BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Fermierul român care a reuşit să economisească zeci de mii de euro după ce a creat alături de vărul lui o aplicaţie de administrare a fermei

    Agriso a pornit acum trei ani în cadrul fermei Agromec Visina, judeţul Dolj,unde Ştefan Stănescu administrează 3.600 de hectare de teren în arendă. Ca şi în cazul majorităţii start-up-urilor, prin soluţia sa Stănescu a vrut să rezolve o problemă: solele erau fragmentate, fiind dispuse pe opt localităţi; în plus, îi era greu să se asigure că utilajele mergeau conform planului. „Faptul că la acea vreme nu exista o soluţie completă de management şi monitorizare pentru ferme ne-a determinat pe mine şi pe Mihai Stănescu, vărul meu, care este pasionat de programare, să punem bazele aplicaţiei Agriso”, povesteşte fermierul de 28 de ani, cu master în economie europeană şi cu un alt master în management agricol obţinut la USAMV Bucureşti.  Vărul său, Mihai Stănescu, în vârstă de 22 ani, este student în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti.

    Au lucrat împreună timp de un an de zile, „am testat şi îmbunătăţit aplicaţia în ferma noastră, iar rezultatele au fost surprinzătoare”. Stănescu povesteşte că a lucrat din pasiune la aplicaţie şi astfel n-a întâmpinat dificultăţi notabile, însă a fost nevoie de „foarte multă răbdare pentru a verifica fiecare parametru în parte şi pentru a ne asigura că toate datele sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în fiecare zi în câmp”.

    Aplicaţia Agriso este un produs software ce ajută fermierii să aibă un control asupra activităţilor din fermă, în timp real, din spatele unui telefon sau al unei tablete. Utilajele agricole sunt dotate cu dispozitive GPS ce le-ar permite fermierilor monitorizarea permanentă, la orice oră şi din orice loc. Astfel, fermierul poate vedea ce suprafeţe sunt lucrate, consumul de motorină pe fiecare operaţiune în parte sau consumul general pe zi de lucru. Un alt lucru util pentru agricultori este survolarea şi monitorizarea pământurilor prin intermediul dronelor. „Găsim rapid zonele problematice din interiorul fiecărei sole, unde solul începe să se erodeze din cauza lucrării intensive a acestuia, an de an, şi pe care îl tratăm diferenţiat de zonele productive, pentru a-l aduce şi pe acesta, din nou, în parametri normali şi pentru a creşte astfel productivitatea din fermă”, spune Stănescu. Potrivit lui, solele din cadrul aplicaţiei sunt compatibile cu softul APIA, dând posibilitatea fermierilor să facă declaraţiile necesare pentru subvenţii direct din aplicaţie.

    Ştefan Stănescu susţine că aplicaţia are utilizatori din fiecare judeţ al României, iar totalul suprafeţelor fermelor ce utilizează aplicaţia „depăşeşte 80.000 de hectare şi avem peste 150 de conturi create”. Cifra de afaceri a Agriso în 2016 a fost de 75.000 de euro. „În primele două luni din acest an am depăşit deja nivelul de anul trecut, pe fondul creşterii exponenţiale a cererii”, afirmă fermierul român.

    Cu ce ajută monitorizarea utilajelor? Eficientizarea şi reducerea costurilor, în primul rând. Ştefan Stănescu susţine că a economisit aproximativ 70.000 de euro doar din motorină. „Cu ajutorul aplicaţiei am scăzut consumul de combustibil de la 330 de tone de motorină într-un an agricol la 260 de tone. Pentru o fermă de 3.600 de ha, 70 de tone de motorină reprezintă o scădere a consumului cu peste 21%, respectiv de aproximativ 20 de litri la hectar. De la 92 de litri consumaţi anual am ajuns la 72 de litri, în condiţiile în care am arat cu 30% mai mult teren decât în anul anterior şi consumul ar fi trebuit să fie mai mare”, spune Stănescu, care adaugă că şi sporul de producţie a crescut cu peste 10% cu ajutorul scanărilor.

    Clienţii care vor să folosească Agriso trebuie să plătească un preţ iniţial de achiziţie, apoi vor suporta un cost lunar de 10 euro pentru fiecare utilaj pentru furnizarea de date în timp real şi un cost lunar pentru servicii de asistenţă şi mentenanţă. „Suplimentar, se mai pot comanda şi dispozitive dedicate pentru un control şi mai bun al consumului de carburant sau se pot comanda şi scanări ale terenurilor din satelit sau din dronă.” Potrivit lui, costurile fermierilor se amortizează în primele două luni.

    Antreprenorul mai spune că în dezvoltarea aplicaţiei a investit „destul de multe resurse financiare, alături de multă muncă şi timp”, menţionând că au avut un avantaj al economiilor făcute în paralel în cadrul fermei. Mărturiseşte că iniţial nu se gândea că puteau monetiza aplicaţia, „dar după rezultatele obţinute, au apărut primele solicitări de la fermieri din zona noastră, apoi am început să o promovăm şi astfel cererea nu a întârziat să apară”.

    România este o ţară cu o îndelungată tradiţie agricolă; fermierii învaţă meserie din tată în fiu şi de obicei sunt reticenţi la schimbare, deoarece ratarea unui an agricol din cauza unei greşeli ar putea periclita întregul business. Cât de deschişi sunt ei la noile tehnologii? Ştefan Stănescu spune că fermierii români vor să încerce, mai ales din cauza presiunii pe preţul cerealelor. „Cei din vest şi America folosesc aceste noi tehnologii şi asta se reflectă în preţurile scăzute, deoarece fermele devin mai eficiente şi este rentabil pentru ele să vândă şi la preţuri mai mici.” Cei doi antreprenori au solicitări de colaborare şi din străinătate, din ţări „precum America de Nord, Iordania, Nigeria, India sau Iran, dar logistic este mai uşor pentru noi ca primii paşi să îi facem în apropierea României; dacă lucrurile merg bine, vom trece la următorul pas”.

    Românii vor concura la nivel internaţional pentru titlul de „cea mai bună afacere a anului din domeniul agriculturii”, în cadrul Future Agro Challenge. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului Global Championship Summit din 16 martie 2017 în Africa de Sud. Agriso a fost printre cei patru finalişti din România şi a câştigat dreptul de a reprezenta ţara noastră la nivel internaţional. Ceilalţi finalişti au fost Serafim, UAV Robotics şi Naturami. Pentru 2017, au în plan extinderea echipei de cercetare-dezvoltare şi de promovare, care în momentul de faţă este formată din 12 persoane, dar şi implementarea de funcţii noi precum o soluţie GPS de ghidaj sau scanări automatizate cu drona.

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.

  • Planurile noului şef al BRD

    „Am fost foarte norocos. Am lucrat în diferite ţări, pe poziţii diferite, în front office, în departamentul de control, în funcţii de conducere, am avut echipe mici sau mari, echipe internaţionale. Diversitatea a fost destul de importantă. Sunt un susţinător european convins. Cred că Europa are nevoie de România şi România are nevoie de Europa”, povesteşte François Bloch, francezul care a preluat la sfârşitul anului trecut conducerea BRD-SocGen.

    Al patrulea director al BRD după 2008 are experienţă internaţională, atât în retail, cât şi în investment banking, lucând în Franţa, Germania, SUA şi Rusia. Înainte de a ajunge în România, el a fost prim-vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale.

    Diversitatea pare să fie prezentă şi în arborele genealogic al familiei din care provine francezul François Bloch, care are, între altele, şi origini româneşti. „Vorbeam cu copiii mei… Dintre străbunicii lor, doar trei din opt au rădăcini franceze puternice, în timp ce cinci dintre ei sunt din diferite ţări din Europa, inclusiv din România. Sunt în mod fundamental un european. Sunt convins că Europa trebuie şi va fi puternică.”

    Noul CEO al BRD-SocGen a preluat banca pe profit. Anul 2016 a adus un câştig net de 728,3 milioane de lei pentru banca românească cu capital francez, cel mai bun rezultat anual de după 2009, evoluţia fiind susţinută de creşterea veniturilor, controlul strict al costurilor şi reducerea costului riscului. Câştigul de anul trecut a încurajat conducerea BRD să decidă acordarea unor dividende de 70% din profit pentru acţionari.

    Din momentul preluării în 1998 şi până în 2012, BRD a fost, poate, cea mai profitabilă achiziţie din istoria SocGen. Situaţia s-a complicat însă în mod neaşteptat în 2012, banca înregistrând şi doi ani de pierderi. BRD a reuşit să revină pe profit în 2014, şi în ultimii doi ani a rămas în teritoriul pozitiv.

    Pentru viitor, instituţia financiară îşi propune să finanţeze economia şi să-şi asume riscuri, însă „riscuri corecte”, astfel că urmează să aibă o abordare dinamică, dar prudentă, pe partea comercială, după cum susţine noul şef al BRD-SocGen. El anticipează pentru acest an creştere atât pe partea creditării şi a depozitelor, cât şi pe componenta tranzacţiilor. „Vom continua să avem această abordare prudentă, dar cu creştere. Credem că în România putem să fim în acelaşi timp prudenţi şi dinamici, în termeni de activitate comercială.”

    Francezul susţine că banca are suficient capital pentru a oferi resurse pentru fiecare linie de afaceri, atât pentru retail cât şi pe corporate, astfel încât să continue tendinţa de creştere, precum şi o politică de risc dedicată fiecărui segment. „Avem lichiditate, capital, echipă, sistem, produse; clienţii vin la noi şi doresc să lucreze cu noi. Vedem potenţial de creştere.” Reţeaua teritorială extinsă şi cei circa 7.000 de angajaţi ai băncii se numără printre atuurile BRD aduse în discuţie de noul CEO al băncii.

    IT, automotive, aeronautică, agricultură sunt câteva exemple de sectoare unde şeful băncii vede potenţial de creştere şi necesar de investiţii, şi unde instituţia poate juca un rol important. „Dar nu voi uita alte sectoare, pentru că putem să găsim în fiecare domeniu, de fapt, unii clienţi care se potrivesc profilului nostru. Trebuie să avem produsele care sunt necesare acestor clienţi.”

    Anul trecut, soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut cu 3,2%, ajungând la 28,5 miliarde de lei, creşteri fiind înregistrate pe retail şi clienţi mari (corporaţii), segment în care BRD are o cotă de piaţă importantă. Pe segmentul persoanelor fizice soldul creditelor nete a crescut cu 5,3% faţă de 2015, ca urmare a avansului înregistrat de creditele de consum şi cele pentru locuinţe. Soldul creditelor pentru clienţi corporativi a păstrat tendinţa ascendentă, urcând anul trecut cu 6,6% faţă de 2015. Concentrarea pe clienţi, simplificare şi inovare sunt principalele obiective anunţate de noul şef al BRD.

    Bloch aduce în discuţie importanţa calităţii produselor, precum şi importanţa de a explica produsele clienţilor şi de a se asigura că acestea sunt înţelese, susţinând că niciodată nu este bine pe termen lung să fie vândut un produs unui client care nu-l înţelege. „Nu vrem să avem mai mulţi clienţi de dragul de a avea mai mulţi clienţi. Este important pentru noi să oferim produse şi servicii bune clienţilor.” El reiterează necesitatea ca reprezentanţii băncii să se asigure că toţi clienţii înţeleg produsele, susţinând că lucrurile variază destul de mult de la o ţară la alta. „Sunt ţări în care clienţii au un nivel de educaţie financiară mai ridicat decât în altele şi băncile trebuie să adapteze descrierile lor de produse şi explicaţiile la nivelul de înţelegere a clienţilor. Niciodată nu este bine să vinzi un produs unui client care nu înţelege. Niciodată nu este bine pe termen lung.”

    În opinia sa, reputaţia este importantă, pentru că de asta depinde loialitatea clienţilor, iar transparenţa este un element important.
    François Bloch mizează în perspectivă pe cartea creşterii organice a afacerii de care este responsabil, strategie similară celei adoptate şi de predecesorii lui. Crede că există potenţial mare de creştere, fără a exclude însă posibile achiziţii, în cazul în care vor fi „o bună oportunitate”.

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Satisfacţia angajaţilor, criteriu pentru succesul unei companii

    Daca pentru romanii 15-60 de ani, calitatea produselor si serviciilor influenteaza cel mai mult succesul unei companii (peste o treime punand pe primul loc acest criteriu), pentru generatia tanara, 15-34 de ani, satisfactia printre angajati are o importanta la fel de mare: 28% considera acesta un influentator important al succesului unei companii, urmat de calitatea/fiabilitatea produselor si serviciilor cu 27%. Tot in randul tinerilor creste importanta grijei si a focusului pe client, 14% considerand serviciile de client service importante pentru bunul mers al companiei. Asadar, se pune din ce in ce mai mult accentul in cazul milenarilor (15-34 de ani) pe grija pentru relatiile umane intr-un business: fie ca este vorba de personalul angajat, fie ca este vorba de relatiile cu clientii companiei.

    Cand s-au raportat la ei ca angajati, tinerii pun de asemenea, foarte mult accentul pe beneficiile ce tin de crestere si dezvoltare lor ca resurse umane, chiar daca cele materiale sunt inca principalele lucruri la care se uita. Chiar daca atunci cand vorbesc de aspecte legate de locul de munca ideal, salariul este considerat important de catre 40% dintre tineri, urmatoarele beneficii pe care le cauta sunt in jurul pastrarii echilibrului in viata si a mediului de lucru bun: cauta imbinarea dezvoltarii profesionale cu cea personala la un job (33%), echilibru viata profesionala – cariera (31%), mediu de lucru placut (28%) si dinamic (22%) si de asemenea, o relatie buna cu colegii (18%).

    Cand se raporteaza la locul de munca actual, tinerii considera ca se implica in ceea ce fac, contribuie la bunul mers al companiei, departamentului in care lucreaza, fac tot ceea ce pot, insa simt ca nu sunt apreciati suficient de sefi, nu li se ofera suficient feedback. Desi pozeaza in rolul de salvatori la locul de munca (fac mai mult decat li se cere deoarece “cariera cere sacrificii”), in realitate se victimizeaza, adoptand o atitudine de genul: “eu fac multe lucruri insa nu sunt vazut”, avand nevoie permanenta de feedback, confirmare ca munca le este apreciata.

    Cand se raporteaza la companiile din Romania, evalueaza mai degraba pozitiv interesul pe care acestea il manifesta pentru dezvoltarea profesionala a angajatilor: tinerii considera ca li se ofera sprijin pentru imbunatatirea abilitatilor de ocupare a unei functii de conducere in compania in care lucreaza (32% de acord vs. 23% dezacord), ca angajatii tineri sunt incurajati activ sa se dezvolte pentru a ocupa functii de conducere (33% de acord vs. 19% dezacord).

    Si totusi, referitor la companiile din Romania, tinerii 15-34 de ani considera ca acestea sunt concentrate exclusiv pe agenda proprie si nu se gandesc la binele societatii (46% de acord vs. 14% dezacord) si de asemenea, ca nu au niciun scop in afara aceluia de a face bani (56 % de acord vs. 10% dezacord). Chiar daca sunt companii care se gandesc si la aducerea unor beneficii comunitatii in care activeaza (23% acord vs. 18% dezacord), acest comportament nu este inca in concordanta cu asteptarile lor de a vedea companii private, branduri implicate in actiuni societale, care contribuie la ameliorarea anumitor probleme sociale ale comunitatii in care activeaza.

    Datele au fost obtinute folosind un mix de metodologii de cercetare: un studiu calitativ de tip comunitate online in care insusi respondentii au identificat beneficiile pe care le care le cauta la jobul ideal si apoi au fost masurate intr-un studiu cantitativ pentru identificarea celor mai importante dintre ele.

  • Schimbare importantă pe piaţa locurilor de muncă. La ce vor renunţa companiile

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     

  • Unde sunt cele mai ieftine garsoniere şi apartamente din ţară

    Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel naţional, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    În judeţul Hunedoara achiziţia unei locuinţe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel judeţean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard. Astfel hunedorenii plătesc cel mai puţin dintre toţi românii. 

    Tot în Hunedoara achiziţia unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din judeţ, dacă este cumpăra prin Prima Casă şi numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În acelaşi judeţ, locuinţele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din judeţ dacă aceasta se face prin Prima Casă şi 22% dacă locuinţa este cumpărată prin credit ipotecar standard.

    Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziţionată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din judeţ şi 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

    După judeţul Cluj-Napoca, primele poziţii sunt ocupate de Dolj, Iaşi, Mureş, Braşov, Bihor, Prahova şi Brăila. Capitala se sitează pe poziţia a 15-a.

    Angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziţia unui apartament cu una sau două camere, deşi salariile din judeţ sunt mai mici decât cele din Capitală.

    Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napocaeste cu 18% mai mic decât cel din Bucureşti, angajaţii clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureştenii pentru achiziţia aceluiaşi tip de garsonieră. În cazul achiziţiei unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureştiului, de numai 34% din venitul lunar.

    Pentru apartamentele cu 3 şi 4 camere, cele mai mari rate sunt în judeţul Constanţa. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos judeţ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziţie a unei locuinţe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziţionat.

    La nivel naţional, achiziţia unei locuinţe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% şi 46% din salariul lunar mediu net, în funcţie de tipul de imobil cumpărat.În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuinţe variază între 19% şi 44% din salariul mediu net la nivel naţional.

    “În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creştere similară cu cea din anii 2007-2008. Oraşul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta şi, în acest context, din ce în ce mai mulţi oameni trec peste bariera preţului cu gândul că fac o investiţie de lungă durată. Cu siguranţă preţurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat şi mai bine informat“,explică Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Apartamentele cu 2 camere

    Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziţia unei locuinţe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar  net al unui angajat.

    Pentru o locuinţă cu 2 camere, un angajat clujean care obţine salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziţionează locuinţa prin Prima Casă) şi 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

    Imediat în clasamentul judeţean, urmează Constanţa, Dolj, Timiş, Iaşi, Maramureş, Bihor şi Braşov. Ratele cel mai puţin împovărătoare se găsesc în judeţele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinţi şi Teleorman.

    Apartamentele cu 3 şi 4 camere

    În majoritatea judeţelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din judeţ, în aceleaşi condiţii de creditare.

    Angajaţii constănteni care vor să-şi cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti  o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziţionează prin programul Prima casă. Dacă achiziţia se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

    Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obţine salariul mediu net din Constanţa va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziţionează apartamentul prin Prima Casă) şi  44% dacă va cumpăra locuinţa prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

    În Bucureşti, unde există şi cele mai mari salarii, achiziţia unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă şi 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media naţională. Pentru achiziţia unui locuinţe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuinţa este cumpărată prin Prima Casă şi 32% dacă este achiziţionată prin credit ipotecar.

    Achiziţia unei locuinţe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Confesiunile unei stewardese:„Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele dar după o vreme ajunsesem să plâng înainte de fiecare zbor”

    O fostă însoţitoare de bord a companiei Singapore Airlines îşi povesteşte experienţele mai puţin plăcute din cadrul acestei meserii, ce au determinat-o să demisioneze. Printre problemele sale se numărau atât pasagerii necivilizaţi, dar mai ales cerinţele fizice şi emoţionale ale acestui job, nepotrivite caracterului său, arată un articol publicat de Daily Mail.

    La un an după ce a demisionat, Hilary îşi împărtăşeşte povestea prin intermediul unui blog. Ea spune că cea mai dificilă parte a fost adaptarea la diferenţele culturale şi la viciile asociate, de exemplu petrecerile staffului, unde se obişnuia să se consume mult alcool şi descrie acel loc de muncă ca fiind „un mediu toxic” .

    „Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele. Fiind înconjurată de un astfel de mediu, trebuie să te menţii fermă pe poziţii, să nu fii tentată de fumat, alcool, petreceri. Nu toţi fac asta, însă majoritatea da.” spune Hilary.

    Ea sfătuieşte alte fete care îşi doresc să lucreze ca stewardese să se gândească de două ori înainte, pentru că nu e o meserie atât de uşoară precum se crede. Deşi există şi avantaje ale acestui job, dezavantajele le întrec cu siguranţă. „Nu este o oboseală normală. E greu de explicat. E vorba despre o combinaţie între oboseală fizică, psihică şi mult stres. În plus, te afli în majoritatea timpului într-un tub de metal, cu puţin oxigen”.

    Printre părţile bune, Hilary menţionează, totuşi, „salariul foarte bun, mâncarea excelentă din diferite ţări şi, mai ales, oamenii pe care îi cunoşti şi experienţele de viaţă”. Fosta stewardesă menţionază că jobul nu e, în esenţă, unul rău, însă nu a fost unul potrivit pentru ea.

  • Judeţul din România unde te costă cel mai mult să-ţi cumperi un apartament

    Angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziţia unui apartament cu una sau două camere, deşi salariile din judeţ sunt mai mici decât cele din Capitală, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napocaeste cu 18% mai mic decât cel din Bucureşti, angajaţii clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureştenii pentru achiziţia aceluiaşi tip de garsonieră. În cazul achiziţiei unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureştiului, de numai 34% din venitul lunar.

    Pentru apartamentele cu 3 şi 4 camere, cele mai mari rate sunt în judeţul Constanţa. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos judeţ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziţie a unei locuinţe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziţionat.

    La nivel naţional, achiziţia unei locuinţe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% şi 46% din salariul lunar mediu net, în funcţie de tipul de imobil cumpărat.În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuinţe variază între 19% şi 44% din salariul mediu net la nivel naţional.

    “În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creştere similară cu cea din anii 2007-2008. Oraşul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta şi, în acest context, din ce în ce mai mulţi oameni trec peste bariera preţului cu gândul că fac o investiţie de lungă durată. Cu siguranţă preţurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat şi mai bine informat“,explică Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Garsoniere

    Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel naţional.

    Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziţionată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din judeţ şi 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

    După judeţul Cluj-Napoca, primele poziţii sunt ocupate de Dolj, Iaşi, Mureş, Braşov, Bihor, Prahova şi Brăila. Capitala se sitează pe poziţia a 15-a.

    La polul opus se găseşte judeţul Hunedoara, unde achiziţia unei locuinţe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel judeţean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard.

    Apartamentele cu 2 camere

    Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziţia unei locuinţe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar  net al unui angajat.

    Pentru o locuinţă cu 2 camere, un angajat clujean care obţine salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziţionează locuinţa prin Prima Casă) şi 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

    Imediat în clasamentul judeţean, urmează Constanţa, Dolj, Timiş, Iaşi, Maramureş, Bihor şi Braşov. Ratele cel mai puţin împovărătoare se găsesc în judeţele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinţi şi Teleorman.

    Apartamentele cu 3 şi 4 camere

    În majoritatea judeţelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din judeţ, în aceleaşi condiţii de creditare.

    Angajaţii constănteni care vor să-şi cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti  o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziţionează prin programul Prima casă. Dacă achiziţia se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

    Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obţine salariul mediu net din Constanţa va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziţionează apartamentul prin Prima Casă) şi  44% dacă va cumpăra locuinţa prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

    La polul opus este tot situaţia din judeţul Hunedoara, unde achiziţia unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din judeţ, dacă este cumpăra prin Prima Casă şi numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În acelaşi judeţ, locuinţele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din judeţ dacă aceasta se face prin Prima Casă şi 22% dacă locuinţa este cumpărată prin credit ipotecar standard.

    Valoarea ratelor lunare în Capitală
    În Bucureşti, unde există şi cele mai mari salarii, achiziţia unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă şi 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media naţională. Pentru achiziţia unui locuinţe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuinţa este cumpărată prin Prima Casă şi 32% dacă este achiziţionată prin credit ipotecar.

    Achiziţia unei locuinţe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.