Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Ofensiva BMW: strategie pentru 40 de lansări

    În cadrul conferinţei anuale BMW, desfăşurată în capitala Bavariei, mai mulţi membri ai consiliului de administraţie al grupului au prezentat atât rezultatele din 2016, cât şi ţintele pe termen mediu şi lung. Planurile celor de la BMW includ, astfel, adăugarea de noi modele, dar şi intensificarea eforturilor în ceea ce priveşte mobilitatea electrică şi condusul autonom. „Ne propunem, încă o dată, să obţinem vânzări record în 2017”, a spus Harold Kruger, preşedintele consiliului de administraţie al grupului BMW, în cadrul conferinţei anuale de presă destinate prezentării rezultatelor din ciclul fiscal precedent. „Intenţionăm să lansăm peste 40 de modele noi şi upgrade-uri aparţinând celor trei branduri premium ale noastre în următorii doi ani. Ofensiva noilor produse a început odată cu lansarea noii serii 5 în februarie, care a ridicat încă o dată ştafeta în ceea ce priveşte segmentul sedan.”

    Accentul, spune el, va fi pus în mod special pe vârful segmentului premium; până în 2020, grupul vrea să crească vânzările în această zonă, cu ajutorul unor modele noi precum BMW X7. „Profitabilitatea susţinută şi inovaţia merg mână în mână. Bazându-ne pe puterea noastră operaţională, avem ca obiectiv obţinerea unei marje de profit de 8-10% pentru al optulea an consecutiv”, a declarat Nicolas Peter, membru în consiliul de administraţie al companiei. „Menţinând performanţa operaţională la un nivel înalt, concentrându-ne în acelaşi timp pe zonele care devin tot mai importante pentru consumatori, vom reuşi să generăm resurse suficiente pentru a finanţa eforturile noastre în tehnologiile de mâine.”

    Grupul BMW deţine resurse financiare importante, fondurile cash disponibile depăşind 13 miliarde de euro la finele anului trecut. Una dintre tehnologiile noi este cea a vehiculelor electrice, iar grupul ar trebui să ajungă la jumătatea acestui an la opt modele plug-in hybrid şi la livrarea maşinii electrice cu numărul 200.000.

    „Noul Mini full electric şi varianta similară a X3 vor marca începutul celei de-a doua faze în ceea ce priveşte electrificarea”, a mai spus Harold Kruger. „Vom integra sisteme de mobilitate bazate pe baterii în brandurile noastre, aşa cum a fost cazul modelelor plug-in hybrid.”

    În ceea ce priveşte condusul autonom, BMW a încheiat mai multe parteneriate cu Intel şi Mobileye; până în 2021, compania şi-a propus să introducă sisteme complet automate. Tehnologiile relevante vor fi testate în centrul mai multor oraşe, inclusiv în München, iar în maşini va exista în permanenţă un şofer de teste pregătit să preia controlul.

    Un alt program important al BMW este cel de car sharing, ieşit deja din faza de pilot. În 2016, peste 853.000 de clienţi la nivel global au utilizat serviciile de car sharing ale grupului BMW, ceea ce înseamnă o creştere de 45% comparativ cu 2015. Flota DriveNow din Europa cuprinde, în prezent, peste 5.400 de automobile, dintre care 15,4% sunt modele electrice BMW i3. La 31 decembrie 2016, DriveNow servise aproximativ 607.000 de clienţi în Germania şi circa 815.000 clienţi la nivel european (580.000 în Europa în 2015). DriveNow este unul dintre principalii vectori ai electromobilităţii în Germania: peste 190.000 de clienţi au condus deja aproximativ 6,5 milioane de kilometri cu emisii zero cu ajutorul modelelor BMW i3 din flotă, iar  asta înseamnă că 11,4% din totalul călătoriilor au fost în regim electric.

    Pentru 2016, grupul BMW a raportat cele mai bune rezultate din istorie atât în ceea ce priveşte volumul de vânzări, cât şi din punctul de vedere al încasărilor. Vânzările de automobile au crescut cu 5,3% până la un nou record de 2.367.603 unităţi; astfel, prin brandurile BMW, Mini şi Rolls-Royce, grupul a rămas cel mai mare producător de modele premium din lume. Vânzările de maşini electrice s-au dublat anul trecut, ajungând la 62.000 de unităţi, iar pentru anul acesta compania îşi propune să atingă pragul de 100.000 de unităţi. Când vine vorba de clasificarea pe branduri, vânzările de BMW au depăşit, pentru prima oară, 2 milioane de unităţi (2.003.559), o creştere de 5,2% faţă de anul 2015. Semnificative au fost vânzările seriei 7 şi modelelor X (644.000 de vehicule comercializate). Pentru brandul Mini, 2016 a fost de asemenea anul cu cele mai bune vânzări din istorie: peste 360.000 de unităţi. Cele mai căutate modele de către consumatori au fost Mini Clubman şi noul Mini Convertible.

    Rolls-Royce nu a reuşit să depăşească anul trecut vreun record, dar vânzările au crescut şi aici cu 6% faţă de anul precedent. Grupul BMW a comercializat în 2016 peste 4.000 de maşini sub marca Rolls-Royce.

  • Cât trăieşte în medie un bucureştean şi unde există cea mai mică spe­ranţă de viaţă din România

    Un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cu cea mai mare spe­ranţă de viaţă din România, arată datele Institu­tului Naţional de Statistică pentru anul 2015.

    Pe lângă Bucureşti, în topul judeţelor cu cea mai mare speranţă de viaţă se mai află Vâlcea (unde durata medie a vieţii este de 77,5 ani), Cluj (76,7 ani), Braşov (76,6 ani) şi Sibiu (76,2 ani). La nivel naţional, speranţa medie de viaţă este de 75,4 ani, ceea ce înseamnă că un bucureştean trăieşte, în medie, cu 2,4 ani mai mult decât media naţională.

    Pe de altă parte, în Satu Mare există cea mai mică spe­ranţă de viaţă din România, de numai 73,2 ani, cu 2,2 ani mai redusă decât media na­ţională şi cu aproape 5 ani mai scăzută decât în Bu­cureşti. În clasamentul judeţelor cu cea mai redusă speranţă de viaţă se mai află Călăraşi (73,2 ani), Giurgiu (73,5 ani), Tulcea (73,5 ani) şi Olt (74 ani).

    În ceea ce priveşte durata medie a vieţii pe sexe, statisticile arată că, în medie, femeile au o speranţă de viaţă de aproape 79 de ani, în timp ce bărbaţii au o durată medie a vieţii de 72 de ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum îndepărtezi investitorii

    Iar atractivitatea României poate să fie afectată în perspectivă, semnalele transmise fiind negative şi pentru potenţialele investiţii străine viitoare, în condiţiile în care se vor diminua garanţiile şi protecţia de care beneficiază investitorii, consideră Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP). „În contextul solicitărilor repetate şi insistente ale Comisiei Europene de a pune capăt tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-UE, întrebarea este dacă demersul prompt al României, cu motivarea formal justificată de a se conforma cu poziţia Comisiei Europene, este unul în totalitate asumat sub aspectul implicaţiilor. Prin recent promulgata lege, România face o declaraţie cu rezonanţă şi puternic mesaj negativ în legătură cu ideea de protecţie a investiţiilor străine şi cu privire la intenţia de diminuare a garanţiilor de care vor beneficia investitorii străini deja prezenţi în România, cât şi potenţialii noi investitori străini”, a declarat Cosmin Vasile.

    Menţinerea tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-EU este o problemă generală, iar în prezent sunt deja cinci state membre implicate în proceduri de infringement în legătură cu tratatele bilaterale de investiţii intra-UE. Însă reacţia generală a statelor UE este una de ezitare şi, în primul rând, precauţie cu privire la adoptarea oricăror măsuri imediate, dominând starea de expectativă, în timp ce România s-a grăbit să adopte o lege privind aprobarea încetării valabilităţii tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, ieşind, astfel, în prim-plan pe harta UE cu această măsură care nu poate să fie privită cu simpatie în rândul investitorilor străini, în opinia reprezentantului ZRP.

    „Mesajul pe care îl transmite România în această situaţie este negativ vizavi de investitorii străini, pentru că suntem statul care a declarat ferm şi răspicat că doreşte să pună capăt acestei protecţii. S-ar putea ca, la un moment dat, să se ajungă la un acord la nivelul UE şi să înceteze toate tratatele bilaterale prin acord. S-ar putea ca la un moment dat să existe o convenţie intra-EU, care să înlocuiască toate tratatele bilaterale, dar, până atunci, rămâi cu ce ai acum. Iar pe investitorii străini îi interesează un singur lucru: protecţia de care ei beneficiază. Tratatele bilaterale sunt forma tipică de protejare a investiţiilor străine”.

    Cosmin Vasile a amintit că mai există ţări europene care au făcut paşi pentru denunţarea tratatelor intra-UE, cum ar fi Italia şi Irlanda, care au denunţat tratatele intra-UE la care erau parte în 2012 şi, respectiv, 2013. Iar Polonia este în proces de revizie şi analiză a propriilor tratate bilaterale, luând în calcul încetarea acestora. Însă iniţiativa autorităţilor române (în contextul iniţierii procedurilor de infringement), de a aproba prin lege, în bloc, încetarea tratatelor bilaterale intra-UE pare a fi cel mai prompt şi energic demers de conformare cu poziţia Comisiei Europene în privinţa tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, susţine reprezentantul ZRP.

    Ce avantaje ofereau până acum tratatele bilaterale investitorilor străini?

    Avantajul esenţial oferit de tratatele bilaterale de investiţii, pe care îl percep investitorii străini, este dat de posibilitatea soluţionării diferendelor cu statul-gazdă de către un for neutru, conform regulilor de drept internaţional, pe calea arbitrajului internaţional, ori de câte ori regulile specifice de protejare a investiţiilor ar fi încălcate, susţine Cosmin Vasile. „Studiile sugerează că aceste instrumente internaţionale stimulează, în mod efectiv, fluxul de investiţii mai ales în ţările mai puţin dezvoltate, importatoare de capital. Climatul de siguranţă şi previzibilitate de care beneficiază investiţiile străine în reglementarea tratatelor bilaterale de investiţii este un factor important de atractivitate.”

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate şi cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor creşterea PIB-ului. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Volumul ISD-urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Soldul sumelor aduse de investitorii străini în România s-a dublat în ultimul deceniu, reuşind să treacă de 64 mld. euro.

    „Apar efecte ale legii legate de imaginea României şi perspectiva investitorilor străini. Eu, de exemplu, sunt investitor străin intra-EU şi contemplu: unde să investesc, într-o ţară sau în mai multe, şi constat, dacă mă uit, că cel mai hotărât stat să denunţe protecţia specifică investiţiilor străine prin tratate bilaterale este România, în vreme ce alte state vecine păstrează tratatele şi nu au de gând sau cel puţin nu se grăbesc să înlăture această protecţie. Problema este delicată din punct de vedere juridic şi cu multe faţete. Dar, până la lămurirea acestor aspecte, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitorii străini şi al mesajului pe care îl transmiţi pentru investitori, ca ţară care vrea şi are nevoie să atragă investititori străini, este cert că dezavantajează România. Dacă investitorii străini vor să facă o investiţie pe următorii 10-20 de ani şi analizează această chestiune punctuală, pot alege alte ţări în detrimentul României”.

  • Profit de 262,2 mil. euro pentru Erste Group în primul trimestru din 2017

    Astfel, am putut mentine un nivel ridicat de capitalizare, cu un indice al capitalului comun de rang 1 (Basel 3 implementat partial) de 13 procente.

    Baza noastra de costuri a crescut in primul trimestru. Aceasta evolutie a fost partial generata de cheltuielile necesare pentru indeplinirea cerintelor de reglementare, si in principal de investitiile pentru extinderea in continuare a serviciilor pe care le putem oferi digital clientilor nostri – un domeniu in care deja suntem frecvent considerati deschizatori de drumuri in industria bancara din Europa.

    Standard & Poor’s si Fitch a imbunatat calificativele noastre de rating pe termen lung la A- (cu perspectiva pozitiva) si respectiv A- (cu perspectiva stabila). Tendintele de la nivelul grupului se regasesc si in plan local: toate subsidiarele noastre au avut un prim trimestru profitabil in 2017”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG.

    In raportul preliminar al administratorilor, rezultatele financiare din perioada ianuarie-martie 2017 sunt comparate cu cele din perioada ianuarie-martie 2016, iar pozitiile din bilantul contabil la 31 martie 2017 cu cele din bilantul la 31 decembrie 2016.

    Venitul net din dobanzi s-a diminuat la 1.051,3 milioane de euro (-3,7%; T1 2016: 1.092,2 milioane de euro) in pofida cresterii activitatii de creditare, in principal din cauza veniturilor mai mici din dobanzi aferente portofoliului de obligatiuni guvernamentale si pe fondul unui efect de „unwinding” (actualizare a fluxurilor de numerar aferenta activelor depreciate) mai redus. Venitul net din taxe si comisioane a crescut la 457,7 milioane de euro (+3,3%; T1 2016: 443,1 milioane de euro). Veniturile din operatiuni cu valori mobiliare si din administrarea activelor au crescut, in timp ce veniturile din activitatea de creditare s-au diminuat. Venitul net din tranzactionare s-a redus la 48,6 milioane de euro (-5,1%; T1 2016: 51,2 milioane de euro). Venitul operational a fost aproape stabil la 1.617,5 milioane de euro (-0,7%; T1 2016: 1.629,3 milioane de euro). Cheltuielile administrative generale au crescut la 1.018,3 milioane de euro (+0,9%; T1 2016: 1.008,8 milioane de euro), in principal din cauza majorarii cheltuielilor de personal la 571,7 milioane de euro (+1,1%; T1 2016: 565,4 milioane de euro). Acest indicator include inregistrarea platii in avans a majoritatii contributiilor anuale pentru schemele de garantare a depozitelor, in valoare totala de 64,7 milioane de euro (2016: 71,7 milioane de euro). In consecinta, profitul operational s-a diminuat la 599,2 milioane de euro (-3,4%; T1 2016: 620,5 milioane de euro). Raportul cost/venit s-a situat la 63,0% (T1 2016: 61,9%).

    Costurile nete cu provizioanele aferente activelor financiare depreciate au ramas in apropierea minimelor istorice, la 65,8 milioane de euro, respectiv 19 puncte de baza in raport cu nivelul mediu al creditelor brute catre clienti (T1 2016: 56,4 milioane euro, respectiv 17 puncte de baza). Rata creditelor neperformante s-a mentinut la 4,9% (31 decembrie 2016: 4,9%). Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante a scazut usor la 67,6% (31 decembrie 2016: 69,1%).

    Pozitia „alte rezultate operationale” s-a situat la -127,1 milioane de euro (T1 2016: -139,5 milioane de euro), incluzand contributiile anuale la fondurile de rezolutie in valoare de 77,5 milioane de euro (T1 2016: 64,7 milioane de euro). Taxele pe operatiunile bancare si financiare au insumat 35,8 milioane de euro (T1 2016: 62,8 milioane de euro). Aceasta scadere s-a datorat in principal reducerii semnificative a taxei bancare din Austria, la 5,6 milioane de euro (T1 2016: 29,5 milioane de euro), dupa o plata extraordinara aferenta acestei taxe efectuata in trimestrul al patrulea din 2016. In Ungaria, taxele pe operatiuni bancare s-au diminuat la 23,6 milioane de euro (T1 2016: 26,9 milioane de euro), in timp ce in Slovacia s-au ridicat la 6,6 milioane de euro (T1 2016: 6,2 milioane de euro).

    Taxa pe participatiile minoritare a crescut la 76,8 milioane de euro (+60,6%; T1 2016: 47,8 milioane de euro), pe fondul cresterii contributiilor la profit ale bancilor de economii. Rezultatul net atribuibil proprietarilor societatii mama s-a diminuat la 262,2 milioane de euro (-4,6%; T1 2016: 274,7 milioane de euro).

    Capitalul total excluzand elementele de capital suplimentar de nivel 1 (AT1) a crescut la 16,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 16,1 miliarde de euro). Dupa aplicarea deducerilor si filtrelor conform cadrului de reglementare CRR, capitalul comun de rang 1 (CET1, Basel 3 implementat partial) s-a redus la 13,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 13,6 miliarde de euro). Fondurile proprii totale (Basel 3 implementat partial) s-au majorat la 19,0 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 18,8 miliarde de euro). Profitul preliminar din primul trimestru nu a fost inclus in calcul, dar costurile de risc aferente perioadei au fost deduse. Riscul total (activele ponderate la risc, inclusiv riscurile de credit, de piata si operationale; Basel 3 implementat partial) a crescut la 103,6 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 101,8 miliarde de euro). Capitalul comun de rang 1 (CET1, Basel 3 implementat partial) s-a situat la 13,0% (31 decembrie 2016: 13,4%), iar indicele de capital total (Basel 3 implementat partial) la 18,4% (31 decembrie 2016: 18,5%).

    Activele totale au crescut la 222,8 miliarde de euro (+7,0%; 31 decembrie 2016: 208,2 miliarde de euro), pe fondul majorarii pozitiei „numerar si echivalente de numerar” la 24,7 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 18,4 miliarde de euro) si cresterii creditelor si avansurilor catre institutiile de credit (valoare neta) la 10,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 3,5 miliarde de euro). Portofoliul net de credite si avansuri catre clienti a crescut la 133,0 miliarde de euro (+1,8%; 31 decembrie 2016: 130,7 miliarde de euro). In privinta pasivelor, depozitele de la banci s-au majorat la 22,9 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 14,6 miliarde de euro), iar depozitele de la clienti au continuat sa creasca – mai ales in Cehia si Austria – si au ajuns la 144,7 miliarde de euro (+4,9%; 31 decembrie 2016: 138,0 miliarde de euro). Rata credite/depozite s-a situat la 91,9% (31 decembrie 2016: 94,7%).

  • Cum companii de top precum Google, Amazon şi Facebook reuşesc să angajeze cei mai buni oameni. 10 tactici extrem de eficiente

    Pe lângă algoritmi şi întrebări dificile trebuie să existe şi alte tehnici mai complexe pentru a putea alege cei mai buni oameni, scrie Quartz.

    Sarah Cooper, autor al cărţii “100 tricks to Appear Smart in Meetings” enumeră câteva tactici pe care le-ai putea folosi pentru a atrage cele mai bune talente din industria IT.

    1. Sună cu 15 minute inainte/după de ora convenită pentru câteva întrebări

    De ce? Să afli care persoane sunt pregătite pentru job şi care nu. Toată lumea poate răspunde la întrebări atunci când este pregătită pentru asta, dar nu şi atunci când îi suni pe neaşteptate.

    2. Creează un interviu impredictibil

    De ce? Pentru a vedea care sunt oamenii care nu au nevoie de instrucţiuni. Dacă interviul e haotic, intervievatul nu va ştii la ce să se aştepte. Astfel vei putea vedea cine se descurcă cel mai bine atunci într-o situaţie impredictibilă.

    3. Asigură-te că ceva nu va merge bine în timpul prezentării pe care trebuie să o susţină candidatul

    De ce? Pentru a vedea cum un candidat se adaptează unei situaţii mai puţin ideale. Pune candidatul într-o cameră unde echipamentul de prezentare nu funcţionează să vezi cum reacţionează cel care urmează să facă o prezentare. Puncte bonus pentru cei care au un Plan B, C sau D.

    4. În timpul interviul trebuie să faci presupuneri incorecte

    De ce? Pentru a elimina candidaţii care se supără foarte uşor. “Deci ai făcut Politehnica?” sau “Cât timp ai lucrat pentru Yahoo”, chiar daca niciuna din afirmaţii nu este corecte vei vedea dacă intervievatul va rămâne calm sau se va enerva.

    5. Cere unui candidat să rezolve o problemă foarte specifică

    De ce? Pentru că ai nevoie de ajutor să rezolvi acea problemă. Companiile caută oameni pentru a putea să le rezolve problemele cu care se confruntă la momentul respectiv. Ajutor pe gratis? Cine nu vrea asta?

    Continuarea pe pagina 2

  • Miza pe credit. Card de credit

    „2017 va fi un an cu provocări în ce priveşte crearea de noi active, având în vedere competiţia severă pe piaţa bancară, în special în ce priveşte preţurile”, spune Yakup Cil. Principalul obiectiv al instituţiei pe care o conduce de aproape patru ani se leagă de creşterea numărului de carduri de credit: „Ne-am propus o ţintă de peste 60.000 de noi carduri”.

    Anul trecut, Credit Europe Bank, sucursala locală a grupului turc cu acelaşi nume, a vândut 50.000 de noi carduri de credit, ajungând la un total de 330.000 de unităţi în portofoliu. „Întrucât aceasta este cea mai competitivă linie de business a noastră, vom continua să investim în ea. În anul care a trecut am lansat Ferrari Card şi în prezent putem acoperi toate segmentele de clienţi. Oferim CardAvantaj celor care preferă ratele fără dobândă, Optimo Card celor care doresc termene de plată mai lungi şi Ferrari Card clienţilor cu o putere financiară mai mare. De asemenea, vom fi mai activi în zona împrumuturilor pentru IMM-uri”, declară Yakup Cil.

    Tot el spune că anul trecut a fost unul bun pentru instituţia pe care o conduce: „Am încheiat 2016 cu un profit brut de 8 milioane de euro. Activele băncii au rămas la nivelul de 1 miliard de euro, iar indicele de solvabilitate la sfârşit de an a fost peste 18%”.

    În opinia sa, în ce priveşte serviciile de retail bancar şi în special linia de carduri, există un potenţial de dezvoltare enorm. „Pentru a vă da un exemplu, aş vrea să compar numărul total de carduri de credit din Turcia cu cel din România: în Turcia, la o populaţie de 80 de milioane de locuitori, există 59 de milioane de carduri (74%), pe când în România, la o populaţie de 20 de milioane de locuitori avem doar 3 milioane de carduri (15%).”

    Cât priveşte evoluţia sistemului bancar românesc, în care sunt active în acest moment 37 de bănci, Yakup Cil este de părere că pe termen mediu şi lung numărul de bănci va scădea prin fuziuni şi achiziţii.

    Şeful filialei locale a Credit Europe Bank a absolvit în 1997 Facultatea de Economie si Ştiinţe Administrative din cadrul Middle East Technical University din Ankara; încă de pe vremea studenţiei, povesteşte el, şi-a propus ca după absolvire să lucreze la Trezoreria Statului.

    În acea perioadă, băncile din Turcia erau foarte active în atragerea proaspeţilor absolvenţi, iar pe perioada târgurilor de joburi efectuau vizite la facultăţile de top, prezentând studenţilor oportunităţile de carieră. „Astfel, m-au convins că pot avea un bun parcurs profesional lucrând într-o bancă, şi imediat după absolvire am fost angajat de una dintre cele mai bune instituţii financiare ca management trainee la direcţia de Corporate Banking. Beneficiile materiale erau satisfăcătoare, la fel şi oportunităţile de dezvoltare profesională”, rememorează Yakup Cil. Acum, 20 de ani mai târziu, se declară mulţumit de parcursul său profesional, având în vedere poziţia pe care o deţine. Momentul de turnură în cariera sa a fost acela în care a acceptat oferta pe care Credit Europe Rusia i-a făcut-o în 2006: „Aceea a fost o mare provocare pentru mine şi de atunci lucrez în afara graniţelor”.

    În momentul venirii sale la conducerea filialei locale, în urmă cu aproape patru ani, a remarcat, în primă fază, numărul mare de instituţii active pe piaţa locală; în rândul impresiilor legate de această ţară, spune că îi place foarte mult natura din România, iar „viaţa aici este foarte liniştită şi plăcută. Pe de altă parte, traficul din Bucureşti şi calitatea drumurilor în general ar putea fi îmbunătăţite”.

    Despre stilul său de management, CEO-ul filialei locale a Credit Europe Bank spune că este foarte disciplinat şi conştiincios, că nu-i place să amâne lucrurile, că nu este adeptul stilului de management „one man show” şi de aceea deleagă cât de mult poate. Îşi petrece cea mai mare parte a timpului liber împreună cu fiicele sale. „În vârstă de 4 ani, cele două gemene ne ţin pe mine şi pe soţia mea foarte ocupaţi. Când reuşesc să prind ceva timp doar pentru mine, încerc să citesc cât de mult pot. Prefer cărţile despre istorie, economie şi politică. Cartea mea preferată este «E un pod pe Drina» de Ivo Andric.”

    330.000 DE CARDURI DE CREDIT avea în portofoliu la finalul anului trecut Credit Europe Bank

    1 MILIARD DE EURO reprezintă activele băncii pe plan local

    18% INDICELE DE SOLVABILITATE al CEB la finalul anului trecut

    3% MILIOANE DE CARDURI de credit există pe piaţa românească

     

  • Cele mai scumpe locuinţe din Europa şi în ce oraş din România a fost cumpărată o vilă cu 780.000 de euro

    În ceea ce priveşte cele mai exorbitante bugete alocate pentru o locuinţă în 2016, primul loc îl ocupă un apartament de lux cu o suprafaţă de 1.250 mp, situat în centrul oraşului Amsterdam, care s-a vândut cu 24,5 milioane de euro.  Pe loc secund se clasează o vilă din Elveţia al cărei preţ de vânzare a depăşit 5,8 milioane de euro, în timp ce preţul final achitat pentru un penthouse de lux din Malta a fost de 4,5 milioane de euro, potrivit unui studiu RE/MAX.

    În România, cea mai valoaroasă tranzacţie intermediată de RE/MAX pe segmentul rezidenţial a fost de 780.000 euro şi a constat într-o vilă din Cluj-Napoca.
     

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo

     

  • Cele mai scumpe locuinţe din Europa şi în ce oraş din România a fost cumpărată o vilă cu 780.000 de euro

    În ceea ce priveşte cele mai exorbitante bugete alocate pentru o locuinţă în 2016, primul loc îl ocupă un apartament de lux cu o suprafaţă de 1.250 mp, situat în centrul oraşului Amsterdam, care s-a vândut cu 24,5 milioane de euro.  Pe loc secund se clasează o vilă din Elveţia al cărei preţ de vânzare a depăşit 5,8 milioane de euro, în timp ce preţul final achitat pentru un penthouse de lux din Malta a fost de 4,5 milioane de euro, potrivit unui studiu RE/MAX.

    În România, cea mai valoaroasă tranzacţie intermediată de RE/MAX pe segmentul rezidenţial a fost de 780.000 euro şi a constat într-o vilă din Cluj-Napoca.
     

  • Cele mai scumpe locuinţe din Europa şi în ce oraş din România a fost cumpărată o vilă cu 780.000 de euro

    În ceea ce priveşte cele mai exorbitante bugete alocate pentru o locuinţă în 2016, primul loc îl ocupă un apartament de lux cu o suprafaţă de 1.250 mp, situat în centrul oraşului Amsterdam, care s-a vândut cu 24,5 milioane de euro.  Pe loc secund se clasează o vilă din Elveţia al cărei preţ de vânzare a depăşit 5,8 milioane de euro, în timp ce preţul final achitat pentru un penthouse de lux din Malta a fost de 4,5 milioane de euro, potrivit unui studiu RE/MAX.

    În România, cea mai valoaroasă tranzacţie intermediată de RE/MAX pe segmentul rezidenţial a fost de 780.000 euro şi a constat într-o vilă din Cluj-Napoca.