BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Retrospectiva anului economic 2012, FARMA & SERVICII MEDICALE – Unde sunt plusurile de altădată?

    “Reducerea creşterii pieţei în lei comparativ cu ultimii ani, dublată de creşterea moderată în volum şi zile de tratament, arată încă o dată paradoxul în care se găseşte România în privinţa asistenţei cu medicamente: consumă pe datorie mai mult decât resursele alocate, dar mult sub nevoile de sănătate reale”, spune Petru Crăciun, directorul general al Cegedim România. Crăciun anticipează că temperarea dezechilibrului bugetar prin suprataxarea companiilor producătoare va continua însă să agraveze problemele privind disponibilitatea şi accesibilitatea multor medicamente. Astfel, dacă 2012 va încheia cu o creştere cu 9,3% în lei, în condiţiile sprijinului “aproape necondiţionat” din partea producătorilor, prognoza pentru 2013 este modestă, de creştere cu doar 1,4% în lei, ceea ce în condiţiile uşoarei deteriorări a ratelor de schimb ar însemna o scădere de 1,3% în euro şi de 1,7% în dolari”. Prin comparaţie, valoarea pieţei farma în 2011 a fost de 2,55 miliarde de euro, un plus de 11,5% faţă de anul precedent.

    PIAŢA SERVICIILOR MEDICALE PRIVATE, una dintre cele mai dinamice în ultimii ani, a înregistrat o ascensiune de doar 2-3% în 2012, potrivit datelor puse la dispoziţie de companii în luna decembrie. Valoarea pieţei este estimată la 400 de milioane de euro, jumătate din venituri fiind realizate de primii zece jucători. “Este probabil pentru prima dată în ultimii ani când criza financiară şi-a pus amprenta şi asupra sectorului medical privat”, spune Mihai Marcu, preşedintele CA al MedLife, operatorul numărul unu în piaţă după cifra de afaceri. În viziunea sa, explicaţiile se leagă de puterea de cumpărare în scădere a românilor, dar şi de faptul că boom-ul investiţiilor de anii trecuţi în unităţi noi sau retehnologizare s-a temperat, iar piaţa în sine a stagnat. Comparativ cu 2011, când laboratoarele reprezentau cel mai dinamic segment pe zona de retail, anul acesta laboratoarele au înregistrat creşteri mai modeste pe fondul scăderii numărului de analize procesate per pacient.

  • Retrospectiva anului economic 2012, AGRICULTURĂ – Vedeta devenită cenuşăreasă

    Pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile producţia totală de cereale a coborât în acest an cu 40% la 11,5 mil. euro, aceasta fiind şi cea mai mare scădere de recoltă dintre toate ţările din UE. Primele estimări arată că din pricina agriculturii din economie au dispărut în acest an între 1,5 şi 2 mld. euro. Iar impactul secetei este chiar mai mare dacă luăm în calcul că efectele recoltelor mai mici de cereale se propagă şi în industrii conexe precum cea a cărnii, laptelui sau în panificaţie.

    Declinul abrupt din agricultură a apărut şi în condiţiile în care femierii români nu au niciun scut real în faţa secetei, numai 1,5% din terenurile arabile locale fiind irigate. Cei mai afectaţi au fost fermierii mici, care nu dispun de spaţii de depozitare şi nici fonduri suficiente pentru a investi în fertilizatori sau pesticide. Printre puţinii fermieri care au reuşit să îşi ţină încasările pe linia de plutire au fost cei care au instalate sisteme de irigaţii, dar şi cei care şi-au rostogolit stocurile din anul anterior speculând astfel creşterea accelerată a preţurilor pentru principalele materii prime agricole.

    “Veniturile din acest an vor rămâne la nivelul anului trecut pentru că am câştigat din majorarea preţurilor. Am irigat întreaga suprafaţă de 3.600 ha, dar tot am avut la porumb o scădere de o treime a productivităţii, ajungând la 8,5 tone/ha”, explică Viorel Nica, proprietarul Agrichim Feteşti, un business cu afaceri estimate la 6 milioane de euro în acest an.

    REZULTATELE FERMIERULUI sunt mult peste performanţa la nivel de economie având în vedere că media de productivitate pentru porumb s-a ridicat la numai 2 tone/hectar. Acest declin s-a tradus printr-un minus de 60%, astfel că întreaga recoltă locală de porumb a ajuns la 4,7 mil. tone. Dezastrul culturilor de porumb a fost depăşit doar de rezultatele recoltei de rapiţă, care a coborât cu aproape 80%, la sub 100.000 tone. Practic, câteva săptămâni de secetă au evaporat o piaţă ce ar fi adus în mod normal rulaje de 300-350 mil. euro.

    Deşi cu minusuri de producţie cuprinse între 20% şi 30%, grâul şi porumbul au fost un veritabil sprijin pentru fermieri, graţie creşterilor de preţuri care au compensat scăderile în volum ale recoltelor. Cotaţia grâului a avansat treptat pe parcursul anului ajungând la vârful de 1.100 lei/tonă, cu 60% peste nivelul din 2011. Într-un ton similar, preţurile de vânzare ale florii-soarelui au avansat cu 40% la 2.100 lei/tonă.

  • Retrospectiva anului economic 2012, TURISM – A fost bine pentru c-a fost rău

    După ce în 2011 mai mult de două treimi din hotelurile româneşti au fost goale, hotelierii au redus masiv preţurile. Mai ales cei din oraşe, unde criza afectase drastic traficul de business. România a devenit mai atractivă pentru străini, care vin aici nu pentru frumuseţea peisajului sau unicitatea lui, cum ar spune specialiştii în marketing, ci pentru preţurile mici. Iar dacă nu găsesc tarife mici, nu vin decât dacă sunt nevoiţi. Aşa se face că gigantul Thomas Cook Neckermann a reînceput din această vară să aducă străini pe litoral şi a reuşit să convingă să facă vacanţele la noi aproape 6.000 de turişti.

    Nu acelaşi succes l-a avut TUI, care de câţiva ani primeşte bani de la statul român pentru promovarea litoralului în cataloagele sale, dar nu reuşeşte să aducă mai mult de câteva sute de germani pe sezon. Şi deşi turismul românesc a primit o lovitură de imagine pentru că din această toamnă TUI a decis să scoată România din cataloagele sale, bugetul ministerului nu respiră uşurat. Oficialii ministerului vor să plătească în continuare TUI o aşa-numită taxă de marketing, motivând că turoperatorul german ne va promova online.

    Cu toate preţurile mari din staţiunile de la Marea Neagră, litoralul românesc a fost în acest an mai plin ca oricând. Alegerile locale au ţinut bugetarii şi mulţi corporatişti aproape de casă. Scăderea puterii de cumpărare i-a făcut şi ea pe mulţi să renunţe să mai plece în străinătate şi să-şi facă vacanţa pe plan intern. Peste toate acestea, şi vremea frumoasă din vară a ajutat ca sezonul estival la mare să fie un succes. Cum au reacţionat hotelierii români la aceasta este uşor de bănuit. Vor mări tarifele anul viitor.

    Cu acelaşi succes l-a avut muntele. Lipsa agrementului, investiţiile izolate şi preţurile mari i-au ţinut pe turişti departe de munte în timpul săptămânii, iar cozile de maşini au urcat către Valea Prahovei doar în week-end-uri. În timpul săptămânii Valea Prahovei s-a transformat într-o vale a plângerii. Însă hotelierii vor da lovitura de Revelion, pentru că dorinţa multor români cu bani de a fi văzuţi în Predeal, Sinaia sau Poiana Braşov a dus la creşterea tarifelor, ajungând astfel ca de revelion cinci zile să coste şi 700-1.000 de euro, mai mult decât la Paris, Madrid, Viena, Praga sau Budapesta.
    În tot timpul acesta, cel mai insignifiant rol l-a avut, ca în fiecare an, ministerul care se ocupă, printre altele, şi de turism. A fost atât de pasiv încât, dacă tot nu promovează mitul Dracula, atât de cerut de străini, măcar să încerce să atragă străinii cu o altă legendă, care i se potriveşte ministerului ca o mănuşă: Mioriţa.

  • Retrospectiva anului economic 2012, BURSA – Indicii pe plus, încrederea pe minus

    Cu două săptămâni înainte de închiderea anului, principalii indici ai Bursei de Valori Bucureşti sunt pe plus. BET, principala referinţă pentru că reflectă evoluţia celor mai lichide zece companii, afişează un plus de 11% de la începutul anului, iar indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a crescut cu aproape 30%, susţinut de achiziţiile făcute de investitori după ridicarea pragului de deţinere de la 1% la 5% din capitalul SIF-urilor. Mai mult, acţiuni ale companiilor mari şi lichide precum Fondul Proprietatea, Petrom şi cele cinci SIF-uri au crescut cu 20-40%, şi au răsplătit investitorii cu dividende consistente. Anul trecut, indicele BET a pierdut 17,6%, iar indicele BET-FI s-a corectat cu 12%, din cauza turbulenţelor din zona euro.

    Pe de altă parte, în 2012, valoare medie a tranzacţiilor zilnice (lichiditatea) a scăzut cu 23% până la 30 milioane de lei, plasând piaţa locală pe ultimele locuri în regiune. Deşi unii investitori au ieşit mai bogaţi din 2012, piaţa de capital a ieşit mai săracă. Combinatul de îngrăşăminte chimice Azomureş, a treia companie după capitalizare, a ieşit de la tranzacţionare după ce a fost preluată de grupul elveţian Ameropa. Acţiunile Azomureş au fost cele mai performante titluri de pe bursa românească de la înfiinţarea acesteia, multiplicând banii investitorilor de la sfârşitul anului 1998 de 187 de ori. A urmat apoi intrarea în insolvenţă a producătorului Hidroelectrica, programat iniţial pentru listare în 2012. Amânate au fost şi listările Romgaz, Nuclearelectrica şi Tarom şi oferta secundară de acţiuni de la Transgaz. Doi dintre cei mai mari brokeri, ING şi UniCredit, şi-au închis operaţiunile pe piaţa locală.

  • Retrospectiva anului economic 2012, ENERGIE – Un an cu de toate

    NICIUN MANAGER PRIVAT nu a fost adus la conducerea vreunei mari companii de stat, niciun investitor nu a venit să se intereseze de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau de hidrocentrala de un miliard de euro Tarniţa-Lăpuşteşti, nicio listare pe bursă din toate cele anunţate nu a avut loc. Anul 2012 părea a fi doar un alt an din energie în care mai nimic nu avea să se întâmple, cel puţin pe partea în care administrator este statul român. Şi totuşi, vara anului a adus o veste care a zguduit întregul mediu de business, Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, cerându-şi singură insolvenţa pe 15 iunie. Cinci zile mai târziu producătorul de energie chiar intra în insolvenţă, luându-i prin surprindere pe bacherii care au creditat compania fără a lua vreodată în calcul o astfel de posibilitate, pe furnizorii de servicii, pe toţi cei care aveau vreun contract cu această firmă cu afaceri de peste 700 mil. euro. Odată cu intrarea în insolvenţă, 6 din cele zece mari contracte directe de vânzare a energiei au fost denunţate, în prezent energia hidro fiind vândută în mod direct numai către Alro, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica. Euro P.E.C., EFT AG, EFT România (Energy Financing Team), Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie şi la final Energy Holding au fost rând pe rând decuplate după ce numai în perioada 2006 – 31 mai 2012 au provocat o pierdere de circa 3 mld. lei (circa 700 mil. euro). Potrivit calculelor ZF, în total, de la semnarea acestor contracte, în anii 2003-2004, pierderile ar putea fi de circa 1,5 mld. euro. Conform celor mai recente informaţii disponibile, Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă anul viitor.

    IN CEEA CE PRIVEŞTE ÎNSĂ PARTEA DE PROIECTE PRIVATE, lucrurile s-au mişcat mult mai bine. În vara acestui an, Petrom, cea mai mare companie din România, a finalizat prima centrală pe gaze făcută în ultimii 20 de ani pe plan local. Proiectul de 860 de MW, care este mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, a necesitat investiţii de 530 mil. euro. Cu acest proiect, Petrom a intrat în liga mare a producătorilor de energie, cu o cotă de piaţă de 8-9%. În noiembrie, cehii de la CEZ au finalizat parcul eolian Fântânele-Cogealeac, România devenind ţara cu cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa. În total cehii au montat 240 de turbine eoliene pe raza celor două comune după o investiţie de 1,1 mld. euro. Energia eoliană a atras anul acesta, potrivit celor mai recente date, peste 1,4 mld. euro, iar până la finalul anului suma ar putea ajunge la 2 mld. euro. 2012 devine astfel cel mai bun an din ultimii 22 în ceea ce priveşte investiţiile în noi unităţi de producere a energiei electrice, majoritatea proiectelor puse în funcţiune fiind realizate de investitori străini.

    În domeniul petrolului şi al gazelor naturale ştirea anului a fost identificarea de către Petrom şi ExxonMobil, prin intermediul primei sonde făcute la mare adâncime în Marea Neagră, Domino – 1, a unei acumulări de gaze de circa 84 de miliarde de metri cubi.

  • Retrospectiva anului economic 2012, FINANŢE-BĂNCI – Se putea şi mai rău

    Noul sistem de raportare contabilă a ameliorat însă situaţia activului bilanţier net, care după primele şase luni crescuse cu 3,1% faţă de finele lui 2011, la 371 mld. lei. În acelaşi timp, la jumătatea anului, 18 bănci erau pe profit, 23 pe pierdere, creditele clasificate ca pierdere crescuseră la 16,76% din total faţă de 14,33% la sfârşitul anului precedent, iar situaţia restanţelor din toamna lui 2012 arăta că lucrurile s-au înrăutăţit în continuare.

    Dincolo de cifre, anul ce se încheie a fost mult mai blând decât se aşteptau toţi observatorii care preziceau restructurări drastice şi schimbări semnificative în peisajul bancar. Este adevărat, opt bănci şi-au înlocuit fie doar directorul executiv, fie şi echipele de conducere (BCR, BRD, ING, Bancpost, Volksbank, RBS, Garanti Bank, Italo-Romena), în unele cazuri fiind vorba de executivi care îi înlocuiesc pe precedenţii după doar unu-doi ani de mandat, ceea ce ilustrează tensiunile dintr-un sistem ce trebuie să facă faţă simultan problemelor din economia românească şi cerinţelor acţionarilor, mai ales acolo unde acţionarii provin din ţări grevate de criza datoriilor. Temuta dezintermediere brutală n-a avut însă loc, atâta vreme cât băncile occidentale şi-au redus expunerea în România cu 7% după primele şase luni, la 19 mld. euro. Nici eforturile de consolidare din Europa n-au afectat semnificativ configuraţia sistemului: după ce fuziunea grupurilor elene EFG cu Alpha, care ar fi atras la noi fuziunea între Bancpost şi Alpha Bank, a eşuat, singurele mişcări din piaţă au fost vânzarea din aprilie către fondul american PineBridge a MKB Romexterra, parte a grupului ungar MKB, preluarea Emporiki România sub umbrela acţionarului Crédit Agricole, în iunie, şi preluarea activelor ATEBank de către Piraeus. Prima fuziune bancară din România a fost anunţată abia în octombrie, când grupul Intesa Sanpaolo a finalizat fuziunea subsidiarelor bancare din România, respectiv Intesa Sanpaolo Bank şi CR Firenze. Schimbări de strategie şi poziţionare însă au avut loc, fie ca efect al deciziilor de restructurare ale grupurilor-mamă (RBS şi Citibank au decis să-şi restructureze operaţiunile de retail, concentrându-se pe segmentul corporate), fie ca efect al mediului economic din România (BCR şi ING au renunţat la creditul în valută pentru populaţie, iar exemplul lor ar putea fi urmat şi de alte bănci, în condiţiile în care va fi creat un nou cadru instituţional pentru promovarea finanţărilor în lei, perspectivă anunţată în noiembrie de BNR).

    PENTRU PIAŢA DE ASIGURĂRI, 2012 a fost un an de stabilizare, după trei ani de scădere: după primele nouă luni, afacerile celor mai mari zece companii din industria asigurărilor au stagnat la 5 mld. lei (circa 1,13 mld. euro), având în vedere că jumătate din jucătorii de top au reuşit să-şi crească vânzările faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cele cinci companii cu afaceri în creştere (Euroins, Uniqa, Groupama, Allianz-Ţiriac, BCR Viaţă) au raportat prime cu o valoare cumulată de 2,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere cu 16% faţă de subscrierile din aceeaşi perioadă a anului 2011. Celelalte cinci companii au avut afaceri în scădere cu 11%, până la 2,8 miliarde de lei. La nivelul supravegherii pieţei, decizia anului a fost şi cea dintâi anunţată de guvern după alegerile din 9 decembrie: desfiinţarea autorităţilor de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR, astfel încât atribuţiile şi tot personalul CNVM, CSA şi CSSPP vor fi preluate până cel târziu în luna martie a anului viitor de către o nouă instituţie – Autoritatea de Supraveghere Financiară.

  • World Travel Market 2012 – o lume care se mişcă. Tendinţele industriei turismului în 2013

    ROXANA BĂLCESCU (CO-PROPRIETAR AL AGENŢIEI DE TURISM ŞI EVENIMENTE CMB TRAVEL)

    O să încep cu Londra. World Travel Market se desfăşoară la Londra, un oraş întotdeauna surprinzător, care, cel puţin pe mine, mă copleşeşte prin frumuseţe, maiestuozitate, atmosfera incredibil de vie, cosmopolită şi incitantă.Târgul se află într-un Centru expoziţional impresionant ca dimensiuni, situat în cartierul Docklands, pe malul fluviului Tamisa. Este incredibil cum se pregătesc londonezii pentru WTM. Afluxul de oameni din întreaga lume care participă la târg determină autorităţile să suplimenteze toate mijloacele de transport, în special garniturile de metrou. Mii şi mii de vizitatori care alături de localnici se scurg pe lângă tine relaxaţi şi bine îmbrăcaţi. În staţiile de metrou personalul este amabil şi îţi dă indicaţii despre cum să ajungi la târg, într-un cuvânt o organizare şi o mobilizare exemplare.

    Ca tot pasul eşti bombardat cu reclame ale evenimentului, în staţiile de metrou, pe maşinile de transport, la televizor şi la radio.Este incredibil câţi bani sunt investiţi în această promovare. Remarcabil este faptul că nu doar evenimentul în sine este promovat, ci, la rândul lor, ţările din întreaga lume încearcă să se promoveze ca destinaţie turistică, aşa încât peste tot te izbeşti de câte o invitaţie tentantă pentru a vizita o anumită ţară.

    Centrul expoziţional este extrem de compact, în sensul organizării locului, împărţit în hale unde practic toate ţările din lume vin care mai de care să-şi prezinte oferta turistică. Este un “must” să fii prezent la WTM. Profesionişti din întreaga lume, agenţii de turism, tour operatori, oficii de turism, transportatori aerieni şi tereştri, toţi participă la acest show. Este într-adevăr un spectacol în sine să vezi standurile elegante, în culori vii, materialele turistice, cataloagele celor care vin să expună ce au mai frumos de oferit în materie de turism.

    După această modestă introducere în atmosfera târgului, încerc acum să vă împărtăşesc cât mai direct şi concis ultimele noutăţi şi implicit noile trenduri care se prefigurează pentru 2013.
    Se pare că un trend ascendent îl vor avea ţările emergente, în special cele constituite în aşa-numitul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), urmate de ţările din grupul SLIMMA (Sri Lanka, Indonezia, Malaiezia, Mexic şi Argentina).O a treia preferinţă de călătorii în opţiunile de promovare ale operatorilor în turism din întrega lume o constituie ţările din aşa-numitul grup TUSCKNS (Thailanda, Emiratele Arabe Unite, Chile, Corea de Sud, Kenia, Nigeria şi Singapore).

    Trăsătură importantă pentru perioada 2013-2016 este faptul că ţări cu un oarecare grad de risc în materie de siguranţă a călătoriilor vor avea totuşi o creştere pe turism semnificativă. Aşa se face că Myanmar, Coreea de Nord, Cuba şi Libia, ţări care până acum se aflau pe “lista neagră a turismului”, vor avea un trend crescător în noile preferinţe ale turiştilor din întreaga lume.
    Ţări precum Nigeria, Botswana, Ghana sau regiuni ca Zanzibar câştigă teren în faţa altor destinaţii, în special datorită noutăţii ca ofertă turistică.

    Pentru perioada următoare vacanţele “green” şi “eco”, în mijlocul naturii şi cu cât mai puţine interferenţe ale stilului occidental de turism, vor câştiga teren în faţa altor destinaţii clasice, astfel că ţări ca Nigeria şi Botswana, care la o primă cercetare nu m-au impresionat prea mult, la o mai atentă reevaluare m-au făcut şi pe mine să le reconsider ca posibile destinaţii turistice cu potenţial.
    Un fapt interesant pe care recunosc că acum l-am aflat este acela că industria de film din India, celebrul “Bollywood”, s-a mutat practic în Nigeria, astfel încât în acest moment Nigeria produce cele mai multe filme de pe planetă.

    Acest surprinzător “Nollywood” a dus la o dezvoltare regională pe continentul african, făcând ca lanţuri de hoteluri importante, precum Radisson Blu, Four Points by Sheraton, Ibis, Hilton, Accor şi Intercontinental să-şi deschidă din ce în ce mai multe unităţi în regiune, în special în oraşul Lagos, fosta capitală a Nigeriei.

  • Are 31 de ani şi administrează în România un hotel, spaţii de birouri, galerii comerciale de lux, restaurante, cazinou şi sală de fitness

    DOUĂ TREIMI DIN NEURONII UNEI CARACATIŢE SE AFLĂ ÎN BRAŢE, tocmai pentru ca aceste cefalopode să poată să-şi coordoneze eficient mişcarea şi deciziile şi pentru ca în orice moment un braţ să ştie ce face celălalt, iar comanda să nu fie îndeplinită aleatoriu, ci în mod precis, tocmai de braţul care trebuie să îndeplinească sarcina. Pentru creierul uman, conceptul de multitasking sau îndeplinirea mai multor sarcini simultan e ceva mai greoi. “Creierul e construit să funcţioneze optim pentru înde-plinirea unei singure sarcini. E foarte greu să monitorizezi mai mult de un lucru, dacă nu e ceva semiautomat, cum ar fi mersul”, spunea cercetătorul Eyal Ophir, în cadrul unei conferinţe a univesităţii Stanford, organizată la Palo Alto, California. Provocările se leagă de filtrarea informaţiilor puţin relevante şi, mai ales, de capacitatea de a trece eficient de la o sarcină la alta. Principiul e valabil şi în business, doar că într-un astfel de caz fiecare decizie o influenţează pe alta, iar întreaga afacere depinde, per total, de fiecare din cele care o compun.
    Gregor Aufhauser are 30 de ani şi conduce complexul The Grand din aprilie 2010. După ce a studiat administrarea afacerilor şi ingineria construcţiilor la Viena, a început să lucreze pentru grupul austriac Strabag în 2008, unde s-a ocupat de managementul afacerilor din real-estate din România şi Bulgaria.

    El explică venirea sa în România ca urmare a deciziei austriecilor – care au deţinut încă de la început complexul cunoscut publicului larg mai ales datorită hotelului J.W. Marriott din Capitală – de a conduce businessul, gestionat până atunci de acţionarii minoritari. “Mediul de afaceri s-a schimbat, era mai greu să faci afaceri, presiunea creştea, ceea e bine, dar până la un anumit punct”, spune Aufhauser. Venise vremea în care nu toţi supravieţuiau, iar proprietarii Strabag au decis să delege un manager care să aibă grijă ca anii în care scăderea “considerabilă, de două cifre” să nu se mai repete. Anul 2011 avea să aducă primele rezultate, o creştere a profitului similară procentual scăderii din trecut. “Ne-am uitat ce avem în clădire: un hotel cu 402 camere, şase resturante şi baruri, multe săli de conferinţe (gestionate de J.W. Marriott şi care generează cea mai mare parte din profit – n.red.), apoi galeria comercială de lux de la parter şi am vrut să vedem de unde vin banii”, spune managerul.

    Complexul e format din spaţiile de birouri, zona de shopping, hotel, trei restaurante, o cafenea, o grădină de vară, săli de evenimente, un club de sănătate cu saloane de înfrumuseţare şi parcare. “Este un complex unic în România şi cred că şi în Europa. Nu găseşti aşa ceva uşor. În Berlin, Milano, Londra şi Viena, ai strada şi magazinele. Atât”, spune managerul, explicând că şi la nivel de management, The Grand e organizat în diviziile J.W. Marriott, World Class şi cea non-hotelieră formată din spaţiile de birouri, galeria comercială de lux, parcarea şi cazinoul. Un aspect interesant e cel al brandurilor de lux care au ales să vină în România în cadrul complexului şi nu stradal sau în malluri aşa cum se întâmplă în restul oraşelor europene. The Grand Avenue, aleea comercială de 5.000 de metri pătraţi, cuprinde magazine precum Roberto Cavalli, Louis Vuitton, Valentino, Alfred Dunhill, Bang & Olufsen, Ermanno Scervino, Escada, Rolex şi altele.

  • De ce este 2013 cel mai prost an pentru a-ţi schimba jobul

    EXISTĂ TREI TENDINŢE MAJORE CARE VOR AFECTA SECTORUL RESURSELOR UMANE ÎN 2013: eficientizarea şi productivitatea internă, dezvoltarea businessului şi creşterea competitivităţii companiei pe piaţă şi managementul schimbării, este de părere Sorin Faur, HR coordinator în cadrul firmei de consultanţă fiscală şi audit BDO Balkans.

    “Pentru HR va fi mult de muncă în zona eficientizării şi a productivităţii interne, deoarece, indiferent de performanţa realizată, climatul general de instabilitate obligă în continuare firmele să monitorizeze atent costurile şi respectiv să fie preocupate de creşterea productivităţii muncii: cu toţii vor dori mai mult şi mai ieftin!”, explică Faur. El spune că, pentru departamentul de resurse umane, această direcţie se traduce în proiecte de managementul performanţei, în proiecte orientate către creşterea motivaţiei şi a loailităţii angajaţilor, şi în tăiere de costuri acolo unde se mai poate.
    Cu câteva excepţii, majoritatea companiilor s-au confruntat cu o scădere a bazei de clienţi sau a tarifelor practicate pentru aceleaşi produse sau servicii, ceea ce a condus la o bătălie pe clienţi mai acerbă ca niciodată, pentru bani mai puţini, care sunt încasaţi mai târziu.

    “Pentru a-şi asigura baza de clienţi, companiile vor fi nevoite să îşi amplifice eforturile de business development şi de marketing, vor fi nevoite să îşi întărească relaţia cu clienţii şi să îi loializeze şi mai mult, respectiv vor fi nevoite să ofere servicii sau produse de calitate superioară la acelaşi preţ. Toate companiile vor încerca diverse soluţii în această direcţie în condiţiile în care a nu face nimic este sinucidere curată!”, mai spune Sorin Faur. El adaugă faptul că toate aceste proiecte presupun implicarea activă a departamentului de resurse umane, prin implementarea unor scheme noi de bonusare menite să impulsioneze vânzările, prin dezvoltarea de noi produse şi servicii sau prin derularea unor programe de managementul performanţei.

    În ceea ce priveşte aşa-numitul proces de «change management», Sorin Faur spune că «schimbarea de dragul schimbării este o prostie, iar schimbarea fără strategie este o greşeală». De ce? Deoarece pentru a produce rezultate este nevoie ca schimbarea să fie gestionată şi orientată strategic. De asemenea, trebuie ţinut cont de faptul că, de principiu, schimbarea generează rezistenţă la schimbare, iar această rezistenţă trebuie abordată din timp.

    NU ESTE DE AJUNS SĂ PROPUI O SCHIMBARE, ESTE NECESAR SĂ O «VINZI» INTERN, iar HR-ul «va fi în tranşee» prezentând oamenilor beneficiile schimbării şi încercând să îi motiveze să contribuie la schimbare deoarece întotdeauna există cineva care pierde. De exemplu, un program de managementul performanţei prin care se construiesc indicatorii de performanţă pentru diverse posturi sau activităţi poate crea multă anxietate celor care preferă să stea degeaba sau care se tem că alţii le-o iau înainte şi se vor opune unui astfel de proiect”, mai spune Sorin Faur de la BDO.

    Totuşi, o parte din angajatori sunt mai optimişti privind previziunile de angajare pentru cei care îşi vor căuta un nou loc de muncă în primele trei luni ale anului viitor, mai ales dacă vor să se angajeze în retail, care a avut o dinamică foarte bună din 2008 până în prezent, potrivit lui Valentin Petrof, country manager al grupului cu activităţi în domeniul resurselor umane ManpowerGroup România.

  • Explozia Radler. Cât au câştigat berarii din băuturile cu lămâie

    500% este procentul cu care au crescut vânzările de bere radler Oettinger, pe care Stuff Distribu-tion International o importă de cinci ani. “Mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler”, spune Ovidiu Negrea, director comercial al companiei pe care a fondat-o în urmă cu circa 12 ani împreună cu alţi trei prieteni, având capital de pornire 18.000 de dolari.

    “Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5 grade cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu alcoolemie de 2,5%”, explică el. De la bun început au ales să nu se lupte pe terenul ocupat de multinaţionale şi s-au gândit să-şi alcă-tuiască portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă. Deşi preferinţa clară a românilor, conform datelor oficiale, se îndreaptă spre berea blondă la PET, Stuff pune pe rafturile magazinelor şi pe tejghelele barurilor beri bio, cu sau fără alcool, pils, weiss, hefe-weiss, hefe-weiss dunkel, şampanizate, pentru diabetici sau cu arome dintre cele mai surprinzătoare – de la tequila şi până la mojito.

    Deşi 2012 poate fi numit pentru berari “anul radler sau al berilor cu arome”, Stuff avea deja în ofertă de cinci ani acest sortiment. Că multinaţionalele nu sunt totdeauna cel mai mare rău o dovedeşte chiar creşterea de 500% pe care a bifat-o anul acesta Oettinger radler, în condiţiile în care rezultatele companiei pentru întregul an ar urma să fie cu 4-5% mai mari decât anul trecut. O creştere cu un procent de trei cifre este imposibil de realizat fără să fi intrat în siajul vânzărilor multinaţionalelor care au forţa să împingă un produs fix sub nasul consumatorilor.

    După un început de an în care din pricina ninsorilor şi a viscolului vânzările au scăzut mai mult decât s-au aşteptat producători şi retaileri deopotrivă, vremea nu le-a mai dat emoţii berarilor. Dimpotrivă, căldura a început devreme, perioadele de caniculă au fost lungi, iar vânzările de bere au crescut, îmboldite de campanii de promovare agresive. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins.

    Deşi nu a dat detalii despre vânzările efective de Ciuc Radler, Onno Rombouts, managing director al Heineken România, spune că produsul a fost primit cu “entuziasm” şi că “până în prezent suntem mulţumiţi de rezultate”. Tot el spune că pentru lansarea variantei Ciuc Radler “am fost inspiraţi de tradiţionala băutură germană”. Una peste alta, afacerile producătorului de bere au crescut cu 11,8% în primele şase luni ale lui 2012 comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la nivelul de 544 milioane de lei.

    În ce priveşte profitabilitatea, mai mică decât cea prognozată, Onno Rombouts spune că nu sunt semne de îngrijorare. Două sunt motivele invocate pentru scăderea profitului olandezilor în România de CEO-ul numit în acest an la conducerea operaţiunilor locale ale Heineken: investiţiile în consolidarea brandurilor şi creşterea preţului la materiile prime destinate ambalajelor.
    Fără să precizeze valoarea exactă, Rombouts susţine că sume de ordinul milioanelor de euro s-au îndreptat către promovarea produselor din portofoliu, dar şi a celor nou apărute, pe lângă Ciuc Radler mai fiind lansată anul acesta şi Silva Original, în martie.