BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Italienii deschid o fabrică de cabluri la Slatina

    Activitatea la fabrica din Slatina a început în 1973 cu producerea de cabluri de energie. În 2009, a fost introdus primul modul pentru producţia de cabluri din fibră optică. Noua unitate îşi va tripla producţia de la 500.000 de km la 1,5 milioane de km de cabluri anual, cu perspectiva de a creşte până la trei  milioane.

     Fabrica din Slatina se întinde acum pe o suprafaţă de aproape 100.000 de metri pătraţi, având o suprafaţă construită de aproximativ 42.000 de metri pătraţi, cu o capacitate totală anuală de producţie de 30.000 de tone de cabluri de energie (de la cabluri de înaltă tensiune de până la 110kV şi cablaje pentru clădiri, la cabluri de tensiune de instrumentare şi control), aproape 1.500.000 km de cablu optic şi 500.000 km de cabluri din cupru pentru telecomunicaţii (care acoperă aproape toate cerinţele posibile, atât pentru cabluri din fibră optică, cât şi pentru cabluri din cupru) şi are aproximativ 400 de angajaţi.

     Grupul Prysmian este lider mondial pe piaţa producţiei de cabluri pentru comunicaţii, cu o cotă de piaţă de 11% şi 24 de unităţi de producţie în întreaga lume. Activitatea de telecomunicaţii Prysmian include trei unităţi de afaceri, mai exact Telecom Solutions, Optical Fibre şi MultiMedia Solutions (MMS). Prin intermediul unei reţele globale, grupul furnizează produse către operatori telecom de pe toate continentele. Grupul Przsmian are vânzări de aproximativ opt miliarde de euro în 2012, aproximativ 20.000 de angajaţi în 50 de ţări şi 91 de fabrici.

     

  • Cursele Wizz Air devin principalul mijloc de transport al oltenilor către Italia

    “Noua destinaţie Wizz Air reprezintă primul pas pentru dezvoltarea noastră în zona de sud a României. Sperăm să ne putem creşte semnificativ afacerile în această regiune”, a declarat Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air. Cel mai ieftin zbor Craiova-Milano Bergamo costă 72 de lei.

    Reţeaua Wizz Air din România constă în prezent din 63 de rute.

    “Cursa Wizz Air Craiova-Milano este unul dintre cele mai importante evenimente care ni se întâmplă pe Aeroportul Craiova”, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.

    Recent, Wizz Air a anunţat că operează zboruri către Tel-Aviv (Israel), Dubai (Emiratele Arabe), Perugia (Italia) şi Girona (Spania) de pe aeroportul „Henri Coandă” Bucureşti.

    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. La nivel internaţional, Wizz Air a anunţat peste 12 milioane de pasageri, reprezentând o creştere cu 12% faţă de anul anterior. Anul trecut Wizz Air şi-a dezvoltat reţeaua de transport de la 203 la 250 de rute extinzându-şi operaţiunile în 29 de ţări prin operarea de zboruri şi către Georgia, Israel, Slovenia şi Elveţia.

  • Reţeta prin care băieţii deştepţi continuă să se îmbogăţească şi în 2013

    Între timp, pare tot mai limpede că scopul intrării în insolvenţă a fost desfiinţarea contractelor directe de vânzare a energiei către mai multe companii, denumite de preşedintele Traian Băsescu “băieţi deştepţi”. La un an de la acel moment, “băieţii deştepţi” nu numai că nu au dispărut, ci o duc chiar bine. O spun chiar ei.

    “Nu a dispărut nimeni de pe piaţa energiei. Cu sau fără contracte cu Hidroelectrica, furnizorii privaţi au fost şi sunt în continuare participanţi activi pe piaţa de energie electrică din România. Furnizorii privaţi nu au plecat nicăieri, îşi văd în continuare de activitatea lor. În cazul nostru, dovadă stau cererile lunare de oferte de furnizare de energie electrică pe care le primim din partea potenţialilor clienţi“, spun reprezentanţii Energy Holding, cel mai titrat „băiat deştept“ din sectorul energetic romănesc, năşit de Bogdan Buzăianu, finul lui Dan Ioan Popescu, ministrul căruia îi este atribuită paternitatea acestui mod de a face afaceri.

    Energy Holding face precizarea că acceptă încadrarea în sintagma „băieţi deştepţi“ doar dacă este folosită în sensul bun, iar nu „tendenţios“. Unde „bun“ înseamnă, potrivit companiei CEZ Trade România, a avea profit „neajutat“. „Toţi participanţii la orice piaţă concurenţială care au profit se pot considera băieţi deştepţi în sensul bun al cuvântului, cu condiţia ca acest profit să nu fi fost «ajutat». (…) Traderii numiţi «băieţi deştepţi» nu au plecat şi, prin urmare, nu au de unde să revină“, afirmă Ion Lungu, directorul general al CEZ Trade, din grupul CEZ România.

    Mecanismele pieţei

    Preşedintele Băsescu a vorbit pentru prima dată despre „băieţii deştepţi“ din domeniul energetic în 2005, stimulat, potrivit propriilor declaraţii, de un „documentar“ cu privire la piaţa energiei. El a continuat să întreţină subiectul an de an, acompaniat de succesivii şi repetabilii miniştri ai economiei, până în 2011, când s-a confesat public: „Ca şef de stat, nu am reuşit să pun capăt poveştii «băieţilor deştepţi» din energie“. O neîmplinire pe care însă avocatul Remus Borza, reprezentant al Euro Insol, o va transforma, la mai puţin de un an de la mărturisirea preşedintelui, în evenimentul anului 2012. De la istorica expresie „băieţi deştepţi“ a preşedintelui Băsescu, toţi oficialii responsabili de soarta sectorului energetic românesc, implicit a Hidroelectrica, s-au plâns de contractele directe. Că nu sunt bune pentru economie, companie şi ţară, că limitează lichiditatea bursei de energie OPCOM – unde ar fi trebuit de fapt să vândă Hidroelectrica -, de imposibilitatea anulării acestor contracte, de pagubele, niciodată calculate, pe care denunţarea unilaterală a acordurilor le-ar produce în bugetul companiei de stat. Toţi afirmau că odată cu dispariţia acestor contracte sectorul energetic va deveni mai transparent, mai stabil şi mai predictibil, iar preţurile mai bune pentru toată lumea. Cu toate acestea, an de an, fiecare ministru al economiei le-a prelungit prin acte adiţionale. O reţetă larg răspăndită în originala economie de piaţă românească.

    Potrivit analistului independent Jean Constantinescu, unele dintre argumentele în favoarea contractelor directe ale Hidroelectrica au fost reale la nivelul anului 2000, cănd Romănia abia deschidea piaţa de energie. Dar niciunul dintre aceste argumente nu justifică lipsa transparenţei din partea statului şi nici faptul că acordurile directe au fost încheiate pe perioade de pănă la 10 ani „fără marje reale de renegociere a preţului şi cantităţilor“. Constantinescu spune că, totuşi, pe lângă efectele negative produse de aceste „anomalii“, există şi efecte pozitive. „Un mare număr de oameni interesaţi, specialişti şi nespecialişti, s-au familiarizat cu mecanismele pieţei de energie electrică. A apărut o presiune publică fără precedent asupra decidenţilor în direcţia reformării guvernanţei companiilor de stat. Nu în ultimul rând, discuţia publică a demantelat schemele şi reţelele de extragere frauduloasă a rentelor din întreprinderile de stat, cu efect şi în alte sectoare“, consideră Constantinescu.

    Nici transparentă, nici predictibilă

    Cum arată piaţa de energie electrică la aproape un an de cănd aceste contracte au început să fie denunţate de Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica? „Noua lege a energiei a produs schimbări în industrie, însă nu putem spune că piaţa este mai transparentă şi mai predictibilă comparativ cu anii anteriori. Transparenţa nu este o condiţie necesară şi suficientă ca semnalele de preţ (lansate de producători) să fie cele corecte. În opinia noastră, cea mai mare problemă este lipsa de predictibilitate pe termen lung“, spun reprezentanţii Energy Holding. Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de CEZ Trade România. „Legea a influenţat întreaga piaţă de energie şi nu numai traderii. Putem aprecia că transparenţa şi predictibilitatea se  datorează cadrului de reglementare, în cazul nostru noul text legislativ şi reglementările secundare ce decurg din acesta, precum şi comportării tuturor participanţilor la piaţă, nu numai a traderilor. Din păcate, tot legea a influenţat negativ lichiditatea pieţei pe termen lung, astfel încât acum preţul energiei nu este predictibil“, potrivit lui Ion Lungu.

  • Oraşul cu cea mai ieftină benzină şi motorină din România

    Preţul unui litru de benzină standard la staţia de alimentare Gazprom din municipiul Sibiu variază în 5,1 şi 5,38 lei, în timp ce un litru de motorină standard costă între 5,2 şi 5,42 lei. Prin comparaţie, cea mai ieftină motorină din Bucureşti costă circa 5,7 lei, iar benzina circa 5,5 lei/litru. Strategia Gazprom a determinat celelalte benzinării din Sibiu să coboare preţurile pentru a nu pierde clienţi.

    Grupul petrolier sârbesc NIS, controlat de gigantul rusesc Gazprom, a ajuns pe piaţa locală la un număr de cinci benzinării, prima unitate fiind inaugurată la finele anului trecut în localitatea Veştem, din apropierea Sibiului. Toate staţiile de alimentare poartă sigla Gazprom, iar până la finalul anului obiectivul este acela de a ajunge la o reţea formată din 50 de unităţi, potrivit celor mai recente declaraţii oficiale din partea grupului. Potrivit informaţiilor din piaţă, confirmate însă de conducerea NIS, cele cinci staţii deschi­se sunt amplasate în Oradea, Arad, Sibiu, Miercurea Sibiului şi Veştem. De obicei, investiţia într-o benzinărie se ridică la circa un milion de euro, dar suma poate varia în funcţie de dimensiunea staţiei.

    Încă un judeţ se scufundă în sărăcie: “Vin zilnic zeci de clienţi care alimentează de 5 lei. Unii aduc doar monede”

    Gazprom va deschide în luna iulie două noi benzinării pe piaţa românească, punctele de alimentare fiind situate pe autostrada Bucureşti-Piteşti, la kilometrul 59.

    Construcţiile la perechea de benzinării sub sigla Gazprom au început la sfârşitul lunii trecute, acesta fiind încă un pas al extinderii ruşilor în România. Lucrările ar urma să fie gata la sfârşitul lunii iunie. Beneficiarul lucrărilor va fi compania NIS Petrol, firma prin care NIS activează pe piaţa românească.

    Gazprom are peste 500.000 de acţionari, cel mai important, cu peste 50%, fiind statul rus. Afacerile din 2011 au fost de peste 158 de mld. dolari. Grupul nu a anunţat rezultatele pentru 2012.

     

  • Terenurile cumpărate scump obligă dezvoltatorii să construiască

    CEI CARE AU ANUNŢAT PROIECTE POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, Adama, Tagor, Red Sea Group şi Shikun & Binui RED, dar companiile deţin împreună sute de mii de metri pătraţi de teren pentru dezvoltări rezidenţiale, cumpărate cu câţiva ani în urmă.
    „Momentul actual este unul bun pentru înce-perea unui proiect rezidenţial, iar acest fapt este datorat unui cumul de factori, unii negativi, alţii pozitivi. Cel mai important factor negativ, care se întâlneşte în cazul companiilor care au cumpărat terenuri pe vârf de preţ, este legat de valoarea terenului şi eventual de creditul acordat pentru achiziţia respectivului teren„, spune Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Un astfel de teren nu produce nimic din punct de vedere al veniturilor, dar are costuri de finanţare, dobânzi şi, eventual, se bucură şi de atenţia băncii finanţatoare, care începe să pună presiune pe dezvoltator.

    Cei care au achiziţionat terenuri în perioada de dinaintea crizei economice iau deja în calcul o eventuală pierdere a terenului şi îşi calculează un nou randament. Unii dezvoltatori pot considera chiar că valoarea terenului este zero şi să înceapă să facă ceea ce ştiu ei mai bine, adică să dezvolte.

    „Dacă ai un teren de 40.000 de metri pătraţi cu un credit pentru el, terenul respectiv nu aduce decât costuri. Ţinând cont de condiţiile actuale din piaţă, unii aleg să ia o parcelă mai mică din acest teren, 2.000 de metri pătraţi spre exemplu, şi să facă un bloc. Dacă îşi face calculele bine, poate vinde, există piaţă. Şi din întreaga parcelă a fost ruptă o mică parte care produce ceva„, explică Ilie.
    Astfel, per total, pierderea sau profitul înregistrat se vor calcula la final, dar până atunci este evident că dezvoltarea ar trebui să înceapă. În opinia lui Ilie, contează foarte mult preţul plătit pe teren, existând cazuri în care dezvoltarea poate fi o opţiune şi cazuri în care preţul plătit a fost pur şi simplu nerealist.

    „Poate fi un moment bun să dezvolţi ţinând cont şi de factorii pozitivi existenţi: chiar dacă tendinţa este în continuare de scădere, involuţia preţurilor este evident mult mai redusă decât în perioada 2008-2010, iar pe anumite segmente se pot observa chiar şi semne de stabilizare. Oricum, o scădere de aproximativ 3%-5% pe an, să spunem, poate fi obţinută în cele mai multe cazuri pe loc, prin negociere, fără să aştepţi un an – iar unii cumpărători au sesizat acest aspect, rezultând şi un număr tot mai ridicat de tranzacţii„, a arătat reprezentantul Coldwell Banker.

    PLANURILE DE MII DE LOCUINŢE S-AU TRANSFORMAT ÎN „PROIECTE DE BUZUNAR„. Adama a deschis seria anunţurilor privind începerea de noi proiecte. Compania, unul dintre cei mari mari proprietari de locuinţe din România, aflat sub umbrela grupului austriac Immofinanz, a început, în toamna anului trecut, construcţia celei de-a doua faze din proiectele Edenia şi Optima, ambele în cartierul Titan.

    „În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, e clar că există cerere. Trebuie însă să atacăm piaţa cu produsele potrivite ca preţ şi calitate, iar oferta de astfel de locuinţe este limitată. Noi reuşim să venim cu preţuri bune pe piaţă, pentru că avem costuri de construcţie mai reduse. Din acest motiv, cred că în următoarele 12 luni este cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuinţă, pentru cei care au bani„, a declarat recent Adreas Holler, membru al consiliului executiv al Adama.

  • Berarii se joacă cu gustul verii

    IN MAI PUŢIN DE O LUNĂ, BERARII AU SCOS LA RAMPĂ TREI NOI PRODUSE. Ursus Breweries a lansat Ursus Cooler, un mix de bere (40%) şi limonadă (60%). Bergenbier a prezentat Fresh Grapefruit, primul mix de bere cu suc de grapefruit de pe piaţa românească, iar URBB (United România Breweries Bereprod), îmbuteliatorul berii Tuborg pe piaţa românească, a lansat berea Skol folosind în reţeta de fabricaţie doar malţ, hamei, apă şi drojdie, renunţând la alte ingrediente. Berea Skol cu 100% malţ este filtrată la temperaturi controlate sub zero grade. URBB nu are însă în portofoliu beri cu arome şi nici Romaqua Group, cele două companii neintrând, încă, în această horă.

    AVÂND ÎN VEDERE INTENSITATEA ACTIVITĂŢILOR DIN ACEST DOMENIU, n-aş fi surprins dacă segmentul berilor cu arome s-ar dubla anul acesta„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedintele de marketing al Ursus Breweries. Astfel, la final de an berile cu arome ar putea ajunge la o cotă de 5% din piaţă; pentru comparaţie, în alte pieţe mature, berile cu arome au înghiţit deja 10% din piaţă – nu imediat după lansare, ci timp de câţiva ani. În 2012, în funcţie de preţul de vânzare, industria berii a ajuns la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Recordul absolut al pieţei berii s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor.

    MIHAI BÂRSAN ADAUGĂ CĂ NOUTATEA LANSĂRII URSUS COOLER ESTE COMPLETATĂ DE FAPTUL CĂ ACEASTA ESTE ŞI PRIMA MARCĂ ROMÂNEASCĂ DIN SEGMENTUL MIXURILOR DE BERE CU LIMONADĂ CE ARE ŞI VARIANTA FĂRĂ ALCOOL. Produsul este disponibil la sticle şi doze de 0,5 litri atât în reţelele marilor retaileri, cât şi în spaţiile horeca. În urmă cu numai câţiva ani peste o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, dar în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

     Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

     Cea mai recentă descoperire a cercetătorilor britanici: Berea apără de Helicobacter Pylori

     Cele mai puternice femei din România: Violeta Moraru, Azuga Waters

     Băuturile preferate ale lui James Bond – GALERIE FOTO

     Saint Patrick’s Day: 20 de ani de Irish pub dâmboviţean

     Cât de tare îngraşă berea?

    Şirul de lansări din acest sezon nu are însă nimic surprinzător, ci mai degrabă este o continuare firească a „meciului„ care a început vara trecută între berari. Cu limonadă, cu merişoare, cu lămâie sau chiar tequila, berile cu arome s-au dovedit anul trecut un catalizator al vânzărilor şi noul teren de luptă al berarilor.

    Aproape nicio lună din sezonul cald n-a trecut fără o lansare sau relansare de beri cu arome; de fapt, 2012 poate fi numit, pentru berari, „anul radler sau al berilor cu arome„. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins. În ringul berilor cu arome a intrat în iunie şi Redd’s Cranberry, o bere cu aromă de merişoare şi 4% conţinut de alcool.

    Al treilea plasat în piaţa berii, producătorul Bergenbier a relansat în iulie Bergenbier Fresh, pus pe piaţă anul anterior sub numele Bergenbier Fresh Lemon. Compania mai are în portofoliu şi Beck’s Green Lemon, pe care l-a lansat în 2008.

    DAR DACĂ MULTINAŢIONALELE ŞI-AU ÎNDREPTAT ABIA ANUL TRECUT ATENŢIA (ŞI BUGETELE) ASUPRA BERILOR CU AROME, trebuie spus că acest tip de băuturi exista deja pe piaţă de ani buni prin intermediul importatorilor. Stuff Distribution, de pildă, este o companie care a ales de la bun început să nu se lupte pe terenul acaparat de multinaţionale şi şi-a alcătuit portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă.

    Importatorul are în portofoliu berea radler Oettinger de mai bine de şase ani. Iar anul trecut, tocmai din pricina promovării agresive pe care au făcut-o multinaţionalele berilor cu arome, Oettinger şi-a crescut vânzările cu 500%. Ovidiu Negrea, director comercial al Stuff Distribution, insistă asupra faptului că „mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler: Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5% cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu 2,5% tărie„.

    `Una peste alta, berarii s-au prins într-un nou meci, ediţia 2013. Vremea caldă e de partea lor – cel puţin până acum – şi rămâne de văzut dacă portofelele nu vor „fluiera„ încheierea partidei înainte ca băutorii de bere să consume o halbă în plus faţă de anul trecut.

     

  • De ce aruncă românii zeci de milioane de euro pe medicamente cumpărate degeaba

    de RĂZVAN MUREŞAN
    CAM 87% DINTRE ROMÂNI AU LUAT CEL PUŢIN O DATĂ PASTILE ANUL TRECUT FĂRĂ SĂÎN-TR-EBE MEDICUL, se arată
    într-un studiu realizat anul trecut de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Lipsa de timp, încrederea în propriile cunoştinţe şi campaniile de marketing agresive de la televizor îi determină pe bolnavi să sară peste avizul specialistului şi să cumpere din farmacii ce consideră necesar.

    De cealaltă parte, problemele de finanţare ale farmaciilor, confruntate cu lipsa acută de lichidităţi, dat fiind că îşi recuperează banii pentru medicamentele compensate de la casele de asigurări abia după un an de la eliberare, fac ca pacienţii să fie trataţi la fel ca nişte clienţi. Adică să li se vândă cât mai mult şi cât mai scump, indiferent de riscuri. Legea prevede sancţiuni, dar controalele lipsesc. Potrivit art. 613 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, farmaciştii răspund disciplinar pentru nerespectarea legilor şi a regulamentelor profesionale.

    Avocatul Iulian Pătrăşcanu, managing partner al Fine Law, afirma anterior pentru Business Magazin că sancţiunile se aplică de către o comisie constituită din membri ai Colegiului Farmaciştilor şi pot ajunge de la mustrare, avertisment, vot de blam sau suspendare până la retragerea calităţii de membru al Colegiului. “În măsura în care farmacistul eliberează medicamente fără prescripţie medicală, iar aceasta conduce la producerea de daune persoanei în cauză, se poate atrage, pe lângă răspunderea disciplinară, şi răspunderea civilă şi chiar cea penală a farmacistului, dacă prejudiciul constituie infracţiune conform legii”, explica Pătrăşcanu.

    DE DEPARTE, RĂCEALA, GRIPA ŞI DURERILE ÎN GÂT SUNT CEL MAI ADESEA TRATATE FĂRĂ ÎNTREBĂRI, iar principalul inamic împotriva acestor boli este antibioticul. Efectele cele mai nocive ale automedicaţiei se văd în cazul acestor medicamente. “Farmacistul poate elibera în caz de urgenţă necesarul de medicamente pentru 72 de ore.

    Riscurile la care se expun în cazul încălcării legii sunt foarte mari”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM. El admite că regulile nu sunt în totalitate respectate, dar riscurile sunt “serioase”. Obsesia pentru automedicaţie vine, după Zaharescu, din trecut: medicii obişnuiau să le prescrie pacienţilor antibiotice pentru a evita apariţia unor complicaţii la răceală sau gripă. Abia din clipa în care s-a conştientizat riscul rezistenţei la antibiotice, prescrierea a devenit mai prudentă, însă în percepţia colectivă a rămas ideea că antibioticul combate orice afecţiune.

    Deşi efectele schimbării de mentalitate a medicilor s-au văzut în ultimii 15 ani – “la nivelul anilor ’95, antibioticele reprezentau o clasă de medicamente în topul valoric al pieţei, acum au coborât în topul vânzărilor” -, statisticile invocate de oficialul ARPIM indică o rezistenţă tot mai mare la astfel de medicamente, de aceea se folosesc tot mai mult antibiotice mai scumpe şi complexe, de generaţii superioare.

    ITALIENII, MALTEZII, SPANIOLII ŞI ROMÂNI SUNT CEI MAI MARI CONSUMATORI DE ANTIBIOTICE DE PE CONTINENT, cu o rată de folosire de peste 50% la nivelul populaţiei în ultimele 12 luni, potrivit unui eurobarometru al Comisiei Europene. Un studiu al GfK arăta că există diferenţe între respondenţii care locuiesc în diferite regiuni ale ţării sau între respondenţii cu niveluri diferite de educaţie în ce priveşte persoana care le-a recomandat utilizarea. Astfel, în Muntenia, medicul de familie este o sursă de recomandare mai puţin prezentă, iar medicul specialist este o sursă de recomandare mult mai întâlnită spre deosebire de alte zone. Mai mult, în Muntenia (11%) şi Dobrogea (20%) există un număr mai mare de consumatori care iau în considerare doar propriile convingeri când decid să ia un tratament cu antibiotic.

  • Coşmarul angajaţilor din bănci: muncesc mai mult, pe bani mai puţini şi au spus adio bonusurilor în cash

    DACĂ ÎN PERIOADA 2005 – 2008 BĂNCILE FĂCEAU SUTE SAU CHIAR MII DE ANGAJĂRI PE AN în încercarea de a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare, fără să ţină cont de pregătirea noilor angajaţi, în patru ani de criză strategiile de resurse umane ale băncilor au început să se rescrie. De la zero.

    “Angajaţii din sistemul bancar trebuie să se gândească care sunt fluxurile din cadrul băncii care să le permită să personalizeze anumite produse sau servicii în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii. Oferta era atât de mare până acum, existau atât de mulţi clienţi şi era o piaţă atât de liberă încât, ca angajat în bancă, nu îţi băteai capul să personalizezi, ziceai că e o piaţă liberă, iar dacă unui client nu-i plăcea ceva, îi ziceai să plece, pentru că altor clienţi le place respectivul produs”, explică Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România, liderul echipei de consultanţă în resurse umane.

    Cocheci vorbeşte de faptul că băncile încearcă să folosească în prezent un mecanism care să le ajute să pună laolaltă angajaţii din departamente diferite – de la risc, juridic sau product management şi până la front office – care să lucreze sinergic, în aşa fel încât să îi ofere clientului un nou produs, care să îl facă atât de “fericit” încât să nu îşi schimbe banca.

    CRIZA A CREAT NOI TIPURI DE JOBURI ÎN SECTORUL BANCAR, cum este cea de recuperator de creanţe, sau a generat o creştere semnificativă a importanţei unor departamente, cum ar fi cel de risc.

    Directorii de HR din bănci vorbesc deja de o schimbare a profesiei de bancher. “Cu siguranţă oamenilor le este mai greu să vândă decât în urmă cu cinci ani şi contează mai mult calitatea serviciilor şi încrederea pe care o au clienţii în angajaţii din bancă. Meseria de bancher devine mai degrabă una de consultant”, este de părere Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală, cu peste 7.700 de angajaţi. În materie de beneficii, în cadrul BCR s-au “rescris” politicile de remunerare pentru oamenii de vânzări, astfel încât în evaluarea performanţei lor au fost încorporaţi şi indicatori de risc.

    “Strategia unei bănci a ajuns să fie rescrisă ţinând cont de două elemente: cel legat de cerinţele autorităţilor de reglementare şi cel al apropierii de client din punct de vedere al proceselor”, mai explică Cocheci.
    SCHIMBARE TOTALĂ A MODULUI ÎN CARE VOR FI REMUNERAŢI ANGAJAŢII DIN BĂNCI VA AVEA LOC ODATĂ CU INTRODUCEREA BASEL III, un set de reguli europene care au ca scop o corelare mai strictă a riscurilor asumate cu capitalurile proprii ale băncilor.

  • Povestea femeii care deţine cea mai mare agenţie românească de turism: “Când eram copil o vacanţă pe an la mare era un lux”

    În 1993, când a deschis agenţia, clujenii care intrau să cumpere vacanţe întrebau dacă biletul la mare este sigur şi dacă firma va mai funcţiona în acelaşi loc şi în toamnă. Lucia Morariu a început afacerea Eximtur cu 100 de dolari şi, atunci când a deschis, era una dintre foarte puţinele agenţii de turism private din Cluj şi din ţară.

    „Parte din clienţi ne întrebau dacă e sigur biletul la mare cumpărat de la noi, alţii ne întrebau dacă sigur vom mai fi în aceeaşi locaţie şi în toamnă. Am avut noroc că toţi eram cunoscuţi ca persoane onorabile şi prietenii şi cunoştinţele din Cluj ne-au învestit cu încredere. Am avut noroc cu relaţiile cu hotelierii, care ne cunoşteau din activitatea noastră de până atunci – colegele şi asociatele mele au lucrat o viaţă în fostul OJT, iar eu înfiinţasem o agenţie de turism la fostul meu loc de muncă de la UJCOOP”, îşi aminteşte Lucia Morariu. Cu toate acestea, crede că a avut noroc cu soţul surorii ei din Timişoara, care era deja comerciant şi i-a trimis marfă pentru desfacere în Cluj. Astfel, în primul an, Eximtur a vândut şi baterii auto, ulei de motor şi centrale termice, în paralel cu activităţile de turism.

    “AM PRIMIT MARFA PE CREDIT ŞI NE-AM PUTUT CUMPĂRA BIROURI, CASĂ DE BANI DE FIER ŞI AM INVESTIT ÎN PUBLICITATE. Am avut mare noroc cu proprietarul hotelului Central Melody, care ne-a lăsat să funcţionăm în recepţia hotelului său, situat la kilometrul zero în Cluj şi asta ne-a ajutat să ne facem rapid vad şi clientelă”, spune Lucia Morariu. Ea recunoaşte şi că a avut noroc cu faptul că în 1993, la Cluj, era în mare vogă Caritas, iar „oamenii aveau foarte mulţi bani şi veneau buluc„ să cumpere bilete la mare. „Serveam 100 de clienţi pe zi, munceam până noaptea, iar unii râdeau de noi că muncim prea mult în loc să depunem bani la Caritas şi să luăm după trei luni de opt ori mai mult. Am preferat să muncim şi nu să depunem banii la Caritas, am folosit altfel momentul acela, dar, în toamnă, aveam deja resurse să trăim până în sezonul următor din ceea ce acumulaserăm.”

    PRIMII BANI CÂŞTIGAŢI I-A INVESTIT RAPID, chiar în vara anului 1993, într-un program informatic de gestiune a locurilor în hotelurile de pe Litoral. A fost o decizie bună şi inovatoare, crede Lucia Morariu, pentru că nu exista aşa ceva pe piaţă. „Toţi scriau biletele de mână şi ţineau evidenţa pe cearşafuri de hârtie. Noi ne-am crescut rapid productivitatea cu ajutorul programului informatic, iar investiţiile în tehnologie au rămas o prioritate pentru noi în toţi anii care au urmat”, îşi aminteşte şefa agenţiei. Din păcate, colegii din fostul OJT au fost  deranjaţi de prezenţa Eximtur pe piaţă şi, în toamnă, administratorul hotelului Central  Melody, care avea atunci unitatea doar în locaţie de gestiune, a fost ameninţat că dacă nu dă afară din spaţiu agenţia nou înfiinţată, va pierde contractul.

    „Am decis să plecăm de acolo şi am lucrat trei luni de acasă. O prietenă ne-a ajutat să intrăm într-un spaţiu – galerie de artă contra unei chirii modice şi gestionării în paralel a galeriei de artă. Vindeam servicii turistice, dar şi tablouri, vopsele şi diverse obiecte de artă. Până când şi de aici am fost daţi afară, pentru că nu ne mai doreau acolo”, povesteşte Lucia Morariu.

    O perioadă a încercat să găsească un spaţiu central în Cluj, fără de care, la acea vreme, o agenţie de turism nu avea nicio şansă. Până la urmă tot un prieten  a ajutat-o, cu un spaţiu al unei coo-perative meşteşugăreşti, mic, îngust, în care abia încăpeau clienţii, dar foarte central. În doi ani a strâns bani şi a reuşit să cumpere un apartament la un parter de bloc. Au urmat agenţia din Timişoara, deschisă şi condusă de sora Luciei Morariu, Anca Lupu, şi agenţiile din Sibiu şi Baia Mare. După trei ani de la înfiinţare, Eximtur a devenit agenţia cu cele mai mari vânzări de pachete interne, loc pe care îl păstrează şi astăzi.

    A URMAT SPECIALIZAREA ÎN VÂNZAREA DE BILETE DE AVION, apoi alegerea furnizorilor externi de marcă. Aşa a devenit Eximtur unul dintre primii parteneri din România ai World of TUI, după care a semnat parteneriate cu Neckermann/Thomas Cook, Dertour, ITS şi nu numai.

  • Porsche Inter Auto România deschide cel mai mare centru auto din sud-estul Europei dedicat mărcilor de lux

    În urma finalizării investiţiei Porsche Pipera, mărcile Audi şi Porsche se mută în noul centru de lux. Astfel Skoda si SEAT le iau locul în cadrul Porsche Bucuresti Nord. În acest mod clienţii vor beneficia de concentrarea punctelor de expunere, vânzare şi service pentru toate mărcile grupului Volkswagen, în zona de nord a oraşului.

    “Încheiem o etapă dintr-un proces amplu de transformare şi extindere a prezenţei noastre în zona de Nord a Bucureştiului”, explică Dana Cortina, director general Porsche Inter Auto.

    “Finalizarea centrului Porsche Pipera – o investiţie importantă a Grupului Volkswagen – a coincis cu extinderea portofoliului nostru de mărci pe segmentul de lux, dar şi cu actualizarea identităţii vizuale şi a standardelor de prezentare a altor mărci pe care le comercializăm.Aşa cum s-a întâmplat şi acum zece ani, cu Porsche Bucureşti Nord, suntem din nou în măsură să avem cele mai moderne şi cel mai bine echipate puncte de vânzare şi service la dispoziţia clienţilor noştri, şi asta sperăm că va compensa pentru inconvenienţele inerente mutării şi instalării într-o casă nouă”, a adăugat Dana Cortina.

    Începând din 10 mai, clienţii şi partenerii Porsche Inter Auto vor regăsi showroom-urile şi spaţiile de service pentru Skoda, SEAT şi Volkswagen în incinta Porsche Bucureşti Nord, în timp ce showroom-urile Audi şi Porsche vor fi deschise în Porsche Pipera, Şos. Pipera.

    Centrul Porsche Pipera are o suprafaţă totală de 50.000 mp, o suprafaţă construită de peste 11.500 mp şi un depozit de piese de schimb de 800 mp.