BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cei din prima linie a crizei

    Primele concedieri la Dacia dupa “era Logan”? 

    Dupa ani de cresteri sustinute ale vanzarilor, Dacia s-a confruntat in ultima perioada a anului trecut cu o cadere dramatica a pietelor. Cum si pe piata romaneasca vanzarile de masini s-au redus la jumatate, conducerea fabricii a decis sa intrerupa fabricatia timp de mai multe saptamani, iar la inceputul acestui an numarul de masini asamblate a fost diminuat cu 20% fata de noiembrie. François Fourmont, seful Dacia, vede posibila chiar concedierea in acest an a 3.000 de angajati, adica cel de-al treilea schimb de productie al uzinei de asamblare. 

    Cat de rau poate fi? 

    Depinde de second-hand! “Pentru 2009 estimez vanzari de autoturisme de 260.000 de unitati, in scadere chiar si fata de 2008, cand s-a ajuns probabil la un volum de 279.000 de masini”, spune Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia si presedinte al Asociatiei Constructorilor de Automobile (ACAROM). El crede ca un rol important in caderea pietei, mai ales pentru producatorii cu masini din gama ieftina sau medie este reprezentat de importurile second-hand, care erau estimate la 300.000 de unitati pentru anul trecut. 

    Mor jumatate din producatorii de componente? 

    Industria de componente auto a atras in ultimii ani investitii importante, ponderea in cadrul exporturilor crescand continuu. Caderea pietei europene a facut ca multe dintre fabricile de masini sa fie inchise temporar sau definitiv, ceea ce va aduce mai putine comenzi pentru producatorii cu activitati in Romania. Cele mai pesimiste estimari ale jucatorilor vizeaza reducerea la jumatate a numarului de angajati in acest an, o buna parte dintre furnizori urmand sa isi inchida definitiv activitatea din Romania.

  • Profiturile isi mai reduc zerourile

    Cum va evolua pretul barilului de petrol? 

    Spre deosebire de anii trecuti, cand liderii pietei petroliere dadeau estimari destul de clare privitoare la pretul petrolului, pentru 2009 pana si estimarea lui Dinu Patriciu este una care lasa loc oricaror surprize. Omul de afaceri crede ca pretul petrolului se va putea situa oriunde in intervalul 25-200 de dolari pe baril. Agentia Internationala pentru Energie prevede pentru 2009 un pret de 60-65 de dolari pe baril. Atat liderii pietei petroliere locale, cat si organismele internationale anticipeaza o cerere de petrol la acelasi nivel cu cea din de barili pe zi).    

    Cum vor evolua vanzarile de carburanti din Romania in conditiile unui an despre care se vorbeste numai in termeni de criza financiara? 

    In 2009, vanzarile de carburanti vor fi similare cu cele din 2008. Andrei Chirilescu, directorul adjunct al Lukoil Romania, estimeaza ca in 2009 se vor vinde in Romania aproximativ 1,5 milioane de tone de carburanti. O revenire a cotatiei barilului de petrol in jurul valorii de 60 de dolari, corelata cu majorarea accizelor de la 1 ianuarie si devalorizarea leului, poate conduce insa la noi scumpiri ale carburantilor.  

    Cum va afecta criza economica profiturile si cifra de afaceri a principalelor companii petroliere?  

    Presedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, apreciaza ca in 2009 profitabilitatea companiei va fi in usoara scadere, iar dividendele aferente profitului pe 2008 nu vor creste comparativ cu cele corespunzatoare anului precedent, de 1,25 euro pe actiune. Constantin Tampiza, seful Lukoil Romania, exclude cresterea cifrei de afaceri si estimeaza o scadere a profitului cu cel putin 10%. Pentru Rompetrol, careia ratingurile internationale i-au scazut progresiv in ultimele luni din 2008, Standard & Poor’s apreciaza posibilitatea unui flux de numerar diminuat considerabil in 2009 si 2010, in timp ce capacitatea actionarului principal, compania kazaha KMG, de a sustine Rompetrol se va afla sub presiune. “Cred ca anul viitor nu vom inregistra scaderi semnificative pe piata din Romania”, spune Dan Ionescu, COO al Rompetrol.  

    Va mai exista crestere a pietei de electricitate? 

    Planurile tuturor companiilor din piata de energie electrica, fie ca este vorba de producatori, traderi, furnizori sau distribuitori, s-au bazat din 2005 incoace pe o crestere anuala a cererii de energie electrica de aproximativ 4-5%, cresterea cererii de energie mergand de obicei in acelasi ritm cu cresterea economica. “Piata va creste cu maximum un procent sau doua, in afara de zona industriala, unde s-au anuntat deja restrangeri de activitati. Vor fi consumuri mai mici inclusiv pe rezidential din cauza problemelor financiare ce vor aparea in urma somajului”, spune Doru Voicu, director de dezvoltare a afacerilor al CEZ Romania. 

    Care sunt cele mai asteptate evenimente din energie? 

    Unul dintre cele mai importante evenimente este decizia guvernului de a privatiza diverse companii din energie, in special producatori. Eventualii investitori sunt inca interesati de aceste privatizari, chiar daca in piata nu sunt multe lichiditati sau valoarea acestor companii a scazut in ultimii ani din cauza lipsei de investitii. Cu toate acestea, investitorii insista ca autoritatile sa scoata la vanzare, in 2009, cel putin Complexul Energetic Craiova, iar firma de stat Hidroelectrica sa inceapa privatizarea centralelor care au capacitati de peste 10 MW. Un alt eveniment asteptat este formarea sau nu a companiei energetice nationale, care asteapta acum verdictul Consiliului Concurentei.

  • Cel putin 6 luni de pauza

    Ati cumpara o locuinta acum? 

    Ionut Bordei, director al departamentului rezidential din cadrul CBRE Eurisko, declara recent ca ar cumpara, considerand ca numarul dezvoltatorilor care au ajuns deja sa vanda la pretul de cost este destul de mare si ca “in mare, preturile vor ramane aceleasi pentru apartamentele noi”. Pe de alta parte, Andrei Sandu, director general al companiei imobiliare MediaCity, spune ca nu ar cumpara un apartament in aceasta perioada. “Fiindca nu am toate informatiile si imi e frica sa nu gresesc”, spune consultantul, argumentand prin faptul ca evolutia preturilor este greu de estimat. 

    Mai scad preturile apartamentelor? 

    Dupa mai multe luni de scadere a preturilor apartamentelor vechi si chiar si ale celor noi – avand in vedere includerea in oferta de baza a unor facilitati precum locurile de parcare – cea mai frecventa intrebare este legata de preturile locuintelor pe termen scurt: mai scad sau am atins deja minimul? Voalat, actorii pietei imobiliare recunosc ca daca robinetul finantarilor nu va fi redeschis, preturile au sanse sa mai scada, inclusiv pe segmentul noilor constructii. Pe de alta parte, exista si opinii potrivit carora unii dezvoltatori au ajuns deja la limita profitabilitatii si ca preturile nu pot merge mai jos, companiile preferand mai degraba sa opreasca constructia si sa inapoieze avansurile contractate. 

    Cate apartamente se vor finaliza anul acesta? 

    Consultantii CBRE Eurisko si MediaCity estimeaza ca anul trecut au fost finalizate in Bucuresti aproximativ 1.600 – 1.700 de locuinte noi, cifra inferioara celei anuntate initial. “Lipsa finantarilor si vanzarile foarte slabe astazi va duce la amanarea a aproximativ 90% din constructiile prevazute, atat proiecte noi cat si faze urmatoare ale proiectelor deja incepute”, declara Ionut Bordei. Consultantii CBRE Eurisko au declarat anterior ca maxim 50% din cele circa 7.000 de apartamente anuntate anul acesta vor fi finalizate. 

    Va fi acest an chiar mai slab decat 2008 in materie de tranzactii? 

    Alexandra Dimofte, head of capital markets al CBRE Eurisko, considera ca primele sase luni din acest an vor aduce un volum de tranzactii semnificativ mai redus, chiar daca randamentele de investitii vor continua sa creasca – adica preturile vor deveni tot mai mici. Cristian Ustinescu, directorul departamentului de investitii al DTZ Echinox, considera ca aceasta tendinta se va mentine pana cand increderea va reveni in sectorul imobiliar din intreaga lume. 

    Vom vedea someri in constructii? 

    Un lucru aproape imposibil la inceputul anului trecut, in plin boom imobiliar si cu un deficit de forta de munca estimat la cateva sute de mii de persoane, a devenit deja realitate. “Avem deja disponibilizati in ultimele doua luni, muncitori care sunt in somaj tehnic. Totul depinde de finantari, daca se vor acorda, muncitorii vor avea ce sa lucreze, daca nu, vor sta acasa”, spune Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO). Aproximativ 30% din santierele locale au fost inchise in ultimele doua luni din 2008. 

    Vom asista la o scadere a productiei totale de ciment? 

    Dupa mai multi ani in care reprezentantii celor trei mari producatori de ciment, Lafarge, Holcim si Carpatcement, au declarat ca produc la capacitate maxima si tot nu fac fata cererii interne, oprirea unei serii de proiecte imobiliare naste intrebari privind totalul cererii de ciment din acest an. “Pentru 2009 ne asteptam la o crestere mult mai redusa a pietei din cauza schimbarii conditiilor de creditare a populatiei pentru achizitionarea unei locuinte si a crizei financiare”, considera directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth, care spune ca o scadere a cererii a inceput deja sa se simta in ultimele doua – trei luni.

  • Poate isi revine BVB?

    Isi poate reveni bursa?

    “Indicii cred ca vor putea sa inchida pe un plus 20% in acest an, aceasta variatie fiind usor de atins pe volatilitatea si preturile actuale”, sustine Octavian Dragolea, seful sucursalei din Bucuresti a societatii de brokeraj IFB Finwest. El crede insa ca actiunile sunt deja la preturi foarte joase si nu pot sa mai scada mult, dar ca lichiditatea scazuta face dificila o revenire mai puternica. Alti brokeri nu exclud posibilitatea ca piata sa inregistreze noi scaderi, iar preturile actiunilor sa atinga noi minime in prima parte a anului din cauza problemelor macroeconomice.

    In ce actiuni sa investim?
    “Cel mai atractiv sector in acest an va fi probabil cel al utilitatilor publice, reprezentat pe BVB de catre Transelectrica si Transgaz. Atractivitatea acestui domeniu este data de o certitudine mai ridicata a rezultatelor financiare comparativ cu societatile din domeniul privat”, explica Alexandra Suciu, analist la Intercapital Invest. Analistii mai recomanda investitorilor sa se orienteze catre companii cu o situatie financiara solida si un grad redus de indatorare, un alt criteriu de selectie fiind politica de dividend. Actiunile din sectorul financiar sunt considerate, de asemenea, investitii interesante pe termen lung.
    Mai vin companii noi?
    Brokerii spun la unison ca nu. Dimpotriva, este posibil ca unele dintre companiile existente sa se delisteze, preturile scazute facand posibila rascumpararea de actiuni cu un efort financiar redus. “Atunci cand actiunile sunt scumpe, le scoti la vanzare, iar cand sunt foarte ieftine, le delistezi. Eu nu cred ca derularea unui IPO sau subscrierea in cadrul unui IPO sunt oportune in actualele conditii de piata”, spune Mihai Piscan de la EFG Eurobank Securities. Fondul Proprietatea este asteptat sa vina pe Bursa la jumatatea anului, conform ultimului calendar publicat, insa, deocamdata, statul trebuie sa aleaga administratorul fondului.
     

  • Cel mai greu an din banci

    Viata pe credit devine istorie? 

    Creditarea va suferi o incetinire dramatica in 2009, o tendinta ce a devenit evidenta inca din ultimele luni ale anului trecut. Incetinirea creditarii vine ca urmare a dificultatilor tot mai mari pe care le au bancherii in a mai atrage finantari din strainatate, asa ca bancile isi vor relua activitatea de creditare in masura in care vor reusi sa atraga resurse de pe plan local. Pe de alta parte, si conditiile mai severe impuse de banca centrala duc la incetinirea activitatii de creditare. In aceste conditii, majoritatea analistilor anticipeaza o ajustare abrupta a ritmului de crestere la maxim 10-15% pentru anul 2009. 

    Se inchid sucursale bancare? 

    Efervescenta deschiderilor de sucursale din anii trecuti a fost inlocuita, inca de la finele anului trecut, de discursuri cumpatate privind nevoia de reducere a costurilor si, implicit, de restructurare a punctelor de lucru neperformante. Cei mai multi dintre bancheri au anuntat ca nu vor mai deschide in 2009 sucursale noi, in timp ce altii, precum clujenii de la Banca Transilvania, au deja in vedere inchiderea unor unitati care in mod structural lucreaza in pierdere. La finele lunii septembrie numarul total de unitati bancare a urcat la peste 6.300, aproape dublu fata de decembrie 2005, in timp ce numarul de angajati in sistemul bancar era de 71.500. 

    Ce se intampla cu dobanzile? 

    Nevoia de a atrage lichiditati de pe piata locala, pentru a compensa sistarea finantarilor de pe pietele internationale, i-a determinat pe bancheri sa plateasca dobanzi tot mai ridicate pentru economiile clientilor. Asa se face ca, in ultimele luni ale lui 2008, dobanzile la depozite atat la cele in lei, cat si la cele in valuta au crescut spectaculos, ajungand si pana la 15% pe an pentru lei si 7,5-8% la euro. Cresterea randamentelor platite la depozite genereaza insa, in lant, si o majorare a costurilor pentru credite. Pe de alta parte, o serie de reglementari noi privind protectia consumatorilor, care au intrat in vigoare la sfarsitul anului 2008, forteaza bancherii sa stabileasca modalitati mai transparente de calcul al costurilor pentru creditele noi vandute clientilor privati. 

    Din ce traiesc asiguratorii? 

    Ritmul de crestere al pietei de asigurari va scadea la 10-15% in 2009, comparativ cu majorarea de circa 25% de anul trecut, potrivit Angelei Toncescu, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Scaderea este generata, in primul rand, de zona de asigurari auto, Casco si RCA, puternic afectate de reducerea vanzarilor de masini noi. Pe de alta parte, este de asteptat ca asiguratorii sa se indrepte mai mult catre vanzarea de asigurari de viata, iar de la jumatatea anului vor intra in vigoare cel mai probabil si asigurarile obligatorii de locuinte.

  • Ce ni se intampla in 2009?

    In materie de crestere economica, optimistii mai vad cate ceva in pahar, iar pesimistii vad deja paharul spart. Si asta nu este tot: deficitul de cont curent, evolutia monedei nationale sau inflatia isca noi temeri.

    Economia, incotro?

    Orice scenariu poate sa fie valid, crede Lucian Anghel, economist-sef al Bancii Comerciale Romane, in conditiile in care evolutia economiei depinde de “extrem de multe variabile”, precum contextul international, masurile pe care le va lua noul guvern, modul in care va evolua cererea, dar si starea vremii. Prognozele privind PIB variaza: in timp ce mai ales analistii straini anticipeaza ca economia romaneasca ar putea intra in recesiune, analistii locali sunt ceva mai optimisti. Cele mai multe scenarii avanseaza prognoze de 2-3%, in timp ce Guvernul si BNR anticipeaza o crestere economica de 3,5%. Iar pesimistii cred ca economia romaneasca ar putea scadea, in unele scenarii, cu mai mult de trei procente.

    Cat de adanc va taia bisturiul in deficite?

    Obiectivul Guvernului de a reduce in acest an deficitul bugetar la 1,7-2% “va fi probabil indicatorul cel mai comentat de observatorii straini”, apreciaza Lucian Anghel de la BCR. Fata de nivelul inregistrat la sfarsitul lui 2008, de aproximativ 5% din PIB, o astfel de ajustare este insa greu de realizat. Cea mai mare incertitudine in 2009 se refera la modul in care se va produce modificarea deficitului de cont curent, crede Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank. “Sper ca se va intampla intr-o maniera mai lenta, dar nu trebuie exclus nici riscul ca ajustarea sa fie brutala”, spune el, anticipand pentru finele anului un nivel de 10,7% din PIB, fata de circa 13,5% in 2008. Prognozele variaza, la acest capitol, foarte amplu: in timp ce guvernul actual ia in calcul o ajustare pana la 10,5% din PIB, analistii merg si pana la 8,8%.

    Ce se va intampla cu leul?

    “Va fi din ce in ce mai slabit”, spune Lucian Anghel, de la BCR, iar parerea sa este impartasita in unanimitate de analistii locali sau straini. Economistul- sef al BCR estimeaza insa ca deprecierea monedei nationale nu va fi nici foarte brusca si nici foarte rapida, ci mai degraba se va produce in pasi mici – o tendinta vizibila, de altfel, de la finele lui 2008. Ionut Dumitru anticipeaza ca nivelul maxim al deprecierii se va atinge in martie, la un nivel de 4,2 lei/euro, insa cursul va ramane “puternic dependent de politicile bugetare”.
     

  • Avocatii inca se aseaza

     

    E drept, anul acesta a avut doua epoci distincte, cu un inceput fulminant si un semestru doi puternic franat de lipsa lichiditatilor: vorbind despre volum, n-au mai fost incheiate nici tranzactii de fuziuni si achizitii, nici pe piata imobiliara si nici prea multe finantari. Totusi, principalele firme de avocatura din top au facturat relativ la acelasi nivel ca in prima parte a anului, explicatia stand in comisioane, care au crescut odata cu dificultatea de finalizare a unei tranzactii sau a unei finantari.
     
    Desi nu se mai asteptau miscari importante la varful ierarhiei, ele s-au intamplat si anul acesta. In primul rand, 2008 marcheaza iesirea Linklaters de pe piata locala, o iesire ce se traduce, pentru multe nume scrise acum pe usa altor firme cu greutate, drept cel mai important moment al anului. Nu numai pentru ca unul dintre primii trei clasati pe piata a decis sa-si inchida birourile din Romania, ci pentru ca Linklaters a fost de-a lungul prezentei sale aici atat un model de business, cat si o rampa de lansare pentru o serie de avocati care au iesit de sub umbrela sa pentru a-si forma propriile case de avocatura. Chiar daca a pierdut mai multi avocati experimentati in ultimele cinci-sase luni, lucru firesc de altfel, biroul Linklaters va continua intr-o alta formula activitatea, sub denumirea de Kinstellar Miculitii Mihai & Asociatii (numele “Kinstellar” este o anagrama a Linklaters).
     
    Un alt eveniment important al anului a fost asocierea dintre RTPR (Radu Taracila Padurari Retevoescu) si Allen & Overy, unul dintre numele din Magic Circle (grupul celor mai mari firme de profil din Londra, din care mai fac parte Clifford Chance, Freshfields, Linklaters si Slaughter and May). Costin Taracila a fost desemnat managing partner al RTPR in asociere cu Allen & Overy, iar biroul este functional de la 1 iulie.
     
    De la 1 mai 2009, in elita britanica va intra si casa de avocatura Badea & Asociatii, odata cu preluarea de catre firma Clifford Chance, cea mai mare companie de profil din lume. Firma condusa de Daniel Badea si Nadia Badea a activat incepand din 2006 ca partener local al firmei britanice. Daniel Badea va deveni astfel primul partener roman intr-o casa de avocatura din Magic Circle.
     
    Tot la capitolul tranzactiilor notabile ale anului trebuie mentionata preluarea, aflata inca in curs de finalizare, de catre grecii de la Piraeus Bank, a 51% din compania de consultanta pentru investitii Capital Partners, cu optiune de cumparare si pentru restul actiunilor. Valoarea tranzactiei: 32 de milioane de euro.
     
    Pe langa britanicii de la Allen & Overy, anul acesta si-au mai facut intrarea pe piata inca trei companii straine, DLA Piper (cu o echipa coordonata de Marian Dinu, unul dintre cei plecati de la Linklaters), White & Case si Garrigues, astfel ca 2009 se anunta un an de concurenta dura intre case de avocatura ce se vor lupta pentru un numar restrans de tranzactii.
     
    In ciuda vocilor care dadeau piata si ierarhiile ei drept mature si stabile, anul 2008 a continuat traditia, perpetuata in ultimii cinci-sase ani, a desprinderii unor grupuri de avocati din marile firme, cu scopul de a-si crea propriile companii. In a doua jumatate a anului, cinci avocati cu ratinguri personale foarte bune – Carmen si Francisc Peli, Cristina Filip, Alexandru Barsan si Ioan Dumitrascu – au parasit NNDKP (Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, liderul de piata, cu afaceri de 12,6 milioane de euro si peste 115 avocati), respectiv Linklaters, pentru a-si forma propria casa de avocatura, PeliFilip.
     
    REPERE 2008
    • Biroul Linklaters de la Bucuresti a devenit de la 1 noiembrie Kinstellar Miculitii Mihai & Asociatii.
    • RTPR se asociaza cu casa britanica de avocatura Allen & Overy.
    • Piraeus Bank preia 51% din compania de consultanta pentru investitii Capital Partners.
    • Intra pe piata DLA Piper, White & Case si Garrigues.
    • Cinci avocati plecati de la NNDKP si Linklaters isi infiinteaza propria casa de avocatura, PeliFilip.

     

  • Rusia, raiul producatorilor auto?

    Uzina AvtoVAZ unde se fabrica Lada, cea mai cunoscuta marca auto ruseasca, e la 1.000 de kilometri est de Moscova, in orasul Togliatti din regiunea Samara. Togliatti poate fi cel mai usor descris ca “orasul AvtoVAZ” – de altfel, un cartier intreg se numeste Avtozavodski (“zavod” inseamna “fabrica”), construit anume pentru lucratorii de la AvtoVAZ. Orasul a fost reconstruit in anii ‘60 si n-are deloc aerul de relicva a comunismului pe care il au unele din orasele noastre de provincie: dupa caderea regimului sovietic, nimic n-a fost lasat sa decada, blocurile au o arhitectura ingrijita, au aparut numeroase constructii moderne.

    Acesta este locul unde AvtoVAZ, sub indrumarea Renault, care detine un sfert din actiunile producatorului rus, a invitat la finele lunii octombrie peste 100 de ziaristi din Europa si din Maroc in vizita la fabrica Lada. Inainte ca prezentarea uzinei sa aiba loc, atat francezii de la Renault, cat si rusii au dorit in primul rand ca toti ziaristii sa inteleaga cat mai bine economia si piata auto de aici, asemanatoare cu cea americana – consumatoare de masini mari, de teren, propulsate de motoare pe benzina. “

    PIB- ul tarii creste cu 8% in fiecare an. Criza financiara a afectat insa Rusia, in special la nivelul creditelor”, spunea Emmanuel Quidet, seful Camerei de Comert Franco-Ruse, care locuieste de 14 ani in Rusia. Quidet e de parere ca Rusia ar putea ajunge la orizontul anului 2020 a patra putere mondiala ca dimensiune a PIB, in conditiile in care primul loc, in prezent ocupat de Statele Unite, va fi detinut de China. Unul dintre argumentele pentru aceasta ascensiune este reprezentat de piata auto. Cresterea pietei auto din Rusia a inceput in 2003, cand guvernul a adoptat o serie de masuri care au ajutat piata, in special modelele low-cost.

    “Anul trecut, Lada a inregistrat in Rusia vanzari de aproximativ 700.000 de unitati, reprezentand 28% din piata. In acest an, piata ruseasca va ajunge la trei milioane de masini, in conditiile in care densitatea este de 208 de masini la mia de locuitori (una dintre cele mai reduse din Europa – n.red.)”, a declarat Serghei Telikov, directorul companiei de statistica AutoSTAT. Din totalul de aproape 1,5 milioane de masini asamblate anual in Rusia, 57% sunt realizate la uzina AvtoVAZ din Togliatti, marca Lada avand pe piata ruseasca o retea de 450 de dealeri. “In 2012, productia va atinge 1,2 milioane de masini, ceea ce va reprezenta din punct de vedere valoric aproximativ 1% din PIB-ul Rusiei”, a subliniat Telikov.

    Pe primul loc in topul producatorilor va ramane fara indoiala AvtoVAZ, o companie condusa de Boris Alesin din biroul sau de la etajul 24 al turnului Lada, cea mai inalta cladire din Togliatti. Spre deosebire de francezi sau de vest-europeni in general, care chiar si pentru biroul directorului general adopta un stil sobru, in biroul lui Boris Alesin luxul e la el acasa. Iar biroul, cu o suprafata de aproape 60 de metri patrati, avea si rolul de sala de sedinte – desigur, cu o masa rotunda din lemn masiv.

    Alesin nu conduce insa singur cel mai mare producator din Rusia, ci impreuna cu Yann Vincent, alaturi de alti sapte manageri din Franta, care s-au transferat de la Renault odata cu preluarea de catre grupul francez a unei participatii minoritare in cadrul AvtoVAZ. Miscarea Renault se aseamana intr-o anumita masura cu cea pe care grupul francez a facut-o in urma cu zece ani, cand a cumparat fabrica Dacia. Marci cu traditie, Lada si Dacia au fost fondate in urma cu mai bine de 50 de ani, fiind lideri de piata. Numai ca in timp ce la Mioveni toata lumea isi da silinta sa se produca 250.000-300.000 de masini anual, la AvtoVAZ se produc in fiecare an aproape 900.000 de automobile, incepand cu modele Lada din anii ’60 si pana la modele ceva mai moderne, precum Kalina.

    O alta diferenta majora intre Lada si Dacia tine de strategia pe termen lung si de actionariat. Daca la constructorul roman, pana sa vina Renault se fabrica acelasi model ca in urma cu 30 de ani, rusii au cumparat intre timp tehnologie moderna si nu au simtit nevoia sa fie preluati integral de catre vreo companie occidentala, pachetul de actiuni detinut de Renault fiind de 25%. La uzina din Togliatti lucreaza 105.000 de oameni, de peste sase ori mai multi decat la Dacia, iar planul de restructurare a Lada nu include disponibilizarea nici macar a unui singur angajat, in conditiile in care atunci cand Renault a preluat uzina Dacia, a disponibilizat mai mult de jumatate din angajati.

    La ora actuala, salariul mediu brut in cadrul AvtoVAZ este de 19.000 de ruble, echivalentul a 530 de euro, sau 2.000 de lei. Pentru comparatie, salariul mediu la Automobile Dacia este de 1.896 de lei, cu 36% peste salariul mediu din Romania. Productia de automobile in cadrul AvtoVAZ a inceput in urma cu 43 de ani, in colaborare cu Fiat, primul model fiind Fiat 124, asamblat si astazi ca model Lada, spune Boris Alesin. “Nu trebuie ignorat nici faptul ca modelul Lada 128 a fost proiectat in colaborare cu Porsche.

    Dintotdeauna a fost o traditie pentru AvtoVAZ sa colaboreze cu companii straine”, declara Alesin. Ultimele luni au insemnat pentru firma ruseasca eforturi de extindere: a cumparat IjAvto, un producator din Ijevsk (zona de vest a Uralilor) care fabrica masini Kia sub licenta Kia Motors, a inceput negocieri pentru cumpararea unui prim pachet de 25% din capitalul producatorului Azia- Avto din Kazahstan si s-a aliat cu Sollers, parte a grupului siderurgic si minier Severstal, pentru constructia unei fabrici de automobile in Venezuela.

    Astfel de eforturi sunt motivate de faptul ca, la fel ca si in cazul Dacia in ultimii ani, cota de piata a Lada scade in Rusia nu din cauza scaderii volumului vanzarilor, ci pentru ca rusii incep sa prefere tot mai mult marcile straine. In plus, fabrica nu poate produce mai mult de 1 milion de masini anual, pe o piata care creste cu peste 30% anual. “In prezent, criza financiara ne creeaza o singura dificultate – imprumuturile dealerilor Lada din Rusia.

    Acestia nu mai au finantare pentru a putea cumpara de la uzina automobilele”, afirma Alesin. “Pana la 1 octombrie am avut un sistem diferit de vanzari in comparatie cu competitorii nostri. AvtoVAZ a cerut un avans de 100% din partea dealerilor si livram masina in termen de 45 de zile. Acum trebuie sa ne reorientam catre un alt sistem, prin care vom acorda credite dealerilor. Aceasta solutie va necesita resurse financiare si speram sa obtinem un imprumut din partea statului.”

    AvtoVAZ a primit la sfarsitul lunii noiembrie de la banca Vnesekonombank (VEB), controlata de stat, un credit de urgenta de un miliard de dolari, pentru a compensa scaderea vanzarilor din cauza crizei creditelor. Cotidianul Kommersant relata la jumatatea lui octombrie ca uzina avea in stoc 100.000 de masini nevandute, insemnand echivalentul a circa doua luni de productie. Guvernul a aprobat atunci deblocarea a 50 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale statului pentru a ajuta companiile sa-si refinanteze datoriile la creditorii straini, insa AvtoVAZ a fost prima companie care a solicitat fonduri nu pentru refinantarea datoriilor, ci pentru a compensa scaderea vanzarilor, nota Kommersant.

    O alta problema a producatorului rus o reprezinta cheltuielile sociale. Togliatti are aproape un milion de locuitori si multe dintre problemele orasului sunt rezolvate pe baza cheltuielilor AvtoVAZ, inclusiv instalatiile pentru purificarea apei de canalizare, care sunt intretinute de companie. La fel si transportul public, sistemul sanitar, gradinitele si chiar terenurile de sport. Acum se pregateste un program care sa permita transferarea acestor cheltuieli catre oras. “Impreuna cu noii colegi de la Renault vom elabora un program care sa ne permita sa reducem costurile, atat directe, cat si indirecte”, spune Boris Alesin. Presedintele AvtoVAZ a detaliat si structura parteneriatului cu Renault: niciun actionar nu poate detine mai mult de 25% plus o actiune, potrivit acordului dintre actionari, 8% dintre actiuni sunt detinute de angajatii AvtoVAZ, alte 8% sunt tranzactionate la bursa si 11% sunt distribuite populatiei orasului.

    “Renault nu are in obiectiv achizitia tuturor actiunilor companiei. Incercam sa motivam actionarii sa pastreze actiunile pentru a obtine dividende. Putem cumpara foarte usor actiunile tranzactionate la bursa de valori”, a spus Alesin. Dar cea mai mare provocare pentru Lada va veni din lansarea in urmatoarea perioada a primului model care va utiliza platforma Dacia Logan MCV (break), dupa ce producatorul rus a achizitionat recent licenta de la Renault.

    Noul model va fi lansat pe piata in februarie 2011 si va fi comercializat in Rusia si Comunitatea Statelor Independente. In prezent, a explicat Alesin, AvtoVAZ vinde pe piata rusa modelul Lada Kalina, care concureaza pe acelasi segment ca si Renault Logan. Cele doua modele vor ramane in continuare concurente pe piata ruseasca. Un Logan produs in Rusia nu ar fi insa o premiera, de vreme ce Renault asambleaza in cadrul uzinei AvtoFramos de langa Moscova modele Renault Logan, utilizand colectii de componente fabricate de Automobile Dacia la Mioveni.

    In plus, un alt Renault (a treia generatie de Megane Sedan) va sta la baza unui viitor model Lada. “Filozofia noastra in ceea ce priveste innoirea gamei de modele este foarte simpla”, afirma Yann Vincent, directorul operational al companiei, venit de la Renault: in segmentul masinilor ieftine, Lada se va mentine cu modelele actuale – Samara si unul bazat pe un Fiat din anii ‘60. “Suntem constienti ca la un moment dat acestea vor trebui inlocuite, asa ca proiectam un nou model care sa le inlocuiasca si care se va incadra in acelasi segment de pret.”

    Gama urmeaza sa fie completata de modelul bazat pe platforma Logan MCV, modelul compact care va contine multe dintre elementele Megane Sedan si un model cu tractiune integrala. “Avem un model iconic – Lada Niva (in segmentul vehiculelor cu tractiune integrala) – si dorim sa-l imbunatatim, ca sa-i mentinem pozitia pe piata”, a spus Yann Vincent. Cu investitii in modernizare de 2 miliarde de euro, programate pentru urmatorii ani, fabrica Lada are toate premisele pentru a putea beneficia de pe urma anticipatei cresteri a vanzarilor de masini.

  • Tarom si Air France vs. Lufthansa

    "Intrarea TAROM in Sky Team nu a fost intamplatoare”, spune putin misterios Alexandru Dobrescu, directorul pentru Romania al Air France-KLM. Compania franco-olandeza este unul dintre membrii de baza ai aliantei aeriene transnationale Sky Team, iar acoperirea acesteia in Romania era destul de mica, insa odata cu atragerea TAROM se va apropia de o cota de piata de 50%.

    Intrarea TAROM in alianta este prevazuta pentru a doua jumatate a anului viitor, iar managerul Air France-KLM se declara de pe acum pregatit de o colaborare cat mai stransa: “Modul meu de gandire se concentreaza acum la modalitatile prin care sa imi cresc prezenta pe piata din Romania alaturi de partenerul meu TAROM, deoarece in mod sigur vom avea o strategie comuna aici”.

    Alexandru Dobrescu precizeaza ca filozofia aliantei din care face parte este destul de liberala, in sensul ca nu-i constrange pe membri sa renunte la aranjamentele comerciale din afara aliantei, atat timp cat acestea nu intra in contradictie cu interesele Sky Team. Interesele sunt, bineinteles, de consolidare a pozitiei aliantei in fata unui competitor care capata din ce in ce mai multa forta. Dupa ce a achizitionat compania elvetiana Swiss si a ajuns in postura de a prelua Austrian Airlines, grupul german Lufthansa (membru al aliantei aeriene rivale Star Alliance, cea mai mare din lume) lupta umar la umar pentru suprematie in Europa cu Air France- KLM.

    Bineinteles, fiecare piata interna are specificul ei, dar in multe piete – cel putin din estul Europei – achizitia Austrian de catre Lufthansa va schimba ierarhia cotelor de piata, operatorul german urmand a lupta pentru suprematie cu operatorii nationali din tarile respective. In Romania, fuziunea dintre Lufthansa si Austrian va duce la o cota de piata de aproximativ 22% (15% pentru Lufthansa si Swiss plus 7% pentru Austrian), cele doua companii urmand sa aiba impreuna 164 de zboruri saptamanale din Romania, ceea ce inseamna trecerea pe primul loc ca numar de zboruri.

    Lufthansa isi mareste astfel pe piata romaneasca avansul fata de alianta Air France-KLM, care are opt zboruri zilnice (asadar, 56 saptamanale). Se anunta, asadar, un 2009 agitat nu numai din punctul de vedere al conditiilor de criza, dar si al ierarhiilor de piata, incluzand perspectiva deschiderii unor noi destinatii in Romania de catre cele mai importante companii aeriene internationale prezente aici. Alexandru Dobrescu spune ca nu a fost direct interesat in acesti ani si nu este nici acum de deschiderea unor noi destinatii in alte orase din Romania.

    “Principalul motiv pentru care nu am deschis o noua destinatie este ca 80% din viata economica a acestei tari are loc in Bucuresti. Un altul este ca intrarea TAROM in Sky Team nu s-a intamplat peste noapte, iar strategia noastra a tinut cont de acest element.” La baza acestei afirmatii a lui Alexandru Dobrescu sta evidenta ca, urmand sa intre in aceeasi alianta cu TAROM, care are o pozitie de monopol pe cursele interne, intrarea Air France sau a KLM cu zboruri din provincie catre Paris sau Amsterdam ar fi fost inutila. In 2007, Air France-KLM a avut o cota de piata in Romania de 18%, dintre care 9% pentru Air France, iar 9% pentru KLM.

    In 2008, Alexandru Dobrescu vede o mentinere a cotei de piata a Air France, insa o usoara scadere pentru KLM, cu maxim doua procente: “Zborurile sunt atat de pline, incat nu mai pot asimila cresterea – am adus aeronave mai mari, dar Boeing 737-900 este cel mai mare avion pe care il pot aduce”. Situatia de acum pastreaza insa locul al doilea pe piata pentru Air France-KLM (pana la preluarea Austrian de catre Lufthansa): “Cele doua companii au cote bune de piata, pentru ca fiecare are specificul ei: Air France vinde Paris, cea mai cautata destinatie din Romania, iar KLM vinde hub-ul din Amsterdam, unul dintre cele mai bune hub- uri din lume”.

    Deocamdata, Dobrescu este multumit de cresterea de 10% pe care a avut-o Air France- KLM in Romania anul acesta. O considera satisfacatoare din mai multe puncte de vedere: pentru ca a fost in ritm cu piata, dar si pentru ca a fost o crestere organica si nu a avut la baza deschiderea de noi curse sau alte investitii. “Se simte faptul ca am lucrat cu doua echipe. In conditiile in care gradul de incarcare era oricum destul de ridicat, eu am pus aceasta crestere pe seama sinergiilor create intre cele doua companii, deoarece una compenseaza lipsurile celeilalte”, spune managerul Air France-KLM, admitand insa ca o parte din crestere a fost legata pur si simplu de dezvoltarea pietei.

    Pentru 2009, discutia despre crestere este mai rezervata. In primul rand, Dobrescu spune ca in 2009 cresterea pietei de aviatie ar fi incetinit oricum din cauza maturizarii pietei. Dar va avea si criza efectele ei: “Criza se simte, deoarece toate companiile au planuri de reduceri de costuri si vor pune presiune pe transportatorii aerieni sa le ofere preturi mai scazute”. Alexandru Dobrescu spune ca intr- o piata unde deja multi clienti sunt stransi cu usa, este rezonabil sa te mentii unde esti si sa te tii de planul initial in masura posibilitatilor.

    Managerul Air France-KLM crede ca perioada complicata de acum va consolida tendinta consumatorilor de a-si calcula cu mai mare atentie bugetele: “Partea buna este tendinta, slefuita de criza, de crestere a categoriei calatorilor civilizati, care au clar in plan cand si unde merg si ce buget vor folosi. Pana acum cativa ani, era haos; orice calatorie de afaceri sau de placere era un fel de last minute”. Alexandru Dobrescu admite insa ca in acest “haos” a avut loc cea mai mare crestere a pietei aeriene si ca e putin probabil ca ea sa se mai poata repeta, mai ales ca pentru toata piata aeriana europeana, cifrele din toamna acestui an dau cu minus. In asemenea conditii, singura masura de optimism pentru companiile aviatice ramane “o crestere economica a Romaniei la anul – oricat de mica”.

  • Curentul ieftin vine din Ucraina

     

    Cand vorbeste de piata regionala de energie si de ambitiile Romaniei de a gazdui bursa regionala sau de a fi principalul exportator regional, alaturi de Bulgaria, Nicolae Opris, presedintele Agentiei Nationale pentru Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), nu arata nicio urma de ingrijorare.
     
    Se bazeaza pe faptul ca proiectele deja semnate – majoritatea bazate pe energie nucleara si pe tehnologii pe gaz avansate – vor asigura cantitati suficiente pentru ca aceste planuri sa devina realitate. Singurul nor din discutia despre ambitiile regionale apare atunci cand este rostit prima data cuvantul “Ucraina”. Energia produsa in Ucraina nu face parte deocamdata din mixul regional de energie datorita faptului ca Ucraina nu este parte din sistemul european Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE).
     
    “Daca Ucraina va fi admisa in UCTE, va avea un cuvant greu de spus in regiune si speram ca furnizorii romani sa nu fie scosi din piata odata cu intrarea Ucrainei”, spune presedintele ANRE, care considera ca intrarea Ucrainei in UCTE e doar o chestiune de timp – “ar putea intra si maine daca cineva va avea nevoie de ea”.
     
    Ucraina inca nu a intrat in UCTE, dar din noiembrie 2004 exista posibilitatea transportului energiei in Romania prin reteaua Burshtyn Energy Island (BEI). Dincolo de aceasta posibilitate, redusa din punctul de vedere al capacitatii, o serie de oameni de afaceri influenti au inceput de niste ani importul de energie ucraineana in Europa. Au inceput cu Slovacia – in aceasta tara fiind si infiintata Korlea Invest, furnizorul regional care a intrat si in Romania in 2005.
     
    S-ar putea spune ca a intrat in forta sau cel putin cu destula forta incat sa sustina afirmatia lui Nicolae Opris referitoare la capacitatea energiei ucrainene de a vorbi de la sine pe o piata noua.
     
    In prima sa discutie cu presa din Romania, cu revista BUSINESS Magazin, Marianna Zelemova, directorul general al Korlea Invest Romania, admite ca pretul energiei pe care Korlea o importa este competitiv, dar chiar si in aceste conditii cifra de afaceri de 12 milioane de euro din primul an de operare efectiva in Romania (2006) a fost relativ greu de realizat: “A fost destul de dificil de intrat pe piata din Romania, deoarece aici era deja concurenta – piata se deschisese deja cu cativa ani in urma si erau deja companii puternice care dominau piata”. Marianna Zelemova da ca exemplu nume precum Energy Holding, care au avut un avans important: “Energy Holding este de admirat pentru ca a inceput sa lucreze cu clientii eligibili imediat ce piata a inceput sa se liberalizeze, cam in aceeasi perioada in care Korlea abia incepea operatiunile in Slovacia”. 
     
    De fapt, existenta unor companii precum Energy Holding – care lucrau direct cu clienti eligibili – a insemnat pentru Korlea un motiv in plus sa considere piata romaneasca una interesanta. Aceste companii au nevoie sa cumpere de undeva energie la un pret cat mai bun, acesta fiind si motivul scandalurilor mediatice despre “baietii destepti” si achizitiile lor de energie ieftina de la Hidroelectrica.
     
    Korlea nu lucreaza in Romania pe piata en-detail (asadar, nu vinde direct clientilor eligibili), ci vinde energie doar pe piata en-gros (sau wholesale) catre furnizorii care o vand la randul lor en-detail. Pe piata din Romania a intrat, asadar, in concurenta cu producatorii de energie, precum Hidroelectrica sau complexele energetice din Oltenia, dar si cu alti furnizori wholesale precum Atel Energy, CEZ Trade, E.ON Energy, Grivco si altii, cu multi dintre ei avand relatii de afaceri si in alte tari din estul Europei.
     
    Dupa ce a tatonat piata in 2005, Korlea a inceput importul de energie din Ucraina in 2006, cand au inceput si contractarile cu furnizorii locali. “Strategia noastra pe Romania a fost sa lucram cu parteneri carora sa le vindem energie en-gros si nu sa avem clienti eligibili in Romania”, spune Marianna Zelemova.
     
    Romania este una dintre putinele tari din sfera Korlea in care compania nu lucreaza cu clienti eligibili: in Ungaria, Korlea furnizeaza energie catre clienti mari precum Audi sau Dunafer, in Polonia livreaza energie catre Huta Stali Czestochowaade (industria otelului), in Slovacia lucreaza cu Volkswagen si Samsung, astfel incat 40% din portofoliul total al Korlea este format din clienti eligibili. “Daca am gasi si in Romania clienti eligibili interesanti, suntem flexibili si deschisi, dar deocamdata in Romania avem strategia de wholesale”, spune Marianna Zelemova.