BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Când sare siguranţa preţurilor la electricitate

    În vârtejul miilor de megawaţi necesari tranziţiei verzi au intrat consumatorii industriali de energie, producătorii, finanţatorii. Toată lumea vrea să vadă în funcţiune toţi aceşti megawaţi, dar deplasarea sarcinilor electrice trebuie dirijată, aşa cum spune şi definiţia curentului electric din manualul de fizică. Ce instrumente se pot folosi astfel încât toată lumea să fie împăcată, iar Europa să ajungă pe cât mai verde posibil?

     

    Un megawatt pus în funcţiune costă astăzi de patru ori mai puţin decât acum zece ani, însă investitorii nu se înghesuie să finanţeze proiectele de energie verde, pentru că preţul nu poate fi niciodată promis. Se poate întâmpla, aşa cum a arătat criza energetică din 2022, ca preţurile să sară în aer şi companiile chiar să rişte să nu găsească energie. Există, însă, şi reversul medaliei, cum este situaţia din 2023, în care companiile au redus motoarele de producţie, consumul a scăzut şi de la preţurile ameţitoare de acum un an energia a ajuns, la unele ore, să aibă preţ negativ, adică să fie plătit consumatorul să consume energie. Marii consumatori de energie spun că au nevoie de energie verde urgent pentru a putea atinge ţintele europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană vrea să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, adică emisiile de carbon să fie atât de mici încât să fie neutralizate natural. Finanţatorii, pe de altă parte, spun că nu au cum să pună bani pe masă pentru proiecte care nu aduc destui bani înapoi sau care nu aduc banii garantaţi. Astfel, se ajunge la un blocaj şi pentru degriparea mecanismului intră în joc Contractele pentru Diferenţă (CfD). În termeni practici, guvernul le garantează producătorilor un preţ de energie pentru o perioadă de timp. Dacă sau când energia este mai ieftină decât preţul garantat, atunci guvernul vine cu diferenţa pentru producătorii de energie până la preţul stabilit iniţial, astfel încât investiţia în energia verde să îşi arate roadele. În oglindă, dacă preţul energiei este mai mare decât preţul garantat, atunci producătorii dau diferenţa guvernului. În felul acesta, aproape toată lumea este fericită: producătorii de energie pot pune proiectul în practică, băncile acordă finanţarea, iar marii consumatori au energie verde. „Cred că suntem într-o perioadă critică, în care se întâmplă multe lucruri pentru accelerarea acestor proiecte verzi şi să sperăm că vom vedea în următoarele luni paşi esenţiali pentru clarificarea strategiei energetice, pentru introducerea reglementărilor necesare, pentru facilitarea finanţării prin aceste instrumente moderne CfD, PPA şi garanţii de origine.  Aceste contracte de diferenţă sunt o sursă inovatoare, care necesită încă o serie de validări la nivel european  şi noi suntem în postura în care am putea genera chiar bune practici şi pentru alte state”, este de părere Alexandru Reff, country managing partner România şi Republica Moldova la compania de consultanţă şi audit Deloitte. Deloitte împreună cu ZF au organizat dezbaterea „Instrumente de finanţare pentru energia verde. Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?”, unde specialiştii de la Deloitte, împreună cu bancheri, dezvoltatori, furnizori de energie şi consumatori au dezbătut toate faţetele temei propuse.

    Invitatul special al evenimentului, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a vorbit despre stadiul în care se află schema de sprijin CfD. Pe masă ar putea fi 3 mld. euro necesari pentru finanţarea schemei, iar sursa de finanţare ar putea să fie Fondul de Modernizare, un mecanism european pentru modernizarea producţiei de energie. „Am avut unele întârzieri în procesul de finalizare a schemei de CfD pentru că ne-am dorit să avem o schemă cât mai competitivă. Dacă nu avem o licitaţie competitivă, acel strike price va fi mare, ceea ce va însemna o frânare a investiţiilor în sectorul energiei verzi, solar, eolian. Ne-am consultat foarte mult cu ANRE, Transelectrica, cu Consiliul Concurenţei, BERD şi consultanţii selectaţi de BERD în acest proces pentru a ajunge la cea mai bună schemă“, a spus Sebastian Burduja, în cadrul conferinţei. Una dintre principalele concluzii extrase din dezbatere a fost că aceste instrumente pot fi folosite pentru a da un impuls finanţării proiectelor. Ce spun băncile? Că este nevoie şi ca schema sp fie stabilă pe termen lung. „Prima aşteptare este ca schema de contracte de diferenţă să se întâmple, şi dacă se întâmplă, să se întâmple într-un timp rezonabil de scurt. De asemenea, ne aşteptăm ca această schemă să fie stabilă pe termen lung. Băncile au o oarecare amintire vizavi de schema iniţială de certificate verzi, o amintire nu tocmai plăcută, şi sper că de data aceasta lucrurile să meargă mult mai bine şi să avem o schemă care să funcţioneze corect şi pe termen lung”, a spus Romulus Andrei, director, finanţări structurate şi project finance, Banca Transilvania. Cum ar funcţiona? Silvia Axinescu, senior managing associate, Reff & Asociaţii l Deloitte Legal, explică:  „Ne aşteptăm să avem prevederi obişnuite pentru orice tip de contract precum durata contractului care va fi corelată cu durata sprijinului pentru schema contractelor pentru diferenţă, respectiv maximum 15 ani de la data începerii plăţii, aspect pozitiv din perspectiva bancabilităţii proiectului şi menit să confere stabilitate”. Cea mai relevantă clauză a contractului este cea de garantare a preţului, explică ea: „Pentru că la finalul zilei dezvoltatorul trebuie să se asigure că acel preţ de execuţie dacă trebuie să fie plătit, va fi plătit. Probabil că această clauză va fi una dintre cele mai relevante şi care va fi analizată de către bănci”. Pandemia şi, mai apoi, războiul din proximitatea României au pus în plan secund ambiţiile europene pentru tranziţia energetică. Odată ce pandemia a luat sfârşit, iar tensiunile din Ucraina s-au stabilizat într-un conflict localizat, cursa pentru „înverzirea” continentului a fost reluată, ba chiar mai cu avânt, pentru că a intrat serios în discuţie şi independenţa energetică. Astfel, în declaraţiile de la nivel politic şi ale producătorilor de energie şi-au făcut loc mii de megawaţi de energie eoliană şi solară în următorii ani, însă, chiar dacă toată lumea vrea să îi vadă în funcţiune, încă rămâne întrebarea dacă proiectele vor fi duse la bun sfârşit. 

  • Cum au devenit alegerile politice steroizi pentru Wall Street?

    Din anii ‘50 încoace indicele bursier S&P500 a crescut în fiecare an când americanii şi-au votat preşedintele. De la Eisenhower la Reagan în anii ’80, la seniorul Bush şi până la victoria lui Obama, indicele a fost pe plus când s-au confruntat cei care să conduca puternica economie a SUA. Se va repeta şi în 2024?

     

     

    2023 este an preelectoral pentru SUA, cea mai mare economie din lume şi cea care prin evoluţia Wall Street – acolo unde se tranzacţionează cele mai puternice şi mai mari companii la nivel mondial – dictează evoluţia pentru restul burselor, inclusiv la Bucureşti. Istoric, din 1950 încoace, în niciun an preelectoral S&P500 – indice bursier american care reflectă evoluţia a 500 de companii, precum giganţi ca Microsoft, Apple, Adobe, Chevron, McDonald’s, Oracle – nu a fost pe minus. De exemplu în 2019, precedentul an preelectoral, S&P500 a urcat cu 29%, arată datele agregate dintr-o analiză a companiei Carson. Iar istoria pare că se repetă şi în 2023 în contextul unui randament de 17% până acum în 2023 şi cu un ritm de creştere a inflaţiei care dă înapoi, indicele are şanse mari să închidă pe plus anul. Până aici nicio surpriză. Însă cum ar putea arăta 2024 – an de alegeri – pe baza datelor ultimilor 70 de ani? În anul alegerilor – ca de exemplu 2020 pentru duelul între Biden şi Trump – S&P500 a urcat cu 16,3% la finalul unui an în care Biden a câştigat alegerile. În 2012 – la al doilea mandat al lui Obama – cu 13,4%. În 2004 când George W. Bush l-a bătut pe John Kerry – cu 9%. Creşterile sunt pe linie, de la 1,4% la 25,8%, arată datele din analiza Carson. „Corelaţia este interesantă, dar statistica nu înseamnă predestinare”, spune Claudiu Cazacu, analist la XTB România. „Sunt elemente complexe, de natură economică şi geopolitică, care acţionează anul acesta şi probabil şi în următorul, diferite de tiparele clasice”.

    Inflaţia este o problemă mai serioasă decât în ultimele peste trei decenii, iar tensiunile internaţionale sunt ridicate, adaugă el. „Totuşi, anul electoral ar putea avea un efect atât asupra abordării decidenţilor din SUA, cât şi asupra percepţiei investitorilor – oferind perioade favorabile investitorilor, însă aceasta nu asigură o performanţă net favorabilă în privinţa întregului an. Dacă am înregistra, însă, corecţii spre sfârşitul anului, ar fi mai uşor de înregistrat un an cu plus, iar statistica ar fi salvată, totuşi investitorii vor continua să privească la randamentele adunate pe perioade mai lungi.” Analiza Carson este intitulată „De ce credem că piaţa bull market ar trebui să continue în 2024” şi face referire la 2023 că a fost un an diferit de oricare altul. Dar toţi anii sunt diferiţi de ceilalţi ani. „De la faptul că toată lumea se aştepta la începutul anului la o recesiune şi la o continuare a pieţei bear, la criza bancară regională din martie, la una dintre cele mai bune prime jumătăţi de an pentru acţiuni, la un al treilea trimestru sezonier dificil, la războiul teribil din Orientul Mijlociu, la retrogradarea de la sfârşitul lunii octombrie şi la revenirea de la sfârşitul anului. Da, am adăugat această ultimă predicţie înainte de vreme, dar suntem încrezători că vom asista la o urmărire în noul an.” Ce va contribui la creşterea acţiunilor şi, probabil, la noi maxime istorice în prima jumătate a anului viitor? în cele din urmă, este vorba de câştiguri, notează ei. „Am văzut că analiştii continuă să facă estimări mult prea mici, iar această tendinţă probabil că va continua. în al treilea trimestru se aştepta ca veniturile să scadă uşor, iar acum se aşteaptă ca veniturile S&P 500 să crească cu aproape 6 procente. Privind în perspectivă, companiile din S&P 500 se aşteaptă acum să înregistreze profituri record în următoarele 12 luni. ştiţi ce tinde să se întâmple atunci când profiturile ating un nivel record? Acţiunile tind să le urmeze, lucru pe care ne aşteptăm să îl vedem în 2024.”

    „Totuşi, anul electoral ar putea avea un efect atât asupra abordării decidenţilor din SUA, cât şi asupra percepţiei investitorilor – oferind perioade favorabile investitorilor, însă aceasta nu asigură o performanţă net favorabilă în privinţa întregului an. Dacă am înregistra, însă, corecţii spre sfârşitul anului, ar fi mai uşor de înregistrat un an cu plus, iar statistica ar fi salvată, totuşi investitorii vor continua sîprivească la randamentele adunate pe perioade mai lungi.“ – Claudiu Cazacu, analist la XTB România

    Şi aici lucrurile devin interesante. Ştiaţi că, în cazul unui preşedinte aflat la primul mandat, randamentele au fost slabe la început, în special în timpul unui an de mijloc de mandat, apoi au devenit mult mai bune în timpul anului preelectoral şi electoral? „Până în prezent, lucrurile s-au desfăşurat destul de bine, cu un an intermediar foarte slab şi un an preelectoral solid. De ce se întâmplă acest lucru? Ar putea fi la fel de simplu ca atunci când un preşedinte este în curs de realegere, există anumite pârghii pe care le poate acţiona pentru ca economia şi, prin urmare, acţiunile să fie într-o dispoziţie mai bună.

    De fapt, anii 2000 şi 2008 au fost ani oribili pentru acţiuni, dar aceştia au fost preşedinţi care nu au avut succes în an electoral.” O analiză mai amănunţită a datelor a evidenţiat o evoluţie foarte interesantă, şi anume că preţurile acţiunilor au fost mai mari în timpul unui an electoral al unui nou preşedinte, începând cu ultimii 10 preşedinţi. Nici măcar anul preelectoral puternic din punct de vedere istoric nu poate spune asta. Mai mare în ultimele 10 ori şi până la 12,2% în medie nu este ceva de ignorat şi care este în concordanţă cu un potenţial randament scăzut de două cifre în 2024. 

  • Cine este brăileanul cu afaceri de milioane de euro ce readuce la viaţă una dintre primele staţiuni înfiinţate în România în anul 1879, cu un potenţial turistic uriaş

    Cu gândul la gloria turistică de altădată, antreprenorul brăilean Vasile Dogărescu şi-a propus să pună din nou pe harta europeană a staţiunilor balneoclimaterice Lacul Sărat. A investit peste 20 de milioane de euro într-un proiect ce cuprinde cabinete medicale, camere de cazare şi facilităţi recreative, ce vor genera venituri de 3 milioane de euro după doar doi ani de funcţionare. Ambiţiile antreprenorului care are în portofoliu şi un lanţ de benzinării, cât şi afaceri în agricultură, nu se opresc însă aici. 

    Vasile Dogărescu face parte din generaţia antreprenorilor români care au intrat în afaceri în 1990: a început atunci să vândă produse alimentare, după care a deschis prima brutărie, apoi şi pe cea de-a doua. De la brutărie a apărut necesitatea materiei prime, astfel că în anul 1996 a început şi să cultive teren agricol pentru cele două brutării şi mori dezvoltate. În anul 1997, a început un nou business, respectiv o reţea de distribuţie pe plan local a carburanţilor. „Astăzi avem două linii de business separate, una pentru distribuţia de carburant şi cealaltă pentru lucrarea terenului agricol.”

    Investiţia în turism a început-o însă în 2022: „Motivaţia a venit din faptul că fiind brăilean cunosc valoarea Lacului Sărat şi am vrut să investim, să fim un business diferit, să investim în sănătatea oamenilor. Lacu Sărat a avut o istorie foarte frumoasă – este printre primele staţiuni care au fost înfiinţate, odată cu Govora şi Călimăneşti. Începând cu anul 1879, a fost o staţiune care a avut un renume destul de bun până la Revoluţie, iar din 1990 a intrat într-un picaj”.

    Antreprenorul brăilean şi-a propus astfel să revigoreze zona – iar după un an de zile de concept, proiectare, în 2018 a început implementarea proiectului său de suflet, a cărui construcţie s-a desfăşurat şi în condiţii „pandemice”: „A fost şi bine, şi rău – bine fiindcă că ne-am dat seama că am fost vizionari cu conceptul nostru de business. Odată cu pandemia ne-am dat seama că am fost vizionari. Ştim cu toţii că pandemia ne-a resetat într-un fel şi oamenii se gândesc mai mult la sănătatea lor individuală şi asta ne-a bucurat. Pe de altă parte, au existat întârzieri în partea de construcţii. Contractele erau însă derulare, fără posibilitatea de upgrade la valori şi atunci impactul financiar nu a fost semnificativ”.

    Valoarea investiţiei în proiect a ajuns la peste 20 de milioane de euro, din care 90% au reprezentat surse proprii ale antreprenorului şi 10% cofinanţare bancară. Când vine vorba de provocări, antreprenorul se referă mai ales la recrutarea forţei de muncă: „Nefiind într-o zonă turistică, nu ne este uşor să aducem oameni calificaţi, şi aici mă refer în primul rând la top management, dar şi la personal; am depăşit însă această problemă”. O altă provocare ţine de faptul că zona nu este recunoscută ca destinaţie turistică: „Majoritatea turiştilor ne întreabă: Ce să facem noi la Brăila? În afară de proiectul pe care noi l-am dezvoltat, va trebui să investim şi în direcţia promovării zonei, astfel încât oamenii să înţeleagă ce găsesc la Brăila, pentru că există atracţii turistice şi aici”. În analiza pe care au făcut-o înainte de lansarea businessului, au realizat că pot ţinti deopotrivă clienţi din Bucureşti (având în vedere o distanţă care poate fi parcursă în circa două ore şi jumătate), cât şi pe cei din zona de nord a Moldovei. „Ne-am propus să valorificăm apa sărată şi nămolul, astfel că avem aici 60 de cabinete medicale, unde putem să tratăm peste 300 de persoane în acelaşi timp, iar în ceea ce priveşte numărul de camere – sunt 185 de camere şi şi apartamente. De asemenea, avem şi patru săli de conferinţe care pot găzdui simultan 1.000 de participanţi; precum şi şase restaurante, unde ar putea fi serviţi toţi cei prezenţi la conferinţe şi cei care sunt în hotel. În exterior se află trei piscine cu exterioare, dintre care una cu apă sărată şi 1.000 de şezlonguri.”

    Principala sursă de venituri vine în prezent din zona companiilor, care organizează team buildinguri, însă în ceea ce îi priveşte pe turiştii individuali, aceştia au între 35 şi 50 de ani. Preţurile pentru cazare sunt de aproximativ 500 de lei/noapte pentru doi adulţi, iar în ceea ce priveşte tratamentele oferite, pachetele care includ două-trei proceduri costă 250/320 lei pentru o persoană. În primul an de funcţionare au ajuns la venituri de 1,3 milioane de euro, iar pentru anul în curs anticipează o creştere de 70%: „Dacă anul trecut ne-au trecut pragul aproximativ 10.000 de oaspeţi, anul acesta am avut 17.000. Sperăm ca până la sfârşitul anului să trecem peste 3 milioane de euro ca venituri”.

    Dacă în primă fază şi-au propus să dezvolte popularitatea zonei în rândul turiştilor români, Vasile Dogărescu este încrezător că în curând şi străinii vor ajunge mai des la Brăila: „Există o directivă europeană care funcţionează de mai bine de 10 ani, unde unităţile de asigurare pot să-şi trimită asiguraţii în oricare ţară din Uniunea Europeană să-şi facă tratamentele medicale – decontarea să fie făcută de ţara de origine. Aici ar trebui ca Ministerul Sănătăţii să dea girul asupra unei proceduri de acreditare a unităţilor cu profil balnear. După ce vom avea acest protocol şi aceste acreditări, sperăm să avem foarte mulţi turişti din afara ţării şi atunci vom avea deci un mix. Şi în prezent avem însă turişti străini, inclusiv din Statele Unite.” De ce ar trebui ca antreprenorii români să investească în businessuri similare, în locurile lor de origine? „De multe ori ai o neîncredere în autorităţi, în tot ce vezi că se întâmplă, dar până la urmă cred că merită să investim. O zonă nu poate fi dezvoltată de nimeni altcineva decât de antreprenorii care performează acolo. Dacă noi nu suntem primii care luăm iniţiativa şi nu investim, nu doar financiar, dar şi în materie de încredere, nu cred că vom reuşi. Dacă aloci foarte mult timp şi dacă mai pui şi suflet în afacere, cred că deja proiectul poate să fie unul de succes.”  

     

    Carte de vizită Vasile Dogărescu:

    1. Antreprenorul Vasile Dogărescu a intrat în business în anii ’90 şi deţine lanţul de benzinării Eldomir, dar şi  alte afaceri din domeniul agricol, adunate sub acelaşi brand;

    2. Reunite sub umbrela Eldomir Impex, afacerile antreprenorului au ajuns anul trecut la venituri de apro­ximativ 31,2 milioane de lei, un profit net de 7 mi­lioane de lei şi un număr mediu de 90 de salariaţi, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile;

    3. Proiectul Alma Health & Spa Retreat, lansat în 2020, deţine ca element central o unitate de tratament dispusă pe o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi şi care cuprinde 60 de cabinete individuale de tratament, piscină cu apă sărată şi săli de kinetoterapie;

    4. Totodată, Alma Health & Spa Retreat include şi o plajă privată cu 1.000 de şezlonguri, dar şi un aquapark cu 5 tobogane cu apă, 3  piscine, dintre care una cu apă sărată din Lacul Sărat, una  cu apă dulce şi una pentru copiii de până la 3 ani;

    4. Serviciile resort-ului sunt completate printr-un centru de evenimente şi conferinţe cu capacitate de până la 1.000 de participanţi, 3 săli de conferinţă, un ballroom, dar şi restaurante cu spaţii generoase, lumină naturală şi acces la terase.

  • CSR 2023. Ţară, ţară, vrem ceasornicari!

    Motivaţie:

    România va avea, în primăvara anului 2025, prima generaţie de ceasornicari români formaţi în ultimii 30 de ani. Acesta va fi rezultatul unui proiect iniţiat de Academia Română de Ceasornicărie, o asociaţie fondată de trei oameni de afaceri care activează în industria ceasurilor de lux în România şi în Elveţia, respectiv:  Mihai Ceciu, primul român care a absolvit renumita şcoală de orologerie din Elveţia Wostep-Neuchatel şi care a fondat Horologivm (laborator de reparaţii de ceasuri de lux din România),  Ion Schiau, fondatorul Albini Prassa (distribuitor de ceasuri elveţiene, cu filiale în România şi în Elveţia) şi Florin Niculescu, proprietarul brandului de ceasuri Tavannes Watch Company din Elveţia. „Academia de Ceasornicărie a fost creată pentru că există o mare nevoie ceasornicari în România.  Se produc din ce în ce mai multe ceasuri la nivel global şi se vând din ce în ce mai multe ceasuri în România, iar importurile de ceasuri elveţiene au crescut în ultimii 10 ani, nu exponenţial, dar semnificativ, mai ales după pandemie”, a spus Ion Schiau, fondatorul Albini Prassa, membru în boardul Camerei de Comerţ Elveţia-România. Numai în 2021 şi în 2022 România a importat ceasuri elveţiene în valoare de câte 25 de milioane de franci elveţieni pe an, iar piaţa „paralelă” sau gri, după estimările lui Ion Schiau, ar dubla această valoare.

     

    Descrierea proiectului:

    În toamna anului 2021, Mihai, Ion şi Florin, cei trei lideri din industria orologeriei, au pus bazele Academiei Române de Ceasornicărie (ARC), prima şcoală modernă dedicată meseriei de ceasornicar. Creată după modelul şcolii duale din Elveţia, ARC, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Ion I.C. Bratianu – Bucureşti, îşi propune să formeze şi să îndrume viitoarele generaţii de ceasornicari specializaţi în ceasuri elveţiene, high-end. Cursurile durează 3 ani, perioadă în care elevii beneficiază de burse, participă la traininguri în Elveţia la firme faimoase de ceasuri elveţiene, fac practică pe ceasuri sau pe mecanisme de ceasuri elveţiene şi au ca profesori specialişti în orologerie din Elveţia şi din România. După finalizarea cursurilor (prima promoţie va absolvi în primăvara anului 2025), tinerii pot opta să se angajeze pentru o companie din România sau din Elveţia sau, dacă au înclinaţii antreprenoriale, pot primi sprijin pentru deschiderea propriului business în acest domeniu.

     

    Rezultate:

    „Ambiţia noastră este să avem minimum 12 ceasornicari formaţi în fiecare an. Cererea de ceasornicari este foarte mare, doar în Elveţia există un deficit de 4.000 de ceasornicari pentru următorii 5 ani. Sigur, scopul nostru nu este ca ei să plece din ţară, dar schimbul de experienţă de pe parcursul studiilor le va fi util. În România, salariul sigur la ieşirea de pe băncile şcolii va fi de cel puţin 3 ori salariul minim la vremea respectivă. Este un job foarte cerut, foarte greu, pentru că nu vorbim de înlocuirea unei curele sau a unei baterii, ci de servisarea unor mecanisme foarte complexe”, a spus Mihai Ceciu, iniţiatorul Academiei şi fondatorul Horologivm.

    Pentru a suplimenta fondurile alocate de companiile fondatoare pentru susţinerea activităţii ARC, asociaţia a mai iniţiat un proiect, „Be a watchmaker for a day!”, un workshop dedicat în special industriei corporate. Pentru debut, cu un cost de 2.500 de lei/participant şi cu o durată de 4-6 ore, un număr de maximum 12 participanţi pot asambla un ceas elveţian sub îndrumarea specialiştilor de la ARC, ceas cu care vor pleca acasă. Sumele strânse în urma acestui proiect vor fi folosite în activitatea ARC, iar companiile pot opta pentru o metodă inedită de a-şi motiva angajaţii în timp ce contribuie la un proiect de responsabilitate socială.

  • CSR 2023. Meniul Zilei de Mâine

    Motivaţie:

    „Eu ce le pun pe masă mâine?” este întrebarea de la care a pornit, în luna iunie a acestui an, Meniul Zilei de Mâine – o iniţiativă Sphera susţinută de KFC, cu dublu rol: acela de a asigura atât hrană, cât şi educaţie unor copii din medii vulnerabile, pe termen lung, prin colaborarea cu două organizaţii nonguvernamentale. În timp ce mâncarea este profund înrădăcinată în ADN-ul grupului, problema pe care trebuia să o adreseze noua platformă, conform unui research dedicat, este că o alimentaţie precară duce la oboseală, îmbolnăvire şi, în cele din urmă, la abandon şcolar. Alimentaţia şi educaţia au devenit, astfel, obiectivele principale ale Meniului Zilei de Mâine.

     

    Descrierea proiectului:

    Lansarea Meniului Zilei de Mâine a fost realizată într-un mod inedit, prin prima farfurie expusă fizic într-un restaurant KFC. O farfurie concepută nu pentru a servi mâncare, ci pentru a spune poveştile comunităţilor susţinute prin acest proiect. Prin scanarea codului QR afişat pe aceste farfurii, consumatorii pot accesa poveştile de viaţă ale 77 de copii aflaţi în situaţii vulnerabile, capturate într-un album foto-documentar găzduit pe site-ul platformei: www.meniulzileidemaine.ro. Fotografiile au fost rezultatul a 11 zile de eforturi de documentare, conduse de fotograful român Vlad Bâscă. În afara restaurantului, lansarea a presupus expunerea fotografiilor în cadrul Galeriei Galateca, alături de obiecte personale ale beneficiarilor: jucării, rechizite şi ustensile de bucătărie aflate într-o stare precară, greu de imaginat pentru cei mai mulţi dintre noi. Pentru o comunicare unitară, farfuriile au fost trimise către 50 de creatori de conţinut şi redacţii de presă ca invitaţii la eveniment. În luna august, expoziţia s-a mutat în centrul Capitalei, la Palatul Suţu. În proiect au fost implicate KFC România/Sphera Franchise Group, Golin România şi UM/MRM România.

     

    Rezultate:
    40.000 de vizitatori unici au accesat platforma în primele două săptămâni de la lansare, iar în forma sa fizică, expoziţia a fost văzută de peste 50.000 de oameni. Cu un total de 18.000 de euro strânşi din donaţii şi vânzări, în doar două luni şi jumătate, copiii din program au fost asistaţi cu resurse alimentare şi educaţionale. „Având în vedere că ne propunem ca platforma să susţină comunităţile vulnerabile pe termen nedeterminat, vom continua să anunţăm acţiunile pe care le vom întreprinde în această direcţie”, au declarat reprezentanţii companiei.


     

  • CSR 2023. Energie în şcolile copilăriei

    Motivaţie:

    E.ON derulează de peste 10 ani proiectul „Energie în şcolile copilăriei”, care şi-a propus să îmbunătăţească condiţiile de studiu pentru elevi şi să eficientizeze consumul de energie din instituţiile de învăţământ. Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare, a culturii siguranţei la nivelul publicului larg, adulţi şi copii, a eficienţei energetice promovarea acţiunilor sustenabile, dar şi sprijinirea celor defavorizaţi sunt obiectivele urmărite în iniţiativele E.ON de responsabilitate socială. Proiectele au avut circa 550.000 de beneficiari, iar angajaţii E.ON, 4.700 la număr, au dăruit peste 15.000 de ore de voluntariat comunităţii.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul constă în schimbarea corpurilor de iluminat vechi cu unele moderne bazate pe tehnologie LED din sălile de clasă, dar şi din săli administrative sau de sport aparţinând instituţiilor şcolare. Lumina neutră dată de tehnologia LED stimulează activitatea mintală, fiind recomandată pentru spaţiile educaţionale. În acelaşi timp, corpurile de iluminat cu tehnologie LED aduc o economie semnificativă de electricitate pentru iluminat, ceea ce înseamnă facturi mai mici la energia electrică pentru beneficiari, precum şi o reducere a emisiilor de CO2. Mai mult decât atât, iluminatul cu LED are o durată de viaţă superioară faţă de sistemele clasice, între 50.000 şi 100.000 de ore de funcţionare, precum şi o luminozitate calitativă, respectiv 98% din cea naturală.

     

    Rezultate:
    E.ON a investit 4,36 milioane de euro pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu şi eficientizarea consumului de energie prin iluminarea sălilor de clasă bazată pe tehnologie LED. Programul  „Energie în şcolile copilăriei” acoperă, până la finalul acestui an, 83 de instituţii de învăţământ, având circa 50.000 de elevi şi profesori drept beneficiari direcţi, respectiv 39.000 de corpuri de iluminat noi şi peste 92.000 de tuburi economice/cu LED montate. Emisiile de CO2 rezultate doar din energia electrică utilizată pentru iluminat au fost reduse anual cu peste 600 de tone. Anul acesta, compania  a ales ca beneficiare cinci şcoli pentru copii cu nevoi speciale şi două instituţii care vin în sprijinul copiilor cu nevoi speciale. Asociaţia Lumina are un centru de îngrijire paliativă pentru copii şi tineri, iar Asociaţia New Odyssey are ca activitate principală coordonarea unui centru multidisciplinar de intervenţie în Bucureşti specializat în servicii de analiză comportamentală aplicată pentru copii cu tulburare din spectrul autist şi alte tulburări în dezvoltare. La Asociaţia Lumina din Bacău au montat în premieră şi panouri fotovoltaice cu 40 kW/oră putere instalată.x

  • CSR 2023. Parcurile Copilăriei

    Motivaţie:

    „E.ON pune un accent deosebit pe proiecte dedicate copiilor, pe care vrem să îi deprindem cu cele mai bune obiceiuri în ceea ce priveşte comportamentul în preajma instalaţiilor electrice sau a celor de gaze naturale şi de aceea a ales ca locul de joacă de la Grădiniţa Albinuţa să aibă şi un spaţiu dedicat învăţării”, descriu reprezentanţii companiei raţiunea investiţiei în acest proiect. Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare, a culturii siguranţei la nivelul publicului larg, adulţi şi copii, a eficienţei energetice, promovarea acţiunilor sustenabile, dar şi sprijinirea celor defavorizaţi sunt obiectivele urmărite în iniţiativele E.ON de responsabilitate socială.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul pilot Parcurile Copilăriei presupune amenajarea locului de joacă al grădiniţei Albinuţa din Târgu-Mureş cu aparate moderne de joacă, o scenă de spectacole şi cu panouri care conţin informaţii legate de energie. Parcul Copilăriei din Târgu-Mureş a fost inaugurat în prima zi de şcoală, pe 11 septembrie 2023. Tobogane, tunele, balansoare, măsuţe şi scaune, un carusel, o scenă pentru spectacole, dar şi panouri cu informaţii despre energie sunt câteva dintre elementele care se găsesc la locul de joacă din incinta grădiniţei. Panourile conţin informaţii despre gazele naturale şi curentul electric, pe înţelesul celor mici. De unde vine energia, cum ajunge în casele noastre, la ce o folosim sau ce înseamnă energia verde sunt câteva întrebări la care copiii vor primi răspuns. Totodată, micuţii vor afla care sunt regulile de siguranţă în preajma instalaţiilor electrice sau a celor ce funcţionează cu gaze naturale.

     

    Rezultate:
    Cele trei complexuri de joacă amenajate la grădiniţa târgumureşeană se întind pe o suprafaţă de 1.700 mp, valoarea investiţiei E.ON fiind de circa 280.000 de euro. Lucrările de amenajare au durat aproximativ două luni. La grădiniţa Albinuţa învăţământul se desfăşoară în limbile română şi maghiară, actualmente fiind înscrişi 250 de copii. De educarea şi îngrijirea copiilor se ocupă 42 de persoane, cadre didactice şi personal auxiliar. Reprezentanţii E.ON spun că şi-au propus să replice proiectul Parcurile Copilăriei de la Târgu-Mureş  în perioada următoare la mai multe instituţii de învăţământ din ţară. Sumele investite de E.ON în campanii şi acţiuni de responsabilitate socială de-a lungul timpului au ajuns la aproape 18 milioane de euro, din care aproape jumătate au fost dedicate educaţiei.  Proiectele au avut circa 550.000 de beneficiari, iar angajaţii E.ON, 4.700 la număr, au dăruit peste 15.000 de ore de voluntariat comunităţii.

  • CSR 2023. Practical Days

    Motivaţie:

    „Învăţământul liceal din România oferă prea puţine programe de practică, iar, în contextul în care tot mai mulţi tineri sunt derutaţi sau confuzi când vine momentul alegerilor studiilor superioare sau drumului către o viitoare carieră, se simte o nevoie acută de informare, educare şi setare a aşteptărilor corecte când vine vorba de cerinţele din piaţa muncii. În plus, potrivit statisticilor Ligii Studenţilor Români în Străinătate, anual, sunt peste 35.000 de studenţi români care studiază în străinătate şi doar 25% dintre aceştia se mai întorc. „Asta se întâmplă pentru că tinerii nu văd perspective de studiu şi carieră în România, ceea ce ne face să pierdem o bună parte din minţile care ar putea să aducă o schimbare în mai bine în această ţară. În acest context, neputând schimba sistemul de învăţământ, KPMG în România şi-a asumat ceea ce depinde de ea ca organizaţie şi, în vara anului 2022, a demarat un program de practică special conceput pentru elevii de liceu de la diverse specializări”, declară Alina Gheuca, HR senior manager, KPMG România. Prin intermediul acestui program, tinerii au oportunitatea de a câştiga experienţă în diverse domenii de activitate specifice companiei (ex. audit, contabilitate, consultanţă fiscală, consultanţă în afaceri, juridic, marketing, resurse umane, IT, securitate cibernetică, fintech etc.), de a se familiariza cu anumite noţiuni, proceduri şi reguli de lucru şi de a interacţiona cu o cultură organizaţională.

     

    Descrierea proiectului:

    Anul acesta, programul de practică dedicat elevilor s-a desfăşurat în lunile iunie şi iulie, în birourile noastre din Bucureşti şi Cluj-Napoca şi a reunit 104 elevi de la 29 de licee publice şi private din Bucureşti, Buftea, Cluj-Napoca, Otopeni, Iaşi şi Piteşti. Aceştia au fost sprijiniţi de 98 de mentori şi facilitatori din cadrul KPMG în România. Proiectul a fost coordonat de un senior manager din departamentul resurse umane al KPMG, iar co-manager de proiect a fost o elevă de clasa a 10-a de la Liceul Gheorghe Şincai din Bucureşti.

    Numărul de participanţi a fost strâns doar printr-un mecanism de tip „word of mouth” pornit de la ecourile programului desfăşurat în anul 2022. Dacă la început programul a fost conceput pentru un număr estimativ de 70 de elevi, pe parcurs, numărul acestora a crescut ceea ce a condus la suplimentarea numărului de participanţi. Filosofia KPMG a fost aceea de a accepta orice elev de liceu care doreşte să capete experienţă, inspiraţie, speranţă, termeni de comparaţie şi prieteni noi.

    „Dacă în 2022 am avut 48 de elevi implicaţi în proiect de la 15 licee din Bucureşti şi Cluj-Napoca, în 2023 am reunit 104 elevi, de la 29 de licee din şase oraşe. Scorul în urma feedbackului primit de la elevii participanţi de 4.7/5 este încă un indicator că programul are ingredientele necesare şi este în foarte mare măsură o experienţă pe care elevii ar recomand-o fără dubii colegilor lor.”
     

    Alina Gheuca, HR senior manager, KPMG România

    Programul s-a desfăşurat pe durata a două luni, 6 iunie – 28 iulie 2023. Aplicaţiile au început să fie primite începînd cu luna martie a anului 2023 şi până inclusiv înainte de începerea ultimei grupe din iulie. Cei 104 elevi au fost împărţiţi în patru grupe, fiecare grupă petrecând câte două săptămâni în cadrul KPMG. În cadrul fiecărei grupe, elevii au fost împărţiţi în echipe de câte 3-4 elevi de la licee diferite. La fiecare două zile, elevii schimbau departamentul, ceea ce le-a oferit posibilitatea de a avea mai mulţi termeni de comparaţie deoarece ei au interacţionat cu departamente variate. Pe lângă activitatea practică din cadrul departamentelor, elevii au avut parte şi de o serie de sesiuni de neuromindfulness şi inteligenţă emoţională, workshopuri dedicate conceptelor de leadership, growth mindset, dezvoltare personală, sesiuni de feedback şi de networking, immersive experience cu alte grupuri de studenţi aflaţi în programe de internship la KPMG (de la universităţi din România şi din alte ţări). Toate acestea au avut menirea de a îi ajuta să îşi găsească drumul în alegerile viitoare de carieră. KPMG în România a comunicat pe canalele de comunicare internă, precum: newsletter, e-mail, comunicări dedicate pe canalul de comunicare Microsoft Teams dedicat recrutării, evenimente interne cu circuit restrâns, intranet. De asemenea, canalele de comunicare externă au ajutat la promovarea organică a programului au fost canalele tipice de social media: Instagram, Facebook, dar şi TikTok, pentru care elevii au fost încurajaţi să producă pastile de conţinut care să reprezinte experienţa lor reală. De altfel una dintre sarcinile primite de la mentorii KPMG responsabili cu comunicarea internă şi employer branding a presupus crearea de conţinut pentru canalele KPMG de comunicare în diferite formate: vizual static, conţinut video, animaţie, text, postări de social media.

     

    Rezultate:
    Programul Practical Days @ KPMG şi numărul în continuă creştere de elevi doritori să se alăture programului de la an la an sunt o dovadă că acesta răspunde unei nevoie reale în rândul tinerei generaţii, dornică să ia decizii informate în baza experienţelor proprii, punctează Alina Gheuca. „Dacă în 2022 am avut 48 de elevi implicaţi în proiect de la 15 licee din Bucureşti şi Cluj-Napoca, în 2023 am reunit 104 elevi, de la 29 de licee din şase oraşe. Scorul în urma feedbackului primit de la elevii participanţi de 4.7/5 este încă un indicator că programul are ingredientele necesare şi este în foarte mare măsură o experienţă pe care elevii ar recomand-o fără dubii colegilor lor. Un indicator foarte bun de rezultat este şi numărul colegilor din KPMG care s-au implicat în acest proiect (98)”, declară Alina Gheuca. Campania a avut un reach combinat pentru conţinut organic şi conţinut plătit (boost) pe Facebook şi Instagram de aproximativ 180.000 useri, conform Meta Business Suite. „Acest reach a fost dublat de dovezile anecdotice primite prin diferite medii şi de la stakeholderii implicaţi (de la părinţi, până la profesori, formatori, mentori şi facilitatori), dar poate cel mai bine prin mărturiile liceenilor care ne-au abordat direct pentru a solicita să fie incluşi în program, în urma postărilor de pe social media, după cum ei singuri au menţionat. Chiar dacă poate anecdotic, un indicator de rezultat este şi feedbackul unora dintre părinţii care ne-au scris să ne mulţumească mărturisind gânduri de tipul: «vă mulţumesc pentru experienţa oferită băiatului meu. Simt că a plecat de acasă copil şi s-a întors adult», «Dacă în timpul şcolii trebuia să trag de X să meargă la şcoală, acum se trezeşte cu o oră mai devreme, să nu cumva să întârzie la practică»”, menţionează Alina Gheuca.

  • CSR 2023. Every hand makes a difference

    Motivaţie:

    Potrivit reprezentanţilor UPS România, proiectul lor a plecat ca răspuns la realitatea îngrijorătoare cu care se confruntă copiii din România şi se adresează mai ales copiilor care provin din medii defavorizate. Conform statisticilor, în România 1 din 5 copii abandonează şcoala, principala cauză fiind sărăcia. Mai mult decât atât, 1 din 2 copii din România trăiesc în pragul sărăciei şi în condiţii extraordinar de dificile (părinţi cu un nivel scăzut de educaţie, copii crescuţi de bunici, flageluri sociale precum alcoolism şi violenţă domestică). „UPS a înţeles impactul profund pe care acţiunile colective îl pot avea în transformarea vieţii acestor copii, de aceea credem cu tărie că orice mână de ajutor poate face diferenţa, iar dacă vrem să facem o schimbare în lume, trebuie să începem cu noi înşine. Campania noastră urmăreşte să oprească ciclul privării de educaţie perpetuate de sărăcie şi să creeze un viitor mai echitabil pentru aceşti copii, ajutându-i să-şi continue educaţia”, spun  reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Colaborarea UPS România cu Asociaţia Ana şi Copiii a început în anul 2010. În perioada 2010-2021, au oferit mai multe granturi, dintre care unul în valoare de 20.000 de dolari, pentru relocarea centrului Ana şi Copiii din Bucureşti într-o clădire mai mare, mărind astfel numărul de copii pe care îi sprijineau de la 25 la 50. I-au sprijinit cu 50.000 de dolari pentru achiziţia unui teren în sectorul 3, iar mai apoi cu suma de 15.000 de dolari pentru împrejmuirea terenului. Anul acesta, în octombrie, urmează deschiderea celui mai mare centru de sprijin social şi educaţional din România, iar în 2022, au oferit un grant de 15.000 dolari pentru susţinerea activităţilor educaţionale cu copiii şi adolescenţii din programele Ana şi Copiii.

    Totul a fost posibil cu sprijinul angajaţilor UPS România, care au dăruit din timpul lor liber în zile de weekend mii de ore de voluntariat şi care au participat la diverse acţiuni de voluntariat în cele trei centre de zi pentru copiii defavorizaţi aflate în îngrijirea Asociaţiei Ana şi Copiii. În timp, implicarea voluntarilor şi a companiei a crescut, fiind desfăşurate activităţi pe tot parcursul anului, iar proiectul de voluntariat a devenit unul pe termen lung şi a căpătat şi un nume simbolic „Every hand makes a difference”. La una din acţiunile de la Centrul Ana şi Copiii din Urlaţi, fotografia de grup a câştigat premiul de popularitate desfăşurat intern de UPS Foundation, proiectele Ana şi Copiii primind astfel un grant suplimentar de 500 de dolari.

     

    Rezultate:
    În fiecare an, voluntarii UPS România fac donaţii pentru susţinerea copiilor din centrele Asociaţiei. În perioada 2010-2022, UPS Foundation a investit în proiectele Asociaţiei Ana şi Copiii suma de 100.500 dolari. Numai în 2022, au dăruit comunităţii, prin intermediul asociaţiei, cca 400 de ore de voluntariat. Asociaţia Ana şi Copiii are în îngrijire trei centre: în Bucureşti (65 de copii), în Prahova (80 de copii), Călăraşi (80 de copii). Alţi 125 de copii şi adolescenţi sunt sprijiniţi direct în comunitatea lor. „Proiectul „Every hand makes a difference” a avut un impact profund asupra comunităţii pe care o deserveşte. „Copiii din familiile sărace au acum un refugiu unde primesc hrană, sprijin academic şi emoţional din partea personalului dedicat din centre. Aici, ei nu sunt doar beneficiari, ci sunt trataţi cu respect şi empatie, ceea ce le oferă un sentiment de apartenenţă. Pe măsură ce cresc, îşi fac prieteni, capătă curaj să meargă înainte şi speră la o viaţă mai bună atunci când vor creşte mari. Prin intermediul activităţilor creative, precum pictura şi modelajul, ei îşi descoperă talentele şi învaţă unii de la alţii. Proiectul le oferă oportunităţi de a participa la ieşiri în scop educaţional, în tabere, la teatru, inclusiv vizite la muzeu, lărgindu-le orizonturile. În plus, sunt sprijiniţi cu rechizite, încălţări, hăinuţe, consiliere psihologică şi tot ceea ce le este necesar să meargă la şcoală. De asemenea, părinţii primesc sprijin material, medical, juridic şi ajutor în găsirea unui loc de muncă”, spun reprezentanţii companiei. În viitor, şi-au propus să continue colaborarea cu Asociaţia Ana şi Copiii şi să diversifice acţiunile de voluntariat, astfel încât să ajute cât mai mulţi copii: „Vrem să le transmitem mesajul că nu sunt uitaţi de lume şi că pot zâmbi în fiecare zi. Acest angajament se aliniază misiunii globale a UPS de a avea un impact pozitiv asupra comunităţilor pe care le deservim, asigurându-ne că cei mai vulnerabili dintre noi primesc sprijinul şi oportunităţile pe care le merită”.

  • Ce afacere şi-a deschis un tânăr din România, cu care a câştigat peste 2 milioane de euro în primul an, iar acum estimează că va câştiga peste 10 milioane

    După ce a descoperit dedesubturile antreprenoriatului în compania familiei, SanoVita, în care s-a implicat înainte ca businessul să fie vândut americanilor de la Highlander Partners, Albert Soare a decis să pornească propria afacere, în domeniul fotovoltaicelor, iar startul a fost unul peste aşteptări: 2 milioane de euro în primul an şi 10 milioane, estimări pentru cel de-al doilea. Ce planuri are în continuare cu Kilowat?

    Cel mai mare vis antreprenorial îl trăiesc parţial chiar acum. Îmi doresc să dezvolt mai mult domeniul producţiei, dintr-un spirit uşor patriotic. Sunt mult prea multe produse pe care le aducem din import, deşi ar putea fi fabricate în România. Pe termen lung, îmi doresc să am bucuria de a exporta produse fabricate în ţara noastră”, spune Albert Soare, care a pornit businessul Kilowat anul trecut, încheiat cu venituri de 2 milioane de euro.

    Pentru anul în curs, el se aşteaptă la o evoluţie de 5x, estimând că va închide 2023 cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro, creştere pe care o pune pe seama „calităţii serviciilor oferite, recomandările clienţilor mulţumiţi jucând un rol esenţial”. Kilowat are în prezent o echipă de 40 de angajaţi şi circa 1.000 de clienţi, dar şi două depozite la Râmnicu Vâlcea şi Târgu-Mureş, însumând 5.000 de metri pătraţi, plus două unităţi de producţie la Reghin şi Piteşti, unde fabrică în jur de trei-patru sisteme fotovoltaice rezidenţiale pe zi, dar şi sisteme fotovoltaice industriale, capacitatea de producţie de structuri metalice fiind de 15 tone pe zi. Până în prezent, businessul a ajuns la peste 25.000 de metri pătraţi de clădiri construite cu structură fabricată în regim propriu. Majoritatea produselor din portofoliul businessului sunt însă achiziţionate în cea mai mare parte de la depozitele de pe teritoriul UE ale producătorilor, în timp ce altele sunt importate direct din China sau Germania.

    Ideea lansării unui business în domeniul fotovoltaicelor i-a venit în urma unui parcurs mai lung.  În prima fază a investit în domeniul construcţiilor, mai exact în unitatea de producţie a structurilor uşoare şi grele. Ulterior, a cercetat şi experimentat intensiv timp de patru ani tot ce ţine de eficientizarea clădirilor, de la stadiul de proiectare, construcţie şi până la exploatarea lor. Pas cu pas, această cercetare l-a condus natural la sistemele fotovoltaice, automatizări şi sisteme termice eficiente, precum pompele de căldură. „Am înţeles rapid impactul major pe care aceste sisteme le au asupra clădirilor şi am fost atras de economia pe termen lung, care se poate obţine inclusiv pentru clădirile existente şi fără a fi necesară o intervenţie prin restaurări capitale.” Investiţia iniţială în lansarea businessului s-a ridicat la 400.000 de euro, având deja infrastructura, „care a funcţionat ca o bază”.

    Albert Soare spune că antreprenoriatul „este în ADN-ul meu, dar nu este vorba doar de afaceri şi de bani”. El susţine că munca sa nu are şi nici nu a avut ca scop unic profitul. „Misiunea mea actuală este de a-i ajuta pe oameni să scape de grija facturilor şi să trăiască într-un mediu mai curat. Îmi doresc o lume mai bună şi lucrez în această direcţie. Dacă nu aş face afaceri aş lucra voluntar pentru diverse cauze.”

    Primul contact cu lumea afacerilor l-a avut încă de la o vârstă fragedă. „SanoVita a făcut parte din familia mea şi, practic, am crescut odată cu firma.  De cele mai multe ori de la şcoală mergeam direct la sediu, unde stăteam până seara târziu. Îmi făceam temele acolo, urmăream tot ce se întâmplă şi mai ajutăm cu ce puteam”, povesteşte Albert Soare. De-a lungul anilor s-a implicat în businessul de familie în toate rolurile, de la lucru în fabrică până la postul de manager de import, vânzări, marketing, şi pentru că i-a plăcut specificul activităţii şi simţea că poate „contribui la a face bine oamenilor prin SanoVita”, dar şi pentru că voia să cunoască cât mai biness businessul şi să înveţe cât mai mult. „Am urmărit cursul firmei, am participat anual la toate târgurile internaţionale de profil şi am influenţat, pe cât am putut, evoluţia companiei în aşa fel încât să rămână mereu relevantă în ton cu vremurile.” În SanoVita spune că a învăţat importanţa resursei umane din posturile de conducere şi a softurilor în managementul firmei, acestea reprezentând două aspecte cărora le acordă multă atenţie şi la Kilowat. De altfel, mentor i-a fost chiar tatăl său, pe care l-a observat îndeaproape de-a lungul anilor şi a învăţat de la el. „Chiar dacă el mereu m-a încurajat să îmi aleg o meserie din dorinţa de a-mi oferi stabilitate, eu am învăţat mai mult decât orice antreprenoriat şi management. Sfaturile lui se leagă mereu de etică, principiile înaintea banilor, nu contează ce pierzi, corectitudinea şi principiile nu se negociază niciodată.”

     

    „Următorul pariu este, de fapt, vechiul pariu: domeniul alimentar”

    Legat de competiţie, Soare spune că multe companii au intrat pe această piaţă, E.ON, CEZ, Simtel etc, „dar compania Kilowat nu este doar despre sisteme fotovoltaice, efortul meu este pentru eficienţă energetică şi financiară pentru întreaga populaţie, iar gama de servicii şi produse pe care o dezvolt acum este diferită de ce oferă celelalte companii”. În ceea ce priveşte tendinţele din piaţă, antreprenorul remarcă faptul că toată lumea este în căutare de soluţii pentru un trai modern, decent, eficient energetic, sustenabil şi compatibil cu cele mai înalte rigori în ceea ce priveşte impactul asupra mediului încojurator. „La nivel european se instalează sisteme fotovoltaice şi pompe de căldură pe clădiri, fiecare ţară este în diverse stadii de implementare a acestor soluţii şi este clar că mergem toţi pe acelaşi drum. Interesul oamenilor pentru sisteme fotovoltaice creşte, motivul fiind foarte simplu: cine nu îşi doreşte să scape de grija facturilor la energie?”

    În acest moment, jucătorul are în curs o investiţie într-un nou sediu la Râmnicu Vâlcea şi în modernizarea şi extinderea punctului de lucru de la Târgu-Mureş. „De asemenea, în primăvară vom demara construcţia unui nou sediu la Bucureşti.” Pe termen mediu, antreprenorul îşi doreşte, de asemenea, să investească şi într-o unitate de producţie a pompelor de căldură. Iar despre eventualitatea unei noi iniţiative antreprenoriale, Soare spune că „următorul pariu este, de fapt, vechiul pariu: domeniul alimentar va rămâne mereu seducător pentru mine şi sper să pot investi din nou în această direcţie”.

     

    Principii biblice aplicate în business

    Despre echilibrul dintre planul personal şi cel profesional, antreprenorul spune că urmează principiul biblic „daţi Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”, aşa că „am datoria de a acorda timp şi predictibilitate programului de familie”. Evident, adaugă el, de multe ori e provocat de circumstanţe şi fură din timpul personal pentru problemele urgente. „Am învăţat totuşi să deleg şi să îmi pun încrederea în echipa mea, în care se află oameni pricepuţi şi care găsesc soluţii la orice pentru clienţi, ceea ce ajută atât businessul să se dezvolte, dar şi îmi oferă oportunitatea de a concentra o parte din timp şi pe alte proiecte şi familie.”

    Ca lider, fondatorul spune că este principial şi idealist. „Acţiunile mele au la bază o misiune, un scop care îmi dă energia necesară pentru a acţiona şi depune eforturi pentru binele celorlalţi.  Viziunea, curajul şi dorinţa de a-mi dezvolta permanent aptitudinile sunt valori care mă caracterizează.”

    Sfatul lui Albert Soare pentru tinerii antreprenori este să înveţe cât mai mult atât din materiale didactice, dar şi din practică. „Cheia succesului în business se leagă de viziune, curaj şi capacitatea de a armoniza planurile făcute cu realitatea, astfel încât să fie fezabile. Adevărul nu îl vei găsi într-o singură carte, un curs sau o şcoală, dar ne putem apropia de el prin cât mai mult studiu.” De asemenea, el notează că este important să înveţe de la alţi antreprenori din acelaşi domeniu, nu doar să le analizeze greşelile şi să „fure” ce merită furat. „În final, pasiunea pentru ceea ce faci contează. Cât timp misiunea ne defineşte, lucrurile se întâmplă natural.”   

    Carte de vizită

    Albert Soare, fondator, Kilowat

    1. A urmat Facultatea de Administrare a Afacerilor;

    2. Înainte de a porni propriul business s-a implicat în afacerea familiei, SanoVita, în diverse departamente, inclusiv ca import manager;

    3. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, scuba divingul, înotul, ambarcaţiunile şi schiul.