BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cel mai tanar investitor de 2,5 mld. €

    Identitatea „de santier“ a tanarului Flusberg este data de o casca de constructor pe care scrie pur si simplu „chief David“.

    La doar 32 de ani, „chief“ David Flusberg este probabil cel mai tanar sef al unei mari companii de dezvoltare imobiliara din Romania.

    Cu toate ca Adama Holding Public Ltd., compania pe care a fondat-o si o conduce, este cel mai mare dezvoltator rezidential de pe piata dupa numarul de apartamente aflate in constructie si in planificare, Flusberg nu este insa la fel de cunoscut precum alti dezvoltatori imobiliari ce pot fi asociati unui proiect de referinta, cum este cazul lui Stefano Albarosa, CEO al Cefin Holding, care construieste cea mai inalta cladire din Romania, sau al lui Gabriel Popoviciu, proprietarul proiectului Baneasa.

    O alta diferenta intre David Flusberg si alti oameni de afaceri cu investitii semnificative in domeniul imobiliar este aceea ca presedintele Adama a devenit in timp actionar minoritar in compania pe care a infiintat-o impreuna cu doi prieteni in urma cu aproape patru ani.

    „Am venit aici si chiar am inceput din nimic, a fost ca un start-up“, spune Flusberg, care a cedat din actiuni, ca si partenerii sai, in schimbul obtinerii de fonduri pentru proiectele imobiliare ale companiei, care depasesc acum un miliard de euro, alte 1,5 miliarde fiind implicate in proiectele pe termen mediu.

    Desi Adama este cunoscuta astazi ca dezvoltator imobiliar, compania a avut initial ca obiect de activitate managementul proiectelor dezvoltate de alti investitori.

    „Am reusit sa adunam niste investitori, din SUA si din Israel, ei cumparau terenul, iar noi aveam un contract de management al proiectului pentru un comision si la final aveam si o cota din profitul obtinut. Acesta era modelul“, explica Flusberg, din biroul sau situat la ultimul etaj al cladirii de birouri Evo Center 1, unul din primele proiecte ale companiei pe piata romaneasca.

    Omul de afaceri american de origine israeliana sustine ca acesta a fost singurul model de business posibil la acea vreme, deoarece nu dispunea de fondurile necesare pentru proiectele imobiliare.

    Absolvent al Universitatii Harvard, licentiat in economie, Flusberg era acum patru ani consultant in cadrul grupului Boston Consulting Group, lucrand la New York pentru proiecte diverse, de la imobiliare la industria farmaceutica si bunuri de larg consum.

    „Acolo analizam afacerile altora si le spuneam cum sa faca mai multi bani, iar la finalul zilei imi luam salariul si eventual un bonus la final de an“.

    Oportunitatea a venit odata cu un telefon din partea unui fost coleg de liceu, Dvir Cohen-Hosen, care se afla de cateva luni, impreuna cu tatal sau – Isaac, in Romania, unde cumparasera cateva apartamente pentru a le revinde ulterior cu profit.

    „Nu stiam nimic despre Romania, dar oamenii astia doi imi sunt buni prieteni si am incredere in ei. Mi-am urmarit instinctul si am venit si eu aici.“

    Si-a inaintat astfel demisia din cadrul grupului american de consultanta si li s-a alaturat celor doi prieteni pentru o vacanta, timp in care au vizitat mai multe zone din tara pentru a testa potentialul pietei.

    Cei trei au fondat dupa cateva sapta mani compania Adama, Flusberg mentionand ca din acel moment nu au mai fost cumparate apartamente de bloc pentru a fi revandute la preturi mai mari, trecandu-se practic la etapa de management imobiliar.

  • Petrolul a adus mai putini bani in 2007

    Pentru Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom Group, anuntarea rezultatelor financiare pentru 2007 a fost si prima comunicare a unor rezultate mai slabe fata de anul anterior.

    De cand a intrat in portofoliul OMV, compania a avut salturi anuale si profit intotdeauna in crestere, chiar daca, tot intotdeaua, a pierdut la rafinare si marketing.

    Este adevarat, cifra de afaceri nu a scazut dramatic in 2007, ci doar cu 1% comparativ cu 2006, din cauzele cunoscute: impactul mediului macroeconomic volatil, cresterea preturilor titeiului pe plan international, cresterea costurilor de aprovizionare, preturile de vanzare mai scazute si cantitatile mai mici vandute la export.

    Numai ca tot sectorul de rafinare si marketing a avut pierderi: din profitul de 2,8 miliarde de lei (852 de milioane de euro) adus in companie de sectorul de explorare si productie, cea mai profitabila activitate a companiei, a ramas pana la urma un profit operational total de 588 de milioane de euro (1,9 miliarde de lei) din cauza pierderilor venite din rafinare si marketing.

    Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom, explica scaderea din 2007 prin faptul ca pretul intern mediu pe care compania l-a realizat la titei, exprimat in dolari, a crescut cu 13% in 2007 comparativ cu 2006, atingand 63 de dolari pe baril, din cauza scumpirii pe plan international.

    „Daca vorbim in lei insa, pretul intern a scazut de fapt cu 2% fata de 2006, fiind influentat de aprecierea leului fata de dolar in primele trei trimestre ale anului 2007“, arata Reinhard Pichler.

    In ultimul trimestru al anului, cand directia cursului de schimb s-a schimbat, iar petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril, compania a avut tot un rezultat negativ, de aceasta data din cauza taxelor mai mari.

    Volatilitatea din 2007 a afectat si celelalte companii prezente pe piata.

    Igor Fedorinov, directorul general al rafinariei Petrotel Ploiesti, detinuta de grupul rus Lukoil, spune ca profitul operational din 2007, mai mic cu 24% fata de 2006, a fost cauzat de „un mediu de afaceri prea putin prielnic“. Profitul in scadere a venit insa pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu aproape 10%.

    Conducerea Rompetrol considera ca pierderile Petromidia (care a avut la sfarsitul lui 2007 un rezultat net mai mic cu 66 de milioane de dolari decat cel obtinut in 2006) au fost direct influentate de factorii externi care au crescut foarte mult costurile. In primul rand pretul petrolului:

    Rompetrol a fost anul trecut singura companie de pe piata fara rezerve proprii. Din acest an, odata cu integrarea Rompetrol in compania kazaha KazMunaiGaz, Petromidia ar putea sa nu mai fie la fel de sensibila la acest factor.

    Singura companie care nu a inregistrat un rezultat negativ a fost MOL Romania, care se diferentiaza insa de celelalte trei companii prin faptul ca nu detine o rafinarie in Romania, cumparand carburanti din rafinariile Petrom, dar si de la rafinariile grupului din Ungaria.

    MOL Romania a avut in primele noua luni din 2007 un profit net egal cu cel din tot anul 2006, de 6 milioane de euro, dar si o cifra de afaceri in crestere cu 60% fata de 2006.

    Vanzarile companiei au scazut insa fata de 2006 cu 4,2%, ca urmare a reducerii cu 13% a retelei de distributie, in urma schimbului de benzinarii realizat cu Petrom (tranzactie prin care MOL a cedat 30 de benzinarii catre Petrom, primind in schimb 11 statii si o suma de bani).

    Mariana Gheorghe considera ca si 2008 va fi un an la fel de volatil: „Nu preconiza m insa ca acest fapt va avea un impact major asupra activitatii noastre, deoarece cererea de produse petroliere este in continua crestere, iar noi facem investitii“.

    Principalele directii ale investitiilor vor fi rafinariile si activitatea de explorare, urmand ca planul de investitii sa fie aprobat de AGA care va avea loc la 22 aprilie. Mariana Gheorghe va prezenta in AGA un plan de investitii mai mare cu 45% fata de 2007 (1,6 miliarde de euro).

    Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil Romania, a bugetat pentru acest an afaceri mai mari, mai ales ca se pregateste de o investitie importanta, si anume o centrala electrotermica pe platforma Petrotel, estimata la 100 de milioane de dolari, care va produce in jur de 50 MWh.

    Dupa estimarile companiilor petroliere, piata produselor derivate din petrol ar putea avea o crestere intre 10 si 15% in acest an.

    „15% este mai putin decat cresterea obisnuita pe piata romaneasca, dar in contextul actual este o estimare optimista“, spune Constantin Tampiza.

    Mariana Gheorghe considera ca primele luni ale lui 2008 indica un ritm de crestere de 10%. Chiar cu aceasta crestere, directorul general al Petrom nu se asteapta la un profit mai mare decat in 2007, ci la o „profitabilitate comparabila cu cea din 2007“.

  • Petrolul a adus mai putini bani in 2007

    Pentru Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom Group, anuntarea rezultatelor financiare pentru 2007 a fost si prima comunicare a unor rezultate mai slabe fata de anul anterior.

    De cand a intrat in portofoliul OMV, compania a avut salturi anuale si profit intotdeauna in crestere, chiar daca, tot intotdeaua, a pierdut la rafinare si marketing.

    Este adevarat, cifra de afaceri nu a scazut dramatic in 2007, ci doar cu 1% comparativ cu 2006, din cauzele cunoscute: impactul mediului macroeconomic volatil, cresterea preturilor titeiului pe plan international, cresterea costurilor de aprovizionare, preturile de vanzare mai scazute si cantitatile mai mici vandute la export.

    Numai ca tot sectorul de rafinare si marketing a avut pierderi: din profitul de 2,8 miliarde de lei (852 de milioane de euro) adus in companie de sectorul de explorare si productie, cea mai profitabila activitate a companiei, a ramas pana la urma un profit operational total de 588 de milioane de euro (1,9 miliarde de lei) din cauza pierderilor venite din rafinare si marketing.

    Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom, explica scaderea din 2007 prin faptul ca pretul intern mediu pe care compania l-a realizat la titei, exprimat in dolari, a crescut cu 13% in 2007 comparativ cu 2006, atingand 63 de dolari pe baril, din cauza scumpirii pe plan international.

    „Daca vorbim in lei insa, pretul intern a scazut de fapt cu 2% fata de 2006, fiind influentat de aprecierea leului fata de dolar in primele trei trimestre ale anului 2007“, arata Reinhard Pichler.

    In ultimul trimestru al anului, cand directia cursului de schimb s-a schimbat, iar petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril, compania a avut tot un rezultat negativ, de aceasta data din cauza taxelor mai mari.

    Volatilitatea din 2007 a afectat si celelalte companii prezente pe piata.

    Igor Fedorinov, directorul general al rafinariei Petrotel Ploiesti, detinuta de grupul rus Lukoil, spune ca profitul operational din 2007, mai mic cu 24% fata de 2006, a fost cauzat de „un mediu de afaceri prea putin prielnic“. Profitul in scadere a venit insa pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu aproape 10%.

    Conducerea Rompetrol considera ca pierderile Petromidia (care a avut la sfarsitul lui 2007 un rezultat net mai mic cu 66 de milioane de dolari decat cel obtinut in 2006) au fost direct influentate de factorii externi care au crescut foarte mult costurile. In primul rand pretul petrolului:

    Rompetrol a fost anul trecut singura companie de pe piata fara rezerve proprii. Din acest an, odata cu integrarea Rompetrol in compania kazaha KazMunaiGaz, Petromidia ar putea sa nu mai fie la fel de sensibila la acest factor.

    Singura companie care nu a inregistrat un rezultat negativ a fost MOL Romania, care se diferentiaza insa de celelalte trei companii prin faptul ca nu detine o rafinarie in Romania, cumparand carburanti din rafinariile Petrom, dar si de la rafinariile grupului din Ungaria.

    MOL Romania a avut in primele noua luni din 2007 un profit net egal cu cel din tot anul 2006, de 6 milioane de euro, dar si o cifra de afaceri in crestere cu 60% fata de 2006.

    Vanzarile companiei au scazut insa fata de 2006 cu 4,2%, ca urmare a reducerii cu 13% a retelei de distributie, in urma schimbului de benzinarii realizat cu Petrom (tranzactie prin care MOL a cedat 30 de benzinarii catre Petrom, primind in schimb 11 statii si o suma de bani).

    Mariana Gheorghe considera ca si 2008 va fi un an la fel de volatil: „Nu preconiza m insa ca acest fapt va avea un impact major asupra activitatii noastre, deoarece cererea de produse petroliere este in continua crestere, iar noi facem investitii“.

    Principalele directii ale investitiilor vor fi rafinariile si activitatea de explorare, urmand ca planul de investitii sa fie aprobat de AGA care va avea loc la 22 aprilie. Mariana Gheorghe va prezenta in AGA un plan de investitii mai mare cu 45% fata de 2007 (1,6 miliarde de euro).

    Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil Romania, a bugetat pentru acest an afaceri mai mari, mai ales ca se pregateste de o investitie importanta, si anume o centrala electrotermica pe platforma Petrotel, estimata la 100 de milioane de dolari, care va produce in jur de 50 MWh.

    Dupa estimarile companiilor petroliere, piata produselor derivate din petrol ar putea avea o crestere intre 10 si 15% in acest an.

    „15% este mai putin decat cresterea obisnuita pe piata romaneasca, dar in contextul actual este o estimare optimista“, spune Constantin Tampiza.

    Mariana Gheorghe considera ca primele luni ale lui 2008 indica un ritm de crestere de 10%. Chiar cu aceasta crestere, directorul general al Petrom nu se asteapta la un profit mai mare decat in 2007, ci la o „profitabilitate comparabila cu cea din 2007“.

  • A treia ratare la Antibiotice

    Initial planificata pentru finele lui 2006, vanzarea ultimului producator de medicamente controlat de stat a fost reprogramata dupa ce fusesera primite mai bine de douazeci de scrisori de intentie.

    La acea data, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) – actionarul principal al Antibiotice – a schimbat strategia, hotarand alegerea unui consultant financiar care sa propuna cele mai bune variante de valorificare a pachetului de 53% din actiunile companiei iesene detinut de stat.

    Pe final de februarie 2008, dupa cateva saptamani de discutii care au implicat sindicalistii Antibiotice, deputati si autoritati locale, ba chiar si Comisia Europeana, Guvernul a renuntat iarasi la privatizarea producatorului iesean de medicamente.

    Desi AVAS insista ca va relansa compania la privatizare, reprezentantii statului nu par a avea o strategie clara. Joia trecuta, dupa ce AVAS a anuntat ca va revoca oferta de vanzare, consultantii statului in acest proces nu stiau care vor fi pasii urmatori.

    „Asteptam sa vedem cum actioneaza in continuare AVAS si Guvernul“, spune Bogdan Besliu, director general al filialei din Romania a AT Kearney, consultant financiar in privatizarea Antibiotice.

    Statul risca sa ramana actionar al companiei pe parcursul intregului an, dat fiind ca, potrivit unor surse din piata, multi dintre potentialii cumparatori ai fabricii de medicamente si-ar putea pierde interesul din cauza multiplelor discutii si amanari.

    „Interes exista, de la firme serioase, de calibru, insa se asteapta solutionarea diferendelor“, sustine Besliu.

    Disputele au pornit de la metoda aleasa de AVAS pentru vanzarea pachetului de 53% din actiunile Antibiotice – licitatia cu strigare.

    Sindicatele, sustinute si de factori de decizie la nivel local, au contestat vehement aceasta strategie, sustinand ca este nevoie de precizarea, in contractul de vanzare, a unor conditii prin care cumparatorul sa pastreze obiectul de activitate al companiei si sa nu instraineze activele.

    „Tot ce ne dorim sunt niste garantii ca aici se vor fabrica tot farmaceutice, iar la licitatia cu strigare aceste garant ii nu exista“, a declarat Vasile Stanga, liderul sindical de la Antibiotice.

    De cealalta parte, AVAS sustine ca licitatia cu strigare este cea mai buna metoda si este in totalitate conforma cu cerintele Comisiei Europene.

    Potrivit autoritatii, pentru a evita posibilele investigatii, Comisia Europeana (CE) a recomandat autoritatii sa vanda intreprinderea printr-o licitatie desfasurata in conditii concurentiale, sa nu impuna conditii care ar putea reduce pretul de vanzare, firma sa fie vanduta ofertantului care propune pretul cel mai mare.

    Orice conditii impuse viitorului cumparator risca astfel sa declanseze o investigatie a autoritatilor de la Bruxelles, iar AVAS se fereste de orice interventie a Comisiei dupa problemele intampinate in vanzarea Automobile Craiova catre Ford.

    CE a solicitat Guvernului sa recupereze 27 de milioane de euro de la Automobile Craiova, suma care reprezinta, potrivit oficialilor europeni, ajutor de stat ilegal la privatizarea constructorului auto.

    Comisia a constatat ca Romania a impus o serie de conditii pentru asigurarea unui anumit nivel de productie si ocupare a fortei de munca, acceptand in schimb un pret de vanzare mai redus.

    In cazul Antibiotice, AVAS s-a gasit intr- o situatie aproape imposibila, fiind practic asaltata din toate partile, mai ales ca sindicalistii obtinusera o decizie judecatoreasca care suspenda hotararea de guvern in baza careia se stabilise strategia de privatizare.

    „Antibiotice o sa fie relansata la privatizare, dar mai intai AVAS trebuie sa astepte «limpezirea apelor», timp in care sa reia discutiile cu investitorii“, au spus surse guvernamentale, citate de Mediafax.

    Este posibil ca AVAS sa considere ca, dat fiind interesul relativ scazut, potrivit unor surse din piata, pentru achizitia Antibiotice in conditiile date – cu dispute la nivel inalt, dar si intr-un mediu neprielnic la nivelul pietelor internationale – este mai bine sa ia de la capat, pentru a treia oara, privatizarea.

  • A treia ratare la Antibiotice

    Initial planificata pentru finele lui 2006, vanzarea ultimului producator de medicamente controlat de stat a fost reprogramata dupa ce fusesera primite mai bine de douazeci de scrisori de intentie.

    La acea data, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) – actionarul principal al Antibiotice – a schimbat strategia, hotarand alegerea unui consultant financiar care sa propuna cele mai bune variante de valorificare a pachetului de 53% din actiunile companiei iesene detinut de stat.

    Pe final de februarie 2008, dupa cateva saptamani de discutii care au implicat sindicalistii Antibiotice, deputati si autoritati locale, ba chiar si Comisia Europeana, Guvernul a renuntat iarasi la privatizarea producatorului iesean de medicamente.

    Desi AVAS insista ca va relansa compania la privatizare, reprezentantii statului nu par a avea o strategie clara. Joia trecuta, dupa ce AVAS a anuntat ca va revoca oferta de vanzare, consultantii statului in acest proces nu stiau care vor fi pasii urmatori.

    „Asteptam sa vedem cum actioneaza in continuare AVAS si Guvernul“, spune Bogdan Besliu, director general al filialei din Romania a AT Kearney, consultant financiar in privatizarea Antibiotice.

    Statul risca sa ramana actionar al companiei pe parcursul intregului an, dat fiind ca, potrivit unor surse din piata, multi dintre potentialii cumparatori ai fabricii de medicamente si-ar putea pierde interesul din cauza multiplelor discutii si amanari.

    „Interes exista, de la firme serioase, de calibru, insa se asteapta solutionarea diferendelor“, sustine Besliu.

    Disputele au pornit de la metoda aleasa de AVAS pentru vanzarea pachetului de 53% din actiunile Antibiotice – licitatia cu strigare.

    Sindicatele, sustinute si de factori de decizie la nivel local, au contestat vehement aceasta strategie, sustinand ca este nevoie de precizarea, in contractul de vanzare, a unor conditii prin care cumparatorul sa pastreze obiectul de activitate al companiei si sa nu instraineze activele.

    „Tot ce ne dorim sunt niste garantii ca aici se vor fabrica tot farmaceutice, iar la licitatia cu strigare aceste garant ii nu exista“, a declarat Vasile Stanga, liderul sindical de la Antibiotice.

    De cealalta parte, AVAS sustine ca licitatia cu strigare este cea mai buna metoda si este in totalitate conforma cu cerintele Comisiei Europene.

    Potrivit autoritatii, pentru a evita posibilele investigatii, Comisia Europeana (CE) a recomandat autoritatii sa vanda intreprinderea printr-o licitatie desfasurata in conditii concurentiale, sa nu impuna conditii care ar putea reduce pretul de vanzare, firma sa fie vanduta ofertantului care propune pretul cel mai mare.

    Orice conditii impuse viitorului cumparator risca astfel sa declanseze o investigatie a autoritatilor de la Bruxelles, iar AVAS se fereste de orice interventie a Comisiei dupa problemele intampinate in vanzarea Automobile Craiova catre Ford.

    CE a solicitat Guvernului sa recupereze 27 de milioane de euro de la Automobile Craiova, suma care reprezinta, potrivit oficialilor europeni, ajutor de stat ilegal la privatizarea constructorului auto.

    Comisia a constatat ca Romania a impus o serie de conditii pentru asigurarea unui anumit nivel de productie si ocupare a fortei de munca, acceptand in schimb un pret de vanzare mai redus.

    In cazul Antibiotice, AVAS s-a gasit intr- o situatie aproape imposibila, fiind practic asaltata din toate partile, mai ales ca sindicalistii obtinusera o decizie judecatoreasca care suspenda hotararea de guvern in baza careia se stabilise strategia de privatizare.

    „Antibiotice o sa fie relansata la privatizare, dar mai intai AVAS trebuie sa astepte «limpezirea apelor», timp in care sa reia discutiile cu investitorii“, au spus surse guvernamentale, citate de Mediafax.

    Este posibil ca AVAS sa considere ca, dat fiind interesul relativ scazut, potrivit unor surse din piata, pentru achizitia Antibiotice in conditiile date – cu dispute la nivel inalt, dar si intr-un mediu neprielnic la nivelul pietelor internationale – este mai bine sa ia de la capat, pentru a treia oara, privatizarea.

  • Ce hoteluri ne aduce summitul NATO

    Desi echipe de muncitori inca mai forfotesc pe langa Rin Grand, Radisson SAS sau Ramada Plaza, toate cele trei hoteluri – cele mai asteptate deschideri de pe piata hoteliera in acest an – asteapta oaspeti la inceputul lunii viitoare, cand va avea loc la Bucuresti summit-ul NATO.

    Mai sunt cateva saptamani de retusuri, insa niciunul dintre cele trei hoteluri de mari dimensiuni nu ia in calcul sa nu aiba, macar partial, portile deschise la 2 aprilie, cand vor veni la Bucuresti primele delegatii participante la summit.

    Radisson SAS, hotelul de cinci stele construit pe structura fostului hotel Bucuresti, va deschide chiar pe 2 aprilie: „Vom deschide hotelul la 2 aprilie, desi hotelul nu va functiona la parametrii optimi la inceputul lunii viitoare“, spune Ramona Gaman, responsabil de comunicare al hotelului Radisson SAS.

    Deschiderea din aprilie va fi un „soft opening“, concept folosit pe piata ospitalitatii pentru deschiderile „de proba“, urmand ca deschiderea oficiala, cu taierea panglicii, sa aiba loc in luna octombrie.

    Hotelul de pe Calea Victoriei, care apartine BEA Hotels, parte a grupului israelian Elbit Medical Imaging Ltd., ar trebui sa fie primul hotel al lantului in Romania. Urmatoarea deschidere ar putea fi un hotel Regent (brandul high-end al Carlson Hotels, care detine brandul Radisson) in cadrul Dambovita Center, proiect care va atrage o investitie de 600 de milioane de euro.

    Deocamdata, primul Radisson din Bucuresti se anunta a fi „cel mai scump hotel de pe segmentul sau“, dupa cum spune Torbjorn Bodin, director general al hotelului.

    Planuri de deschidere chiar in preziua summit-ului au si fratii Ionut si Robert Negoita, proprietarii hotelului Rin Grand (momentan cel mai mare proiect hotelier din Europa, cu 1.500 de camere, si care a fost in „soft opening“ din octombrie 2007, avand deschise 300 de camere).

    Acum, Ionut Negoita spune ca in cele trei saptamani care au ramas pana la deschiderea in intregime a hotelului mai are de finisat ultimele 200 de camere, la care se lucreaza acum, precum si la finisarea etajului al 13-lea al hotelului, unde vor fi sali de conferinte.

    „Etajul 13 trebuie sa il finalizam saptamana viitoare – a doua saptamana din martie – deoarece l-am vandut deja pentru urmatoarele saptamani“, spune Negoita.

    Tot Negoita precizeaza ca a vandut 900 de locuri pentru summit-ul NATO si ca hotelul va gazdui sase delegatii in intregime, impreuna cu cei sase sefi de stat.

    „Este adevarat ca nu avem sase apartamente prezidentiale pentru a-i caza pe toti, dar avem 26 de apartamente cu diferite grade de confort si sefii de stat le vor ocupa pe cele mai spatioase“, mai spune proprietarul Rin Grand.

    Hotelul, situat in zona Vitan, are si functiunile pentru masa si conferinte direct proportionale cu numarul camerelor: restaurantul principal, finisat, are o capacitate de 700 locuri, fiind cel mai mare din Capitala, iar cea mai mare sala de conferinte (din sapte cate sunt in total) poate aduna laolalta 1.500 persoane.

    Tot o sala de 1.500 de persoane a fost dimensionata si pentru hotelul Ramada Plaza, inaugurat saptamana trecuta pe structura fostului hotel Turist, dupa o investitie de 15 mil. euro. Sala de conferinte va fi inaugurata insa abia in 2009.

    „Deocamdata, am inaugurat functiunile de cazare, urmand ca in vara sa deschidem piscina si spa-ul, iar in 2009 sala de conferinte“, spune Elena Mesina, directorul de marketing al noului hotel.

    Ramada Plaza face parte din portofoliul omului de afaceri Gabriel Popoviciu, care detine acum aproape 1.000 de camere in hoteluri din Bucuresti in cele trei hoteluri ale sale – Howard Johnson (fostul hotel Dorobanti), Ramada Plaza si Best Western Parc.

    Din ianuarie 2009, Ramada Plaza si actualul hotel Best Western Parc vor fi unite intr-un singur hotel, hotelul Parc trecand sub franciza Ramada, detinuta pe piata romaneasca de Trend Hospitality.

    „Va fi un complex Ramada cu o capacitate de 600 de camere, care va transforma zona Pietei Presei Libere intr-un nou pol hotelier al orasului“, afirma Daniel Ben-Yehuda, managerul Ramada Plaza si al Best Western Parc.

    Iesirea hotelului Parc din parteneriatul cu lantul Best Western, dupa aproape zece ani in care hotelul a fost afiliat la aceasta retea, va diminua considerabil afacerile Best Western in Romania. In 2007, cu opt hoteluri in portofoliu – dintre care doar unul in Bucures ti si celelalte in provincie -, Best Western Romania a avut o cifra de afaceri de 20 de milioane de euro.

    O treime din aceasta a fost adusa de hotelul Parc din Bucuresti, primul afiliat la retea, dupa cum arata informatiile oferite de Malin Malineanu, directorul New Concept Travel, cel ce a adus in Romania brandul Best Western.

  • Februarie se incheie aproape de zero

    Saptamana a debutat in forta dupa finisul in crestere din perioada precedenta, iar inicii s-au apreciat cu cel putin sase procente in primele doua sedinte, ajungand chiar pana la 11% in cazul BET-FI. Rezultatele financiare pozitive si, mai ales, situatia favorabila de pe pietele internationale au fost cauzele saltului pozitiv consemnat de bursa.

    Trendul brusc de crestere a atras din ce in ce mai multi investitori la cumparare, in acest fel fiind explicata si volatilitatea mare de la BVB. Urcarea de la Bucuresti a fost, luni si marti, de trei ori mai mare decat cea de pe pietele europene, fiind inca o data subliniata apetenta catre miscari de mare amploare, indiferent de directie, pozitiva sau negativa.

    In sedinta de marti indicii au atins maximele lunii, cu BET la 7.812 puncte si BET-FI la 64.543 puncte. Prin cotatia ceva mai mare de pe parcursul sedintei indicele SIF-urilor a ajuns la pragul de 65.000 de puncte, devenit nivel de rezistenta. Nivel care a si rezistat pana in prezent, indicele avand nevoie de multa forta, adica stiri pozitive si volume mari de cumparare, pentru a-l putea depasi. Marti a fost consemnata si cea mai ridicata valoare de tranzactionare din ultima perioada, cu un total de 21,2 milioane euro pentru piata principala a BVB.

    Brokerii au luat in considerare posibilitatea modificarii trendului la momentul respectiv, dar corelarea cu pietele internationale a ramas valabila. Desi nu exista legaturi directe ale crizei financiare americane cu piata de capital romaneasca, conexsiunea cu directia generala a burselor si cu sentimentul investitorilor face ca bursa de la Bucuresti sa se miste in tandem cu bursele americane si europene.

    Aparitia noilor stiri negative in economia americana a dus la revenirea pe scadere a indicilor bursieri internationali si implicit a celor de la noi. Speculatorii care au achizitionat pe minimele din saptamanile anterioare au gasit un moment favorabil de marcare a profiturilor, iar indicii BVB au pierdut cate doua procente. Lichiditatea a scazut considerabil fata de primele doua zile ale saptamanii, intorcandu-se la valori reduse, mult sub media anului trecut, iar situatia nu s-a mai modificat pana la finalul saptamanii si implicit al lunii.

    In ultima sesiune de tranzactionare au fost publicate si rezultatele financiare ale Erste Bank, cu cifre pozitive, in linie cu asteptarile analistilor, insa efectul pozitiv asupra bursei nu a durat decat aproximativ o ora. Europenii au continuat scaderea, la fel si americanii, iar BVB a inchis din noi in coborare. Cel mai mult au avut de suferit SIF-urile, al caror indice, BET-FI, s-a depreciat cu peste trei procente.

    Din fericire, saptamana a fost incheiata in crestere fata de perioada anterioara. Indicele BET a recuperat 1,9%, ajungand la o depreciere de 24,2% de la inceputul anului, iar BET-C a urcat 1,5%, pentru a reduce pierderea la 22%. BET-FI a performat chiar mai bine, cu o corectie pozitiva de 4,2%, ceea ce a micsorat pana la 23% scaderea din 2008.

    Un semnal negativ in ultima sedinta a venit de la moneda nationala, care a pierdut nu mai putin de doua procente intr-o singura zi. Cursul oficial al leului a ajuns la 3,7269 lei/euro, adica o depreciere de 3,2% de la inceputul anului. Scaderea leului a fost pusa pe seama turbulentelor internationale pornite din SUA, unde dolarul a ajuns la valori minime istorice fata de euro, ceea ce a dus la o avalansa de inchideri ale pozitiilor deschise in dolari sau in valute ale pietelor emergente.

    Perioada urmatoare nu se anunta mai buna decat saptamana ce tocmai s-a incheiat. Cel mai probabil, BVB se va misca in tunel de variatie relativ scazut, fara a inregistra cresteri sau scaderi de mare amploare. Situatia ar putea fi modificata de aparitia stirilor importante, insa calendarul financiar nu curpinde nici o veste semnificativa. "Se poate pune speranta si pe venirea primaverii, care ar putea impulsiona optimismul investitorilor. Fara stiti negative importante, optimismul ar putea readuce la cumparare investitorii care acum asteapta cu bani lichizi un motiv sa isi deschida pozitiile", a declarat un broker.

  • Prognoza arata furtuni in pensii

    Nici nu s-a uscat bine cerneala pe contractele de pensii private obligatorii si companiile de profil au pornit asaltul pensiilor facultative. Piata pensiilor facultative ar urma sa incheie anul cu zece administratori, fata de sase in prezent, aprecia Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, in cadrul seminarului „Ce urmeaza in reforma pensiilor private?“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.

    Pana una-alta, pensiile facultative au starnit un interes modest, dat fiind ca toti cei sase jucatori administreaza la un loc active de doar 17,89 milioane de lei (4,87 milioane de euro), stranse de la numai 60.417 de clienti, potrivit statisticilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

    „Piata pensiilor facultative poate atrage in acest an 600.000 de participanti“, spunea Boon, estimand ca circa 40% dintre angajatii cu varsta intre 25 si 52 de ani intentioneaza sa cumpere un astfel de produs in urmatorul an. Pana la momentul in care administratorii vor ajunge sa vada si aceasta piata inflorind, (re)infloresc pentru moment doar discutiile privind problemele sistemului.

    „Deductibilitatea fiscala la pensiile facultative este cumplit de mica“, spunea, in cadrul aceluiasi seminar, Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii, compania ce administreaza fondul de pensii obligatorii cu cei mai multi participanti.

    Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul brut lunar al angajatului, iar in limita a 200 de euro pe an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro.

    Argumenta nd ca banii ce ar merge spre o pensie facultativa sunt „deturnati“ de la consum, Vasilescu considera potrivit un nivel de deductibilitate de cel putin 1.000 de euro.

    „Deductibilitatea este foarte mica, si prin comparatie cu alte tari, in care nivelul contributiei deductibile este de 2.000- 3.000 de euro“, spune si Aron Popa, presedintele Comisiei de Buget, Finante si Banci din Senat, avansand o suma de 500- 600 de euro la care „va fi nevoie sa ridicam acest prag“.

    Intr-un plan mai concret fata de discutiile privind deductibilitatea, administratorii mai semnaleaza o problema: angajatorii nu sunt interesati sa participe la pensiile facultative, in conditiile in care contributiile platite intra imediat in proprietatea salariatului.

    Nici in zona pensiilor obligatorii lucrurile nu sunt deloc mai linistite. Aderarea nu a fost cea mai importanta etapa, pentru ca din luna mai incep discutiile privind beneficiile pe care le aduce sistemul participantilor, indica Mircea Oancea, presedintele CSSPP.

    Primele contributii, aferente lunii martie, se vor face cel mai tarziu pana la 20 mai, potrivit lui Oancea, care estimeaza ca in acest an companiile vor strange si vor avea de investit circa 300 de milioane de euro. Si, chiar si in conditiile in care administratorii au atentionat in repetate randuri ca beneficiile acestor investitii se vor vedea doar intr-un timp indelungat, contextul financiar tulbure ridica si mai acut problema randamentelor pe care le vor arata contributorilor lor.

    „Problema mare, in raport cu evolutia leului si cu pietele in ca- dere, este sa nu ne trezim la sfarsitul acestui an, date fiind performantele negative ale economiei romanesti, sa aratam in conturile participantilor niste rezultate nu tocmai incurajatoare“, puncta de curand Crinu Andanut, director general al Allianz-Tiriac Pensii Private, o problema din ce in ce mai des discutata in randul administratorilor.

    Pana la momentul bilantului privind performantele, vine insa mult mai curand, pana la jumatatea lunii martie, potrivit lui Oancea, momentul altui bilant. In prezent, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) compara registrul participantilor (aproape patru milioane de clienti care au fost validati in urma campaniei initiale de aderare) cu baza de date cuprinzand istoricul platilor de contributii de asigurari sociale (CAS) pentru acesti clienti.

    Conturile nealimentate schimba cifrele din bilantul administratorilor si, pe masura, si pozitia lor pe piata. Iar numarul acestor conturi goale nu e deloc mic, fiind estimat la 1,15 milioane de participanti, potrivit unor declaratii ale presedintelui CNPAS, Mariana Campeanu, in conditiile in care piata totala (respectiv a contributorilor ce au subscris de bunavoie si a celor ce vor fi repartizati prin loterie) este de circa 4,6 milioane.

    Potrivit lui Oancea, loteria se va desfasura pana la jumatatea lunii martie, cand se va incheia si perioada de dezbateri publice la o alta norma ce naste furtuni intre administratori: cea privind aderarea participantilor ce intra in campul muncii de acum inainte.

    Potrivit normei in discutie, administratorii care detin 20% din piata si au active nete de peste 20% vor fi exclusi de la repartizarea aleatorie. Cel putin asa prevede proiectul actual, pentru ca dezbaterile publice abia incep, asa cum de altfel dezbaterile cu privire la intreaga piata a pensiilor private abia acum par ca iau avant.

  • Scoala care costa cat salariul mediu

    Am putea crede ca nisa celor care aleg ca alternativa educationala sistemul privat este destul de restransa, limitata de posibilitatile financiare ale parintilor care-si inscriu copiii.

    In realitate, potrivit unor statistici realizate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in momentul de fata exista 395 de unitati scolare private in sistemul preuniversitar din Romania, ceea ce inseamna aproximativ 8.000 de elevi care invata in alte scoli decat cele oferite de stat – iar numarul lor creste anual cu aproximativ 20%.

    Rezultatele scolare ale acestor elevi sunt comparabile cu cele ale elevilor de la stat, indica tot cifrele Ministerului Educatiei. Astfel, in urma examenului de bacalaureat de anul acesta, gradul de promovabilitate intre cei 3.772 de elevi care veneau de la licee private a fost de 75,96%, in timp ce absolventii liceelor de stat au inregistrat un grad de promovabilitate de 82,08%. Ce diferentiaza insa exact scolile particulare si cele de stat?

    „La noi, fiecare profesor cunoaste indeaproape fiecare copil in parte si exista o legatura foarte stransa intre ei. In plus, toti elevii nostri sunt cons- tienti ca au sansa de a studia niste materii pe care altii abia la facultate le descopera, cum ar fi diplomatie, media sau business“, spune Tova Ben-Nun Cherbis, presedintele Scolii Lauder-Reut din Capitala.
    Tova Ben-Nun Cherbis, presedintele Scolii Lauder-Reut
    Institutia a inceput acum 10 ani cu o gradinita, dupa ce omul de afaceri american Roland Lauder, fondatorul scolii, i-a facut o propunere pe care nu putea sa o refuze. „Lauder mi-a spus: «Ridici gradinita si scoala?». Am zis da, am dat mana si am inceput treaba“, afirma Cherbis.

    Terenul pentru gradinita l-a obtinut de la Primarie, printr-un contract de cesionare pe o perioada de 49 de ani, iar terenul pentru ridicarea scolii a fost primit prin retrocedare de la statul roman. Scoala si-a deschis portile in anul 1998, cu o singura clasa, adica nu mai mult de 20 de elevi. Astazi sunt 200 si numarul este in crestere. Programa este aceeasi ca si in scolile de stat, singura exceptie fiind aceea ca elevii au o serie de optiuni suplimentare si materii studiate in limba engleza.

    In plus, ebraica si engleza se invata inca de la gradinita, iar din primul an de liceu, fiecare copil trebuie sa isi aleaga una dintre urmatoarele specializari: media, diplomatie si business. Pentru confortul parintilor, lectiile se fac tot la scoala, alaturi de profesori, asa ca perspectiva ca elevii sa fie prinsi cu tema nefacuta se reduce la zero.

    Sistemul nu e insa deloc ieftin. Taxa de scolarizare pe care parintii o platesc lunar este de 1.450 de lei, iar banii adunati astfel sunt folositi pentru salariile profesorilor, ale personalului administrativ, contractele de paza, asigurarile fiecarui copil, plata utilitatilor etc. In ceea ce priveste investitiile, presedintele Scolii Lauder-Reut spune ca din 1997 pana astazi au fost investite 4 milioane de euro pentru dotarea si modernizarea scolii si a gradinitei.

    Si la Scoala Internationala Americana din Bucuresti, lucrurile urmeaza cam acelasi curs. Programa nu este cea romaneasca de la scolile de stat, astfel incat pe langa materiile de baza, precum romana, matematica, istorie, geografie si limbi straine, studiaza arta dramatica, vizuala sau muzicala, educatie sociala, stiinte sau design.

    Dupa ore, copiii au posibilitatea de a lua lectii de fotbal, baschet, inot, tenis, softball, scrima, dans, balet, arte martiale sau pot lua parte la concursuri de dezbateri si discursuri, competit ii de matematica, sah, gatit, limbi straine si altele. „Profesorii nostri sunt alesi la targuri internationale pentru locuri de munca, prin intermediul unor companii specializate de recrutare de personal sau prin recomandari personale“, spune Lynn Wells, director de admitere si dezvoltare al scolii.

    Dupa un model asemanator functioneaza si Scoala Internationala Bucuresti (ISB), deschisa in anul 1996 – cea de-a treia scoala din cadrul grupului Lumina Institutii de Invatamant, dupa Liceul International de Informatica Constanta (1994) si Liceul International de Informatica Bucuresti (1995).

    „Este nevoie de scoli particulare ca alternativa la invatamantul de stat, pentru ca scoala particulara ofera metode de predare mult mai bine adaptate nevoilor si profilului elevilor de azi, pasionati mai degraba de activitatile extracurriculare decat de cele cuprinse in programa zilnica“, explica Ragip Gokcel, director general al Lumina Institutii de Invatamant.

    ISB a pornit cu doua clase cu cate 15 elevi fiecare, pentru ca in anul de invatamant 2007-2008 sa fie inscrisi 560 de elevi, distribuit i in patru grupe la gradinita, 13 clase la scoala primara, 8 clase la nivel gimnazial si 8 la nivel liceal. Ca in majoritatea scolilor private, elevii provin atat din Romania, cat si din alte 40 de tari, printre care Ungaria, Turcia, Franta, Anglia.

    Altfel spus, sunt copii de expati, ai caror parinti lucreaza in cea mai mare parte in diplomatie, finante-banci si IT. Acesta este, poate, si principalul motiv pentru care, la fel ca si la Scoala Americana, nu se studiaza programa romaneasca. Programa nationala britanica este aplicata pentru toate clasele, iar profesorii sunt in majoritate vorbitori de limba engleza si sunt sustinuti de un personal international, de asemenea vorbitor de limba engleza.

    O alta diferenta majora fata de programa romaneasca este aceea ca studiile preuniversitare dureaza 13 si nu 12 ani. Pentru ca elevii isi petrec cea mai mare parte a zilei la scoala, au la dispozitie biblioteca, laboratoare de arte, de informatica, de stiinte, de limbi straine si cantina proprie.

    Cea mai recenta investitie pe care conducerea a facut-o pentru dezvoltarea scolii au fost cele 7 mil. euro pentru ridicarea unui nou campus, care va fi gata la finalul anului viitor. Campusul, format dintr-o cladire cu cinci corpuri, terenuri de sport si parcare, este proiectat pe o suprafata totala de teren de 19.000 mp si are o capacitate de 900 de elevi.

    Taxa anuala pe care parintii trebuie sa o plateasca difera in functie de anul de studiu. Astfel, pentru clasele I-VI, scolarizarea costa 5.500 de euro, pentru anii VII-IX 5.950 de euro, iar pentru anii X-XIII este de 6.950 de euro. Aceste taxe aduc anual in contul scolii peste 3 milioane de euro.

  • Ce castiguri aduce bancherul privat

    "Unii clienti ne suna chiar de zece ori pe zi“, spune Monica Ionescu, head of private banking la UniCredit Tiriac, referindu-se la cea mai clara caracteristica a serviciilor de private banking – relatia preferentiala intre bancherul personal si clientul sau, caruia trebuie sa-i ofere toate informatiile de care are nevoie ca sa aleaga unde-si investeste banii.

    Mai departe, fata de cele cateva procente de castig ale unui client ce-si pastreaza economiile intr-un depozit bancar obisnuit, randamentele pe care spun ca le pot obtine bancherii „personali“ sunt mult mai atragatoare. „In conditii normale, la un portofoliu mediu, se poate obtine un castig de 15-20%“, sustine Monica Ionescu.

    Si, nici mai mult nici mai putin, pentru astfel de servicii bancherii nici nu percep comisioane. Prea frumos ca sa fie adevarat? In primul rand, pentru a avea acces la astfel de servicii de private banking, un client trebuie sa aiba in cont o suma minima de bani – stabilita in mod uzual de bancile romanesti in intervalul 75.000-100.000 de euro.

    „Sub limita asta e destul de greu sa faci private banking cu adevarat“, considera Ionescu, adaugand ca limita de 100.000 de euro este practicata de grupul din care face parte in toate tarile din Europa Centrala si de Est.

    Acelasi prag de o suta de mii de euro in disponibilitati lichide este valabil si in cazul BRD-Société Générale sau al ING Bank, in timp ce Bancpost a stabilit stacheta mai sus, la un minim al averii de 250.000 de euro. In fapt, chiar si aceasta valoare, destul de ridicata pentru piata romaneasca, este semnificativ sub ceea ce se practica pe alte piete mai dezvoltate.

    Spre exemplu, pe piata ceha, CSOB, o banca universala ce face parte din grupul belgian KBC, ofera serviciul de private banking doar clientilor ce au minim un depozit de 300.000 de euro (10 milioane de coroane cehe), potrivit directorului de comunicare al bancii, Katerina Bednarova, citata de Czech Business Weekly.

    Lombard Odier Darier, una dintre cele mai mari case de private banking din Europa, practica pentru piata ceha o limita minima de un milion de euro (27 de milioane de coroane), potrivit aceleiasi surse, in timp ce Sal. Oppenheim jr. „se multumeste“ cu un minim de aproximativ 600.000 de euro (15 milioane de coroane).

    Lombard Odier Darier face parte dintre bancile ce au notificat inca de la inceputul anului trecut Banca Nationala a Romaniei pentru a oferi servicii in baza pasaportului european, alaturi de alte banci cu tradit ie de sute de ani in private banking (precum Credit Suisse Luxemburg sau JP Morgan International Bank).

    Pentru astfel de grupuri internationale, clientii romani pot fi interesanti doar daca au macar jumatate de milion de euro in conturi, noteaza directorul de private banking al UniCredit Tiriac. Tot ea adauga insa ca „vin clientii si ne spun ca au fost abordati de aceste banci“, care au intuit potentialul unei piete in dezvoltare, din care marile averi nu lipsesc. UniCredit Tiriac are in prezent peste 1.000 de clienti de private banking, cu o medie a activelor per client de circa 200.000- 250.000 de euro, si active totale administrate de peste 200 de milioane de euro.

    „Atata vreme cat exista posibilitatea de a accesa un astfel de serviciu din Elvetia si pentru roma ni, nu am dubii ca se gasesc si clienti care sa o faca“, completeaza Sorin Mititelu, director executiv al directiei de dezvoltare a afacerilor si produse de retail din BCR. Departamentul pe care il coordoneaza are circa 4.000 de clienti, iar clientul mediu are un milion de lei active lichide (circa 270.000 de euro), dupa spusele lui Mititelu.

    Desi admite ca marile grupuri internationale de private banking vor atrage clientii romani datorita traditiei pe care o au in acest segment si datorita notorietatii, „in private banking contactul cu un bancher personal este extrem de important“, afirma Octavia Cutus, managerul departamentului de administrare a averilor la Raiffeisen Bank. „Fiind vorba de fondurile proprii, este important sa cunosti persoana care administreaza acesti bani.“