Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Hobby-urile care te ajută să obţii mai uşor un job şi ce hobby popular nu ar trebui să menţionezi în CV

    Companiile ar putea aprecia un hobby al unui candidat dacă este legat într-un fel de jobul pentru care aplică, este de părere Ana Recio, vicepreşedinte al diviziei de recrutare a Salesforce. Alyssa Gelbard, fondatorul firmei de consultanţă Resume Strategist, este de părere că hobby-urile publicate in CV dezvălui personalitatea individului, cunoştiinţele sale din domeniu.

    Yoga demonstrează abilitatea de a sta calm şi a fi în control. Arată că poţi să faci faţă presiunii.

    Sporturile extreme precum ultramaratoanele sau saltul cu paraşuta îi arată angajatorul faptul că eşti capabil să-ţi depăşeşti limitele, să ieşi din zona de confort, că eşti disciplinat şi că nu-ţi este frică de necunoscut.

    Producţia video poate fi un hobby de dorit pentru joburi în producţie, organizare de evenimente care acum au şi o componentă de transmisii live. De asemenea, arată că eşti precis, atent la detalii.

    Bloggingul poate fi util pentru slujbele în marketing sau comunicare. Prin intermediul unui blog arăţi că poţi scrie corect, că poţi comunica eficient.

    Voluntariatul este văzut bine de multe companii. “Dacă vedem pe cineva care face voluntariat ştim că s-ar potrivi culturii noastre din companie. Echipa mea caută oameni pasionaţi şi care dau dovadă de compasiune”, este de părere Ana Recio de la Salesforce

    Fotografia este un hobby valoros pentru cei care caută un job într-un domeniu creativ – fie marketing, publicitate. Fotografia îţi arată creativitatea şi faptul că ai destul de multă răbdare să surprinzi cadrul perfect.

    Ce NU ar trebui să apară pe CV ca hobby este cititul. Oamenii care citesc tind să fie mai deştepţi şi tind să aibă un succes mai mare decât oamenii care nu fac asta. Dar asta nu înseamnă că ar trebui să pui cititul în lista de hobby-ury. În primul rând, majoritatea oamenilor de pe glob ştiu să citească, iar notând faptul că ai citit multe cărţi poate arăta că ai o cultură generală bună, dar Vicky Oliver, autoarea a cărţii “301 Smart Answers to Tough Interview Questions”, atenţionează asupra faptului că dacă spui că petreci foarte mult citind ai putea sugera angajatorului că eşti singuratic.

  • Hobby-urile care te ajută să obţii mai uşor un job şi ce hobby popular nu ar trebui să menţionezi în CV

    Companiile ar putea aprecia un hobby al unui candidat dacă este legat într-un fel de jobul pentru care aplică, este de părere Ana Recio, vicepreşedinte al diviziei de recrutare a Salesforce. Alyssa Gelbard, fondatorul firmei de consultanţă Resume Strategist, este de părere că hobby-urile publicate in CV dezvălui personalitatea individului, cunoştiinţele sale din domeniu.

    Yoga demonstrează abilitatea de a sta calm şi a fi în control. Arată că poţi să faci faţă presiunii.

    Sporturile extreme precum ultramaratoanele sau saltul cu paraşuta îi arată angajatorul faptul că eşti capabil să-ţi depăşeşti limitele, să ieşi din zona de confort, că eşti disciplinat şi că nu-ţi este frică de necunoscut.

    Producţia video poate fi un hobby de dorit pentru joburi în producţie, organizare de evenimente care acum au şi o componentă de transmisii live. De asemenea, arată că eşti precis, atent la detalii.

    Bloggingul poate fi util pentru slujbele în marketing sau comunicare. Prin intermediul unui blog arăţi că poţi scrie corect, că poţi comunica eficient.

    Voluntariatul este văzut bine de multe companii. “Dacă vedem pe cineva care face voluntariat ştim că s-ar potrivi culturii noastre din companie. Echipa mea caută oameni pasionaţi şi care dau dovadă de compasiune”, este de părere Ana Recio de la Salesforce

    Fotografia este un hobby valoros pentru cei care caută un job într-un domeniu creativ – fie marketing, publicitate. Fotografia îţi arată creativitatea şi faptul că ai destul de multă răbdare să surprinzi cadrul perfect.

    Ce NU ar trebui să apară pe CV ca hobby este cititul. Oamenii care citesc tind să fie mai deştepţi şi tind să aibă un succes mai mare decât oamenii care nu fac asta. Dar asta nu înseamnă că ar trebui să pui cititul în lista de hobby-ury. În primul rând, majoritatea oamenilor de pe glob ştiu să citească, iar notând faptul că ai citit multe cărţi poate arăta că ai o cultură generală bună, dar Vicky Oliver, autoarea a cărţii “301 Smart Answers to Tough Interview Questions”, atenţionează asupra faptului că dacă spui că petreci foarte mult citind ai putea sugera angajatorului că eşti singuratic.

  • Marius Popescu, la conducerea NN în Turcia

    Marius Popescu a petrecut 12 ani alături de echipa din România. În cadrul organizaţiei din România, el a ocupat numeroase poziţii de management, printre acestea numărându-se cele de CEO al NN Investment Partners şi CEO al NN Pensii. A fost numit CEO al NN în România începând din 2013 şi, împreună cu echipa sa, a contribuit la consolidarea poziţiei de lider de piaţă a companiei pe toate cele trei linii de business: asigurări, pensii obligatorii şi pensii facultative.

    “Ca CEO al NN în România, performanţele lui Marius au fost extraordinare, consolidând cu succes poziţia de lider de piaţă a companiei. El a continuat dezvoltarea celei mai puternice forţe de vânzări din piaţa locală de asigurări, în acelaşi timp intensificând prezenţa noastră în segmentul de bancassurance. În prezent, NN este liderul pieţei din România, oferind asigurări şi pensii private pentru mai mult de două milioane de clienţi. Începând din aprilie, Marius va merge la NN Hayat ve Emeklilik cu mandatul de a dezvolta, prin aportul adus de experienţa sa, operaţiunile de asigurări şi de pensii facultative din Turcia”, a declarat Robin Spencer CEO International Insurance şi membru al Management Board al NN Group.

    “M-am bucurat să fac parte din echipa NN din România şi le mulţumesc colegilor mei pentru colaborarea foarte bună pe care am avut-o. Fără implicarea şi dedicarea lor, niciuna dintre realizările noastre nu ar fi fost posibilă. Aştept cu nerăbdare să preiau noul meu rol ca CEO al operaţiunilor NN din Turcia, o companie bine poziţionată pe o piaţă dezvoltată, cu creşteri anuale de două cifre.”, a declarat Marius Popescu.

    Succesorul lui Marius Popescu va fi anunţat în perioada următoare. Până atunci, Mihai Muntean, actualul chief sales officer  al NN România, va prelua interimar conducerea NN Asigurări de Viaţă.

     

  • Replicarea unui model profitabil: Greenfield Băneasa se mută în Ghencea

    Atletic, aşezat confortabil în spatele biroului din clădirea Willbrook, aflată la o aruncătură de băţ de Băneasa Shopping City, Bartosz Puzdrowski povesteşte cum, după ce la scurt timp după ce a absolvit facultatea de filosofie şi sociologie, şi-a dat seama că i-ar plăcea mai degrabă un alt traseu în viaţă. A ales registrul mai concret, al afacerilor; şi-a completat studiile cu un master în business şi marketing la Universitatea din Varşovia, precum şi programului de Executive MBA Varşovia – Illinois, cu specializarea în administrarea afacerilor şi comerţ.

    Cariera sa numără 20 de ani în real estate, iar înainte de a fi numit la conducerea firmei româneşti a fost, country manager pentru Polonia şi ţările baltice în cadrul Avestus Real Estate (dezvoltator imobiliar comercial din regiunea Europei Centrale şi de Est), director al departamentului de dezvoltare al ECE Projektmanagement Polska (unul dintre cei mai mari dezvoltatori şi investitori în centre comerciale din Europa), precum şi manager de dezvoltare regională în cadrul McDonald’s Polonia.

    Polonezul vorbeşte chibzuit despre rezultatele şi proiectele companiei pe care o conduce din toamnă, când l-a înlocuit pe Liviu Stan, care a deţinut funcţia timp de circa un an. 2016 a fost un an bun pentru piaţa rezidenţială şi pentru Impact, compania înregistrând o creştere de 15% a numărului de apartamente vândute, potrivit lui Puzdrowski. În primele nouă luni ale anului trecut, compania vânduse 353 de case şi apartamente, cu 31% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Preţul mediu pentru o locuinţă a fost de 317.700 de lei (70.895 de euro), cu 17% mai mult faţă de aceeaşi perioadă în 2015, potrivit raportului oficial dat publicităţii la finalul lunii septembrie. În Bucureşti, preţul mediu al unui apartament vechi cu trei camere a crescut cu 2.450 de euro sau 3,14%, de la 77.950 de euro (350.324 de lei) în ianuarie 2016 la 80.400 de euro (361.334 de lei) în ianuarie 2017, după cum arată indexul imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consulanţă imobiliară Coldwell Banker.

    În 2016, compania a înregistrat un profit de 28,87 mil. lei faţă de o pierdere de 4,4 mil. lei în 2015. Un avans important  a fost bifat şi la capitolul veniturilor operaţionale, care au ajuns la 144 mil. lei faţă de 106 mil. lei în 2015. Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată de vânzările din cartierul Greenfield, unde în perioada ianuarie-septembrie au fost încheiate 429 contracte şi precontracte. Profitul din vânzarea acestor proprietăţi rezidenţiale a fost de 47,9 mil. lei. Profitul operational (EBITDA) a fost de 25,5 mil. lei faţă de 9,3 mil. lei în 2015. Compania a avut un rezultat financiar negativ de 1,5 mil. lei. La 31 decembrie 2016 capitalurile proprii ale companiei au fost de 390 mil. lei. Pe bursa acţiunile Impact au fost destul de stabile în ultima perioadă învârtindu-se în jurul a 0,7 lei / acţiune. În ultimele 52 de săptâmâni preţul maxim a fost de 0,93 lei, iar preţul minim de 0,56 lei. La preţul de închidere e marţi, Impact are o capitalizare bursieră de 196,1 mil. lei, sub capitalurile proprii.

    Polonezul spune că doreşte să menţină ritmul de creştere şi pentru 2017. „Tot anul acesta plănuim să începem să construim al doilea proiect, în sectorul 6, în Ghencea. Aşteptăm să primim autorizaţia de construcţie şi demarăm activitatea pe şantier.” Dacă totul merge cum trebuie, construcţia ar trebui să înceapă în vara lui 2017, iar primele clădiri ar fi astfel terminate în trimestrul al treilea al anului viitor.

    Noul proiect are drept model Greenfield Băneasa. „Vrem să replicăm conceptul din Bănesa în Ghencea, acelaşi principiu, aceeaşi calitate. Va fi o comunitate similară, designul va fi asemănător, dar apartamentele vor fi ceva mai mici”, spune el. În total, proiectul prevede construirea a 2.500 de apartamente, în special garsoniere şi apartamente cu două camere, mai puţine cu trei camere. „Bănesa este un proiect adresat mai cu seamă familiilor cu copii, deci clienţii noştri preferă trei-patru camere. Pe când în Ghencea ne orientăm mai mult către cupluri care nu au copii încă sau au doar un copil”, explică Puzdrowski. În Băneasa, apartamentele cu trei camere s-au vândut cel mai bine, urmate de cele cu două camere apoi cele cu patru camere. „Garsonierele au fost puţine, dar vom avea mai multe în fazele următoare.”

    În ansamblu, complexul din Băneasa are un grad de ocupare de 85% şi aproape 3.000 de rezidenţi în acest moment; proiectul are o suprafaţă de 60 ha şi reuneşte peste 6.000 de locuinţe. Început în 2007, Greenfield a fost planificat pentru a fi dezvoltat în mai multe faze, având ca termen de finalizare anul 2022. „Am dezvoltat fazele unu şi doi, iar acum terminăm o parte din faza trei. Vom începe vânzarea apartamentelor în primăvară şi am demarat construcţia ultimelor 18 clădiri din faza trei, pe care sper să le terminăm la sfârşitul anului 2017”, spune polonezul. 

    Greenfield are 500 de apartamente disponibile la vânzare, iar alte 500 vor fi gata să-şi primească proprietarii în primăvară. „Acum vindem, în medie, 40-50 de apartamente pe lună. Nu am avut nicio lună cu vânzări sub 40 de apartamente, iar in unele luni am ajuns şi la 60 de unităţi vândute.” Un calcul sumar arată că s-au vândut peste 480 de apartamente în Greenfield Băneasa, chiar dacă reprezentantul companiei nu a vrut să dea detalii concrete, deoarece compania încă nu şi-a publicat rezultatele oficiale, fiind cotată la bursă. Impact Developer este deţinută de omul de afaceri Gheorghe Iaciu (49%), Adrian Adrici (11,7%) şi de alţi acţionari. Compania a fost înfiinţată în 1991, prin subscripţie publică, iar din 1996 este listată la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Trecerea de la analiză la acţiune, oportunitatea de care companiile trebuie să profite

    StarTech Team s-a format la finalul anului trecut în urma fuziunii dintre Class IT Outsourcing, firmă specializată în furnizarea de servicii pentru externalizarea proceselor IT, şi Class IT Hardware. Trecerea la brandul StarTech Team face parte din strategia de dezvoltare a companiei, aceasta diversificându-şi portofoliul cu noi servicii, inclusiv de integrare de soluţii IT. Class IT şi-a dublat an de an cifra de afaceri până în 2008, iar apoi a continuat să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 30-40%, atingând 4,5 milioane de euro anul trecut ca urmare a proiectelor derulate.

    „Lumea în care trăim se schimbă în mod radical, există un singur numitor comun: tehnologia. Dacă ne uităm pe industrii, vedem că producţia se schimbă dramatic, ce vedem astăzi la Dacia cu sute sau mii de muncitori se schimbă. Dacă te uiţi la fabrica Tesla, pe de altă parte, sunt mii de roboţi şi câţiva oameni care supervizează. Zona asta de automatizări, de roboţi industriali va schimba producţia. Transporturile se schimbă şi ele dramatic, distribuţia la fel; acolo schimbările sunt concurente, pentru că vorbim de electric sau propulsie, vorbim de autonomie, vorbim pur şi simplu de schimbarea funcţiei maşinii. Nu mai devine un element de statut, ci o altă zonă de entertainment”, spune Bogdan Tudor.

    El vorbeşte de tot ceea ce înseamnă tehnologie, explicând că puterea maşinilor de astăzi nu înseamnă forţă brută, ci mai curând inteligenţă. „Înseamnă modul în care folosesc datele pe care le au, pentru că tendinţa era big data în urmă cu doi-trei ani; apoi a fost business analysis; acum accentul cade pe felul în care poţi să exploatezi ceea ce ai, pentru că zona asta de inteligenţă artificială presupune de fapt exploatarea informaţiilor pe care le ai şi orientarea de la analiză către acţiune.” O maşină autonomă, explică el, analizează în permanenţă toate datele pe care le primeşte – cum ar fi viteza celorlalte maşini, direcţia de mers, pietonii, semnele şi aşa mai departe – iar deciziile pe care le ia sunt bazate pe ceea ce vor face acele componente pe care le analizează. O maşină autonomă ştie unde va fi vehiculul de lângă ea peste un anumit timp, estimează când ar putea intra în coliziune şi acţionează. „Asta e diferenţa majoră între inteligenţa artificială şi big data sau business intelligence, faptul că acţionezi. Companiile trebuie să exploateze forţa maşinilor, acesta e principalul lucru care trebuie să se întâmple.”

    În altă ordine de idei, pe măsură ce industria se schimbă, şi funcţiile din companii se modifică; departamentele de vânzări trec prin transformări profunde, marketingul la fel. „Vânzările se schimbă în sensul trecerii de la push la pull: clienţii nu mai vor astăzi să li se vândă, ei vor să cumpere, şi atunci cum ajungi ca acel client să-şi creeze o imagine despre tine astfel încât să ajungi la el? Nu mai vorbim de a face marketing către mase, către mii sau milioane de clienţi, faci către un anumit client pe care îl cunoşti intim. Îl cunoşti de pe mediile sociale. Gândiţi-vă ce putere au device‑urile: telefoanele au NFC, intri într-un magazin şi profilul tău e recunoscut şi îţi sunt livrate produsele pe care vrei să le cumperi”, spune fondatorul StarTech Team.

    Tehnologia este astăzi la îndemâna oricui, crede Bogdan Tudor. Azi nu mai ai nevoie să investeşti milioane de dolari în tot soiul de echipamente sau de aplicaţii, pentru că le poţi primi ca serviciu; stocarea de tip cloud este doar una dintre aceste tehnologii.

    Un alt exemplu în acest sens, explică Bogdan Tudor, sunt programele de CRM (customer relationship management), în care companiile au investit sute de mii de euro în ultimii 5-10 ani. „Astăzi există peste 50 de companii care fac CRM la un nivel de detaliu şi de expertiză peste soluţiile customizate pentru companiile mari.” Printre acestea se numără HubSpot, o companie care oferă gratuit soluţii de CRM şi vine în plus şi cu soluţii de inginerie socială, precum Zoho sau Salesforce. „Ideea este doar să ai pe cineva cu nivelul necesar de expertiză, care să poată să îţi facă recomandarea potrivită.”

    Cei de la StarTech Team au constatat că există o serie de companii blocate în tehnologii vechi, în ceea ce ştiu sau în ceea ce au în portofoliu. „Ce facem noi diferit este să nu avem un portofoliu fix, avem unul adaptat nevoilor companiilor. Dacă o companie mică are nevoie de o soluţie în cloud, de ce să te duci să îi dai o soluţie de zeci de mii de euro care oricum va fi depăşită ca tehnologie peste cinci ani? Ca să ţii ritmul cu ceea ce se întâmplă în lume, trebuie să o adaptezi tot timpul, iar asta înseamnă alţi bani. De ce să nu mergi la cineva care are deja o soluţie?”

    Pe măsură ce compania evoluează, explică Tudor, e posibil să apară nevoi particulare, iar soluţiile în cloud nu oferă prea multe posibilităţi de customizare. Pentru acel caz există varianta hibridă: se pot folosi simultan atât soluţii în cloud cât şi unele dezvoltate de la zero. „Cred că în ziua de azi companiile mici pot exploata mai bine beneficiile oferite de tehnologie decât cele mari, pentru că nu e vorba numai de investiţii, e vorba de a folosi inteligent ceea ce fac alţii. Şi sunt sute, mii de companii inovatoare.”

  • Trecerea de la analiză la acţiune, oportunitatea de care companiile trebuie să profite

    StarTech Team s-a format la finalul anului trecut în urma fuziunii dintre Class IT Outsourcing, firmă specializată în furnizarea de servicii pentru externalizarea proceselor IT, şi Class IT Hardware. Trecerea la brandul StarTech Team face parte din strategia de dezvoltare a companiei, aceasta diversificându-şi portofoliul cu noi servicii, inclusiv de integrare de soluţii IT. Class IT şi-a dublat an de an cifra de afaceri până în 2008, iar apoi a continuat să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 30-40%, atingând 4,5 milioane de euro anul trecut ca urmare a proiectelor derulate.

    „Lumea în care trăim se schimbă în mod radical, există un singur numitor comun: tehnologia. Dacă ne uităm pe industrii, vedem că producţia se schimbă dramatic, ce vedem astăzi la Dacia cu sute sau mii de muncitori se schimbă. Dacă te uiţi la fabrica Tesla, pe de altă parte, sunt mii de roboţi şi câţiva oameni care supervizează. Zona asta de automatizări, de roboţi industriali va schimba producţia. Transporturile se schimbă şi ele dramatic, distribuţia la fel; acolo schimbările sunt concurente, pentru că vorbim de electric sau propulsie, vorbim de autonomie, vorbim pur şi simplu de schimbarea funcţiei maşinii. Nu mai devine un element de statut, ci o altă zonă de entertainment”, spune Bogdan Tudor.

    El vorbeşte de tot ceea ce înseamnă tehnologie, explicând că puterea maşinilor de astăzi nu înseamnă forţă brută, ci mai curând inteligenţă. „Înseamnă modul în care folosesc datele pe care le au, pentru că tendinţa era big data în urmă cu doi-trei ani; apoi a fost business analysis; acum accentul cade pe felul în care poţi să exploatezi ceea ce ai, pentru că zona asta de inteligenţă artificială presupune de fapt exploatarea informaţiilor pe care le ai şi orientarea de la analiză către acţiune.” O maşină autonomă, explică el, analizează în permanenţă toate datele pe care le primeşte – cum ar fi viteza celorlalte maşini, direcţia de mers, pietonii, semnele şi aşa mai departe – iar deciziile pe care le ia sunt bazate pe ceea ce vor face acele componente pe care le analizează. O maşină autonomă ştie unde va fi vehiculul de lângă ea peste un anumit timp, estimează când ar putea intra în coliziune şi acţionează. „Asta e diferenţa majoră între inteligenţa artificială şi big data sau business intelligence, faptul că acţionezi. Companiile trebuie să exploateze forţa maşinilor, acesta e principalul lucru care trebuie să se întâmple.”

    În altă ordine de idei, pe măsură ce industria se schimbă, şi funcţiile din companii se modifică; departamentele de vânzări trec prin transformări profunde, marketingul la fel. „Vânzările se schimbă în sensul trecerii de la push la pull: clienţii nu mai vor astăzi să li se vândă, ei vor să cumpere, şi atunci cum ajungi ca acel client să-şi creeze o imagine despre tine astfel încât să ajungi la el? Nu mai vorbim de a face marketing către mase, către mii sau milioane de clienţi, faci către un anumit client pe care îl cunoşti intim. Îl cunoşti de pe mediile sociale. Gândiţi-vă ce putere au device‑urile: telefoanele au NFC, intri într-un magazin şi profilul tău e recunoscut şi îţi sunt livrate produsele pe care vrei să le cumperi”, spune fondatorul StarTech Team.

    Tehnologia este astăzi la îndemâna oricui, crede Bogdan Tudor. Azi nu mai ai nevoie să investeşti milioane de dolari în tot soiul de echipamente sau de aplicaţii, pentru că le poţi primi ca serviciu; stocarea de tip cloud este doar una dintre aceste tehnologii.

    Un alt exemplu în acest sens, explică Bogdan Tudor, sunt programele de CRM (customer relationship management), în care companiile au investit sute de mii de euro în ultimii 5-10 ani. „Astăzi există peste 50 de companii care fac CRM la un nivel de detaliu şi de expertiză peste soluţiile customizate pentru companiile mari.” Printre acestea se numără HubSpot, o companie care oferă gratuit soluţii de CRM şi vine în plus şi cu soluţii de inginerie socială, precum Zoho sau Salesforce. „Ideea este doar să ai pe cineva cu nivelul necesar de expertiză, care să poată să îţi facă recomandarea potrivită.”

    Cei de la StarTech Team au constatat că există o serie de companii blocate în tehnologii vechi, în ceea ce ştiu sau în ceea ce au în portofoliu. „Ce facem noi diferit este să nu avem un portofoliu fix, avem unul adaptat nevoilor companiilor. Dacă o companie mică are nevoie de o soluţie în cloud, de ce să te duci să îi dai o soluţie de zeci de mii de euro care oricum va fi depăşită ca tehnologie peste cinci ani? Ca să ţii ritmul cu ceea ce se întâmplă în lume, trebuie să o adaptezi tot timpul, iar asta înseamnă alţi bani. De ce să nu mergi la cineva care are deja o soluţie?”

    Pe măsură ce compania evoluează, explică Tudor, e posibil să apară nevoi particulare, iar soluţiile în cloud nu oferă prea multe posibilităţi de customizare. Pentru acel caz există varianta hibridă: se pot folosi simultan atât soluţii în cloud cât şi unele dezvoltate de la zero. „Cred că în ziua de azi companiile mici pot exploata mai bine beneficiile oferite de tehnologie decât cele mari, pentru că nu e vorba numai de investiţii, e vorba de a folosi inteligent ceea ce fac alţii. Şi sunt sute, mii de companii inovatoare.”

  • Directorul de HR al Google dezvăluie REGULA NESCRISĂ pentru un CV perfect

    “Dă-mi Doamne seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba şi înţelepciunea de a le deosebi“, spunea Reinhold Niebuhr, citat de Laszlo Bock, senior vicepresident, people operations în cadrul Google. Ce legătură are acest lucru cu căutarea unei slujbe? Totul, spune Laszlo Bock.

    Sunt o sumedenie de lucruri nedrepte pe parcursul unui proces de recrutare. Un candidat  nu poate controla situaţii ca acelea în care un angajator caută un om cu dreptul de a munci pe teritoriul unui anumit stat, de pildă, dacă copilul vreunui manager de top are informaţii “din interior“ în cazul vreunui post la care visează mii de candidaţi.

    Sunt însă lucruri pe care orice candidat poate şi trebuie să le controleze, iar cel mai important aspect este CV-ul, spune Bock. În acest context, este de importanţă capitală să ştiţi să evidenţiaţi reuşitele din carieră, arată Laszlo Bock.

    Fiecare dintre reuşitele Dvs. trebuie prezentate pe formula: Am realizat X, măsurat în funcţie de Y, făcând Z

    Cu alte cuvinte, explică directorul de resurse umane al Google, orice frază trebuie începută cu un verb activ, urmat de o măsură numerică pentru a oferi o bază de comparaţie, iar apoi sunt necesare detalii referitoare la felul în care a fost atins obiectivul X. Iată o diferenţă grăitoare între între două descrieri diferite ale aceleiaşi acţiuni:

    1. Am studiat performanţa financiară a companiilor şi am făcut recomandări de investiţii.

    2. Am îmbunătăţit performanţa de portofoliu cu 12% (respectiv 1,2 milioane de euro) faţă de perioada anterioară de referinţă prin rafinarea calculaţiilor de costuri de capital referitoare la pieţe noi.

    Iar Bock explică faptul că simpla referire la 12% întăreşte declaraţia şi îi conferă greutate, în vreme ce suplimentarea informaţiei cu o referire financiară concretă, respectiv 1,2 milioane de euro răspunde la întrebarea dacă 12% înseamnă mult sau puţin, dacă este relevant sau nu. Pentru că 12% care înseamnă 100 de euro sau 120 de euro nu sună impresionant, în vreme ce 1,2 milioane de euro arată nivelul afacerii. Explicând mecanismul concret prin care a fost atins acel obiectiv adaugă credibilitate prezentării şi dă o dimensiune concretă a competenţei candidatului.

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

  • Valoarea contururilor clare

    „Unul dintre obiectivele mele constante este să mă asigur că echipa mea creşte profesional într-o atmosferă în care membrii ei se simt în siguranţă şi încurajaţi să îşi exprime ideile şi să propună proiecte noi”, spune Ema Diea, head of corporate communication and business development la Wiener Privatklinik (WPK), unul dintre cele mai populare spitale austriece. Departamentul pe care îl conduce are rolul de a promova activitatea şi competenţele medicale ale spitalului Wiener Privatklinik şi ale experţilor săi în rândul medicilor şi publicului austriac şi internaţional. 40% dintre pacienţii spitalului vienez sunt străini, iar 20% dintre aceştia sunt români; anul trecut, numărul românilor care au fost pacienţi ai WPK a fost cu 40% mai mare decât în 2015.

    „Pentru ca un spital privat să aibă o reputaţie de spital de top el trebuie să fie capabil să atragă experţi de elită în echipele sale, iar acest lucru se întâmplă atunci când aceştia consideră că spitalul le asigură toată infrastructura umană, organizatorică şi tehnică pentru a-şi profesa meseria la un nivel înalt”, declară ea. Adaugă că „standardele de calitate stau la baza strategiei WPK”; există diverse proceduri şi monitorizări la nivelul fiecărui departament, de la lucruri care par minore – de pildă, procedura de curăţare a mâinilor, pentru personalul medical – şi până la actele medicale complexe. „Acest lucru se face atât prin comunicare directă, cât şi prin identificarea partenerilor locali capabili să susţină efortul de a deservi pacienţii interesaţi de soluţiile medicale oferite în cadrul Wiener Privatklinik.” În plus, menirea unui sistem strict este de a se asigura că reduce la minimum riscul greşelilor în procesul de îngrijire a pacienţilor.

    De asemenea, pentru monitorizarea activităţii medicilor la nivelul spitalului există un consiliu ştiinţific consultativ, format din opt profesori universitari austrieci de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Viena, care acţionează ca o echipă de audit în activitatea medicală şi ştiinţifică. „Ca tendinţă mai nouă, care se conturează deja de câţiva ani, mă aştept ca Wiener Privatklink să devină una dintre principalele destinaţii de diagnostic şi tratament pentru pacienţii europeni care nu îşi găsesc soluţiile medicale în ţările lor”, mai spune Ema Diea. Spitalul are o istorie de 145 de ani şi conducerea mizează pe tradiţie pentru a atrage mai mulţi pacienţi; este dotat cu 145 de paturi, un bloc operator cu patru săli, servicii de imagistică avansată, fizioterapie şi recuperare medicală. WPK reuneşte nouă centre de competenţă, cu servicii de diagnostic şi tratament de la medicina cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, oncologie, ortopedie până la medicină sportivă, microchirurgie şi chirurgie plastică. În cadrul spitalului lucrează circa 30 de medici angajaţi şi peste 150 de medici colaboratori.

    Ema Diea a ales statutul de expatriată în urmă cu circa un an, dar anterior a lucrat tot în acelaşi domeniu, în cadrul clinicilor Amethyst de pe piaţa românească, vreme de aproape zece ani. „O nouă oportunitate pentru care mă voi lupta să o fructific”, a fost primul său gând atunci când i s-a propus poziţia actuală. Pe de altă parte, admite că este una dintre cele mai dificile experienţe ale sale; se declară însă foarte mândră de pasul făcut, care a presupus o schimbare fundamentală a traiectoriei profesionale, când a plecat de la Garanti Bank pentru a se implica în afacerea Amethyst. „Am schimbat domeniul de activitate: de la banking la servicii de sănătate; am schimbat poziţia în business: de la manager de divizie într-o instituţie aşezată şi bine structurată la director general şi investitor într-o firmă la început de drum”, povesteşte Ema Diea. Îşi aminteşte chiar că la acea vreme alegerea sa a fost considerată foarte riscantă de mulţi apropiaţi.

    Şi-a început cariera, pe când era studentă, ca analist pe piaţa de capital într-o companie de tip investment banking străină şi spune despre acel job că şi l-a dorit mult: „După ce am urmat la facultate cursul despre bursa de valori şi piaţa de capital, am întrebat-o pe doamna profesoară ce ar trebui să fac pentru a fi activă în acest domeniu. M-a trimis la un interviu, l-am trecut şi am început să învăţ meserie”, îşi aminteşte Diea. De-a lungul timpului, mai spune ea, a avut de învăţat de la mulţi dintre cei cu care a lucrat; „Chiar şi acum lucrez direct cu cei doi CEO ai grupului Wiener Privatklinik, care sunt nu doar strategi experimentaţi, ci şi foarte eleganţi în abordarea de business. Învăţ în continuare cum să ai succes în business păstrând o abordare elegantă”, explică Diea. Privind în urmă, se declară mulţumită de toţi paşii din carieră şi de fiecare experienţă în parte. „Nu îmi amintesc să fi fost parte dintr-o echipă din care să nu fi învăţat şi crescut profesional. Am avut şi am în continuare multe momente frumoase. Unele sunt şi frumoase şi grele în acelaşi timp”, mai declară ea.

    Acum, românca îşi propune să fie un lider, nu un şef, pentru cei din echipa sa: „În general, încerc să creez o atmosferă de siguranţă şi să încurajez proactivitatea colegilor de echipă. Şi cred că o strategie sau obiectiv bine conturat şi clar comunicat are şanse mult mai mari de reuşită decât ţinte care sună interesant sau măreţ, dar în esenţă sunt vagi şi generale”, spune managerul. De asemenea, consideră că poate îngădui orice greşeală angajaţilor, dacă aceasta nu se va repeta.

    Pentru o perioadă a testat şi gustul antreprenoriatului, iar unele lecţii învăţate atunci îi sunt folositoare şi acum. „Cred că abordarea antreprenorială a proiectelor de business îmi vine oarecum natural. Oferă un grad mai ridicat de libertate către creativitate, asumare de riscuri şi îţi dă satisfacţia lucrului iniţiat şi crescut de tine”, consideră managerul.

    În opinia sa, micromanagementul trebuie evitat, deoarece „funcţionează doar pe termen scurt, îţi taie entuziasmul şi poţi pierde din vedere imaginea de ansamblu”. Nu în ultimul rând, managerii trebuie să fie permanent interesaţi să înveţe lucruri noi: „Poţi învăţa foarte multe nu doar de la traineri sau şefi, ci şi de la colegi”, precizează reprezentanta WPK.

    În timpul în care nu trasează strategiile dezvoltare ale Wiener Privatklink, Ema Diea citeşte mult, face sport şi merge la concerte. „Mai nou, mare parte din timpul meu liber, am început şi să grădinăresc”, povesteşte ea. Se declară un cititor destul de nerestrictiv, afirmând că citeşte cu plăcere beletristică, cărţi de istorie, autobiografice, ştiinţifice sau de business. Una dintre cărţile sale preferate este scrisă de tatăl său, Ion Diea, „Amintiri din Epoca de Aur” – o colecţie de nuvele care surprinde momente cheie din evoluţia comunismului în România şi efectele lor asupra oamenilor normali. Pe de altă parte, sportul pare a fi mai mult decât un hobby pentru Ema Diea. Întrebată ce i-ar fi plăcut să profeseze dacă nu ar fi avut cariera actuală, managerul spune zâmbind: „Cred că aş fi fost o bună jucătoare de tenis dacă aş fi învăţat acest sport încă din copilărie. E doar o părere neconfirmată de specialist”.