Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Se deschide un nou concept de mall în România

    Cea mai mare parte a acestui stoc o reprezintă proiectele de tip strip mall, care vor fi livrate în oraşele secundare şi terţiare. La nivel naţional, stocul de spaţii de retail va creşte cu aproximativ 180.000 mp anul acesta, potrivit celui mai recent raport local al Colliers International. Estimările arată că acest stoc va fi relativ uşor absorbit, având în vedere creşterea consumului privat (vânzări cu amănuntul) din ultimul an.

    La nivel european, aşteptările indică o creştere a consumului privat de 2,2% pentru anul 2017, ceea ce înseamnă veşti bune pentru retaileri, arată raportul global EMEA Retail Market Snapshot. Anul trecut, puterea de cumpărare a crescut ca urmare a măririi salariilor şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă, ceea ce a dus la sporirea vânzărilor în zona de retail faţă de 2015 în Uniunea Eropeană şi zona euro, cu 2,8%, respectiv 1,8%. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Luxemburg (14%) şi România (13,3%), acestea fiind urmate de Lituania (6,7%), Polonia (6,4%) şi Marea Britanie (5,5%).

    „Creşterea consumului privat are un dublu efect şi pentru piaţa spaţiilor comerciale din România. Pe de o parte, vânzările înregistrate de majoritatea jucătorilor au crescut cu 20-30% în ultimul an, iar pe de altă parte, funcţionează ca un catalizator pentru piaţă. Astfel, retailerii deja prezenţi vor să se extindă în continuare şi dezvoltă noi concepte pentru a deveni cât mai flexibili şi a acoperi atât oraşe şi centre comerciale mari, cât şi oraşe şi scheme comerciale de dimensiuni mai mici”, explică Daniela Popescu, associate director în cadrul departamentului de retail al Colliers International..

  • Joburi plătite bine şi care nu necesită studii superioare: “Piaţa se confruntă cu o lipsă de specialişti”

    Astfel, în topul meseriilor rare, unde este necesară absolvirea unei facultăţi, se află cele de inginer topograf, inginer tehnician aparatură medicală, monitor studii clinice, inginer geodez şi actuar.

    “Unele dintre aceste meserii sunt rare prin natura lor, piaţa locurilor de muncă fiind una nu foarte ofertantă, aşa cum este cazul inginerilor în topografie sau a celor geodezi. Însă, în cazul joburilor de actuar, piaţa se confruntă cu o lipsă de specialişti”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    În ceea ce priveşte remuneraţia pentru aceste poziţii, reprezentanta Smartree a subliniat că, dacă salariul inginerilor specializaţi în topografie, geodezie şi aparatură medicală poate să înceapă de la 2.500 lei net/lună, actuarii pot câştiga un minimum de 3.000 lei net/lună. De asemenea, un job rar şi foarte bine plătit este cel de monitor studii clinice, unde salariul mediu ajunge  în jurul a 6.000 lei net/lună.

    Dincolo de meseriile rare, unde este necesară o diplomă de licenţă, există totuşi o listă de poziţii la fel de rar întâlnite, unde însă personalul nu are nevoie de pregătire superioară. Astfel, în topul meseriilor de acest fel se află cele de controlor trafic aerian, sudor argon, macaragiu, alpinist utilitar, grefier sau somelier.

    “Chiar dacă nu este necesar să ai studii suprioare, acestea sunt totuşi meserii speciale, care presupun anumite cursuri şi calificari. Pentru a ajunge controlor de trafic aerian, în afara examenului de admitere, unul foarte strict, urmează o perioadă de formare profesională, specifică acestui domeniu. De asemenea, calificarile de macaragiu şi sudor sunt dobândite în urma absolvirii unor şcoli profesionale, iar pentru cele de grefieri şi somelieri, sunt organizate cursuri de formare profesională specifice”, a mai spus Raluca Peneş.

    Însă, odată realizate calificările necesare, aceste categorii de joburi aduc cu sine avantajul unei remuneraţii ridicate. Astfel, salariul de început al unui controlor de trafic aerian este de aproximativ 20.000 lei net/lună, ajungând si la 30.000 lei net/lună, după câţiva ani de experienţă.

    Pe de altă parte, macaragii, sudorii specialziaţi în argon şi alpiniştii utilitari câştigă, în medie, între 3.000 şi 3.500 lei net/lună. Somelierii, în funcţie de competenţe şi nivelul de experienţă, pot câştiga în medie 4.500 lei net/lună, iar salariul unui grefier poate urca până la 4.000 lei net/lună.

    Raluca Peneş a subliniat, de asemenea, că meseriile de macaragiu şi sudor sunt tot mai rar întâlnite, deoarece există un deficit acut de personal calificat în aceste domenii, foarte mulţi dintre cei ce deţin astfel de aptitudini îndreptându-se către joburi în alte ţări.

    Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.

    Smartree procesează 550.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Cât costă să închiriezi un spaţiu de birouri în Cluj-Napoca?

    Potrivit datelor Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidenţial, cât şi celui de business, şi RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX  România, aceeaşi evoluţie s-a putut remarca şi la nivelul spaţiilor office cu standarde de calitate mai scăzute.

    Clădirile de birouri de clasa B de pe piaţa imobiliară clujeană au fost închiriate anul trecut cu preţuri oscilând între 8 şi 12 euro/mp. Diferenţa de preţ este generată de caracteristicile diferite pe care cele două categorii le însumează. În timp ce clădirile de clasa A sunt localizate central sau ultracentral, cele de clasa B au locaţie semicentrală sau marginală. De asemenea, diferenţele dintre cele două categorii se remarcă şi la nivelul standardelor de calitate în ceea ce priveşte iluminarea, dimensiunea suprafeţei vitrate şi a altor caracteristici ale clădirii.

    În ceea ce priveşte preţurile clădirilor de clasa C, precum cele noi situate în zone semicentrale şi foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii, acestea variază între 5 şi 7 euro/mp.

    „Chiriile pentru spaţiile de birouri clujene au oscilat în ultimul timp în funcţie de cererea existentă pe piaţă. Dacă în anii anteriori, marjele de preţ erau relativ comparabile în cadrul aceloraşi clase, în prezent, plaja pe care se desfăşoară preţurile a devenit una largă, oscilând în 2016, de exemplu, în cadrul clasei B, între 8 şi 12 euro pe mp. Pentru anul acesta estimăm că preţurile vor înregistra aceleaşi discrepanţe, cu păstrarea, însă, a limitelor superioare şi inferioare”, a declarat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.  

    Pe de altă parte, preţurile de vânzare a spaţiilor de birouri de clasa A au oscilat între 1.700 şi 1.800 de euro/mp în 2016, în timp ce spaţiile office de clasa B, respectiv C, au variat între 1.200 şi 1.500 de euro/mp.

    În ultimii ani disponibilitatea spaţiilor în clădirile de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat o creştere semnificativă. Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafaţa totală a spaţiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a înregistrat un avans de aproape 190%, până la 560.000 mp. În acest sens, cele mai extinse spaţii de birouri din Cluj-Napoca le ocupă Cluj Business Center (57.000 mp), The Office Center (56.000 mp) şi Novis Plaza Office (14.500 mp).

  • Acesta este ADEVĂRATUL motiv pentru care angajaţii buni pleacă

    Sigur, există o explicaţie mai profundă, dar cel pentru care ai lucrat nu merită întotdeauna să o primească.

    Una dintre cele mai mari probleme pe piaţa muncii este zidul care se ridică între ceea ce angajaţii ar vrea să spună şi ceea ce angajatorii suportă să audă. Atunci când lucrezi pentru o companie care nu e interesată de părerea ta, fii sigur că acest lucru va deveni evident. Odată ce ai înţeles că şeful tău nu vrea să te asculte, ce altă variantă ai decât să îţi cauţi alt job?

    Oamenii nu se entuziasmează la ideea de a-şi căuta alt loc de muncă; ei încearcă să reziste într-o organizaţie cât de mult pot, încearcă să raţionalizeze uneori comportamentul ostil al şefului sau politici absurde de HR. Ei încearcă să aşeze lucrurile pe o traiectorie corectă.

    Dar atunci când sunt “săriţi” sau se simt insultaţi de prea multe ori, ei sunt practic împinşi să caute un alt loc de muncă.

    Ce pot face angajatorii? Ei bine, ei pot continua să ignore mesajele venite de la angajaţi şi să îşi asume acest stil de management sau pot să fie mai atenţi la oameni înainte ca aceştia să iasă pe uşă.

    Sursa: forbes.com

  • Deloitte: Primul trimestru din 2017 a adus o corecţie pe piaţa locală de fuziuni şi achiziţii

    Faţă de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacţii a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Faţă de trimestrul anterior, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacţiilor s-a înjumătăţit, chiar şi fără a lua în considerare cele două mega-tranzacţii ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi şi Asahi – Ursus Breweries).

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu aşteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieţei să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creştere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât şi un interes mare al fondurilor de investiţii pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii Deloitte România.

    Cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a fost achiziţia de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei româneşti a achiziţiei a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacţiei, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacţie după valoare a fost preluarea şi majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziţia depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spaţiilor.

    Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacţiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piaţa de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.
     

  • Acesta este adevăratul motiv pentru care angajaţii buni pleacă

    Sigur, există o explicaţie mai profundă, dar cel pentru care ai lucrat nu merită întotdeauna să o primească.

    Una dintre cele mai mari probleme pe piaţa muncii este zidul care se ridică între ceea ce angajaţii ar vrea să spună şi ceea ce angajatorii suportă să audă. Atunci când lucrezi pentru o companie care nu e interesată de părerea ta, fii sigur că acest lucru va deveni evident. Odată ce ai înţeles că şeful tău nu vrea să te asculte, ce altă variantă ai decât să îţi cauţi alt job?

    Oamenii nu se entuziasmează la ideea de a-şi căuta alt loc de muncă; ei încearcă să reziste într-o organizaţie cât de mult pot, încearcă să raţionalizeze uneori comportamentul ostil al şefului sau politici absurde de HR. Ei încearcă să aşeze lucrurile pe o traiectorie corectă.

    Dar atunci când sunt “săriţi” sau se simt insultaţi de prea multe ori, ei sunt practic împinşi să caute un alt loc de muncă.

    Ce pot face angajatorii? Ei bine, ei pot continua să ignore mesajele venite de la angajaţi şi să îşi asume acest stil de management sau pot să fie mai atenţi la oameni înainte ca aceştia să iasă pe uşă.

    Sursa: forbes.com

  • Activele Libra Bank s-au dublat în ultimii doi ani

    Soldul surselor a atins valoarea de 3,04 miliarde lei, iar soldul creditelor s-a ridicat la 2,09 miliarde lei. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 3%, instituţia situându-se sub media pieţei din acest punct de vedere.

    “2016 a reprezentat pentru Libra Internet Bank încă un an consecutiv de creştere susţinută şi echilibrată. A fost un an în care ne-am îndeplinit obiectivele ambiţioase, am obţinut un profit record şi am continuat să lansăm produse inovatoare, în premieră pentru piaţa bancară din România”, a spus Emil Bituleanu, director general Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank a ajuns, la finalul anului 2016, la o cotă de piaţă de 0.86%. În prezent, banca are o reţea teritorială de 49 de sucursale care deservesc clienţi din segmentele profesii liberale, IMM, corporate şi agribusiness.

  • Pentru români, Germania este a doua cea mai căutată destinaţie de vacanţă şi business din Europa

     Având în vedere numărul de turişti cazaţi pe teritoriul german, România a avut una dintre cele mai mari creşteri faţă de ţările din regiune. Cu o cotă de piaţă de 12%, Germania este pe locul al doilea ca destinaţie din Europa, pentru turiştii români. Regiunea Bavariei (26,7%), Baden-Wruttemberg (19,4%) şi Hessen (14,7) se numără printre zonele preferate.

    Turiştii români preferă sejururile lungi, de peste 4 zile şi au un buget zilnic de aproximativ 64 euro. 69% dintre turiştii români în Germania aleg să călătorească cu maşina, însă este în creştere numărul celor ce preferă avionul (19% din totalul turiştilor români în Germania) şi autocarul (10%). Conform statisticilor, turiştii îşi planifică din timp vacanţele (57%) şi aleg în continuare să îşi rezerve vacanţele prin intermediul agenţiilor de turism (31% din total).

    În ceea ce priveşte scopul călătoriei, 44% dintre turiştii români îşi petrec vacanţa în Germania în timp ce 29% vin în interes de serviciu. Majoritatea turiştilor care aleg Germania ca destinaţie turistică fac parte din generaţia tânără, cu vârste cuprinse între 15-34 de ani (49%). Numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din total celor care vizitează Germania.

    Germania şi-a menţinut poziţia puternică în competiţia cu alte destinaţii europene în anul 2016. Conform celor mai recente analize realizate de IPK International World Travel Monitor, Germania este a doua opţiune de călătorie în topul celor mai populare destinaţii turistice pentru europeni, cu 53,7 milioane de excursii organizate din Europa.

    În fruntea clasamentului se află Spania care a înregistrat o creştere de 10%, Franţa rămâne pe locul al treilea, în ciuda scăderii cu 4% a călătoriilor organizate în ţară, iar următoarele în topul destinaţiilor preferate de turiştii europeni sunt Italia şi Austria. Cea mai mare parte a turismului european de incoming pentru Germania o reprezintă vacanţele, acoperind peste 55% din acest segment de piaţă.

    Europenii preferă în continuare vacanţele mai lungi, de minim 4 nopţi (17,5 milioane de înnoptări şi o creştere de 5%). Cu toate acestea, numărul de înnoptări pe termen scurt, pentru city break-uri, a înregistrat o creştere mult mai dinamică, de 25%, ajungându-se la 12,1 milioane de înnoptări. Aşadar, Germania este în continuare pe locul întâi în Europa ca destinaţie de city-break. Europenii au cheltuit în 2016 în jur de 31.4 milioane în timpul şederii în Germania, la acest total fiind inclus transportul, cazarea, masa şi cumpărăturile.

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.


    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 


    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Aţi plecat în vacanţa fără încărcător? Puteţi lua unul de la aeroport

    “Este o experienţă unică în ceea ce priveşte <întâlnirea> cu produsele Vetter. Şi când spun acest lucru nu mă refer doar la retail-ul românesc ci chiar şi la cel de nivel european unde, de regulă, produsele electronice sunt prezentate clientului Uinal în blistere sau folii, neexistând o interacţiune directă cu produsul. În concept store-ul din Băneasa toate produsele Vetter sunt expuse şi funcţionale, clientul putând să testeze capacitatea de alimentare a unui încărcător sau flexibilitatea foliei de protecţie destinată telefonului mobil. Am eliminat complet vitrinele dar şi disconfortul, reţinerea clientului de a cere vânzătorului să scoată produsul din blister pentru a-l putea vedea sau atinge,” a explicat Alexandru Zamfirescu, director zonal vânzări, Lamy Premier.

    Primul concept store Vetter a fost deschis în a doua parte a anului trecut în cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coandă. Magazinul comercializează atât cabluri de alimentare, baterii externe, încărcătoare, cât şi produse uneorinelipsite din bagajul de vacanţă precum selfie stick-uri sau încărcătoare cu adaptoare compatibile cu prizele din peste 150 de ţări. “Lansarea de concept store-urilor face parte din strategia de dezvoltare Vetter în ţările unde prezenţa brandului este susţinută de distribuitori autorizaţi. Cele două magazine dezvoltate şi administrate de Lamy Premier au ca scop principal contactul direct al clientului cu produsele Vetter. Atât Aeroportul Internaţional Henri Coandă cât şi Băneasa Shopping Mall reprezintă două locaţii perfecte pentru acest deziderat, fiind tranzitate nu doar de clienţi din Bucureşti ci şi de clienţi din restul oraşelor României precum şi de clienţi din afara ţării,” a explicat Zamfirescu.

    Din dorinţa de familiarizare cu produsele şi de a oferi sprijin clienţilor şi tuturor pasagerilor din aeroport, în parteneriat cu Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti – CNAB, Lamy Premier a proiectat şi implementat în imediata apropiere a magazinului o zonă de încărcare a dispozitivelor electronice (telefoane, tablete, laptopuri etc) – Charging Station, zonă disponibilă non stop, care dispune de două staţii de încărcare wireless, şase staţii încărcare la prize şi 26 de staţii încărcare USB.

    “Fiecare dintre noi a plecat cel puţin o dată grăbit şi a uitat să pună în bagaj cablul de

    alimentare al telefonului sau încărcătorul auto. Prin intermediul magazinului Vetter şi a zonei Charging Station din zona Plecări a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, acest lucru nu mai reprezintă o problemă. Pasagerii pot să achiziţioneze aceste produse, sau să îşi alimenteze gratuit dispozitivele electronice. Crearea acestei zone de încărcare gratuită a dispozitivelor electronice este modul nostru de a fi alături de pasageri, această facilitate fiind disponibilă deja în cele mai mari aeroporturi din lume,” a concluzionat Alexandru Zamfirescu.

    Produsele Vetter au fost lansate pe piaţa din România în anul 2014 de către compania Square Network (importatorul şi distribuitorul oficial al mărcii Vetter in România şi ţările învecinate). Portofoliul produselor Vetter este împărţit pe mai multe categorii: accesorii auto şi călătorie; cabluri şi adaptoare; huse; protecţie pentru ecran; acumulatori externi şi interni; gadget-uri. Lamy Premier este retailer-ul oficial Vetter în Romania. Compania a investit până în prezent peste 120.000 euro în dezvoltarea şi implementarea celor două concept store-uri Vetter din Bucureşti.