BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Miza pe tineri

    Şomajul este un factor economic crucial pentru orice ţară din lume şi toţi liderii politici promit crearea de noi slujbe şi reducerea ratei şomajului. Acest lucru se dovedeşte a fi însă un lucru extrem de greu de realizat, iar rata şomajului este încă destul de ridicată în majoritatea statelor UE. Un element special este şomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) – mult mai mare decât cel în alte grupuri de vârstă. La terminarea studiilor, cei mai mulţi tineri se confruntă cu dificultăţi majore în a-şi găsi un loc de muncă, mai cu seamă în ţări cu un climat economic dificil. În plus, şomajul în rândul tinerilor din ţările emergente tinde să fie mai mare decât în ţările industrializate. Atât autorităţile, cât şi companiile trebuie să se implice pentru a rezolva această problemă, este de părere CEO-ul Nestlé România.

    Grupul de origine elveţiană derulează, la nivel internaţional, un program numit Alliance for YOUth prin care-şi propune să reducă şomajul în rândul tinerilor sub 30 de ani din Uniunea Europeană. Pe bătrânul continent, şomajul a crescut dramatic de la declanşarea crizei economice; multe persoane şi-au pierdut slujbele – muncitori experimentaţi întâmpină dificultăţi în găsirea de joburi noi, iar absolvenţii de facultate nu găsesc slujbe pentru că nu au experienţă de muncă.

    Nici viitorul nu arată foarte bine din acest punct de vedere şi se estimează că rata şomajului va creşte din cauza faptului industrializarea şi automatizarea joacă un rol din ce în ce mai important în societatea modernă.

    Pentru a combate această problemă, Nestlé a dezvoltat un program. „Pornind de la iniţiativa pentru ocuparea forţei de muncă Nestlé Needs YOUth, am dezvoltat Alliance for YOUth, o extensie a iniţiativei originale, un proiect mai elaborat, implicându-i şi pe partenerii noştri de afaceri. La finalul anului 2016 ne-am angajat să creăm până în 2020 35.000 de noi oportunităţi de muncă pentru tinerii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord”, spune şeful Nestlé România. În cei doi ani de la lansarea în România,  „Alliance for YOUth le-a facilitat tinerilor români accesul la 15.558 joburi permanente, 644 de stagii de practică plătită cu durata cuprinsă între 3 şi 12 luni şi 227 de evenimente de dezvoltare la nivel naţional”.

    În prezent, în Grecia şomajul este de 23%, iar în rândul tinerilor această rată ajunge chiar la 44,2%, potrivit datelor din decembrie 2016 ale Eurostat. În Spania şi Italia procentajele sunt asemănătoare: 42,9% şi, respectiv, 40,1%. Rata şomajului în rândul tinerilor români este de 20,3%, iar media la nivelul Uniunii Europene este la 18,6%. Situaţia este mai puţin gravă în unele ţări europene: în Germania, rata şomajului în rândul tinerilor este de doar 6,5%, iar în Olanda şi Austria de 10,2% şi respectiv 10,5%. Unul dintre motivele pentru care rata şomajului din România este atât de mare se leagă de faptul că tot mai mulţi tineri aleg să studieze în străinătate.

    Potrivit unui studiu realizat de Tjobs, companie care oferă soluţii pentru persoanele care îşi caută un loc de muncă peste hotare, peste 90.000 de tineri (25-35 de ani) au aplicat pentru locuri de muncă în străinătate în perioada aprilie-iunie 2016. Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, România are printre cele mai mici salarii medii pe economie – de numai 464 de euro pe lună, pe când salariul mediu la nivelul ţărilor membre UE este de peste 2.300 de euro net pe lună, adică de cinci ori mai mult decât în România, ceea ce face ca tot mai multe persoane să plece în căutarea unui trai mai bun.

    Acest fapt este semnalat şi de De Froment, care spune că din ce în ce mai mulţi tineri români frecventează instituţii de învăţământ în străinătate, plângându-se că le este greu să găsească un loc de muncă în România. „Mulţi dintre tineri aleg să părăsească ţara, sperând că le va fi mai uşor să găsească locuri de muncă în străinătate, cu salarii mai bune decât în România. Din păcate, pierdem tineri valoroşi care pot avea o contribuţie esenţială aici, schimbând lucrurile în bine”, este de părere Hervé de Froment.

    Potrivit şefului Nestlé, principalul scop al proiectului este de a reduce şomajul în rândul tinerilor, prin intermediul cursurilor referitoare la dezvoltare personală, dezvoltarea carierei şi dezvoltare profesională, cu sesiuni precum inteligenţa emoţională, leadership, gestionarea timpului şi consiliere personală; programul cuprinde şi workshopuri de dezvoltarea carierei, de la „cum să cauţi un loc de muncă” la „interviul şi evaluarea”, şi dezvoltare profesională, cu cursuri în domenii precum marketing, finanţe, resurse umane. Potrivit oficialului de la Nestlé, peste 50% din stagiari sunt angajaţi la finalul perioadei de practică. „Anul acesta am făcut angajări într-un ritm susţinut, atât pentru înlocuiri, cât şi pentru poziţii noi.” Condiţiile pentru participare în cadrul programului sunt legate strict de vârstă: sub 30 de ani, „studenţi sau tineri absolvenţi care sunt dornici să muncească, să înveţe şi să se dezvolte profesional”.

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.

  • Secretele NESPUSE din spatele unui CV: care sunt greşelile care îţi “ucid” şansele de a te angaja

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • International Wine Contest Bucharest (IWCB), cel mai important concurs internaţional de vinuri din Europa de Est, ajunge la a XIV-a Ediţie

    IWCB se desfăşoară sub înaltul patronaj al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. Incepând cu anul 2016, IWCB a fost acceptat în „superliga” Fedetaţiei Marilor Concursuri Internaţionale de Vinuri şi Băuturi Spirtoase – VINOFED.

    Şi în 2017 înregistrarea probelor se va face fără taxă pentru producătorii de vinuri, anunta organizatorii.

    Ca o primă noutate, în 2017, fiecare comisie de jurizare (panel) va fi formată din 7 juraţi (şi nu din 5 ca în majoritatea concursurilor), din care 4 specialişti străini în fiecare panel. Prin acest efort acurateţea evaluării IWCB ajunge la un nivel nemaiatins până în prezent.

    Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR) desemnează, cu autoritate, degustătorii evaluatori români, asigură securizarea probelor şi parcurgerea corectă a tuturor procedurilor impuse de regulament.

    „Idealul ar fi ca IWCB să fie folosit de autorităţi, valorificat de asociaţiile de producători, de instituţiile de învăţământ superior pentru a culege date prelucrate şi pentru a-şi expune mesajele, materialele ştiinţifice, în faţa unei comunităţi compacte, valoroase, greu de „atins” în mod individual. Beneficiile şi economiile sunt evidente,” afirmă Cătălin Păduraru, CEO IWCB.

    Sincronizarea cu noile tendinţe mondiale este dovedită de IWCB prin introducerea spre evaluare a vinurilor „eco” în grupe distincte.

    În anul 2016, au intrat în competiţie 1495 de probe din 32 de ţări producătoare, probele producătorilor din străinătate reprezentând 52% din totalul înscrierilor. 238 de operatori români şi străini au trimis probe la IWCB.

    IWCB este principalul instrument de calibrare şi comunicare pentru piaţa vinului din această parte a globului, cu influenţe benefice majore pentru toţi producătorii de vin din lume, dar şi pentru economia românească.

    Conform datelor oferite de APEV (Asociaţia Producătorilor şi exportatorilor de Vin din România), la sfârşitul anului 2015, România ocupă:

    •           a 5-a poziţie în UE după suprafeţele cu viţă de vie (după Spania, Franţa, Italia, Portugalia) şi este în primele 15 ţări la nivel mondial

    •           a 5-a poziţie în UE după cantitatea de struguri produsă (după Italia, Spania, Franţa, Germania)

    •           a 6-a poziţie în UE la producţia de vin (după Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Germania)

    Conform aceleiaşi surse, la sfârşitul anului 2015, producţia de vin a României era de 3,627 milhl, iar consumul de vin în România atingea 3,990 milhl. 

    Un concurs de asemenea calibru atrage atenţia asupra României, cu efecte imediate de imagine, dar şi economice.

  • Directoarea de HR care a citit peste 40.000 de CV-uri dezvăluie cele mai mari greşeli pe care le fac candidaţii

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Adeplast se aşteaptă la exporturi mai mari cu 40% în 2017

    “Avem de ceva vreme în gând să iniţiem şi piaţa din Ucraina, însă evoluţia politică de acolo încă ne face să privim încă cu rezerve acest proiect. Cu toate acestea prospectăm piaţa constant şi chiar în aceste zile suntem prezenţi cu echipa la un târg de profil din Kiev, unde am întâlnit un interes deosebit al distribuitorilor locali pentru produsele româneşti. Suntem atenţi la tot ce se întâmplă în spaţiul european plus Marea Britanie şi, pe fondul strategiei actuale, ne aşteptăm în 2017 la o creştere de 40% a exporturilor. Dacă luăm în considerare doar piaţa din Bulgaria, vedem un potenţial uriaş. Acolo sunt alocaţi 500 de milioane de euro în 2017 pentru reabilitarea termică, care vizează 2000 de blocuri. Banii provin din fonduri europene, iar proprietarii nu trebuie să plătească nimic. Noi am crescut cu 174% pe Bulgaria şi 88% pe Ungaria, iar potenţialul este enorm având în vedere informaţiile de mai sus”, declară Marcel Bărbuţ, proprietar AdePlast.

    Cel mai nou proiect extern marca AdePlast este reabilitarea spitalului universitar regional din Graz, al doilea ca mărime din Austria. “La Graz livrăm termosistem pe bază de polistiren expandat, reuşind să ne impunem, iată, pe o piaţă cu tradiţie puternică în ceea ce priveşte calitatea materialelor de construcţii. Pe de altă parte, opţiunea austriecilor pentru termosistemul pe bază de polistiren demonstrează încă o dată valabilitatea tehnică a acestui material, atunci când este aplicat corect, în standardele impuse de normative actuale”, precizează Marcel Bărbuţ.

    Cele mai căutate categorii de produse la export sunt în ordine termosistemele bazate pe polistiren expandat şi grafitat, adezivii de faianţă, şapele pentru pardoseli, mortarele manuale şi mecanizate, gleturile şi chiturile.

    În ceea ce priveşte logistica, AdePlast livrează în Europa în 1-3 zile de la plasarea comenzii, având capacităţi de producţie foarte mari şi un parc auto care asigură o desfăşurare europeană a distribuţiei. Există, însă, şi cazuri în care produsele s-au livrat în aceeaşi zi a comenzii.

    “Din toate semnalele acumulate din prospecţiile pe care le facem la nivel european, reiese că tema termoizolaţiilor este extrem de prezentă la nivelul ţărilor europene, mai ales datorită faptului că statele încep să simtă presiunea Directivei 20/20/20, care precizează că până în anul 2020 statele Uniunii Europene trebuie să-şi diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să îşi crească cu 20% eficienţa energetică şi să-şi producă 20% din energie din surse regenerabile. Din păcate, în România nu întâlnim aceleaşi preocupări şi, din acest motiv, vom ajunge să plătim amenzi pe baza procedurilor infrnigement, la fel cum s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani în Ungaria, din cauză că guvernul nu a raportat către UE evoluţia măsurilor luate pentru implementarea Directivei 20/20/20”, precizează Marcel Bărbuţ.

    În 2016, compania AdePlast a realizat o cifră de afaceri de 346 milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de 2015.

    AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.

  • Bilka a avut în 2016 afaceri de 60 milioane euro, în creştere cu 41%

    ”Rezultatele înregistrate anul trecut sunt efectele imediate ale proiectului investiţional de 10 milioane de euro, demarat în 2014 şi finalizat în 2016. În urma acestui proiect s-a achiziţionat şi integrat în fluxul de producţie o nouă platformă de producţie de 27.000 mp, s-au instalat 25 noi linii de producţie, s-au lansat 3 noi modele de ţiglă metalică şi, astfel, am încheiat investiţiile pentru divizia de rezidenţial. Toate acestea se văd în creşterea cifrei de afaceri din 2016 care a fost de 41%”, declară Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka.

    După ce anul trecut compania a finalizat etapa de expansiune pentru divizia de rezidenţial, pentru 2017 principalele obiective sunt: exploatarea investiţiilor de peste 13 milioane de euro, realizate în cei 10 ani de activitate pentru creşterea capacităţii de producţie şi gamei de produse, eficientizarea activităţii din fabrică şi creşterea ponderii exporturilor în totalul afacerilor.

    ”Anul acesta ne concentrăm pe fructificarea investiţiilor realizate, avem linii de producţie şi produse noi, care nu au nici un an complet de funcţionare şi care abia anul acesta se vor resimţi în vânzări. De asemenea, exportul continuă să fie un punct important. În 2015 acesta reprezenta 7,3% din totalul cifrei de afaceri, ajungând în 2016 la 10%. Identificăm un potenţial mare pe pieţele externe, de aceea şi anul acesta avem în plan dezvoltarea exporturilor. În urma investiţiilor realizate, avem mijloacele de producţie şi logistică necesare pentru a ne impune pe pieţele externe”, declară Horaţiu Ţepeş.  

    Un alt aspect important în strategia pentru 2017 este susţinerea şi creşterea celor 500 de parteneri din teritoriu cu care compania colaborează.

    ” Bilka este o companie care creşte alte 500 de business-uri. Suntem responsabili de evoluţia a peste 500 de parteneri care ne reprezintă în teritoriu, iar creşterea noastră se reflectă pozitiv şi în business-urile lor. Şi anul acesta vom veni în sprijinul distribuitorilor cu know how-ul nostru, dar şi servicii şi produse care să îi ajute să se dezvolte”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    Compania are în aşteptare un nou program investiţional pentru dezvoltarea diviziei de industrial – producţia de table cutate destinate sectorului industrial, producţia de panouri termoizolante, profile industriale, casete structurale şi hale la cheie, însă demararea acestuia este condiţionată de achiziţionarea unor noi spaţii de producţie.

    ”Acum, că am finalizat etapa de dezvoltare a diviziei de rezidenţial, este un moment oportun să începem noi investiţii pentru dezvoltarea diviziei de industrial. Pentru acest proiect avem mijloacele financiare necesare, însă spaţiile disponibile din vecinătatea fabricii Bilka, fosta platformă Rulmentul, aflată în prezent în paragină, se află în domeniul public şi depindem de autorităţile locale. Dacă ni se închiriază sau vinde suprafaţa solicitată vom demara investiţiile, dacă nu, vom fi nevoiţi să blocăm temporar acest proiect. Noi continuăm demersurile în vederea extinderii activităţii pe terenurile din vecinătatea noastră, dar pe viitor nu excludem varianta achiziţiei unor terenuri în afara oraşului”, precizează Ţepeş.

    Piaţa de acoperişuri a crescut în ultimii ani cu 5 – 10 procente şi a ajuns anul trecut să depăşească, pentru prima dată, pragul de 32 milioane de metri pătraţi, înregistraţi în 2008. În 2016 piaţa s-a aflat la cel mai ridicat nivel existent în România, 35 milioane de metri pătraţi. Această creştere vine pe de-o parte din creşterea consumului, a nevoii de noi locuinţe sau renovări, dar şi din investiţiile care s-au realizat în acest sector, în ultimii ani.

    ”Şi pentru anul acesta aşteptăm o creştere a pieţei de 10%.  Ne bazăm în primul rând pe contribuţia companiei la creşterea pieţei. O piaţă nu poate creşte fără ca principalii jucători să investească în inovaţie, tehnologie şi noi produse. Dacă în 2016 cea mai mare creştere a venit din creşterea BILKA, cel mai probabil, lucrurile nu se vor schimba semnificativ anul acesta. În al doilea rând, ne bazăm pe trendul pieţei din ultimii ani, pe studiile oficiale care arată că piaţa de construcţii va înregistra în 2017 o creştere de până la 5%, pentru sectorul rezidenţial se estimează o creştere de până la 10%, iar numărul autorizaţiilor de construcţii, numai în mediul urban a crescut anul trecut cu 5%. Sunt statistici care ne permit să fim optimişti, să vedem şi în 2017 o creştere considerabilă a pieţei de acoperişuri”, precizează Horaţiu Ţepeş.

    BILKA a înregistrat în 2016 afaceri de 270 milioane de lei.  Fabrica BILKA se întinde în prezent pe o suprafaţă de 45.000 mp cu destinaţie hale de producţie, depozitare şi birouri. În cei 10 ani de activitate compania a acoperit peste 150.000 de case.  Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

    În 2016, BILKA şi-a vândut produsele la nivelul întregii ţări, prin intermediul a peste 500 dealeri stabili. Reţeaua de distribuţie BILKA acoperă integral teritoriul României.

  • Leroy Merlin întrerupe colaborarea cu companiile care nu sunt responsabile faţă de mediu

    Începând cu luna februarie, Leroy Merlin România a demarat procesul de delistare a tuturor produselor din lemn, provenite de la companii naţionale şi internaţionale, care nu respectă standardele de sustenabilitate şi certificările FSC (Forest Stewardship Council) şi PEFC (Programme for the Endorsement of Forest Certification).

    Procesul de înlocuire a produselor delistate se va întinde pe o perioadă de maxim 3 luni, astfel încât românii să regăseascăa în scurt timp sortimentaţiA. Departamentele de Tâmplărie şi Materiale de construcţii din cadrul Leroy Merlin România depun eforturi susţinute în acest sens şi sunt deja în negocieri cu noi furnizori. 

    Acest demers face parte din filosofia de afaceri a Leroy Merlin, care pune accent pe etica în afaceri, sustenabilitate şi grija pentru mediul înconjurător.

     “În cultura organizaţiei noastre, pe primul plan sunt oamenii, iar parteneriatele de afaceri sunt bazate pe încredere şi respect reciproc. Respectul faţă de mediul înconjurator este o preocupare a fiecaruia dintre noi, cei din echipa Leroy Merlin. Ne dorim, în egala masură, ca partenerii noştri să se comporte responsabil şi să imbrăţişeze aceleaşi valori în care noi credem. Doresc sa ii asigur pe toţi partenerii noştri, de la angajaţi la colaboratori sau autorităţi, de întreaga noastră integritate în ceea ce priveşte activităţile noastre comerciale pe teritoriul fiecărei ţări în care ne desfăşurăm activitatea şi de asemenea, de respectarea cu stricteţe şi fără echivoc a legilor ce guvernează aici. Trebuie sa fim cu toţii de acord, că nu putem să construim un viitor mai bun pentru noi şi pentru copiii noştri fără respect reciproc în comunitate şi fără respect faţă de resursele naturale ale mediului înconjurător.“ a declarat Frédéric Lamy, directorul general Leroy Merlin România.

    În prezent, în România, funcţionează 15 magazine Leroy Merlin, două magazine în Bucureşti: complexul comercial Sun Plaza şi parcul comercial Colosseum, un magazin pe Şoseaua Alexandria, în Bragadiru, Ilfov , un magazin în Craiova – Electroputere Mall, un magazin langă Ploieşti, pe DN1 km 6, comuna Blejoi, un magazin în Braşov pe Bd. Griviţei Nr.1L, un magazin în Constanţa pe Bulevardul Aurel Vlaicu, nr. 207, două magazine în Cluj-Napoca, pe Calea Turzii 186 şi pe Bulevardul Aurel Vlaicu, nr. 182, un magazin în Sibiu în incinta Shopping City Sibiu pe Str. Sibiului nr. 5, Şelimbăr, un magazin în Suceava pe Calea Unirii, nr. 27B, un magazin în Târgu Mureş pe Strada Gheorghe Doja 243 – Promenada Mall, un magazin în Bacău situat pe Calea Republicii, nr. 181 – centrul comercial Hello Shopping Park, un magazin în Iaşi situat pe Calea Chişinăului, nr 23 şi în Timişoara, pe Calea Şagului, DN59. 

    Fondat în 1923, Leroy Merlin, care face parte din grupul Adeo, are peste 370 de magazine în 12 ţări şi este liderul actual al pieţei de bricolaj din Franţa şi al treilea retailer la nivel mondial.

  • Miroslaw Huczek a fost numit director general al Praktiker România

    În vârstă de 43 de ani, Miroslaw Huczek şi-a început activitatea în domeniul DIY în anul 2005, având o experienţă de peste 11 ani în companii precum: Praktiker Polonia (director de vânzări), OBI Polonia (director de vânzări) şi BauMax Bulgaria (director general).

    În România, Praktiker are 27 de magazine în 23 de oraşe din ţară; gama cuprinde peste 40.000 de produse, incluzând: decoraţiuni pentru interior şi exterior, produse de grădinărit şi materiale de amenajări, produse sanitare, mobilă, electronice şi electrocasnice.

  • Top 3 motive pentru care românii şi-ar schimba locul de muncă

    ● pentru un loc de muncă mai potrivit abilităţilor şi aspiraţiilor lor – 27% dintre respondenţi;
    ● pentru un salariu mai bun – 24% dintre respondenţi;
    ● pentru o stabilitate mai mare a locului de muncă – 12% dintre respondenţi

    Analizând după profilul studiilor, pentru românii cu studii superioare este mult mai important ca job-ul să le stimuleze abilităţile, în timp ce pentru cei cu studii medii, contează mai mult salariul.În ceea ce priveşte criteriile pe care angajaţii le au în vedere atunci când îşi aleg angajatorul, pe lângă salariu şi pachetul de beneficii (86%) sau responsabilităţile şi activitatea de zi cu zi (84%), flexibilitatea companiei şi programul de lucru sunt de asemenea prioritare.

    În acelaşi timp, imaginea unei companii şi percepţiile angajaţilor despre aceasta sunt criterii importante pentru cei care îşi caută un job. Astfel, 88% dintre angajaţii români care au participat la sondajul eJobs spun că reputaţia companiei angajatoare este importantă, doar 1% declarând că nu ţin cont de acest aspect.

    Printre compromisurile pe care românii le-ar face pentru a se angaja se numără volumul de lucru mai mare (70%) şi spaţiul de lucru mai mic (63%). La polul opus se află compromisurile legate de salariu, de pachetul de beneficii sau de perioada contractuală, acestea reprezentând categoriile unde angajaţii sunt cel mai puţin dispuşi să facă un compromis.

    Sondajul a fost realizat în perioada 1 ianuarie – 17 februarie 2017, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.350 angajaţi.