BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Al doilea intre baietii destepti

    Sase luni au durat negocierile cu indienii de la Mittal Steel pana cand Jack Cutisteanu, directorul general si proprietarul Petprod, unul dintre furnizorii privati de energie, a semnat contractul care prevedea furnizarea de curent electric pentru toate cele patru filiale ale grupului indian din Romania. Pe 11 decembrie 2007 se implinesc trei ani de cand Mittal a semnat si Cutisteanu a intrat efectiv in acest business al furnizarii de energie, dupa ce din 1996 isi incercase norocul in mai multe tipuri de afaceri.

    Petprod vine de la „petroleum products“ (produse petroliere), comertul cu produse petroliere fiind primul tip de afacere in care Jack Cutisteanu a intrat imediat dupa ce s-a intors in Romania din Israel, unde plecase cu parintii inca din copilarie. „Am facut initial trading cu produse petroliere, deoarece ma ocupasem de acest domeniu si in Israel si il cunosteam, apoi am facut trading industrial (echipamente si materii prime), pentru ca ulterior, in 2003, sa ne gandim la energie“, povesteste Cutisteanu.

    Dupa ce a semnat contractul cu Mittal, care presupunea livrarea a 100 MWh (din 230 MWh de care are nevoie combinatul, restul fiind furnizat de Electrica) spre cele patru combinate ale grupului indian (Galati, Iasi, Hunedoara si Roman), Petprod a devenit imediat si unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate – atat din punctul de vedere al volumelor vandute, cat si din cel al veniturilor. Mai precis, a intrat direct in top, alaturi de Energy Holding (lider al pietei inca de la inceput), Grivco (companie controlata de Dan Voiculescu) sau de EGL Power & Gas Romania, filiala locala a EGL Elvetia, parte a grupului AXPO, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din Europa.

    La trei ani de la semnarea contractului, Petprod se afla inca intre primii pe piata la furnizarea privata de energie, iar combinatele siderurgice ale Mittal sunt si acum cel mai important client al Petprod, aducandu-i peste 60% din cifra de afaceri. Cifra de afaceri care a fost de 41 de milioane de euro in 2005, la un an dupa semnarea contractului, si s-a dublat la sfarsitul lui 2006, ajungand la 87 de milioane de euro. Principalele cauze ale saltului sunt, conform lui Jack Cutisteanu, intrarea de noi clienti in portofoliu (precum Chimcomplex Borzesti) si cresterea preturilor energiei, care a dus la o renegociere a contractelor.

    Pentru 2007, saltul nu va mai fi insa atat de mare, iar cifra de afaceri a companiei este estimata sa ajunga la 92 de milioane de euro. Doua motive determina o crestere atat de mica a afacerilor, spune Cutisteanu. Primul a fost renuntarea la unul dintre clientii sai – Combinatul Mittal Steel Hunedoara, al doilea din cele patru ale Mittal dupa capacitate (700.000 de tone de otel anual, al doilea dupa Galati, cu 5,5 milioane de tone si inaintea combinatelor de la Iasi si Roman, cu 380.000, respective 500.000 de tone). „Deoarece acest combinat avea o curba de sarcina foarte proasta si impredictibila, am convenit sa devina client direct al unui complex energetic de la Craiova, care sa ii poata livra mai bine energia de care are nevoie“, spune Cutisteanu. Cu celelalte trei combinate, contractul a ramas in picioare si deocamdata este semnat pana la sfarsitul anului 2008, spune Cutisteanu, recunoscand ca acest contract de 14 luni semnat cu indienii este destul de neobisnuit, 12 luni fiind perioada cea mai des intalnita. Al doilea motiv pentru cresterea mai mica a cifrei de afaceri este faptul ca 2007 a fost un an „asezat“, spune Cutisteanu. A fost un an cand marjele de profit au fost putin mai scazute din cauza achizitiilor de pe bursa de energie, iar salturi nu au prea putut fi in conditiile in care contractele pentru companiile mari erau luate deja de unii dintre furnizori, iar piata si-a pastrat structura.

    Toate acestea nu il deranjeaza pe intreprinzator atat timp cat clasamentul celor mai importanti furnizori de electricitate nu si-a schimbat nici el structura, iar Petprod este in continuare pe locul al doilea, dupa Energy Holding. Al doilea intr-adevar, dar la o distanta de mai bine de 200 de milioane de euro de compania cumparata anul trecut de elvetienii de la Société Bancaire Privée Geneva (comparatia este facuta pe cifrele de afaceri din 2006, cand Energy Holding a avut afaceri de 306 milioane de euro, iar PetProd de 87 de milioane de euro). Cutisteanu spune ca serviciile pe care le ofera Energy Holding clientilor sunt aproximativ aceleasi oferite de majoritatea furnizorilor din piata (cum ar fi managementul de sistem). Insa Energy Holding are o structura mai complexa atat ca numar de angajati (peste 50), dar si ca investitii, datorita numarului mai mare de clienti si tipologiei de business. „Investitiile facute de ei au fost facute pentru extinderea regionala“, spune Cutisteanu. Energy Holding detine 20% din piata livrarilor pentru consumatorii eligibili din Bulgaria si are planuri de extindere regionala in Serbia si Grecia. Pe piata bulgara, Energy Holding estimeaza pentru 2007 livrarea a 55.000 MWh lunar consumatorilor industriali si atingerea unei cifre de afaceri de circa 30 de milioane de euro.

    Energy Holding este singurul furnizor roman care tranzactioneaza energie in afara Romaniei. „Multi furnizori exporta energie, insa a exporta e una si a livra direct consumatorului local e alta“, explica Victor Ionescu, presedintele Operatorului Comercial al Pietei de Energie (OPCOM) – bursa de energie de la Bucuresti, parte din Transelectrica, transportatorul national de energie. Pentru a lucra direct pe o piata dintr-o alta tara, fie si vecina, trebuie ca furnizorul sa aiba licenta in acea tara de la operatorul pietei de acolo. „De asta este atat de important ca Europa de Est sa decida unde va fi bursa regionala, pentru ca acea bursa regionala sa dea licente valabile doritorilor in toata regiunea“, spune Victor Ionescu, care a depus candidatura ca OPCOM sa devina bursa regionala de energie. Insa ambitii similare au si operatorii din Praga si Budapesta. „Odata deschisa piata regionala, va fi mai simplu sa intram si pe pietele vecine, dar pana atunci nu intentionam asta“, spune Jack Cutisteanu.

    Topul furnizorilor privati

  • Gucci pe Calea Victoriei

    N-aduce anul ce aduce ceasul: e oficial, brandul Gucci va intra de la anul pe piata din Romania. Este vorba despre doua magazine ce urmeaza sa fie deschise in Capitala si care nu vor fi operate in sistem de franciza, ci printr-o firma unde 40% din actiuni vor fi detinute de Gucci Group, iar restul de catre omul de afaceri Rocco Santopietro si un asociat, in calitate de parteneri locali. In aceeasi formula, cei doi au adus brandul Gucci si pe pietele din Ucraina, Serbia si Bulgaria, precum si brandul La Perla in Cehia si Bulgaria. Rocco Santopietro, se afla, pana nu de mult, la carma departamentului de food & beverage al hotelului Howard Johnson. Pe langa afacerile cu produse din gama premium, Santopietro mai are afaceri si in domeniul consultantei hoteliere si al importului si distributiei de produse gourmet.

    Primul magazin va fi monobrand, destinat exclusiv vanzarii de haine marca Gucci, urmand ca al doilea sa fie multibrand, cu pantofi, genti, curele Boucheron, Yves Saint Laurent si Gucci. „Ne adresam unui public exclusivist, obisnuit sa cheltuiasca destul de mult pe astfel de produse“, spune Rocco Santopietro. Investitia se ridica la peste 1,5 milioane de euro, iar locul ales este Calea Victoriei, unde chiria lunara va fi de 22.000 de euro, in conditiile in care fiecare magazin va avea o suprafata de 550 de metri patrati, spune Rocco Santopietro.

    Tot anul 2008 va aduce in Romania si brandul Louis Vuitton. Francezii au inchiriat recent 200 de metri patrati in galeriile comerciale de la parterul hotelului JW Marriott din Bucuresti. Initial, deschiderea magazinului era programata pentru decembrie anul acesta, insa din cauza unei reorganizari interne, intrarea in Romania s-a amanat pentru inceputul anului viitor. Compania Louis Vuitton a infiintat o firma in Romania (aflata in proprietatea Louis Vuitton Malletier – 99% si a Société Des Magasins Louis Vuitton France – 1%), prin care isi va comercializa produsele. Brandul Louis Vuitton face parte din portofoliul producatorului francez de bunuri de lux Moët Hennessy Louis Vuitton (LVMH), cu o cifra de afaceri anuala de trei miliarde de euro.

    Casa de moda Armani va intra la randul sau pe piata la anul cu linia de haine si accesorii destinate tinerilor, Emporio. Nisa amatorilor de Armani a fost deja testata, dupa ce brandul a deschis in Bucuresti un magazin de mobila (Phylosophy) si unul de parfumuri. Magazinul Armani va fi operat in sistem de franciza si va fi inaugurat, cel mai probabil, la finele anului viitor. In ceea ce priveste amplasamentul, va fi vorba tot de un spatiu comercial stradal de sine statator, cel mai probabil tot pe Calea Victoriei.

    Pana acum, piata romaneasca s-a dovedit rentabila pentru brandurile premium, unele din ele avand deja preocuparea sa se extinda in provincie. Compania Alsa Boutiques, care detine francizele pentru branduri ca Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, La Perla si Pianegonda, a anuntat ca vrea sa duca brandul Max Mara in alte cateva mari orase din tara, planul pentru urmatorii cinci ani fiind sa deschida sase sau sapte noi magazine, pe langa cel existent in Bucuresti. Pentru deschiderea unui magazin cu un brand nou din segmentul premium este nevoie de cel putin 2,5 milioane de euro, conform Alsa Boutique.

    Exclusivitate: Noua colectie Louis Vuitton

  • Adezivi si ceva in plus

    CONTEXTUL: Producatorii de adezivi pentru constructii, in special cei de talie mare, incearca sa se diferentieze de concurenta prin imbunatatirea imaginii si prin castigarea echipelor de profesionisti, care pot aduce la randul lor adeziunea beneficiarilor de lucrari de constructii.

    DECIZIA: Grupul german Henkel, care detine in Romania doua fabrici de adezivi pentru constructii, a deschis la inceputul acestui an in Bucuresti primul sau showroom la nivel mondial, ideea venind la propunerea filialei din Romania. In aceste spatii sunt expuse produsele companiei, iar clientii pot primi consiliere in legatura cu cele mai potrivite tehnici de lucru.

    EFECTELE: Conducerea companiei spune ca efectul cel mai important este imbunatatirea imaginii in randul specialistilor din constructii, apropierea de clienti fiind obiectivul stabilit pentru acest concept (in cadrul showroom-urilor nu se comercializeaza produse). Reprezentantii grupului au estimat recent ca cifra de afaceri a filialei din Romania va creste in acest an cu aproape 40%, pana la 140 de milioane de euro.

    Piata din Romania poate absorbi intreaga noastra productie de aici“, spunea la inceputul lunii octombrie Günther Thumser, presedintele Henkel CEE (Europa Centrala si de Est), la deschiderea celei de a doua fabrici de adezivi pentru constructii, care aproape a dublat capacitatea de productie a adezivilor a Henkel Romania. Pe o piata de profil care va incheia acest an cu un plus estimat la 20-30% si unde fabricantii spun ca intreaga productie este absorbita integral, companiile incearca prin diverse metode sa isi castige o felie cat mai mare.

    Echipa filialei romanesti a grupului a venit la inceputul acestui an cu un nou concept: un showroom unde sa fie expuse produsele diviziei de adezivi si unde clientii sa poata primi consiliere de la specialisti in constructii. Reprezentantii Henkel spun ca principalul obiectiv a fost imbunatatirea imaginii companiei prin apropierea de clienti, in special de profesionistii din constructii. „Ideea a fost sa prezentam produsele «din culise», produsele care nu se vad intr-o cladire data in folosinta, dar care ne imbunatatesc considerabil viata. Astfel, vizitatorul are sansa sa vada in detaliu ce se ascunde sub o pardoseala, sub o fatada, sub placile ceramice pe care le vedem aproape in orice spatiu, de la bai si bucatarii la piscine“, explica Andrei Dumitrescu, sales & marketing manager al diviziei de adezivi a Henkel Romania.

    Primul showroom a fost deschis in luna februarie in Bucuresti, fiind urmat de inca doua, in Ploiesti si Targu-Mures. Compania a investit cate 100.000 de euro pentru amenajarea fiecarui showroom, unde Henkel nu comercializeaza produse, ci doar isi expune oferta si acorda gratuit servicii de consiliere. Dumitrescu considera ca la ora actuala exista foarte putine spatii de prezentare a produselor de profil, care sa indeplineasca cele trei functii de baza in opinia sa: „sa educe, sa informeze si sa faciliteze procesul de luare a deciziei de catre cumparator“.

    Reprezentantul diviziei de adezivi a Henkel Romania spune ca inca nu s-au realizat calcule privind impactul in vanzari al celor trei showroom-uri, dar ca noul concept a avut succes, dovada fiind deschiderea a doua noi astfel de spatii in 2008, in Craiova si Pitesti. „Intentia este ca in urmatorii ani sa se extinda acest proiect si in celelalte tari din Henkel CEE“, adauga Dumitrescu. Fara a cunoaste impactul showroom-urilor in vanzarile de adezivi ale Henkel Romania, Günther Thumser estima recent pentru BUSINESS Magazin ca filiala va incheia anul in curs cu o cifra de afaceri de 140 de milioane de euro, cu aproape 40% mai mult comparativ cu anul precedent. Divizia de adezivi aduce aproximativ jumatate din veniturile filialei romanesti, restul fiind reprezentat de veniturile aduse de diviziile de detergenti, produse pentru curatat si cosmetice.

    Piata romaneasca de adezivi a atras in ultimii ani investitii in construirea capacitatilor de productie, atat din partea companiilor straine precum Henkel sau Baumit (Austria), cat si din partea producatorilor autohtoni, cum ar fi Multistar Prod Oradea sau Bengoss Comimpex Bucuresti. Cea mai recenta investitie pe acest segment a fost anuntata de omul de afaceri Daniel Guzu, care va investi circa opt milioane de euro intr-o fabrica de adezivi pentru constructii. Guzu s-a asociat pentru construirea fabricii cu fondul de investitii Oresa Ventures, aceasta fiind a doua afacere comuna a celor doua parti, dupa ce Oresa a platit anul trecut circa 9 milioane de euro pentru 49% din producatorul de lacuri si vopseluri Guzu Chim, redenumit ulterior Fabryo Corporation.

  • GHID DE PENSII: Start in tonuri de gri

    Randamentele fondurilor de pensii obligatorii romanesti ar putea fi cel putin „promitatoare“, spunea recent directorul de investitii al unuia dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. In opinia sa, prognoza unor castiguri anuale de 7-8% (cifra cel mai adesea vehiculata) ar putea fi chiar putin prea „conservatoare“, investitiile fondurilor de pensii putand sa aduca randamente chiar si mai mari.

    Acest randament va depinde insa de abilitatea cu care fiecare dintre administratori va reusi sa plaseze banii colectati. Din punctul de vedere al structurii de investitii, diferente foarte mari intre fonduri nu sunt – cu exceptia Generali, toate celelalte 17 fonduri opteaza pentru un grad de risc mediu. Chiar si asa, diferente pot exista – in functie de modul cum fiecare dintre administratori va sti sa jongleze cu optiunile pe care i le permite structura tinta a portofoliului, respectiv cadrul general stabilit pentru plasamente prin prospectul de emisiune al fondului.

    Debutul activitatii de investitii pentru fondurile de pensii va avea loc, cel mai probabil, undeva la inceputul primaverii viitoare, atunci cand la administratori vor ajunge si primele contributii. Felul cum, la data respectiva, va arata economia romaneasca va influenta deciziile de investitii ale administratorilor si, implicit, rezultatele ce vor fi obtinute.

    PIATA DE CAPITAL. Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, estimarile cele mai optimiste spun ca fondurile de pensii ar putea sa inves-teasca maxim 25-30% din fonduri in actiuni. In rest, administratorii fondurilor de pensii spun ca au alte planuri. Pentru fondurile de pensii, panta descendenta pe care au apucat-o preturile actiunilor la Bursa de Valori de la Bucuresti nu e o veste deloc rea: plasamentele lor sunt pe termen lung si foarte lung, iar acest lucru le permite sa fructifice viitoarele corectii de pret pozitive. Si, cu cat pretul la care cumpara initial actiunile este mai mic, cu atat castigul ulterior va fi mai mare. Iar pana una-alta, semnale de revenire pentru piata de capital inainte de jumatatea anului viitor sunt destul de putine; ba mai mult, contextul economic romanesc (intr-o combinatie nefasta cu criza financiara de pe pietele internationale) nu lasa loc de prea multe previziuni optimiste pentru perioada imediat urmatoare. Cresterea dobanzii de politica monetara (pe care banca centrala a majorat-o in octombrie pentru prima data in ultimele 14 luni) va continua si la anul, cel mai probabil. Pentru piata de capital o dobanda mai mare nu este insa de bun augur, pentru ca multi investitori, in special cei institutionali, vor aloca o mare parte din fonduri depozitelor sau obligatiunilor.

    PIETE EXTERNE. Desi legea nu este restrictiva in privinta plasamentelor pe care fondurile le pot face in strainatate, multe dintre companii au anuntat deja ca se vor concentra pentru inceput doar pe piata romaneasca. Plasamentele pe pietele externe ar putea fi descurajate de evolutia cursului de schimb. Mai precis, daca un administrator de pensii (care strange contributii in lei de la participanti) se decide sa investeasca in strainatate, el va trebuie sa cumpere euro – iar previziunile actuale vad, si pentru inceputul anului viitor, un euro „scump“. Pe masura ce leul isi va reincepe insa tendinta de apreciere (respectiv, moneda europeana va pierde din valoare si se va vinde pe piata interna mai ieftin), profiturile repatriate in timp de catre administratori vor fi mai mici. In sine, volatilitatea accentuata a cursului de schimb implica un risc destul de ridicat.

    INFLATIE. Randamentul real al unei investitii (inclusiv al fondurilor de pensii) este cel care se obtine excluzand inflatia. Ca atare, nivelul inflatiei este unul dintre indicatorii care conteaza pentru cei ce isi plaseaza, de acum, banii si in fondurile de pensii. In ultimul raport asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii noiembrie, banca centrala a majorat cu 0,6% prognoza de inflatie pentru 2008, la 4,3% pe an, fata de rata de 3,7% estimata anterior.

    SCADENTE. Chiar daca, in esenta, plasamentele fondurilor de pensii sunt pe termene lungi si foarte lungi, randamentele mai ridicate pe care le ofera titlurile pe termen scurt vor atrage, probabil, mare parte din investitii. In plus, pentru titlurile de stat, nivelul randamentelor va fi dependent de volumele si calendarul emisiunilor facute de Ministerul de Finante.

    GARANTII. Pentru fondurile de pensii private exista cerinte stricte in raport cu randamentul minim pe care trebuie sa il obtina – randament stabilit prin legislatie si care va fi urmarit de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Reglementarile vizand acest aspect ar trebui sa fie destul de curand adoptate de catre CSSPP.

    Puncte cheie

     

  • Berea Azuga merge si spre imobiliare

    Originar din Republica Moldova, Valeri Moraru a decis acum 14 ani sa-si incerce norocul dincoace de Prut. In 1993, dupa ce a obtinut cetatenie romana, a intrat in lumea antreprenorilor din Romania, infiintand compania Rombas Trans International, care avea la vremea respectiva un capital social de 1 milion de dolari.

    Urmatorul pas important l-a facut in 2006, cand a preluat controlul asupra companiei Bere Azuga, ajungand in prezent sa detina 52,36% din capitalul social ca persoana fizica si 20,02% prin compania Rombas Trans International, unde este actionar unic. Bere Azuga nu a fost insa pentru Moraru primul contact cu lumea afacerilor: intreprinza torul are in Republica Moldova o fabrica de sticla, doua unitati de prelucrare a strugurilor si imbuteliere a vinului si un combinat de morarit si nutreturi.

    Anul trecut, afacerile controlate in Moldova de catre Moraru au ajuns la o cifra de afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro. Omul de afaceri basarabean are insa de gand sa-si extinda domeniile de activitate in Romania, dincolo de productia bauturilor alcoolice. Doua dintre planurile sale de investitii se refera la sectorul imobiliar si imbutelierea de apa de izvor. Pentru investitiile in domeniul imobiliar, punctul de plecare l-a constituit un teren de 15.000 mp la Azuga, pe care Moraru il avea in proprietate.

    Proiectul vizeaza constructia a 200 de apartamente si a unui hotel cu aproximativ 150 de camere. Lucra- rile vor incepe anul viitor, cu o investitie de 27 de milioane de euro si se vor intinde pe parcursul a patru ani. O alta investitie, de 1,6 milioane de euro, este destinata lansarii unui nou produs: apa plata. Linia de imbuteliere va fi plasata tot in cadrul fabricii de bere din Prahova. „Pentru ca izvoarele folosite pentru productia de bere au un debit mai mare decat avem nevoie, am hotarat ca de anul viitor sa imbuteliem si sa lansam pe piata apa de izvor“, declara Moraru.

    Nici pentru afacerea cu bere planurile nu sunt putine. Principalul obiectiv este relansarea berii Azuga ca marca nationala si extinderea distributiei de la zona Valea Prahovei, „berea cu acest nume fiind mai putin cunoscuta sau chiar inexistenta in alte zone ale tarii“, conform lui Moraru. Pentru a sustine planurile de dezvoltare, investitiile facute de companie pe parcursul ultimului an au ajuns la 3,5 mil. euro, bani directionati in principal intr-un proces de retehnologizare.

    „In ultimii cincisprezece ani nu s-a facut nicio investitie in companie, iar Bere Azuga avea costuri de productie ridicate“, spune Moraru. Banii au fost destinati achizitionarii unei linii de imbuteliere a berii la PET, a unei centrale termice si a unor filtre de bere. Astfel, capacitatea de productie a fabricii a crescut si odata cu ea si sperantele conducerii, care se asteapta pentru 2009 la un rezultat de cinci ori mai mare fata de 2006, cand au fost produsi 124.000 de hectolitri de bere.

    Rezultatele inregistrate de companie in primele noua luni ale anului au fost cu 46% mai mari decat in perioada similara din 2006 ajungand la 7 mil. euro. Conducerea firmei estimeaza ca va incheia 2007 cu vanzari de 10 mil. euro, dubla fata de vanzarile anului trecut. Ritmul de crestere ar fi astfel de cinci ori mai mare decat al pietei (17% in 2006 si 20% anul acesta). Bere Azuga insa nici nu se afla in topul celor mai mari sase producatori, ce detin peste 95% din piata: Heineken (26,5%), InBev (23,4%), Ursus (24,2%), Tuborg (7,6%) si European Food (7,4%) si Bere Mures (5,2%). Pana in 2010 suma totala a investitiilor in Bere Azuga ar urma sa ajunga la 20 mil. euro, bani ce vor veni fie din majorari de capital, fie din credite acordate de diverse banci, dupa spusele lui Moraru. Fondurile vor viza modernizarea fabricii si instalarea unei linii de imbuteliere a berii la doza. Intre proiecte figureaza si exportul, lansat in sistem de test de doua luni, catre Spania si Italia. Pana sa cucereasca pietele externe, Bere Azuga mai are insa mult de lucru in cresterea vanzarilor in magazinele romanesti.

  • Ce importanta mai are CV-ul

    Lectura unui curriculum vitae (CV) reprezinta in general primul contact al angajatorului sau al consultantului de resurse umane cu un candidat, iar de modul cum e redactat depinde mare parte din perceptia ulterioara a companiei in raport cu respectivul candidat. „Importanta redactarii corecte si oneste a unui CV se mentine in timp, indiferent de domeniul de activitate sau de nivelul profesional al candidatului. Un CV este, pana la urma, o modalitate de a vinde un brand personal, indiferent de postul pentru care candidezi“, spune Adina Sandor, senior consultant la Lugera & Makler.

    Totusi, importanta pe care angajatorii sau consultantii de resurse umane o acorda CV-ului s-a modificat in timp destul de mult. Pe de o parte, exista multi angajatori dispus i sa aprecieze CV-urile creative, care ies putin din tipare si din regulile prezentate indeobste pe site-urile cu sfaturi pentru doritorii de angajare. Pe de alta parte, exista un dezacord intre ceea ce trimite un candidat si asteptarile unui angajator in privin- ta CV-ului, considera Luiza Petrica, senior permanent placement consultant la Manpower Romania.
    Mai exact, multi tineri nu acorda importanta calitatii unui CV, corectitudinii informatiilor (nici din punctul de vedere al logicii informatiilor, nici din punct de vedere gramatical), realizarea acestuia fiind tratata cu superficialitate.

    „Pentru ca piata este extrem de dinamica si pe anumite domenii ne confruntam cu deficit, suntem nevoiti, din pacate, sa luam in calcul si CVuri mai slabe. Spun din pacate, pentru ca acest lucru va incuraja superficialitatea in continuare“, afirma Luiza Petrica.
    Manpower Romania primeste in jur de 50-100 de CV-uri pe luna si le ia in calcul pe toate cele care prezinta elemente ce ar putea sa corespunda unui profil de recrutare. „Sunt si CV-uri care contin informatii exagerate pana la aproximativ 40% din total. Am descoperit ca nu sunt puse in evidenta sau nu sunt deloc mentionate informatii foarte utile pentru un consultant. Si in acest sens, rolul nostru este, de fiecare data, de a-i ajuta pe candidati sa se puna in valoare prin intermediul CV-ului“, spune Petrica.

    Cu cat functia vizata intr-o companie este mai inalta, cu atat importanta CV-ului in recrutare scade, dar nu dispare in totalitate. CV-ul devine, in cazul functiilor de top management, un simplu instrument de contact. Panos Manolopoulos, managing partner al firmei de executive search Stanton Chase, spune ca in cazul acestora, informatiile din CV ajuta doar la gasirea unui subiect de conversat ie pentru intalnirea initiala dintre candidat si head-hunter.
    „In niciun caz nu o sa incep sa-l intreb ce scoala sau ce cursuri a absolvit. In cazul acestor pozitii de top, informat iile din CV pot fi baza de discutie, ga- sim cunostinte comune si discutia devine mai relaxata“, spune Manolopoulos. Pe langa functiile inalte, unde valoarea si reputatia candidatului pun in plan secund CV-ul, si in cazul posturilor cu calificare inferioara (de pilda, muncitori necalificati), CV-ul isi pierde importanta in favoarea pro belor practice.

    Posturile pentru care CV-ul conteaza foarte mult sunt toate cele ce implica studii superioare, de la nivelul de intrare la cel de middle management. Informatiile din CV sunt esentiale pentru pozitiile de middle si uneori de top management, intrucat furnizeaza detalii despre experienta candidatilor, precum si despre eventualele atestari necesare ocuparii pozi- tiei manageriale – in cazul contabililor, constituie un avantaj certificarile CECCAR (de la Corpul Expertilor Contabili si al Contabililor Autorizati din Romania).

    Un MBA finalizat sau o atestare ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) sunt avantaje pentru o functie manageriala in domeniul financiar. „Din CV putem extrage si informatii referitoare la responsabilitatile candidatilor la locurile de munca anterioare, cat si informatii despre gradul de implicare in luarea deciziilor si calitatile de lider“, spune Adina Sandor.
    Lugera & Makler primeste lunar zeci de CV-uri, fie direct pe site-ul companiei si de pe site-urile partenere, fie de la evenimentele de profil (targuri de cariere, spre exemplu), din recomandari sau in urma aplicarii altor metode de recrutare si selectie. Sandor spune ca sosesc CV-uri ce nu contin informatii suficiente, altele care contin informatii distorsionate sau neconforme cu realitatea.

    Pasii unui proces de selectie se desfasoara insa in etape: pe langa interviuri si discutii de cunoastere, sunt aplicate teste de abilitati si cunostinte profesionale, iar in faza finala pot fi cerute recomandari de la partenerii profesionali anteriori. „A prezenta date neconforme cu realitatea nu este o solutie pentru «mai bine» pe plan profesional“, adauga Sandor. Camelia Slivneanu, manager de resurse umane al producatorului de mezeluri Cris- Tim, spune ca intre 25% si 30% dintre CVurile primite contin informatii exagerate, de cele mai multe ori din cauza tratarii superficiale a responsabilitatilor pe care le presupune postul respectiv.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.

  • Noiembrie rosu s-a incheiat

    Saptamana trecuta a inceput cu cresteri, cu un salt pentru indicele SIF-urilor BET-FI de 3,5 procente, in timp ce BET a urcat numai 1,4%. Conform cometariilor brokerilor, a fost un start bun, insa lichiditatea zilnica, sub media anului de 17 milioane euro, nu indica o consolidare indeajuns de puternica pentru a modifica definitiv directia trendului.

    Ceea ce s-a si intamplat, sedintele osciland intre plus si minus, cu o volatilitate crescuta. "E normal sa avem zile cu alternanta de crestere si scadere, asa functioneaza bursa, nu se poate merge intr-un singur sens. Ce s-a intamplat azi a venit ca o consecinta a castigurilor din ultimele zile", spune Adrian Simionescu, director general Viena Investment Trust, care mai arata ca preturile actiunilor sunt la un nivel mult prea scazut pentru a mai putea scadea. Din fericire pentru piata spot, cresterile au fost mai mari decat pierderile, iar saptamana s-a incheiat cu plus.

    Una dintre reactiile mai ciudate ale pietei a avut loc miercuri, cand investitorii au privit cu suspiciune decizia actionarilor SNP Petrom de a suplimenta bugetul de investitii cu 114 milioane lei. Desi majorarea volumului de investitii cu efecte pozitive in productie este in mod normal primita cu incredere de catre investitorii de pe bursa, de data aceasta a fost invers, iar cotatia SNP a inregistrat o scadere de 2,6 procente intr-o singura sedinta.

    In aceeasi sesiune a avut loc si o tranzactie importanta pe piata deal (tranzactii speciale) cu actiunile Flaminga International. Operatiunea speciala a avut ca obiect transferul unui pachet de 4,9% din companie, la un pret pe actiune de 0,36 lei, cu 8% mai mult decat pretul afisat in piata, iar valoarea tranzactiei s-a ridicat la circa 3,8 milioane euro. In sedinta urmatoare a fost transferat un alt pachet de actiuni Flamingo, pe aceeasi piata, in valoare de 0.9 milioane euro.

    Ultima sedinta s-a incheiat cu un raliu in ultimele ore, salt care a marcat o crestere de aproape trei procente pentru indicele BET. Raliul a fost si motivul pentru care indicele a incheiat pe plus cu 1,8% ultima perioada a lunii. Cotatia nu a reusit totusi sa depaseasca pragul celor 9.000 de puncte, saptamana si luna fiind incheiata la nivelul de 8893 puncte.

    O crestere semnficativa a inregistrat indicele SIF-urilor, BET-FI, care a depasit prgul de 70.000 de puncte dupa o majorare de peste 6%. BET-FI a incheiat luna la nivelul de 70.921 puncte, insa cotatiile ofera inca o reducere importanta fata de valoarea reala a actiunii (raportata la valoarea activelor). "Nivelul de discont pe care il ofera acum cotatia SIF-urilor este cel mai mare din ultimii sapte ani", arata Adrian Simionescu.

    Moneda nationala s-a apreciat cu 3,4% fata de euro in ultima saptamana, insa a incheiat in scadere luna nopimebrie, deprecierea fiind de 4,7%, pana la nivelu de 3,49 lei/euro. Scaderea monedei nationale fata de valuta europeana de la inceputul anului este de 3,4 procente, in timp ce fata de doalrul american leul s-a apreciat cu 8%. Pana la sfarsitul anului, analistii Bancii Nationale preconizeaza o mentinere a cursului actual, scaderea leului urmand a fi stopata de banii trimisi de romanii din strainatate. Conform BNR, cei care muncesc in Europa si SUA vor trimite in tara circa 1,2 miliarde euro.

    Bursele internationale au performat mult mai bine decat Bucurestiul in ultima saptamana. Dow Jones Industrial Average, principalul indice american, a incheiat cu un plus de circa 3,6%, pe fondul vestilor pozitive privind cresterea Produsului Intern Brut in trimestrul al treilea. PIB-ul american s-a majorat cu 4,9%, cu un procent peste estimarile analistilor de 3,9%. Stirea a fost coroborata cu declaratiile guvernatorului FED, Ben Bernanke, din care reiese o reducere a dobanzii depolitica monetara cu cel putin 0,25 procente la urmatoarea sedinta de bancii federale din 11 decembrie.

    Nici bursele europene nu s-au lasat mai prejos, cresterile consemnate in cursul saptamanii fiind de aproximativ trei procente. Stirile din spatiul european insa nu sunt incurajatiare pentru piata de capital, principala problema fiind majorarea inflatiei in zona euro (care include cele mai dezvoltate 13 state din Europa). Rata anualizata a inflatiei a ajuns la 3% dupa primele 11 luni ale anului, marind presinile asupra Bancii Centrale a Europei de a majora dobanda de politica monetara.

    Prima oferta publica intiala de anul acesta, cea a Transgaz Medias, nu pare sa interseze foarte mult investitorii. La jumatatea perioadei de subscriere, doar 22,7% dintre actiunile scoase la vanzare au fost subscrise, marea majoritate fiind cele oferite investitorilor de retail. Din transa de peste 470.000 de actiuni destinate investitorilor mici, au fost inaintate cereri pentru 53%, in timp ce din totalul de peste 700.000 de actiuni destinate investitorilor institutionali, doar 2,9% au fost subscrise.

    Mai ramane o saptamana in care actiunile pot fi achizitionate. Lipsa de interes este pusa, deocamdata, pe seama asteptarilor privind nivelul de suprasubscriere, in functie de care investitorii vor stii ce suma va trebui inaintata pentru a obtine numarul de actiuni dorit. La finalul saptamanii viitoare vom afla daca oferta va fi suprasubscrisa sau nu.

    Decembrie incepe bine

  • Raliu pe plus la inchidere

    Bursa a incheiat cu un raliu surprinzator saptamana, cu o crestere de circa trei procente pentru indicele BET. Desi valoarea tranzactiilor nu a fost foarte mare, majorarea arata optimismul investitorilor pentru saptamana viitoare.

    Volatilitatea din cursul saptamanii s-a mentinut si astazi, de data aceasta pozitiva. Cotatiile au deschis in crestere usoara in prima jumatate a zilei, insa cea de-a doua a consemnat urcaru din ce in ce mai mari pentru actiuni si indici. Indicele BET a inchis cu un plus de 2,9% fata de cotatia de ieri, iar BET-FI a urcat 2,6 procente. BET-C, indicele compozit, a castigat 2,2% astazi, urcare semnficativa pentru directia generala a bursei.

    Valoarea totala de tranzactionare s-a ridicat la aproape 16 milioane euro, operatiunile efectuate pe piata principala fiind de 12,4 milioane euro.

    Cresterea cotatiilor si optimismul investitorilor sunt puse pe seama stirilor pozitive din economie, astazi fiind raportata cresterea economica aferenta primelor noua luni. Conform datelor Institutului National de Statistica, Produsul Intern Brut a crescut in al treilea trimestru al anului cu 5,7%, iar cresterea pentru toate cele trei trimestre a ajuns la

    5,8%. Desi cifrele sunt inferioare celor aferente anului trecut, sunt mai mari decat estimarile analistilor.

    De vesti bune a avut parte si Oil Terminal, care a crscut 4,9% pana la incheirea sedintei, desi a deschis in scadere in urma informatiilor privind un nou terminal petrolier la Constanta. Constructia noului terminal nu va putea fi realizata in mai putin de un an, ceea ce arata ca petrolul necesar Petromidia va trece si in 2008 tot prin Oil Terminal.

  • Un pariu de 100 mp

    Dan Ostahie a anuntat saptamana trecuta ca inchide magazinele Altex Digital, axate exclusiv pe vanzarea de electronice, si in locul lor aduce un alt concept, foarte asemanator, numit Digit’Up. Anuntul a ridicat cateva semne de intrebare. Primul ar fi motivul pentru care omul de afaceri din Piatra-Neamt a decis sa se intoarca la magazinele mici, in conditiile in care pana acum, acest format de magazine nu prea a avut succes pe o piata dominata de magazinele cu suprafete mari.

    „Daca au o strategie bine pusa la punct, magazinele cu suprafete mai mici ale lanturilor importante de retail de electronice si electrocasnice se vor dezvolta destul de mult in urmatorii ani, mai ales in orasele mai mici din tara“, considera Dan Ostahie, argumentand de ce Digit’Up nu a fost o decizie luata la intamplare. Compania a realizat un studiu in colaborare cu agentia de branding Landor, din care a rezultat faptul ca oamenii ar cumpara dintr-un asemenea magazin. In acelasi timp, studiul l-a lamurit pe Dan Ostahie ca brandul Altex Digital nu este vizibil si nici corect inteles de clienti, acestia cautand sa cumpere electrocasnice din magazinele respective, in conditiile in care in oferta de produse nu erau incluse decat echipamente electronice (computere, camere foto, telefoane mobile).

    Astfel incat avem, ca explicatie a deschiderii acestui nou format de magazine, al treilea din portofoliul Altex, ca retailerul are in plan sa se extinda puternic in orase mai mici, cu populatie intre 30.000 si 100.000 de locuitori. Adica acolo unde nu se justifica deschiderea unui numar mai mare de magazine Altex cu suprafete intre 800 si 2.000 de metri patrati sau a unor centre Media Galaxy, care urca si pana la 5.000 de metri patrati. „Digit’Up, concept de magazin cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati, poate fi dezvoltat foarte mult in orasele mai mici, dar conform planurilor noastre, va avea acoperire si in orasele mari, mai ales ca magazinele vor fi pozitionate stradal, in zone cu trafic pietonal intens, sau in centre comerciale“, spune Cristian Camara, retail manager in cadrul Digit’Up.

    Deocamdata, competitorii sunt de alta parere in privinta strategiei optime de dezvoltare. „Din experienta mea nu numai pe piata de aici, dar si in alte tari, magazinele cu suprafete medii si mari sunt conceptul castigator in retailul de electronice si electrocasnice, mai ales datorita faptului ca gama de produse este mult mai variata“, comenteaza Jiri Rizek, directorul executiv al lantului de retail Flamingo. „Nici in orasele mai mici, conceptul magazinelor de 150-200 de metri patrati nu are foarte mult succes“, adauga Rizek, explicand astfel de ce compania a inchis in 2006 un numar de 47 de magazine si inca 20 anul acesta.

    Mai mult, Flamingo a vandut recent cele sase magazine cu suprafata mai mica de 100 de metri patrati din reteaua Future Shop catre MCS Communications, compania care detine HAT Group, importator de telefoane mobile Samsung, si serviciul de televiziune prin satelit Boom TV. In cazul acesta a functionat insa si un alt criteriu, cel al unui con-cept inadecvat: „Cifra de afaceri a magazinelor era nesemnificativa si incerca sa combine doua elemente care nu prea se potrivesc – electronicele si fashion-ul“, explica Rizek.

    Este adevarat ca Domo a lansat la finalul anului trecut brandul Expert Digital, care presupune magazine de suprafata mica, specializate pe vanzarea de produse IT&C. Pana acum insa, a fost deschis un singur astfel de magazin, la Oradea, iar strategia de dezvoltare a acestui format nu este inca foarte clara, motivul fiind faptul ca Domo s-a concentrat mai mult pe deschiderea de magazine mari, iar acum se ocupa de dezvoltarea brandului Technomarket in Romania.

    Pentru Altex insa, precedentele de acest fel din piata nu au reprezentat un impediment. Dimpotriva, Dan Ostahie, presedintele companiei, vede afaceri cu potential acolo unde competitia nu a reusit sa castige sau sa se extinda. Asteptarile sale pentru noul format de magazine Digit’Up sunt atingerea unei cifre de afaceri de 30 de milioane de euro anul viitor, raportat la un total al afacerilor companiei estimat la 300 de milioane de euro anul acesta si 350 de milioane de euro pentru 2008.

    Compania a deschis deja opt magazine Digit’Up – in Bucuresti, Medgidia, Braila, Alba Iulia, Petrosani, Oltenita, Ramnicu Sarat si Rosiori de Vede, in urma unei investitii medii de 50.000 de euro pe magazin, suma in care nu sunt incluse insa si cheltuielile cu stocul de echipamente electronice. O parte dintre acestea apartin insa vechilor magazine Altex Digital, compania avand in plan ca pana la finalul acestui an toate sa fie transformate potrivit noului concept si brand. „Pana la finalul anului viitor vom investi in acest format de magazine in jur de 2,5 milioane de euro, astfel incat sa avem deschise in jur de 50 de magazine“, afirma Cristian Camara. Sa fie magazinele cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati o solutie pentru retelele de retail de electronice si electrocasnice de a-si creste vanzarile in orasele mici? Directorul executiv al Flamingo considera ca astfel de magazine nu sunt suficiente, chiar daca anumite companii pot decide sa-si completeze formatele de magazine si cu unul de genul Future Shop, brand pentru care Flamingo inca detine drepturi si pe care-l poate relansa daca doreste, sau de genul Digit’Up. „Dupa parerea mea, este nevoie de magazine de cel putin 500 de metri patrati chiar si in orasele cu 50.000 de locuitori“, spune Rizek.