BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Şefii, mai preocupaţi de propria instruire şi mai puţin de cea a angajaţilor

    TERMINĂM ANUL CU O CIFRĂ DE AFACERI ÎN SCĂDERE CU 15%, cauzată în mare parte de restrângerile de buget alocate de companii programelor de dezvoltare, dar şi de condiţiile economice care au pus pe pauză câteva proiecte importante”, spune Diana Rosetka, general manager în cadrul firmei Achieve Global, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de training, cu afaceri de 1,1 milioane de euro în 2012.

    Într-o notă uşor optimistă a încheiat anul firma Interact, care nu a sesizat diferenţe notabile ale veniturilor, estimând pentru 2012 o cifră de afaceri asemănătoare celei din anul precedent, adică 800.000 de euro. Cu toate acestea, Georgeta Dendrino, managing director al companiei, spune că piaţa de training s-a confruntat cu o regândire a modului de a investi bani în dezvoltarea angajaţilor, cele mai multe companii fiind interesate de programe care să aducă un “return of investment” cât mai rapid.

    “Companiile sunt mult mai atente la furnizorii pe care şi-i aleg, cer mai mult de la aceştia, mai ales când vine vorba despre procesul de identificare a nevoilor şi până la asistenţa în implementare şi follow-up. Este o tendinţă bună, de altfel, pentru că aceasta duce pe termen lung la creşterea calităţii serviciilor pe care noi, furnizorii de training, le livrăm”, mai precizează Dendrino.
    De aceeaşi părere este şi Sorin Faur, HR coordinator în cadrul firmei de consultanţă fiscală şi audit BDO Balkans, care precizează că în prezent, la fel ca şi în ultimii ani, presiunea pe bugete încă există, chiar şi în companiile care au avut un parcurs mai lin pe timp de criză.

    “Chiar şi celor câtorva companii cărora le-a mers mai bine în 2012 comparativ cu anul 2011 le va fi imposibil să îşi schimbe abordarea pur şi simplu, pentru că pericolul nu a trecut încă, iar o relaxare acum ar fi prea timpurie”, explică el. Anul 2012 nu a rezervat surprize neaşteptate nici pentru Octavian Pantiş, managing director al firmei TMI, a cărei cifră de afaceri va fi cu cel mult 10% mai mică decât anul precedent. Însă, spune el, posibila scădere nu este o cauză a cererii reduse pentru traininguri din partea clienţilor, ci a “împrospătării” de personal pe care compania, care are afaceri de aproape un milion de euro în acest an, a făcut-o.

    Prin urmare, diminuarea cifrei de afaceri a fost unul dintre posibilele riscuri şi “finaluri” asumate de TMI anul acesta. În schimb, grupul Trend Consult a avut afaceri sub estimări, în scădere cu peste 11% faţă de 2011, până la 850.000 de euro pentru anul în curs. “Motivul pentru care am înregistrat o scădere a cifrei de afaceri constă în faptul că am avut cea mai proastă jumătate de an şi cea mai bună deopotrivă în acelaşi an”, spune Marius Decuseară Brandenburg, country manager în cadrul Trend Consult România.

  • Cum arată planul de afaceri al celei mai puternice femei din ţigări

    CHIAR LA ÎNCEPUT DE AN, ţigările s-au scumpit din nou. De această dată cu 50 de bani. Iar preţul ţigaretelor va continua să crească; la jumătatea anului va fi aplicată o nouă scumpire, similară. Obişnuiţi cu creşterile de preţ ale ţigărilor, pentru fumători nu a fost nicio surpriză majoră, mai cu seamă că nivelul este oarecum acceptabil, cel puţin prin comparaţie cu 2009, când preţurile ţigărilor au crescut cu 50%, ţinta de inflaţie a fost ratată, iar vânzările ilicite au explodat, ajungând la 35% din piaţă în 2010. Conform celui mai recent studiu Novel, piaţa neagră a ţigaretelor s-a plasat în anul trecut la 13%, principala sursă de provenienţă a produselor ilicite fiind duty-free-urile. Iar în Ucraina şi Moldova preţurile la ţigări sunt mult mai mici, mai puţin de jumătate, făcând rentabil traficul pentru cei implicaţi în activităţi de import ilegal.
    Chiar dacă nivelul pieţei negre s-a menţinut anul trecut la un nivel relativ stabil, Gemma Webb spune că una dintre principalele preocupări este reducerea contrabandei. Una peste alta, la un an de zile de când a preluat conducerea BAT România, ea spune că s-a adaptat foarte repede în România, mai cu seamă că ţara este foarte frumoasă, cu multe lucruri de văzut pretutindeni şi oameni prietenoşi. “N-am avut nicio dificultate majoră”, spune Webb, care anterior a lucrat în UK, Belgia, Germania şi Irlanda; ea se aştepta, din pricina faptului că a trăit în ţări dezvoltate, să-i fie mai greu să se adapteze mutării în România. A fost însă surprinsă de cât de facilă a fost adaptarea de data aceasta şi afirmă că i-ar plăcea ca mandatul de trei ani pe care îl are acum să mai fie prelungit, pentru că se simte “ca acasă”.

    Călătoreşte mult prin ţară, mergând cam la fiecare şase săptămâni să vadă cum se desfăşoară activitatea echipelor de vânzări din provincie. Peste hotare merge, mai cu seamă la Londra, cel puţin o dată la fiecare zece săptămâni, dat fiind că România se numără printre cele mai bune 15 pieţe ale BAT din întreaga lume. În regiunea în care este încadrată ţara, între 37 de naţiuni, piaţa românească este pe locul trei, după Germania şi Italia, în topul realizat în funcţie de volumele vândute. “Suntem şi ţara cu cea mai rapidă creştere; în 2011 am atins ţinta stabilită în urmă cu zece ani, adică depăşirea unei cote de piaţă de 50%”. Noul obiectiv este ca, până în 2021 BAT să deţină o felie şi mai groasă, de 60% din piaţă. “Trebuie să continuăm creşterea, o stagnare duce la regres.” Compania pe care o conduce are scenarii de acţiune pentru mai multe variante, în funcţie de variabile ce se pot schimba – de la cursul valutar până la piaţa neagră. “Nu ai cum să creşti când nu ştii ce te aşteaptă după colt”, spune Webb, care este prima femeie aflată la cârma unui producător de ţigarete pe plan local. În 2012, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1,5 miliarde de euro, conform calculelor Business Magazin în creştere faţă de anul anterior. Despre finalul de an Gemma Webb spunea că seamănă cu pilotarea unui avion Boeing 747 la aterizare. Anul care s-a încheiat a fost unul “plin, bun, greu – pentru că am fost în continuă învăţare” şi priveşte cu încredere 2013. Valoarea întregii pieţe se apropie, conform calculelor Business Magazin, de 3,5 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare valoare din industria bunurilor de larg consum, la distanţă de a doua plasată a clasamentului – piaţa berii, cu vânzări anuale de 1,7 miliarde de euro. Aproape întreaga piaţă a ţigărilor este ocupată de cele trei multinaţionale de pe piaţă: British American Tobacco (BAT), Philip Morris International (PMI) şi Japan Tobacco International (JTI). Ele deţin peste 98% din valoarea vânzărilor de pe piaţa legală.

    CHIAR DACĂ A ÎNCHEIAT CU BRIO ANUL, CEO-UL BAT NU-ŞI PERMITE PREA MULTE MOMENTE DE RESPIRO.Pe lângă scăderea permanentă a numărului de fumători, care se împuţinează an de an cu 0,5-0,7%, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Webb urmăreşte atent reglementările şi propunerile de pe plan european şi mondial. De pildă, există propuneri să fie interzisă producerea ţigaretelor mentolate. Un alt exemplu este faptul că de la 1 decembrie, în Australia toate ţigările se vând în pachete verzi, nemaiexistând nicio diferenţiere între branduri. Aşa-numita “blind market” (piaţa oarbă) ar putea duce la explozia contrabandei; producătorii au intentat procese prin care susţin că le este încălcat dreptul de proprietate intelectuală şi toate statele au ochii aţintiţi asupra a ceea ce se va întâmpla în Australia.

    Mai aproape de scenariile de acţiune ale BAT sunt însă ţigaretele electronice, despre care Webb spune că reprezintă un fenomen aflat încă în faza de “copilărie”, dar se dezvoltă destul de rapid, de vreme ce sunt mai multe companii care investesc în dezvoltarea acestor produse. “Nu avem date despre aceste produse în România. Este o zonă de interes pentru noi.” Dovadă că grupul a pus bazele Nicoventures Limited, o firmă creată recent, al cărei scop este, conform informaţiilor de pe site, “să ofere o nouă alternativă fumătorilor care îşi doresc o variantă mai sănătoasă decât ţigareta”. Firma se află în faza de cercetare şi nu a lansat încă niciun produs.

  • Cea mai tare staţiune de iarnă din România de care foarte puţini au auzit – GALERIE FOTO

    Care sunt şansele de reuşită? Vă lăsăm să decideţi dvs. după ce vizionaţi pozele făcute în cel mai aglomerat weekend pe pârtiile de la Vidra.

    Povestea unui loc de vis, în numărul de luni, 21 ianuarie, al revistei Business Magazin.

  • Guvernul oferă mediului de afaceri doar semnale contradictorii: mai forfetăm cinci minute şi gata

    SALA PALATULUI A FOST TRECUTĂ ÎN SUBORDINEA SGG, toamna trecută, iar Guvernul a anunţat că vrea s-o folosească “pentru promovarea imaginii României şi a strategiilor guvernamentale”. Săptămâna trecută, Guvernul a introdus însă pe ordinea de zi un proiect de hotărâre pentru desfiinţarea Sălii Palatului. După şedinţă, vicepremierul Liviu Dragnea a explicat că decizia a fost amânată până ce SGG şi Ministerul Culturii se vor pune de acord şi că intenţia guvernanţilor e de fapt de a “eficientiza” edificiul şi de a “închide găurile negre care au fost pe lângă această instituţie”.

    Un circuit la fel de straniu l-a avut şi ideea impozitului forfetar pentru hoteluri şi servicii similare, o iniţiativă anunţată ca iminentă de premierul Victor Ponta şi de ministrul pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, şi ca foarte utilă pentru bugetul pe 2013, urmând să aducă venituri de 2,5 mld. lei. După doar câteva zile însă, după ce spiritele s-au aprins şi oamenii de afaceri au cerut să fie consultaţi, acelaşi Liviu Dragnea a precizat că nu s-a mai discutat nimic în Guvern, iar premierul Ponta i-a cerut lui Grapini să explice proiectul şi să-l pună în dezbatere publică, fiindcă în caz contrar va renunţa la el. În cele din urmă, Maria Grapini a declarat că împreună cu mediul de afaceri se va face un studiu de impact şi că forfetarul va putea să se aplice din a doua jumătate a anului doar dacă studiul va fi gata în următoarele trei luni – dacă nu, abia din 2014.

    Taxa auto a urmat un drum asemănător – anunţată ca iminentă în prima şedinţă de Guvern a anului, modul de transformare a ei în timbru de mediu şi lămurirea contribuabililor ce se va întâmpla cu banii lor s-a amânat, la cererea ministrului Rovana Plumb, pentru a doua parte a lunii ianuarie. Nici la mecanismul de control fiscal oficialii nu s-au pus de acord: dacă Grapini a asigurat că Fiscul îi va vizita de 15 ori pe an pe cei care nu plătesc forfetarul, ministrul de finanţe Daniel Chiţoiu a promis că numărul controalelor nu va trece de o dată pe an, în cazul IMM şi al contribuabililor mici, şi o dată la cinci ani în cazul contribuabililor mari, prin intermediul unei singure structuri anti-evaziune care va unifica Garda Financiară, supravegherea şi controlul vamal, antifrauda şi Inspecţia Fiscală din ANAF.

    Poveştile de mai sus urmează un tipar cunoscut: la fel se întâmpla şi în mai-iunie anul trecut, după instalarea primului guvern Ponta, când nerăbdarea diverşilor reprezentanţi ai USL de a-şi anunţa planurile de reformă a transformat rapid actul guvernării într-un experiment constant, bazat pe competiţia “cine ajunge primul să înşface microfonul”. După cererea PNL de desfiinţare a CASS, ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a promis la rându-i că sistemul de pensii va fi reformat, va fi mărit salariul minim, vor fi indexate pensiile şi va fi modificat Codul muncii. Excedat, premierul i-a rugat cu frumosul pe colegi să vorbească mai puţin. Problema nu ţinea doar de oamenii din Guvern, ci şi de partenerii din USL care s-au opus unor măsuri anunţate de însuşi Ponta (Crin Antonescu, liderul PNL, ostil taxei de solidaritate pentru bugetarii cu venituri peste 4.500 de euro, pe atunci şi ea la fel de iminentă ca forfetarul de acum).

  • În turism, nu concura cu vecinii, fii în competiţie cu destinaţiile din alte ţări

    CÂND M-AM GÂNDIT SĂ PREIAU COMPLEXUL HOTELIER MERCUR-MINERVA DIN MAMAIA, trimiteam pe litoralul românesc 100.000 de turişti, iar în Bulgaria cam 15.000 de români. Am privit cu admiraţie evoluţia produsului turistic bulgăresc şi a hotelurilor de acolo. Am fost convins că şi la noi se poate construi un astfel de produs şi că este o nişă care poate fi recuperată”, povesteşte Marius Usturoiu. El spune că industria turismului este o zonă care l-a atras, l-a fascinat întotdeauna. Era normal ca în momentul în care generezi volume, spune el, să ai suportul de a te îndrepta şi către industria hotelieră, astfel încât să poţi să pui în practică viziunea despre cum îţi doreşti să arate produsul turistic.

    USTUROIU A ÎNCHIRIAT CELE DOUĂ HOTELURI PENTRU 15 ANI ŞI, înainte de deschiderea sezonului estival din acest an, a investit circa un milion de euro în modernizarea lor şi în crearea de locuri de joacă pentru copii şi facilităţi pentru sistemul all inclusive. “Mi-am zis «hai să-mi demonstrez că pot să le fac altfel, aşa cum le văd eu». Nu spun că alţii nu le fac bine. Dar eu întotdeauna am zis că aş face altfel, că aş vrea să mă disting şi să încerc să nu mai concurez cu colegul sau vecinul meu, ci să concurez cu alte destinaţii din alte ţări.

    Targetul lui Usturoiu a fost, pentru Mercur-Minerva, produsul turistic din Bulgaria, atât pentru turiştii români, cât şi pentru zona de incoming. “E absurd să încerci să-ţi creşti businessul mutând turiştii de la un hotel la altul. Te minţi pe tine. Noi ne-am concentrat ca turiştii români care merg în Bulgaria să găsească şi în România produsul turistic pe care îl caută acolo. Pot să spun că am reuşit să-l facem bine, iar anul viitor vom reuşi să-l facem foarte bine”, crede el.

    Cifrele arată bine şi complexul Mercur-Minevra a fost unul dintre cele mai pline de pe litoral în acest sezon. Gradul mediu de ocupare în intervalul 15 iunie-15 septembrie a fost de peste 90%. Dintre turiştii cazaţi, peste 95% au fost români, familii cu copii. “Ne-am îndreptat către acest segment pentru că teoria mea pentru litoralul românesc este că, în general, copiii aduc părinţii la mare. Noi ne-am îndreptat atenţia către copii, începând cu animaţia pe plajă, tot felul de activităţi la malul mării, grădiniţă, acţiuni cu copiii şi pentru copii”.

    La Mercur-Minerva au fost amenajate două locuri de joacă exterioare, au fost organizate diverse activităţi, concursuri, jocuri, dansuri pe plajă, locuri de joacă pe plajă şi a fost construită o grădiniţă interioară, unde părinţii îşi pot lăsa copiii de dimineaţa de la ora 9 până seara la ora 18. Şi seara, după cină, au fost organizate activităţi: minicinema, concursuri de dans şi altele, schimbate de la o săptămână la alta.

    Dar marea provocare a celui mai nou hotelier de pe litoral a fost introducerea sistemului all inclusive, în condiţiile în care în staţiunile româneşti de la Marea Neagră numeri pe degete structurile de cazare care au îndrăznit acest lucru. “Pentru all inclusive am avut un prieten grec, proprietar de hotel, care practică de mai mulţi ani acest sistem şi a coordonat zona de food. E un alt mod de a trata lucrurile decât à la carte. Din păcate, turistul român nu are o educaţie în ceea ce priveşte consumul all inclusive.

    Sunt pierderi destul de consistente, se generează volume mari şi bineînţeles că profitabilitatea e mai scăzută. Dar datorită volumelor poţi să câştigi”, a explicat Usturoiu. Iar el şi-a atins ţintele, pentru că dintre cei care au venit în acest an, peste 60% frecventau în mod obişnuit Bulgaria şi Grecia. Şi a avut şi vânzări peste aşteptări, de aproximativ zece milioane de lei (2,2 milioane de euro). Dar pentru a avea aceste rezultate a trebuit să dedice tot timpul hotelăriei. “Dacă luăm vara, din luna mai am fost zi şi noapte la hotel, iar o zi pe săptămână am venit la Bucureşti”, povesteşte el. Mercur-Minerva este unul dintre cele câteva hoteluri de pe litoralul românesc care au apărut în această toamnă în cataloagele gigantului Thomas Cook/Neckermann, care de anul viitor a închiriat la complexul lui Usturoiu 60 de camere pentru întreaga durată a sezonului.

  • Logistică: cum ajungi de pe locul nouă pe locul trei

    “PENTRU CĂ AVEM O COTĂ DE PIAŢĂ FOARTE MICĂ, SUNT ÎNCREDINŢAT CĂ PUTEM SĂ CREŞTEM CA SĂ AJUNGEM PE LOCUL TREI ÎN TOPUL OPERATORILOR LOGISTICI DIN ROMÂNIA, în condiţiile în care acum suntem pe locul nouă sau zece”, explică Michael Schnitzler, country manager Panalpina pentru Ungaria şi România. Tot el spune că “în ultimii doi ani am funcţionat într-un mediu foarte dinamic şi acest lucru, probabil, nu se va schimba. În plus, această perioadă a fost un real proces de învăţare pentru industria de profil”. Schnitzler a preluat conducerea companiei de curând, la 1 octombrie 2012, filiala locală făcând parte dintr-un grup care operează o reţea globală cu aproximativ 500 de birouri în peste 80 de ţări. Compania are servicii de transport aerian şi maritim intercontinental, dar şi servicii cu valoare adăugată şi soluţii complete de logistică.

    La 31 de ani austriacul Schnitzler are deja o experienţă de zece ani în cadrul Panalpina şi povesteşte că a ajuns să lucreze în domeniu printr-un complex de împrejurări. La terminarea facultăţii a intrat în contact cu zona de logistică pentru că tatăl său lucra în domeniu. Privind în urmă, evaluează că parcursul său profesional a fost mai rapid decât se aştepta pe vremea studiilor, fiind acum director general al operaţiunilor din două ţări. Şi pentru că în octombrie a preluat conducerea Panalpina România, spune în glumă că anotimpul este pentru el “a doua primăvară”, fiind numit responsabil pentru operaţiunile din Ungaria din toamna anului 2011. Mai nou, vine săptămânal în ţară şi petrece aici două-trei zile de fiecare dată; înainte de a fi responsabil de operaţiunile de pe piaţa locală obişnuia să-şi planifice trei-patru călătorii de afaceri, mai cu seamă la portul Constanţa. Pentru a afla mai multe despre România, a început să citească istorie, pentru a înţelege de ce “nu funcţionează mereu cum m-am aşteptat sinergiile dintre filiala românească şi cea din Ungaria.”

    COMPANIA A INTRAT PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ ÎN 2005, prin deschiderea unui birou la Oradea şi de-atunci a deschis reprezentanţe şi în Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi Cluj, numărul angajaţilor ajungând acum la 25. Panalpina a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 17,4 milioane de euro (73,7 mil. lei), faţă de 17,5 milioane de euro (73,8 mil. lei) în 2010. Previziunile pentru 2012 se referă la o cifră de afaceri mai mare cu 10-15% faţă de 2011, conform reprezentanţilor companiei. Iar pentru anul acesta ţinta de creştere se menţine tot la un procent de două cifre. Modelul de vânzare a acestui gen de servicii este clasic: angajaţii au ţinte de vizite (40 pe lună) la clienţi posibili, din care 10-15% se concretizează prin semnarea unui contract, fie că este vorba de export sau import de mărfuri. Panalpina are în acest moment în portofoliu 300 de clienţi pe piaţa românească, iar “în ultimul an, în portofoliul nostru de clienţi exporturile au echilibrat importurile”, spune Schnitzler. Efectele crizei s-au simţit şi în cazul Panalpina, unii clienţi închi-zând operaţiunile. “Din fericire, nu foarte mulţi, în jur de cinci, iar activitatea lor a fost compensată de creşterea exponenţială a altora, care au crescut chiar şi de zece ori în această perioadă.” Cele mai mari volume intermediate pentru export sunt pentru clienţi din comerţul cu cherestea şi automotive.

    Pentru viitorul imediat, un motor de creştere ar putea fi strâns legat de oferte specifice, un exemplu fiind industria de petrol şi gaze. De pildă, “am putea transporta sonde”, explică austriacul, dar contractele pentru acest gen de servicii sunt condiţionate de animarea pieţei de petrol şi gaze. O tendinţă pe care au remarcat-o reprezentanţii companiei, care deţine la nivel mondial poziţia a patra în segmentul de servicii logistice pentru transport aerian şi naval, este creşterea preferinţelor de transport pe apă, care este de regulă mai ieftin. Asta presupune însă un timp de aşteptare mai mare, de aceea sunt companii care preferă să formeze stocuri mai mari pentru a avea costuri de transport mai mici. “Depinde însă foarte mult de tipul mărfii”, completează Schnitzler, pentru că acest model este dificil de aplicat în cazul mărfurilor perisabile. Pe de altă parte, din pricina contextului economic mondial, “expunerea comercială în special pentru contractele pe termen lung este mult mai mare decât în trecut. Trebuie să ne asumăm anumite riscuri şi să evaluăm pieţele cu atenţie, deoarece nu toate afacerile derulate pot fi sigure în totalitate”, completează Schnitzler. De pildă, tarifele pentru transportul maritim au variat foarte mult în ultimul an. Pentru mărfurile importate din Orientul Îndepărtat, în numai şase luni ratele de transport pentru containerele standard (cu lungime de 20 de picioare, adică 6 m) au suferit fluctuaţii majore, de la 500 dolari preţul a crescut de patru ori, ajungând la 2.000 de dolari şi apoi s-a înjumătăţit (la 1.000 de dolari). Astfel încât expunerea comercială în special pentru contractele pe termen lung este mult mai mare decât în trecut. În plus, adaugă tot Schnitzler, forwardingul (serviciile logistice de transport internaţional) “este o afacere cu profit mic, unde productivitatea joacă un rol foarte important. Trebuie să ne adaptăm permanent pentru a rămâne competitivi pe termen lung.”

    Un risc de luat în calcul îl reprezintă chiar posibilitatea de plată a clienţilor, Schnitzler susţinând că IMM-urile de pe plan local sunt mai expuse financiar decât cele din vestul Europei.El adaugă că pentru operaţiunile din România nu vede necesitatea de a fi pe deplin operaţionali în fiecare birou şi compania se află în faza de centralizare a anumitor procese pentru a putea fi mai eficientă. De fapt, chiar aşa a ajuns să preia conducerea reprezentanţei locale: la nivel internaţional compania s-a restructurat şi responsabilităţile s-au concentrat în mâinile a mai puţini oameni.

    PE DE ALTĂ PARTE, reprezentantul Panalpina este de părere că “în general economia încetineşte şi trimestrul patru a fost mai slab decât cel din 2011”. Tot Schnitzler declară însă că în general este mulţumit de dezvoltarea companiei în 2012, care a atins o creştere semnificativă în toate segmentele (aerian, maritim şi rutier). “Pentru 2013 vedem în continuare un potenţial uriaş de dezvoltare – chiar dacă rata de creştere a clienţilor existenţi va fi moderată, vom identifica oportunităţi noi în piaţă şi considerăm România una dintre cele mai importante ţări din Europa de Est în strategia noastră de dezvoltare.” Principalul obiectiv al Panalpina România este dezvoltarea transportului aerian şi maritim de marfă, dar şi a transportului rutier pe pieţele de nişă, cum ar fi de exemplu zona CSI (ţările ex-sovietice) şi Orientul Mijlociu.

    Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, punctează Adriana Pălăşan, managing partner supply chain management center şi vicepreşedinte al ARILOG, asociaţia de profil. Şi asta pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, “pentru că producătorii îşi duc cu maşinile lor marfa şi nu ştim cât costă, în plus maşinile de 1,5 tone nu sunt licenţiate, nu ştim câte sunt şi ce fac proprietarii cu ele”, argumentează Pălăşan. Or, pentru dimensionarea pieţei, explică tot ea, ar trebui să existe un bilanţ cu elemente speciale care să listeze veniturile din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi alte tipuri de servicii logistice. “Altfel nu putem şti cât e piaţa logistică. Ne dorim să dimensionăm piaţa pentru că nu este toată în mâna operatorilor şi nu se poate face decât pe cale fiscală”, spune vicepreşedinta ARILOG. Sunt câteva sute de firme care au ca profil de activitate logistica, dar doar 60 dintre ele au cifre de afaceri de peste un milion de euro. Cele mai mari zece firme din domeniu au înregistrat în 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor, venituri cumulate de circa 300 de milioane de euro.

  • Transformarea doamnei Lucia în Madame Lucie

    GĂTITUL ESTE FUNDAMENTUL FERICIRII ADEVĂRATE”, spunea Auguste Escoffier, pionierul bucătăriei moderne şi primul executive chef la restaurantul legendarului hotel Ritz din Paris. Iar mottoul acesta se aplică şi în cazul doamnei Lucia, care, după ce a participat la un curs la faimoasa şcoală de bucătari, a inspirat nu numai reţeta de macarons made in Romania, ci şi afacerea care îi poartă numele. Valorile lui Escoffier s-au transmis pe piaţa locală prin Alexandre Gorj.

    El a ales undeva la începutul anului 2000 drept cadou pentru mama sa – de profesie biolog, dar pasionată de gătit – cursul de cofetar, motivat fiind de faptul că “nu îmi place să ofer cadouri materiale, ci unele sub formă de călătorii sau din care să înveţi ceva”. Câţiva ani mai târziu, ideea de cadou a devenit tocmai cadoul pe care şi l-a făcut lui însuşi: laboratorul propriu de producţie de macarons, o reţea de şapte magazine Madame Lucie, în Bucureşti, Sibiu, Poiana Braşov, Constanţa şi Chişinău (dintre care ultimele două sunt în sistem de franciză), precum şi asocierea cu numeroase cafenele şi cluburi care vând produsele în ţară. Asortate cel mai bine cu o cafea, un pahar de şampanie sau vin, deliciile descoperite în Franţa de Caterina de Medicis în secolul al XVI-lea au fost recreate astfel sub îndrumarea lui Alexandre Gorj.

    ANII PE CARE I-A PETRECUT ÎN STRASBOURG SUNT UŞOR DE GHICIT DIN ACCENT ŞI DIN CUVINTELE ÎN LIMBA FRANCEZĂ PE CARE LE ARUNCĂ UNEORI ÎN MIJLOCUL CONVERSAŢIEI. Pe lângă acestea, viaţa francofonă i-a lăsat tânărului antreprenor şi experienţa unei şcoli de management şi marketing sportiv şi a lucrului în reţeaua de magazine de echipament sportiv Decathlon. Retailerul de echipamente sportive este de fapt motivul pentru care Gorj a ajuns în România, “pur întâmplător”, în calitate de manager al primului magazin din reţea. Şi-a dat demisia după câteva luni în scopul realizării afacerii proprii la care visa de mult timp: “De ce nu macarons, că nu se mai făceau la noi?”. A făcut o investiţie iniţială de 50.000 de euro din fonduri personale, care “a depăşit cu mult obiectivul de 25.000 propus” şi a alcătuit echipa cu care avea să pună bazele proiectului: Ana Maria Pereţianu, managerul de marketing care lucrase anterior la o revistă cu specific culinar şi doi cofetari, primii care învăţau reţeta de macarons de la doamna Lucia, aflată în continuare în Strasbourg.

    Primul pas făcut în această formulă a fost construirea identităţii brandului pentru că, după cum a observat Gorj, “lumea avea o problemă când auzea de macarons, se gândea la paste şi la Italia, prin urmare trebuia să ne ocupăm de poziţionarea ca prăjitură”. În paralel, erau adăugate în permanenţă noi ingrediente reţetei; cea cu care puteau “să iasă în lume” a fost lansată pe piaţă după multe teste în laboratorul propriu. Timp de câteva luni, au vândut exclusiv pe bază de comenzi, iar apoi, la începutul lui 2010, s-a deschis şi primul boutique din Bucureşti, cu o vitrină asemănătoare celor de pe străzile pariziene, unde se află o piramidă de macarons multicolore pe care Gorj o mai aranjează câteodată când vine la boutique.

    “Am avut o întreagă aventură cu deschiderea primului magazin deoarece la scurt timp după închiriere s-a săpat toată strada, aşa că tot ce am avem aici a fost cărat cu mâna, prin moloz”. Dar nu doar amenajarea magazinului a fost făcută cu efort, ci şi construirea unui plan de afaceri pe timp de criză, pentru că, “dacă am fi început cu câţiva ani înainte, ne-ar fi fost mai simplu”, crede Gorj, pentru care cele mai mari impedimente au fost aspectul administrativ şi autorizaţiile: “În fiecare zi ne mai împiedică nişte instituţii să ne dezvoltăm”.

  • Cele mai frumoase plaje europene – GALERIE FOTO

    Fie că preferaţi să vă aventuraţi în locuri sălbatice sau să vă relaxaţi în mijlocul plajelor consacrate, pline de turişti, iată cele mai bune variante din ambele categorii, potrivit lonelyplanet.com.

  • În al cincilea an al crizei, toate privirile spre politicieni

    GERMANIA – CÂT DE MULTĂ RĂBDARE?
    Anul a început cu un mesaj neplăcut de la Angela Merkel. Criza datoriilor de stat din zona euro este departe de final, a apreciat cancelarul german în alocuţiunea de Anul Nou, iar situaţia economică se va înrăutăţi în 2013 faţă de anul anterior. Merkel i-a îndemnat pe germani la răbdare, deşi criza se prelungeşte de la finalul anului 2009, şi a încercat să-i încurajeze afirmând că reformele adoptate de UE pentru a ataca miezul problemei încep să-şi facă efectul.

    “Mediul economic nu va fi mai uşor, ci mai dificil anul viitor. Acest lucru nu trebuie să ne descurajeze, ci, din contră, să ne stimuleze”, a spus cancelarul german, liderul celei mai mari economii europene, care suportă cea mai mare parte din finanţarea programelor anticriză ale UE.

    “Reformele pe care le-am adoptat încep să producă efecte. Dar avem în continuare nevoie de multă răbdare. Criza este încă departe de a fi depăşită.” Merkel se află la începutul unui an electoral şi va cere, probabil, în septembrie, încrederea germanilor pentru un al treilea mandat de cancelar. Criza a transformat guvernarea Angelei Merkel. Ceilalţi şefi de stat din zona euro continuă să privească spre Berlin şi Frankfurt pentru leadership, în timp ce o parte dintre germani şi unii parlamentari din coaliţia de guvernare sunt nemulţumiţi de rolul de principal finanţator pentru problemele din sudul continentului.

    Cancelarul german rămas anul trecut fără un aliat important, fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy pierzând alegerile în favoarea unui candidat de stânga. François Hollande a promovat în timpul campaniei electorale o abordare procreştere a crizei europene, în opoziţie cu politicile de austeritate susţinute de la Berlin.

    ALUNGAREA LUI DEPARDIEU. François Hollande a avut însă un început dificil de mandat, cu numeroase neplăceri, iar 2013 se anunţă un an greu pentru statul social francez, pe fondul frânării economiei europene. Este dificil de determinat cu certitudine care a fost cea mai grea lovitură încasată de Hollande în cele şapte luni care s-au scurs de la începutul mandatului său: concedierile masive anunţate de Peugeot şi alte companii importante sau scandalul privind taxa de 75% dorită de guvern pentru veniturile personale mai mari de un milion de euro pe an. Cel mai recent, Curtea Constituţională a Franţei a respins pe 29 decembrie proiectul de impozitare cu 75% a veniturilor mari.

    Decizia a stins dezbaterile aprige din ultimele luni pe tema ambiţiosului proiect fiscal, care a stârnit schimburi acide de replici între liderii mediului de afaceri francez şi reprezentanţii guvernului, culminând cu emigrarea lui Gerard Depardieu.Hollande nu renunţă. Franţa vrea să ajusteze în următoarea perioadă proiectul de taxare a veniturilor mari pentru a-l adapta exigenţelor Curţii Constituţionale, guvernul anunţând pe 3 ianuarie că va propune anul viitor o variantă modificată a legii.

    Pe un alt front, Hollande se pregăteşte pentru consecinţele politice ale concedierilor anunţate de companiile franceze, în frunte cu disponibilizările masive de la Peugeot. Cel mai mare constructor auto din Franţa va concedia 8.000 de angajaţi şi va închide fabrica de la Aulnay, din apropierea Parisului. Problemele Peugeot pot fi regăsite şi la alţi producători de maşini din Europa, precum Opel sau Fiat, şi îşi au rădăcinile în scăderea cererii din Europa de Vest, determinată de o combinaţie între pierderea încrederii consumatorilor din nord şi declinul veniturilor celor din sud, pe fondul crizei datoriilor de stat. Companiile mai puţin dependente de piaţa europeană, precum Volkswagen sau Renault, au evitat până acum restructurările de amploare în Europa.

  • Penny Market XXL îşi schimbă numele în XXL Mega Discount

    Magazinele XXL au trecut printr-un proces de reamenajare şi modernizare, menit să ofere clienţilor o experienţă mai plăcută la cumpărături, servicii de calitate, cele mai atrăgătoare preţuri şi un personal calificat, aflat mereu în întâmpinarea lor.

    În urma procesului de modernizare, XXL Mega Discount va oferi o mai mare varietate de produse şi servicii, care includ: specialităţi la vitrină cu servire asistată (brânzeturi fine, mezeluri rafinate şi alte specialităţi locale şi internaţionale), carne proaspătă, pregătită şi servită de un măcelar, produse de brutărie şi panificaţie proaspăt coapte în magazin, dar şi mâncare gătită pe care clienţii o pot servi direct în magazin sau o pot cumpăra pentru acasă. Totodată, noul design al magazinului aduce o mai bună organizare spaţială, o prezentare îmbunătăţită a diverselor categorii de produse, cu o mai bună evidenţiere a zonei promo, atât în sectorul produselor alimentare cât şi în al celor nealimentare. în plus, combinaţia echilibrată de produse alimentare foarte proaspete şi produse nealimentare va oferi clienţilor opţiunea perfectă pentru cumpărături.
    “Redenumirea brandului şi introducerea unor noi garanţii reprezintă pasul final în procesul amplu (…)”, a declarat Simon Hamersky, COO XXL Mega Discount.

    Reţeaua de magazine XXL Mega Discount este prezentă pe piaţa din România din anul 2001, cand a fost deschis primul magazin în Bucureşti. În prezent, compania Rewe România operează 142 de magazine.