BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Câţi români vor să-şi schimbe locul de muncă anul acesta

    Astfel, 52% dintre români cred că vor primi o mărire de salariu în următoarele 12 luni, în timp ce 39% spun că au în plan să-şi schimbe locul de muncă anul acesta, aspirând la o situaţie profesională mai bună şi la venituri mai mari. Optimismul vine pe fondul evoluţiei pozitive a pieţei muncii în 2016, atât din punctul de vedere al numărului de locuri de muncă, cât şi al salariilor, trend care se va menţine şi în acest an.

    Sondajul a fost realizat în perioada 1 ianuarie – 17 februarie 2017, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.350 angajaţi.

    Aproape jumătate (47%) dintre români cred că numărul locurilor de muncă va creşte în următoarele 12 luni, arată studiul. Un procent semnificativ dintre respondenţi (69%) consideră că cererea angajatorilor va fi în special pentru forţă de muncă specializată.

    În ceea ce priveşte uşurinţa cu care ar putea să-şi găsească un job, bărbaţii sunt mai încrezători decât femeile – 52% dintre bărbaţi cred că le va fi uşor să-şi găsească un job în 2017, versus 46% dintre femeile care au răspuns la acest studiu. Studenţii şi tinerii sunt cei mai optimişti că-şi vor găsi un loc de muncă în acest an, 64% mizând că vor face acest lucru cu uşurinţă.

    Deşi 23% dintre români declară că sunt mulţumiţi şi chiar foarte mulţumiţi cu actualul loc de muncă, 54% cred că este loc de mai bine, iar 23% nu sunt deloc fericiţi la job. Majoritatea angajaţilor români participanţi la sondajul eJobs se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de proximitatea locului de muncă faţă de casă (61%), de siguranţa locului de muncă (59%), de atribuţiile pe care le au (55%) sau de echipa cu care lucrează (54%). La polul opus, cu cele mai multe dezamăgiri pentru români, se află oportunităţile de promovare – 54% s-au declarat nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de oportunităţile de promovare din cadrul companiei în care lucrează.

    În ceea ce priveşte atitudinea şefilor, 46% dintre români sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţia cu superiorul direct, în timp ce 26% spun că nu au o relaţie prea bună.

    Calitatea vieţii la locul de muncă şi împlinirea profesională sunt componente esenţiale ale satisfacţiei angajaţilor la job. 58% dintre respondenţi spun că locul de muncă actual îi inspiră şi îi motivează să îşi îndeplinească atribuţiile la cele mai înalte standarde, în timp ce 49% dintre respondenţi afirmă că sunt chiar mândri că lucrează pentru compania actuală.

    În acelaşi timp, peste jumătate (63%) dintre salariaţii români spun că nivelul de stres la actualul loc de muncă este mare, femeile fiind mai stresate la job decât bărbaţii (64% dintre femei vs 62% dintre bărbaţi).

    Cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la sondaj (61%) afirmă că sunt atenţi la ofertele de joburi care apar în piaţă, 31% dintre aceştia consultă săptămânal site-urile de recrutare, în timp ce 30% caută zilnic oferte noi de angajare.

    Studiul arată că angajaţii din segmentul de vârstă +45 de ani sunt cei mai activi în căutarea unui loc de muncă, aproape 40% dintre aceştia cautând zilnic oportunităţi de carieră.

    Mai mult decât atât, 39% dintre respondenţii studiului spun că se gândesc să-şi schimbe locul de muncă în 2017. Pe lângă motivele de ordin financiar (24% indica salariul ca motiv pentru schimbarea jobului), cei mai mulţi români (27%) vor să-şi schimbe jobul întrucât consideră că abilităţille lor profesionale nu sunt exploatate la maxim de către angajator.

    Top 3 motive pentru pentru care respondenţii studiului şi-ar schimba locul de muncă actual:
    ● pentru un loc de muncă mai potrivit abilităţilor şi aspiraţiilor lor – 27% dintre respondenţi;
    ● pentru un salariu mai bun – 24% dintre respondenţi;
    ● pentru o stabilitate mai mare a locului de muncă – 12% dintre respondenţi

    Analizând după profilul studiilor, pentru românii cu studii superioare este mult mai important ca job-ul să le stimuleze abilităţile, în timp ce pentru cei cu studii medii, contează mai mult salariul.În ceea ce priveşte criteriile pe care angajaţii le au în vedere atunci când îşi aleg angajatorul, pe lângă salariu şi pachetul de beneficii (86%) sau responsabilităţile şi activitatea de zi cu zi (84%), flexibilitatea companiei şi programul de lucru sunt de asemenea prioritare.

    În acelaşi timp, imaginea unei companii şi percepţiile angajaţilor despre aceasta sunt criterii importante pentru cei care îşi caută un job. Astfel, 88% dintre angajaţii români care au participat la sondajul eJobs spun că reputaţia companiei angajatoare este importantă, doar 1% declarând că nu ţin cont de acest aspect.

    Printre compromisurile pe care românii le-ar face pentru a se angaja se numără volumul de lucru mai mare (70%) şi spaţiul de lucru mai mic (63%). La polul opus se află compromisurile legate de salariu, de pachetul de beneficii sau de perioada contractuală, acestea reprezentând categoriile unde angajaţii sunt cel mai puţin dispuşi să facă un compromis.
     

  • Câţi români vor să-şi schimbe locul de muncă anul acesta

    Astfel, 52% dintre români cred că vor primi o mărire de salariu în următoarele 12 luni, în timp ce 39% spun că au în plan să-şi schimbe locul de muncă anul acesta, aspirând la o situaţie profesională mai bună şi la venituri mai mari. Optimismul vine pe fondul evoluţiei pozitive a pieţei muncii în 2016, atât din punctul de vedere al numărului de locuri de muncă, cât şi al salariilor, trend care se va menţine şi în acest an.

    Sondajul a fost realizat în perioada 1 ianuarie – 17 februarie 2017, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.350 angajaţi.

    Aproape jumătate (47%) dintre români cred că numărul locurilor de muncă va creşte în următoarele 12 luni, arată studiul. Un procent semnificativ dintre respondenţi (69%) consideră că cererea angajatorilor va fi în special pentru forţă de muncă specializată.

    În ceea ce priveşte uşurinţa cu care ar putea să-şi găsească un job, bărbaţii sunt mai încrezători decât femeile – 52% dintre bărbaţi cred că le va fi uşor să-şi găsească un job în 2017, versus 46% dintre femeile care au răspuns la acest studiu. Studenţii şi tinerii sunt cei mai optimişti că-şi vor găsi un loc de muncă în acest an, 64% mizând că vor face acest lucru cu uşurinţă.

    Deşi 23% dintre români declară că sunt mulţumiţi şi chiar foarte mulţumiţi cu actualul loc de muncă, 54% cred că este loc de mai bine, iar 23% nu sunt deloc fericiţi la job. Majoritatea angajaţilor români participanţi la sondajul eJobs se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de proximitatea locului de muncă faţă de casă (61%), de siguranţa locului de muncă (59%), de atribuţiile pe care le au (55%) sau de echipa cu care lucrează (54%). La polul opus, cu cele mai multe dezamăgiri pentru români, se află oportunităţile de promovare – 54% s-au declarat nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de oportunităţile de promovare din cadrul companiei în care lucrează.

    În ceea ce priveşte atitudinea şefilor, 46% dintre români sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţia cu superiorul direct, în timp ce 26% spun că nu au o relaţie prea bună.

    Calitatea vieţii la locul de muncă şi împlinirea profesională sunt componente esenţiale ale satisfacţiei angajaţilor la job. 58% dintre respondenţi spun că locul de muncă actual îi inspiră şi îi motivează să îşi îndeplinească atribuţiile la cele mai înalte standarde, în timp ce 49% dintre respondenţi afirmă că sunt chiar mândri că lucrează pentru compania actuală.

    În acelaşi timp, peste jumătate (63%) dintre salariaţii români spun că nivelul de stres la actualul loc de muncă este mare, femeile fiind mai stresate la job decât bărbaţii (64% dintre femei vs 62% dintre bărbaţi).

    Cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la sondaj (61%) afirmă că sunt atenţi la ofertele de joburi care apar în piaţă, 31% dintre aceştia consultă săptămânal site-urile de recrutare, în timp ce 30% caută zilnic oferte noi de angajare.

    Studiul arată că angajaţii din segmentul de vârstă +45 de ani sunt cei mai activi în căutarea unui loc de muncă, aproape 40% dintre aceştia cautând zilnic oportunităţi de carieră.

    Mai mult decât atât, 39% dintre respondenţii studiului spun că se gândesc să-şi schimbe locul de muncă în 2017. Pe lângă motivele de ordin financiar (24% indica salariul ca motiv pentru schimbarea jobului), cei mai mulţi români (27%) vor să-şi schimbe jobul întrucât consideră că abilităţille lor profesionale nu sunt exploatate la maxim de către angajator.

    Top 3 motive pentru pentru care respondenţii studiului şi-ar schimba locul de muncă actual:
    ● pentru un loc de muncă mai potrivit abilităţilor şi aspiraţiilor lor – 27% dintre respondenţi;
    ● pentru un salariu mai bun – 24% dintre respondenţi;
    ● pentru o stabilitate mai mare a locului de muncă – 12% dintre respondenţi

    Analizând după profilul studiilor, pentru românii cu studii superioare este mult mai important ca job-ul să le stimuleze abilităţile, în timp ce pentru cei cu studii medii, contează mai mult salariul.În ceea ce priveşte criteriile pe care angajaţii le au în vedere atunci când îşi aleg angajatorul, pe lângă salariu şi pachetul de beneficii (86%) sau responsabilităţile şi activitatea de zi cu zi (84%), flexibilitatea companiei şi programul de lucru sunt de asemenea prioritare.

    În acelaşi timp, imaginea unei companii şi percepţiile angajaţilor despre aceasta sunt criterii importante pentru cei care îşi caută un job. Astfel, 88% dintre angajaţii români care au participat la sondajul eJobs spun că reputaţia companiei angajatoare este importantă, doar 1% declarând că nu ţin cont de acest aspect.

    Printre compromisurile pe care românii le-ar face pentru a se angaja se numără volumul de lucru mai mare (70%) şi spaţiul de lucru mai mic (63%). La polul opus se află compromisurile legate de salariu, de pachetul de beneficii sau de perioada contractuală, acestea reprezentând categoriile unde angajaţii sunt cel mai puţin dispuşi să facă un compromis.
     

  • Top 3 motive pentru care românii şi-ar schimba locul de muncă

    ● pentru un loc de muncă mai potrivit abilităţilor şi aspiraţiilor lor – 27% dintre respondenţi;
    ● pentru un salariu mai bun – 24% dintre respondenţi;
    ● pentru o stabilitate mai mare a locului de muncă – 12% dintre respondenţi

    Analizând după profilul studiilor, pentru românii cu studii superioare este mult mai important ca job-ul să le stimuleze abilităţile, în timp ce pentru cei cu studii medii, contează mai mult salariul.În ceea ce priveşte criteriile pe care angajaţii le au în vedere atunci când îşi aleg angajatorul, pe lângă salariu şi pachetul de beneficii (86%) sau responsabilităţile şi activitatea de zi cu zi (84%), flexibilitatea companiei şi programul de lucru sunt de asemenea prioritare.

    În acelaşi timp, imaginea unei companii şi percepţiile angajaţilor despre aceasta sunt criterii importante pentru cei care îşi caută un job. Astfel, 88% dintre angajaţii români care au participat la sondajul eJobs spun că reputaţia companiei angajatoare este importantă, doar 1% declarând că nu ţin cont de acest aspect.

    Printre compromisurile pe care românii le-ar face pentru a se angaja se numără volumul de lucru mai mare (70%) şi spaţiul de lucru mai mic (63%). La polul opus se află compromisurile legate de salariu, de pachetul de beneficii sau de perioada contractuală, acestea reprezentând categoriile unde angajaţii sunt cel mai puţin dispuşi să facă un compromis.

    Sondajul a fost realizat în perioada 1 ianuarie – 17 februarie 2017, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.350 angajaţi.
     

  • Jumătate dintre români se aşteaptă să le crească salariul în 2017 şi 39% au în plan să-şi schimbe locul de muncă

    Astfel, 52% dintre români cred că vor primi o mărire de salariu în următoarele 12 luni, în timp ce 39% spun că au în plan să-şi schimbe locul de muncă anul acesta, aspirând la o situaţie profesională mai bună şi la venituri mai mari. Optimismul vine pe fondul evoluţiei pozitive a pieţei muncii în 2016, atât din punctul de vedere al numărului de locuri de muncă, cât şi al salariilor, trend care se va menţine şi în acest an.

    Sondajul a fost realizat în perioada 1 ianuarie – 17 februarie 2017, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.350 angajaţi.

    Aproape jumătate (47%) dintre români cred că numărul locurilor de muncă va creşte în următoarele 12 luni, arată studiul. Un procent semnificativ dintre respondenţi (69%) consideră că cererea angajatorilor va fi în special pentru forţă de muncă specializată.

    În ceea ce priveşte uşurinţa cu care ar putea să-şi găsească un job, bărbaţii sunt mai încrezători decât femeile – 52% dintre bărbaţi cred că le va fi uşor să-şi găsească un job în 2017, versus 46% dintre femeile care au răspuns la acest studiu. Studenţii şi tinerii sunt cei mai optimişti că-şi vor găsi un loc de muncă în acest an, 64% mizând că vor face acest lucru cu uşurinţă.

    Deşi 23% dintre români declară că sunt mulţumiţi şi chiar foarte mulţumiţi cu actualul loc de muncă, 54% cred că este loc de mai bine, iar 23% nu sunt deloc fericiţi la job. Majoritatea angajaţilor români participanţi la sondajul eJobs se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de proximitatea locului de muncă faţă de casă (61%), de siguranţa locului de muncă (59%), de atribuţiile pe care le au (55%) sau de echipa cu care lucrează (54%). La polul opus, cu cele mai multe dezamăgiri pentru români, se află oportunităţile de promovare – 54% s-au declarat nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi de oportunităţile de promovare din cadrul companiei în care lucrează.

    În ceea ce priveşte atitudinea şefilor, 46% dintre români sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţia cu superiorul direct, în timp ce 26% spun că nu au o relaţie prea bună.

    Calitatea vieţii la locul de muncă şi împlinirea profesională sunt componente esenţiale ale satisfacţiei angajaţilor la job. 58% dintre respondenţi spun că locul de muncă actual îi inspiră şi îi motivează să îşi îndeplinească atribuţiile la cele mai înalte standarde, în timp ce 49% dintre respondenţi afirmă că sunt chiar mândri că lucrează pentru compania actuală.

    În acelaşi timp, peste jumătate (63%) dintre salariaţii români spun că nivelul de stres la actualul loc de muncă este mare, femeile fiind mai stresate la job decât bărbaţii (64% dintre femei vs 62% dintre bărbaţi).

    Cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la sondaj (61%) afirmă că sunt atenţi la ofertele de joburi care apar în piaţă, 31% dintre aceştia consultă săptămânal site-urile de recrutare, în timp ce 30% caută zilnic oferte noi de angajare.

    Studiul arată că angajaţii din segmentul de vârstă +45 de ani sunt cei mai activi în căutarea unui loc de muncă, aproape 40% dintre aceştia cautând zilnic oportunităţi de carieră.

    Mai mult decât atât, 39% dintre respondenţii studiului spun că se gândesc să-şi schimbe locul de muncă în 2017. Pe lângă motivele de ordin financiar (24% indica salariul ca motiv pentru schimbarea jobului), cei mai mulţi români (27%) vor să-şi schimbe jobul întrucât consideră că abilităţille lor profesionale nu sunt exploatate la maxim de către angajator.

    Top 3 motive pentru pentru care respondenţii studiului şi-ar schimba locul de muncă actual:
    ● pentru un loc de muncă mai potrivit abilităţilor şi aspiraţiilor lor – 27% dintre respondenţi;
    ● pentru un salariu mai bun – 24% dintre respondenţi;
    ● pentru o stabilitate mai mare a locului de muncă – 12% dintre respondenţi

    Analizând după profilul studiilor, pentru românii cu studii superioare este mult mai important ca job-ul să le stimuleze abilităţile, în timp ce pentru cei cu studii medii, contează mai mult salariul.În ceea ce priveşte criteriile pe care angajaţii le au în vedere atunci când îşi aleg angajatorul, pe lângă salariu şi pachetul de beneficii (86%) sau responsabilităţile şi activitatea de zi cu zi (84%), flexibilitatea companiei şi programul de lucru sunt de asemenea prioritare.

    În acelaşi timp, imaginea unei companii şi percepţiile angajaţilor despre aceasta sunt criterii importante pentru cei care îşi caută un job. Astfel, 88% dintre angajaţii români care au participat la sondajul eJobs spun că reputaţia companiei angajatoare este importantă, doar 1% declarând că nu ţin cont de acest aspect.

    Printre compromisurile pe care românii le-ar face pentru a se angaja se numără volumul de lucru mai mare (70%) şi spaţiul de lucru mai mic (63%). La polul opus se află compromisurile legate de salariu, de pachetul de beneficii sau de perioada contractuală, acestea reprezentând categoriile unde angajaţii sunt cel mai puţin dispuşi să facă un compromis.
     

  • Austral a avut afaceri de 16 milioane de euro în 2016

    Tot în 2016, Austral Trade şi-a dezvoltat un sistem optimizat de vânzări directe online, prin canalul www.austral.ro. O altă noutate a anului 2016 a fost adresarea ofertei şi către utilizatorii individuali (publicul larg), inclusiv desfăşurarea unor campanii direcţionate exclusiv către aceştia.
    “2016 a fost, pentru Austral, începutul unui proces de optimizare pe care îl continuăm în 2017. Ne-am îmbunătăţit o parte dintre procesele de lucru interne, bazându-ne pe piloni noi, mai performanţi, iar rezultatele s-au văzut deja pe parcursul primului an”, spune Mihai Georgescu, CEO-ul Austral.
    Îmbunătăţirea fluxurilor interne vine după ce în 2015, Austral Trade a devenit partener oficial al Office Depot – unul dintre liderii globali în furnizarea de produse şi soluţii pentru birou. “Statutul de partener unic în România al Office Depot ne-a permis să avem acces direct la experienţă globală şi bune practici în industrie şi a reprezentat un pas important atât în poziţionarea noastră pe piaţă locală, cât şi pentru dezvoltarea companiei pe termen lung”, consideră Mihai Georgescu.
    Pentru 2017, proiectele principale ale companiei sunt legate de extinderea portofoliului de produse cu categorii noi (scule electrice şi unelte), respectiv adăugarea de noi branduri şi tipuri de produse în categoriile Imagine&identitate, Produse administrative şi de curăţenie.
    În prezent, structura vânzărilor Austral Trade se bazează în proporţie de 90% pe achiziţii corporate (companii), realizate prin intermediul catalogului şi cu suport din partea echipei de vânzări.
    Ca obiectiv pe termen mediu, compania îşi propune să crească ponderea comenzilor online, unde clienţii pot avea acces în timp real la istoricul lor de achiziţii – ceea ce, apreciază Mihai Georgescu, “poate fi un instrument de lucru util pentru companii în procesele lor interne de evaluare a volumelor şi programare a bugetelor”.
    Pentru 2017, grupul Austral şi-a propus o creştere de 12% a cifrei de afaceri şi continuarea optimizării rezultatelor din punct de vedere al profitabilităţii.
    Business cu capital 100% românesc, grupul Austral cuprinde companiile Austral Trade, unul din principalii furnizori locali de produse şi soluţii destinate biroului, respectiv Scribant Distribution, reprezentant autorizat şi importator de instrumente de scris Schneider GmbH în România.
    În cei 23 de ani de activitate, Austral a ajuns să distribuie în România peste 5000 de produse de birotică–papetărie, are 140 de angajaţi, este prezent cu echipe de vânzări în 17 oraşe din România şi îşi desfăşoară operaţiunile folosind resurse logistice proprii.

     

  • Profit de aproximativ 1 miliard de dolari în 2016 pentru grupul MOL

    Segmentul Upstream a dovedit o rezistenţă sporită în contextul deteriorării mediului extern. Scăderea cotaţiei Brent cu 17% şi diminuarea cu 23% a preţului la gaze au fost compensate de producţia sporită şi de disciplina costurilor. Ca urmare, rezultatul EBITDA a rămas aproape constant, la 675 milioane USD iar sectorul a generat un flux de numerar liber de peste 250 de milioane de dolari, echivalentul a 7 USD/ bep. Producţia a crescut cu 6%, la 112 mii bep/zi, cu suplimentări provenite din perimetrele onshore din Europa Centrală şi de Est (unde producţia s-a situat la cel mai ridicat nivel din 2012), Pakistan, Marea Britanie şi câmpul Baitugan din Rusia. Reducerile de costuri pe acest segment au avut ca rezultat o scădere de 13% a cheltuielilor operaţionale (OPEX) per unitate. Astfel, ţintele Noului Program Upstream au fost pe deplin atinse.

    Segmentul Downstream a generat un rezultat operaţional de 1,5 miliarde USD. Acest nivel este foarte puţin în urma rezultatului record raportat în anul 2015. Principalul factor din spatele acestui declin a fost aşteptata normalizare a marjelor de rafinare şi petrochimie.  Segmentul Serviciilor pentru Clienţi (Retail) a înregistrat un rezultat EBITDA în creştere cu 40%, sprijinit de recenta achiziţie a aproximativ 450 de benzinării în cinci state din ECE, desfăşurarea cu succes a strategiei Grupului MOL privind produsele non-fuel (altele decât carburanţii), precum şi datorită tendinţelor de creştere a cererii. Programul Next Downstream, o iniţiativă internă de eficientizare pe termen de 3 ani, care urmează să genereze o îmbunătăţire a rezultatului EBITDA cu 500 milioane USD, are un parcurs pozitiv, având deja un aport de 340 de milioane USD la finalul primilor doi ani.

    Segmentul Gas Midstream (transport de gaze naturale) a avut o contribuţie anuală la EBITDA de 54,5 miliarde HUF (194 milioane USD) în 2016, uşor sub nivelul celei din anul precedent.

    Chairman-CEO Zsolt Hernádi a comentat rezultatele: “Ne-am atins obiectivele şi am generat un flux liber de numerar foarte solid, pe seama modelului nostru de afaceri integrat şi rezistent. Segmentul Upstream a generat un flux liber de numerar de peste 250 de milioane de dolari la finalul ciclului de producţie şi a realizat cel mai mare nivel de producţie de petrol şi gaz în zonele onshore din ECE, din 2012. Segmentul Downstream a înregistrat rezultate solide, cu foarte puţin în urma nivelurilor record înregistrate în 2015, în pofida marjelor mai scăzute de rafinare şi petrochimie. Segmentul Serviciilor pentru Clienţi a înregistrat în continuare creştere impresionantă, pe fondul unor achiziţii făcute la momentul oportun şi a implementării cu succes a noului nostru concept în domeniul non-fuel. În 2017 vom genera din nou un rezultat EBITDA de cel puţin 2 miliarde USD, acoperind confortabil cheltuielile de capital organice, dividendele acţionarilor noştri precum şi necesarul de fonduri pentru proiectele de transformare.”

    Grupul MOL este o companie internaţională, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări, aproximativ 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi peste 100 de ani de activitate. În domeniul explorării şi producţiei de hidrocarburi, grupul are operaţiunile de producţie în 8 ţări şi activităţile de explorare în 13 ţări. Grupul MOL controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproximativ 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 10 ţări, dintre care peste 200 în România.

  • Cele mai grele întrebări de la interviurile de angajare

    Cu toate acestea, cele mai mari probleme vor fi, de obicei, legate de răspunsurile la întrebările angajatorilor. Iată câteva dintre cele mai grele astfel de întrebări.

    Ce lucru din CV-ul tău este mai apropiat de fals decât de adevăr?

    Cum să răspunzi: Dacă răspunsul tău e “nimic”, atunci vei părea prea defensiv. Cel mai corect este să spui că toţi încearcă să arate cele mai bune lucruri pe CV, iar apoi să schimbi cursul conversaţiei către realizările tale.

    Cum te-ar descrie inamicul tău?

    Cum să răspunzi: Trebuie în primul rând să insişti pe ideea că nu eşti genul de persoană care să aibă inamici, dar accepţi rivalitatea cu un alt individ. Un exemplu bun este sportul, acolo unde “un inamic” te poate împinge spre rezultate mai bune.

    Cum te descurci atunci când ai o zi proastă?

    Cum să răspunzi: Aici ai o ocazie bună de a oferi câteva detalii despre viaţa ta personală, despre hobby-urile tale, iar aceste lucruri ar trebui să te pună într-o lumină favorabilă.

    Eşti un om plăcut?

    Cum să răspunzi: Evită răspunsuri simple, precum “da” sau “nu”. Gândeşte-te la personalitatea ta şi la tipul de companie la care vrei să te angajezi, iar apoi oferă un răspuns mai detaliat.

  • Cele mai grele întrebări de la interviurile de angajare

    Cu toate acestea, cele mai mari probleme vor fi, de obicei, legate de răspunsurile la întrebările angajatorilor. Iată câteva dintre cele mai grele astfel de întrebări.

    Ce lucru din CV-ul tău este mai apropiat de fals decât de adevăr?

    Cum să răspunzi: Dacă răspunsul tău e “nimic”, atunci vei părea prea defensiv. Cel mai corect este să spui că toţi încearcă să arate cele mai bune lucruri pe CV, iar apoi să schimbi cursul conversaţiei către realizările tale.

    Cum te-ar descrie inamicul tău?

    Cum să răspunzi: Trebuie în primul rând să insişti pe ideea că nu eşti genul de persoană care să aibă inamici, dar accepţi rivalitatea cu un alt individ. Un exemplu bun este sportul, acolo unde “un inamic” te poate împinge spre rezultate mai bune.

    Cum te descurci atunci când ai o zi proastă?

    Cum să răspunzi: Aici ai o ocazie bună de a oferi câteva detalii despre viaţa ta personală, despre hobby-urile tale, iar aceste lucruri ar trebui să te pună într-o lumină favorabilă.

    Eşti un om plăcut?

    Cum să răspunzi: Evită răspunsuri simple, precum “da” sau “nu”. Gândeşte-te la personalitatea ta şi la tipul de companie la care vrei să te angajezi, iar apoi oferă un răspuns mai detaliat.

  • Anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului

    Potenţialul de creştere economică a României a fost de 4%, dar avansul real al Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,8% în 2016, pentru că majoritatea domeniilor în care se manifestă consumul populaţiei – comerţ, turism, servicii – au consemnat plusuri cu două cifre, depăşind net producţia locală. Această furie a consumului a fost alimentată de creşterile salariale care au adus câştigul mediu net la peste 2.300 de lei (+11,4% faţă de cel de la sfârşitul anului 2015) şi de ieftinirea cu 1,5% în medie a mărfurilor şi serviciilor. Confruntaţi cu acest val de cumpărători ce păreau hotărâţi să le golească rafturile magazinelor, comercianţii n-au avut altă soluţie decât să se aprovizioneze din import.

    Câteva exemple, extrase din datele Institutului Naţional de Statistică (INS): comerţul cu amănuntul – indicator care reflectă consumul populaţiei – a crescut în medie cu 13,5%, vânzările de alimente au avansat cu 13,7%, cele de mărfuri nealimentare – cu 15,2%, iar livrările şi înmatriculările auto au urcat cu 19%. Dar producţia industrială (autohtonă) a avansat, anul trecut, doar cu 1,7%, restul de cerere fiind acoperit din importuri, care au crescut cu 7%. Cel mai bine s-a văzut acest deficit în domeniul alimentar, unde importurile au atins recordul istoric de 4,8 miliarde de euro într-un an agricol considerat cel mai bun din ultimii 10, pentru că producţia industriei alimentare autohtone a crescut cu doar 2,7%, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de cinci ori mai mult, respectiv cu peste 13%. Numai în cazul laptelui, importurile au crescut cu aproximativ 25%, achiziţiile de peste graniţă ajungând la o pondere maximă istorică de 45% din consumul naţional.

    Avem, astfel, un prim paradox: pe de-o parte, potenţialul de creştere economică este de doar 4% din cauză că infrastructura şi capacităţile locale de producţie sunt în stare precară, dacă nu chiar depăşite tehnologic, dar de cealaltă parte cererea internă a fost atât de intensă încât a forţat creşterea economică la 4,8%.

    Al doilea paradox al anului trecut se vede în execuţia bugetară: cu toate că principalele forme de comerţ care generează TVA au crescut cu 13% spre 19%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,6%.

    Semnele bune ale anului 2016 vin din sectorul serviciilor, a cărui pondere în PIB este în continuă creştere. Ca medie generală, afacerile din sectorul serviciilor au crescut cu 8,4%, apoi turismul (hoteluri-restaurante) a avansat cu 15%, iar comunicaţiile – cu 4,9%. Transporturile – alt paradox – au crescut cu 13,1%, chiar dacă în 2016 nu au crescut cu niciun kilometru nici reţeaua de drumuri şi autostrăzi, nici cea de căi ferate. Alte veşti bune se arată în statisticile Băncii Naţionale privind investiţiile străine, care au crescut cu 18%, până la 4 miliarde de euro (un record după anul de „boom” 2008), şi în raportările Ministerului Finanţelor, potrivit cărora investiţiile publice – cheltuielile bugetare de capital – au crescut cu 5,4%.

    Singura veste proastă vine din sectorul construcţiilor, care n-a reuşit să se redreseze nici în 2016. Volumul lucrărilor a scăzut cu 4,8%, chiar dacă prognozele oficiale lansate anterior estimau o creştere de 4,2% în 2016.

    Pentru 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează un potenţial al PIB de doar 4,6% şi o creştere economică de 5,2%, ceea ce ar însemna că şi acest an va fi, ca şi 2016, anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului.

  • NN a raportat, în 2016, prime subscrise de 662 de milioane de lei pe segmentul asigurărilor

    Potrivit datelor transmise, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat un profit brut de 29,8 milioane de lei în 2016, în creştere cu 31,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Valoarea include cheltuielile excepţionale realizate anul trecut ca parte a procesului de rebranding, investiţiile pentru lansarea asigurării de sănătate, precum şi provizionul tehnic constituit pentru pensiile private facultative. Profitul obţinut din activitatea curentă, fără a lua în calcul toate aceste elemente, s-a cifrat la 52,7 milioane de lei, în creştere cu 31,9% faţă de nivelul din 2015.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, activele financiare administrate de NN Asigurări de Viaţă au depăşit 3,26 de miliarde de lei în 2016, cu 7,7% mai mult faţă de nivelul de trei miliarde de lei atins anul anterior.

    Primele brute subscrise au ajuns la 661,7 milioane de lei la finalul anului 2016, cu un avans de 5,2%, faţă de volumul raportat în 2015.

    Prima brută medie de asigurare pentru contractele încheiate anul trecut este de 1.815 lei, cu 4,1% mai mare faţă de nivelul de 1.744 lei din 2015, evoluţie susţinută în mare parte de sumele plătite pentru asigurarea de sănătate.

    Suma asigurată medie la nivelul contractelor noi încheiate în 2016 este de 73.808 lei, în creştere cu peste 30% faţă de nivelul de 56.311 de lei din 2015. Evoluţia este explicată de vânzările asigurărilor de sănătate, suma asigurată pentru acest produs fiind de 100.000 lei/an.