BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Preţurile imobilelor vor creşte cu până la 10% până la finalul anului

    Dacă în 2016, în România, preţul mediu de vânzare pentru un apartament din zona urbană a fost de 1.150 euro/mp, pentru anul în curs, specialiştii RE/MAX anticipează o creştere situată între 8-10%. De asemenea, o evoluţie asemănătoare este aşteptată şi în ceea ce priveşte chiria apartamentelor din zonele urbane, caz în care, până la finalul acestui an, preţul/mp va creşte cu cca. 7-10% faţă de tariful mediu din 2016, situat la 550 euro/mp.

    „Programele guvernamentale şi condiţiile facile de creditare atrag cu precădere un număr mare de clienţi aflaţi la prima tranzacţie imobiliară. Astfel, o dată cu cererea de pe piaţă a crescut şi valoarea ofertelor. Dacă în 2015, preţul mediu pentru închirierea unui apartament din zona urbană a fost de cca. 440 euro, un an mai târziu, preţul pe metru pătrat pentru un imobil asemănător a crescut cu puţin peste 5 euro. Pentru perioada următoare, anticipăm un ritm de creştere mai accelerat, în linie cu tendinţele europene, atât în zonele urbane, cât şi în cele periferice şi în oraşele mai mici”, a menţionat Răzvan Cuc, Preşedinte RE/MAX România.

    Potrivit analizei RE/MAX,  căutările pentru o nouă tranzacţie imobiliară încep în mediul online, motoarele de căutare arătând o creştere semnificativă în 2016, mai exact de 3,5 ori faţă de anul anterior, a accesărilor pentru cuvântul „casă. Acelaşi raport arată că, pe loc secund în clasament, se află cuvântul cheie „apartament”, urmat îndeaproape de „teren”. Nivelul de căutări pe ultimele două segmente a rămas stabil însă în ultimii 5 ani.

    Situaţia din România este totuşi asemănătoare cu cea a multor state din Europa, creşterile de 10% pe segmentul apartamentelor din zona urbană fiind remarcate şi în ţări precum Olanda şi Spania, ajungând chiar şi până la 16% în Malta. De asemenea, pieţele imobiliare din Portugalia, Grecia şi Scoţia arată semnale concrete de stabilizare, numărul de tranzacţii fiind aşteptat să crească şi în aceste ţări.

    Experţii din cadrul RE/MAX Europa declară că, între 2015-2016, preţurile pentru vânzarea caselor şi a apartamentelor au crescut semnificativ. Mai exact, cele mai mari evoluţii pentru preţul / metru pătrat s-au înregistrat în Lituania (+13%), Germania şi Luxemburg. Nici zonele rurale nu sunt excluse din previziunile de creştere, în Austria şi Estonia, de exemplu, fiind anticipate evoluţii de până la 4%. O stagnare a tarifelor de vânzare şi închiriere este anunţată doar în Franţa, Grecia şi Elveţia.

    Unul dintre cele mai importante criterii de diferenţiere a costurilor rămâne, în continuare, locaţia imobiliului. Potrivit lui Michael Polzler, Director General al RE/MAX Europa, zonele de aglomerare se extind treptat în Germania, în timp ce tinerii italieni preferă mai degrabă arile centrale ale marilor oraşe pentru a diminua timpul dedicat navetei. La nivel european, diferenţa de preţ dintre un apartament localizat în aria centrală versus unul situat periferic este de până la 64%, în timp ce pentru case diferenţa ajunge la doar 44%.

    Acelaşi criteriu este determinant şi în rândul românilor care cumpără sau închiriază o proprietate. Clasamentul este completat de aspecte legate de nivelul de finisare/echipare, vechimea imobilului, infrastructura, utilităţile şi facilităţile de care dispune, situaţia juridică şi, nu în ultimul rând, vecinătăţile şi coproprietarii.

    În ceea ce priveşte cele mai exorbitante bugete alocate pentru o locuinţă în 2016, primul loc îl ocupă un apartament de lux cu o suprafaţă de 1.250 mp, situat în centrul oraşului Amsterdam, care s-a vândut cu 24,5 milioane de euro.  Pe loc secund se clasează o vilă din Elveţia al cărei preţ de vânzare a depăşit 5,8 milioane de euro, în timp ce preţul final achitat pentru un penthouse de lux din Malta a fost de 4,5 milioane de euro.

    În România, cea mai valoaroasă tranzacţie intermediată de RE/MAX pe segmentul rezidenţial a fost de 780.000 euro şi a constat într-o vilă din Cluj-Napoca.

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo

     

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Trenurile de metrou, fără transbordare pe Magistrala 4 (Gara de Nord 2 – Străuleşti), de la 1 mai

    „Intervalul de succedare între trenuri va fi de 11 minute, iar timpul parcurs de la Gara de Nord 2 la Străuleşti va fi de 16 minute, cu 4 minute mai puţin decât în prezent”, se arată în comunicatul Metrorex.

    Astfel, de la 1 mai se va diminua timpul parcurgerii distanţei dintre staţii, iar călătorii nu vor mai schimba trenul pentru a ajunge la staţia Străuleşti. În prezent, pe tronsonul menţionat, trenurile circulă în sistem pendulă, la circa 8 minute, cu transbordare în staţia Parc Bazilescu.

  • Trenurile de metrou, fără transbordare pe Magistrala 4 (Gara de Nord 2 – Străuleşti), de la 1 mai

    „Intervalul de succedare între trenuri va fi de 11 minute, iar timpul parcurs de la Gara de Nord 2 la Străuleşti va fi de 16 minute, cu 4 minute mai puţin decât în prezent”, se arată în comunicatul Metrorex.

    Astfel, de la 1 mai se va diminua timpul parcurgerii distanţei dintre staţii, iar călătorii nu vor mai schimba trenul pentru a ajunge la staţia Străuleşti. În prezent, pe tronsonul menţionat, trenurile circulă în sistem pendulă, la circa 8 minute, cu transbordare în staţia Parc Bazilescu.

  • Românii s-au îndăgostit de maşinile de lux

    „Suntem foarte mulţumiţi de vânzările de anul trecut, a fost un an foarte bun. A fost oarecum planificat, dar rezultatele au fost puţin peste aşteptări”, spune Adrian Pascu. În ceea ce priveşte brandul Porsche, vânzările de Macan şi Cayenne au mers în acelaşi ritm, fiind cel mai bine vândute modele; în cazul Bentley a fost Bentayga. Anul trecut, compania a vândut peste 250 de unităţi Porsche, 5 Lamborghini şi 15 Bentley. „Planurile noastre sunt foarte îndrăzneţe pentru 2017, vrem să depăşim rezultatele record de anul trecut. Am început foarte bine, suntem în parametri pe primul trimestru; prin urmare, ne aşteptăm să atingem targetul propus.”

    Segmentul de lux din România a depăşit în 2016 pragul de 10% din totalul vânzărilor, dar managerul de la Porsche explică faptul că în ţările dezvoltate din Europa de Vest cota de piaţă a segmentului premium din piaţa totală este în continuare mult mai mare decât la noi. Practic, segmentul premium începe să se apropie de ceea ce se întâmplă afară, fiind astfel normal să crească mai mult decât celelalte segmente de piaţă. „Gândiţi-vă că afară segmentul premium depăşeşte cu mult 10%; acolo, o parte semnificativă a populaţiei îşi permite maşini premium şi de lux. Eu zic că şi România se apropie destul de mult. Citeam recent o statistică despre avuţia din România, şi era evidenţiat faptul că în România sunt peste 30.000 de milionari în euro. Vorbim totuşi de maşini cu un preţ de 100.000 de euro în cazul Porsche şi 150.000 – 200.000 de euro în cazul Bentley. După cum ştim, în România a doua investiţie după casă este maşina.”

    Până acum ceva timp, leasingul era predominant în rândul clienţilor Porsche Inter Auto România; în ultima vreme, a crescut foarte mult partea de achiziţii cash. Adrian Pascu spune că nu este ceva surprinzător, „ci oarecum normal pentru astfel de mărci şi astfel de investiţii. Clienţii nu mai încarcă firmele cu maşini personale”.

    Clienţii Porsche nu formează un grup omogen, explică el, marea majoritate fiind într-adevăr bărbaţi, dar segmentul de clientelă feminină îşi adjudecă 25-30% din total. „Cei mai mulţi clienţi sunt în intervalul de vârstă 35-60 de ani, dar avem şi clienţi de 18 ani şi clienţi de 85 de ani. De asemenea, majoritatea sunt antreprenori, au business propriu”, mai spune Adrian Pascu. „În general, aceste maşini nu sunt cumpărate pentru flota firmei, sunt luate pentru plăcerea condusului, iar decizia e luată de cei care le vor conduce, nu de managerii de flotă.”

    În general, pretenţiile clienţilor cresc: încep cu un model entry level şi vor apoi din ce în ce mai mult. Automat, când la nivelul mărcii nu mai găsesc ceea ce îşi doresc, trec la următoarea marcă, poziţionată mai sus. „Sunt câţiva clienţi care trec de la Porsche la Bentley, mai ales cu înaintarea în vârstă, dar destul de puţini aleg parcursul invers, sau schimbă Porsche cu Lamborghini, de pildă. Sunt două maşini care au segmente de piaţă diferite, se adresează altor clienţi”, remarcă Adrian Pascu. „Porsche e o maşină mult mai clasică, pe când Lamborghini e una extrovertită. Sunt dispuşi la schimbare, dar marea majoritate sunt loiali, rămân pe brand sau pe model. Dacă nevoile se diversifică sau se schimbă, atunci automat se reorientează: spre exemplu, dacă un client care a cumpărat Cayenne şi doreşte o maşină sport, foarte probabil o să cumpere un 911. Cineva care a început cu un 911 sau un Boxster Cayman 718, în momentul în care întemeiază o familie va cumpăra probabil un Cayenne. Avem clienţi care au cam toată gama de modele în «portofoliu», ca să spun aşa.”

    Pentru anul acesta, managerul de la Porsche Inter Auto România estimează că se va păstra tendinţa în ceea ce priveşte modelele mai populare. Cele două SUV-uri (Macan şi Cayenne) vor avea 75% din portofoliu, poate chiar mai mult, crede el, în vreme ce la Bentley, Bentayga va avea probabil cele mai mari vânzări.

    Un subiect fierbinte în zona auto este trecerea la motoare electrice, care să polueze cât mai puţin şi care să scadă, pe termen lung, costul transportului. Într-adevăr, industria trebuie să dezvolte o zonă mult mai verde, crede Adrian Pascu. „Nu ştiu dacă maşinile electrice reprezintă răspunsul în acest moment, chiar am participat la unele discuţii şi pe lângă problema de tehnologie sau de autonomie a maşinilor, care se pot rezolva într-un timp scurt, mai este o problemă majoră de capacitate a infrastructurii. Sunt foarte puţine ţări în Europa – şi nu discut despre Europa de Est – care ar suporta o dezvoltare puternică a maşinilor electrice. În momentul de faţă, fără o investiţie puternică în infrastructură, nu se poate dezvolta. Ca să vă faceţi idee: s-a discutat despre faptul că într-un cartier din Germania, dacă puneai peste noapte 100 de maşini la încărcat, cădea curentul în tot oraşul. Şi vorbim de Germania. În România nu se pune problema de maşini electrice în acest moment.”

  • Cum a reuşit una dintre cele mai bogate femei din lume să piardă într-un singur an o avere de 4.5 miliarde de dolari

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

    Theranos nu a vrut să dea un răspuns oficial la acestă veste.

  • Cum a reuşit una dintre cele mai bogate femei din lume să piardă într-un singur an o avere de 4.5 miliarde de dolari

    Anul trecut, Forbes îi estima averea lui Elizabeth Holmes la 4.5 miliarde de dolari, făcând-o astfel cea mai bogată femeie din lume care şi-a construit averea singură. Acum averea ei este estimată de aceeaşi publicaţie la nimic, la zero.

    Holmes a fondat în 2013 Theranos, o companie ce promitea să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate bolile, prin testarea sângelui. Testarea prin sânge este dificilă, scumpă şi nu s-a schimbat din 1960 încoace. Se face în spitale şi în birourile medicilor. Flacoane cu sânge sunt trimise şi testate, iar acest lucru durează săptămâni întregi, procedurile fiind supuse deseori erorilor umane. Desigur, un ac înfipt în braţul persoanelor testate sperie de asemenea persoanele care evită uneori analizele medicale din cauza acestei proceduri.

    În locul acestui procedeu, Elizabeth Holmes ne propunea să mergem la o farmacie să luam dispozitivul creat de compania ei care ar putea extrage o picătură de sânge fără durere.

    Aşadar estimarea iniţială s-a bazat pe faptul că deţine 50% din acţiunile Theranos. Acţiuni care nu se tranzacţionează pe bursă şi o parte au fost achiziţionate de către investitori privaţi la o evaluare a companiei de 9 miliarde de dolari. Între timp, compania a fost acuzată că testele nu sunt precise şi Theranos este investigată de mai multe agenţii federale. În plus, veniturile anuale ale Theranos nu au depăşit 100 milioane de dolari, ceea ce a făcut ca Forbes să-şi reevalueze estimarea.

    Astfel evaluarea adevărată a companiei este de 800 milioane de dolari, nu 9 miliarde. Dintre care 734 milioane au fost strânşi din diferite finanţări, potrivit experiţilor. La o evaluare atât de mică, averea lui Holmes este aproape de zero, mai ales că ea are acţiuni ordinare, faţă de cele preferenţiale pe care le deţin anumiţi investitori, ceea ce înseamnă că ea primeşte banii abia după acei investitori.

    Theranos nu a vrut să dea un răspuns oficial la acestă veste.

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • ÎNTREGUL FILM al TRAGEDIEI din Retezat: Am auzit din vale ţipete de ajutor. Cineva striga “Ajutor, avalanşă!”. Am verificat, “Nu au puls şi nu respiră”

    Dor Geta Popescu şi Erik Gulacsi, de 13 şi 14 ani, recunoscuţi în lume pentru rezultatele obţinute în alpinism, făceau parte dintr-un grup de 7 de persoane, minori şi adulţi, care îşi propusese să ajungă pe Vârful Peleaga din Masivul Retezat.

    Excursia era anunţată şi organizată de Clubul Montan Altitudine din Râşnov, condus de tatăl Getei, cu mult timp înainte şi făcea parte din Circuitul „7 munţi din grădina Carpaţilor“.

    Potrivit programului afişat pe site-ul clubului, pentru ziua de sâmbătă, când turiştii au fost surprinşi de avalanşă, plecarea s-a făcut la ora 08.00, pe traseul Cabana Pietrele – Cabana Genţiana – Curmatura Bucurii – Lacul Bucura, 2040m – Custura Bucurei – Vârful Peleaga, 2509m – Căldarea Berbecilor – Lacul Bucura – Cabana Pietrele, pe un traseu de 7-9 ore. Deşi meteorologii au anunţat că vremea se înrăutăţeşte şi că există pericol de avalanşă în munţi, organizatorul excursiei a decis ca, totuşi, excursia să continue.

    AFLĂ ÎNTREGUL FILM al TRAGEDIEI din Retezat: Am auzit din vale ţipete de ajutor. Cineva striga “Ajutor, avalanşă!”. Am verificat, “Nu au puls şi nu respiră”