acest sens a unei companii de aerotaxi – Direct Air Service -, pentru care au mai fost achizitionate un elicopter, pe langa cele existente, precum si un avion.

     

  • La ce sunt buni clientii mici








    Intr-un singur an, retailerul de articole pentru copii Miniblu a deschis 12 magazine. Reteaua numara acum 21, plus inca cinci deschise in franciza, iar in urmatorii trei ani ar urma sa se adauge inca 54. Pentru Florin Cislariu, directorul general al Miniblu, magazinele cu suprafete medii si mari vor fi conceptul castigator in retailul cu articole pentru copii, pe masura ce oferta devine mai variata; compania a facut deja primul pas prin deschiderea, la Cluj, a unui magazin de 1.600 mp. “Vom mai deschide inca patru sau cinci, pana in 2011. Acum cautam in Bucuresti un spatiu mare”, precizeaza Cislariu. Deocamdata, media este in jur de 300 mp, dar urmatoarele magazine ar trebui sa ajunga la 1.000 mp.

     

    In Romania, copiii reprezinta un segment de piata deloc neglijabil, de 3,3 milioane de potentiali consumatori, conform datelor Institutului National de Statistica pe 2007. Parintii lor sunt de fapt tinta producatorilor si a comerciantilor de articole si servicii pentru copii, iar faptul ca parintii castiga mai mult genereaza o crestere anuala de 20% a pietei de profil, pe care directorul Miniblu o estimeaza la 220 de milioane de euro anul acesta. Cifra include toate vanzarile din acest segment, care se impart intre farmacii, retele comerciale (hipermarketuri si cash & carry), magazinele specializate, in special retele straine, si zeci de firme romanesti medii si mici.

     

    “Intra noi competitori pe piata, iar in fata concurentei internationale vor avea de pierdut micile retele de magazine si afacerile independente”, motiveaza Cislariu graba extinderii cu magazine Miniblu in toata tara. Cea mai recenta investitie, de 100.000 de euro, a fost la Pitesti, unde luna trecuta a fost deschis un al doilea magazin Miniblu (250 mp), iar pana la sfarsitul anului ar urma sa mai apara alte cinci. Anul viitor, Miniblu vrea sa faca primul pas si peste granite. “Vrem sa deschidem un magazin in Chisinau si intentionam sa intram si in Bulgaria. Avem deja o persoana desemnata sa se ocupe de aceasta piata si am discutat si cu cativa dezvoltatori de acolo”, spune seful Miniblu, care ia in calcul pentru acest an cel putin o dublare a afacerii pe care o conduce, pana la 11,2 milioane de euro. Odata cu cresterea spatiilor de vanzare, compania si-a completat si oferta. “Extensia cu haine pentru gravide a venit oarecum firesc”, spune directorul Miniblu, facand referire la contractul de distributie pe care l-a semnat, in urma cu cateva luni, cu retailerul olandez Noppies, un brand vandut in 2.000 de magazine din 55 de tari. Pentru inceput, Miniblu vinde haine pentru gravide in patru magazine, unde au fost amenajate mini-cornere de cate 20 de metri patrati.

     

    Comertul cu articole pentru copii este o afacere profitabila – “daca stii cui vinzi, ai un obiectiv clar, te diferentiezi si aduci valoare adaugata, mai ales ca piata a devenit mai matura si mai pretentioasa”, considera Razvan Badita, directorul executiv al Chicco Romania, un brand din portofoliul grupului italian Artsana, brand importat si distribuit in Romania prin agentia de turism Paralela 45. Si extinderea Chicco va continua, dar nu prin crestere directa, ci prin franciza. “Suntem interesati de atragerea de parteneri in franciza”, spune Razvan Badita. Chicco are in prezent cinci magazine de reprezentanta, la Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara si Cluj, dar 60-70% din rulajul total al firmei, care anul trecut a fost de aproape sapte milioane de euro, reprezinta contributia retelei de distributie. “Vindem in peste 4.000 de farmacii, in toate lanturile de hipermarketuri si cash & carry, plus magazinele specializate. Deschiderea Metro in Suceava, de exemplu, e ca o vitrina pentru noi. Am putut fi vazuti”, precizeaza Badita, care estimeaza o crestere a vanzarilor Chicco in Romania de 20-23% pentru 2008. Cea mai mare investitie a companiei in 2008, de peste un milion de euro, este intr-un nou spatiu, de 260 mp, pentru magazinul din Bucuresti, deschis la 1 august. Extinderea retelelor de distributie si retail ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre 8,4 milioane de euro vanzari in 2008.

    “N-a fost usor sa ajungem la cifrele acestea, dar nici nu este o chestie prea elaborata. Noi vindem biberoane. Ce strategii de piata sa avem?”, se intreaba ironic managerul, afirmand incantat ca din cele peste 120 de filiale, cate are Chicco din lume, Romania ocupa locul al cincilea la vanzari, cu cea mai dinamica crestere.


    In paralel cu reteaua de magazine proprii, Miniblu o extinde la randul sau pe cea de francize. “In prezent avem semnate deja trei contracte, in Focsani, Buzau si Piatra-Neamt. Vrem sa ne extindem cu francize in orasele care au mai putin de 80.000 de locuitori”, spune Florin Cislariu.

     

    Pentru a creste si ponderea distributiei in afacerea Miniblu, care este in prezent de circa 10-15% din totalul cifrei de afaceri, Cislariu nu exclude o eventuala achizitie. “Am evaluat anul trecut posibilitatea sa cumparam o companie de distributie. Deocamdata suntem in negocieri. Vedem daca ele se vor finaliza sau nu”, comenteaza Florin Cislariu. Prin reteaua proprie de distributie, Miniblu vinde in retele ca Selgros, Cora sau Metro carucioare, scaune auto, premergatoare, jucarii, haine, incaltaminte, mobilier, patuturi si produse pentru ingrijire.

     

    Si pe harta grupului francez Zannier, unul dintre cei mai mari comercianti din lume de imbracaminte pentru copii, Romania sta din ce in ce mai bine. “Unul dintre magazinele Z din tara este acum pe locul al treilea mondial la capitolul vanzarilor, intr-un top de peste 600 de magazine din lume ale grupului. Si mai sunt inca vreo trei foarte bine plasate: unul pe locul sapte, altul pe 12, unul pe locul 20”, declara Alexandre Eram, directorul general al lantului de magazine Z in Romania. Brandul adus in tara de firma Sonya Mod numara in prezent o retea de 12 magazine.

  • Tratament de intinerire








    In retail, adica in zona de business a bancilor care se desfasoara in relatie cu persoanele fizice, “conditiile de piata sunt tot mai vitrege”, spune Nicolaie Hoanta, directorul general al bancii comerciale Carpatica, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Dificultatile despre care vorbeste Hoanta, semnalate in timp de multi bancheri, tin de contextul financiar actual, cu dobanzi in crestere si risc de curs valutar ridicat, care ii afecteaza pe toti cei ce intra in banca pentru a lua un credit. Astfel de dificultati pot ajunge, in final, sa afecteze si afacerile bancilor, si mai ales ale celor care au abordat agresiv zona de retail. La Carpatica, o banca ce detinea sub un procent din activele sistemului bancar la finele anului trecut, circa 15% din expunerea totala pe credite este reprezentata de retail, in timp ce companiile mici si mijlocii inseamna de peste patru ori mai mult (64% din expunerea totala). Volumul total de credite se ridica in prezent la 1,350 miliarde de lei (381,5 mil. euro), iar pentru finalul anului este vizata o crestere pana la nivelul de 1,7 miliarde de lei (480,4 mil. euro).




     

    Bancherii sibieni au decis insa acum sa schimbe macazul: dupa noua ani de existenta in care a fost puternic orientata spre retail, dupa spusele lui Hoanta, Carpatica vrea sa atraga mai multe companii mari si foarte mari. Astfel, corporatiile ar trebui sa reprezinte pana la finele anului in jur de 30-35% din intregul portofoliu al bancii. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) sunt clienti buni pentru banci – sunt multe la numar si cu nevoi de finantare mari – dar sunt un segment de clientela foarte volatil, comenteaza directorul general al bancii sibiene. Multe dau faliment, altele noi se infiinteaza si, ca atare, pentru o banca riscurile implicate sunt mai ridicate decat in cazul marilor companii, chiar si in conditiile in care permit o diversificare mai ridicata decat alte segmente de clienti. Chiar si asa, interesul bancherilor pentru segmentul IMM este din ce in ce mai mare, cu precadere in ultimii doi ani. Cu radacini in aceeasi zona geografica, Banca Transilvania este un competitor redutabil pe segmentul de intreprinderi mici si mijlocii, insa lista bancilor care lucreaza sau ar vrea sa lucreze cu IMM este mult mai lunga.

     

    In ce masura este insa fezabil planul unei banci mici de a concura cu jucatorii cu lunga traditie (si forta) in zona clientilor companii, asa cum sunt, spre exemplu, ING Bank sau ABN Amro? In primul rand, precizeaza Nicolaie Hoanta, in vizor sunt cu precadere companiile romanesti, “pentru ca in cazul celor multinationale este mai dificil”. Marile corporatii internationale aleg sa lucreze cu bancile internationale, avand relatii cu acestea in mai multe tari in care sunt prezente. Pe de alta parte, sustine directorul Bancii Carpatica, sunt si banci mari care au inceput sa-si piarda din clientii corporatii, iar “multi dintre acestia au inceput sa ne bata noua la usa”. Si in zona de retail, bancherul vrea o schimbare de sens, fortata mai ales de conditiile de piata: “Pe zona de consum nu vom mai acorda credite decat clientilor bine alesi”. Decizie indreptatita, de altfel, si de ponderea foarte ridicata a creditelor de consum – produse care ridica pentru bancheri si riscurile cele mai mari de nerambursare, de 88%. Schimbarea de strategie ar trebui sa conduca pana la finele anului la o crestere a procentului de credite garantate cu ipoteca pana la 30% din portofoliul bancii, fata de doar 12% in prezent. Nu in ultimul rand, banca urmareste o “intinerire” a portofoliului de clienti, in conditiile in care “acum avem o relatie foarte buna cu pensionarii”, dupa cum spune Hoanta, “dar vrem sa atragem din ce in ce mai multi tineri”. Nu de alta, dar, constata directorul Carpatica, “cu pensionarii lucrezi foarte bine in zona de economisire, dar de credite sunt mult mai interesati tinerii”. Iar consumul, cum o dovedeste mai tot ce misca in economia romaneasca, e pana la urma sursa din care creste orice business.

     




  • Planurile Elite sub umbrela Doncafé

    "Cand am venit in Romania, acum un an si jumatate, am gasit o piata grabita”, spune Matanya Schwartz, directorul general al Strauss Romania. Societatea se grabea sa recupereze decalajele fata de vestul Europei, iar adaptarea la stilul de viata occidental inseamna orientarea catre produse de tip premium, da de inteles israelianul, aratand ca tocmai de aceea Strauss a considerat ca este momentul potrivit sa faca o miscare de repozitionare a businessului pe acest segment.

    Saptamana trecuta, Strauss a anuntat oficial lansarea Doncafé in Romania, dupa ce, in luna mai, grupul cumpara de la compania italiana Doncafé operatiunile acesteia de pe pietele din Albania, Kosovo si Macedonia contra unei sume de 11,6 mil. dolari (aproximativ 7,5 mil. euro), potrivit presei internationale.

    In tara noastra, Strauss a intrat pe piata cafelei in 1997, prin achizitia unei parti din compania Elite, pentru ca, din februarie 2008, Elite sa devina Strauss Romania. Incepand cu aceasta luna, Doncafé va deveni un brand-umbrela, adoptand marcile Elite si Selected. Noua gama va cuprinde si produse premium, Doncafé Gold (cafea prajita, macinata si instant) si Doncafé Mixes (specialitati de cafea).

    Pentru noua gama, Strauss a facut o campanie de cercetare a pietei care a durat un an si jumatate, potrivit lui Schwartz, iar procesul de rebranding a costat 15 milioane de euro. Cu ce vine insa nou Strauss, lasand deoparte schimbarea numelui si a ambalajului? Raspunsul pare simplu: alta cafea.

    “Intr-adevar, ne luptam cu companii foarte mari, dar credem ca in cafea trebuie sa devii expert pentru a controla piata”, spune israelianul, vrand sa sugereze ca strategia companiei, care la nivel international are mai multe linii de business (lactate, legume, dulciuri), se axeaza in Romania strict pe cafea. Ce ii deosebeste de concurenta? “Flexibilitatea”, sustine Matanya Schwartz: “Adversarii nostri sunt atat de mari, incat se tem sa indrazneasca ceva nou pentru a nu risca sa-si piarda pozitia. Noi avem curaj”.

    Adversarii redutabili de care vorbea Schwartz sunt in principal gigantii multinationali Kraft Foods (Jacobs) si Nestlé (Nescafé), cu cifre de afaceri cumulate de peste un sfert de miliard de euro la nivelul anului trecut in Romania. Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piata MEMRB, primii cinci jucatori de pe piata cafelei (Kraft Foods, Strauss, Nestlé, Tchibo si Cafea Fortuna) au cumulat, in perioada august 2007-iulie 2008, 88,4% din volumul de vanzari si 86% din valoarea pietei, fata de 87,1%, respectiv 85,3% in perioada august 2006-iulie 2007.

    Conform propriilor estimari, israelienii de la Strauss detin o cota de piata de 33%, intentionand sa ajunga la 50% in urmatorii trei-cinci ani. Piata cafelei ajunge in Romania la peste 250 de milioane de euro, potrivit datelor companiei. Asul din maneca celor de la Strauss il reprezinta in opinia lor categoria de specialitati Doncafé Mixes, adresata categoriei de varsta 16-25 de ani.

    Spre exemplu, 4 in 1, un produs nou pentru consumatorii romani, e un mix de cafea, zahar, lapte si guarana, un extract dintr-o planta cu efect energizant. O data la cateva luni va fi lansat un nou mix, iar campania de comunicare va fi axata in special pe mediul online. “Tinerii vad altfel cafeaua si o prefera preparata in cele mai neobisnuite moduri. O vor mai mai dulce, mai aromata, mai usoara”, spune Schwartz, adaugand ca aceasta tendinta de consum este specifica pietelor noi din estul Europei si din China si ca nu este la fel de vizibila in pietele mature.