BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Fonduri nerambursabile, cu acoperire de 100% pentru investiţii de maxim 1,5 mil euro. Vezi aici pentru ce

    „Lansăm acum în consultare publică Ghidul solicitantului pentru investiţii în infrastructura de irigaţii din nevoia de a primi din partea beneficiarilor un feedback real în ceea ce priveşte modul de implementare a acestei submăsuri. Suntem conştienţi de rolul principal al Agenţiei, acela de a crea instrumente eficiente, din punct de vedere al celor care implementează proiectele de investiţii şi care să răspundă în mod real nevoilor beneficiarilor” a precizat Adrian – Ionuţ Chesnoiu, directorul general al AFIR.

    Sprijinul public pentru investiţiile finanţate prin această submăsură este 100% nerambursabil şi nu va depăşi 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de pompare şi repompare (SPA – Staţii de pompare a apei, SRP – Staţii de repompare).

    „Infrastructura de irigaţii reprezintă un sector vital pentru agricultură şi pentru dezvoltarea mediului rural, care are nevoie de investiţii durabile şi de o finanţare consistentă. Nu putem discuta despre o agricultură cu adevărat performantă fără a susţine cu măsuri concrete dezvoltarea sistemului de irigaţii. Sprijinul financiar acordat prin submăsura 4.3 irigaţii va avea un efect pozitiv prin promovarea tehnologiilor noi, economisirea apei în agricultură, scăderea costurilor determinate de consumul apei şi creşterea suprafeţelor irigate” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuţ CHESNOIU.

    Ghidul solicitantului în versiune consultativă este publicat pe pagina de internet a AFIR – www.afir.info – la secţiunea Dezbatere publică.

    Ca urmare a modificării fişei submăsurii (sM) 4.3 din PNDR 2014-2020, a crescut suprafaţa acoperită cu sisteme de irigaţii viabile economic de la 823.130 hectare la 1,8 milioane hectare, conform studiului „Actualizarea strategiei investiţiilor în sectorul irigaţiilor”, valoare asumată la nivelul ţării noastre în cadrul Anexei nr. 2 la H.G. 793/ 2016 pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România.

    De asemenea, sunt eligibile investiţiile în modernizarea sistemelor care au ca rezultat mărirea suprafeţei nete irigate.

    Totodată, în sesiunea din acest an, vor putea depune proiecte pentru investiţi în infrastructura secundară de irigaţii, derulate prin PNDR 2014-2020 şi solicitanţii care au depus astfel de proiecte în sesiunile anterioare şi care nu au prezentat proiectul tehnic la data prevăzută în notificarea AFIR.

    Beneficiarii eligibili care pot primi finanţarea pentru a realiza investiţii în infrastructura de irigaţii sunt Organizaţii sau Federaţii ale Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI/ FOUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare.

    Cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor depuse prin sM 4.3I vizează investiţii în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, clădirilor aferente staţiilor de pompare/ repompare/ punere sub presiune sau pentru racordarea la utilităţi, inclusiv construcţia sau modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

    Dintre cheltuielile neeligibile: costurile cu întreţinerea, reparaţiile şi exploatarea investiţiei realizate; costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente şi costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie.

    Ca urmare modificărilor din fişa sM 4.3I s-a actualizat şi un criteriu de eligibilitate în sensul că investiţia vizează o suprafaţă identificată ca viabilă în Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România.

    Totodată, în urma modificării HG 226/ 2015 privind stabilirea cadrului general de implementare al PNDR, pentru investiţiile care prevăd construcţii-montaj, proiectul tehnic de execuţie se avizează acum după semnarea contractului de finanţare de către AFIR.

    Pentru proiectele din arealul ITI – Delta Dunării a fost introdus criteriul de eligibilitate privind obligativitatea solicitantului de a prezenta avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDD DD).

    Principiile de selecţie aferente proiectelor depuse pentru a primi finanţare pentru sM 4.3I se referă la economia de apă (maxim 20 de puncte), la suprafaţa irigată prin proiect (maxim 40 de puncte), la modalitatea de alimentare, respectiv direct de la sursă sau în sistem gravitaţional (maxim 20 de puncte) şi la complementaritatea cu investiţii pentru modernizarea sistemelor de irigaţii în aval (maxim 20 de puncte).

  • Destinaţie cu şarm, caut turişti români – GALERIE FOTO

    Viaţa marină diversificată şi recifele de corali din Marea Roşie fac din Sharm el-Sheikh un magnet pentru scafandri şi turişti, care experimentează scuba divingul sau snorkelingul. În general, apa turcoaz a mării are o temperatură de 22 de grade Celsius pe timp de iarnă, iar vara temperatura aerului depăşeşte frecvent 40 de grade. Pieţele şi zonele comerciale tradiţionale – cu preţuri mici pentru europeni şi unde aproape totul se poate negocia –, deşertul şi munţii aflaţi în apropiere, dar şi viaţa de noapte neaşteptat de modernă sunt atuurile zonei.

    Economia turistică a acestui oraş din Sinaiul de Sud a înregistrat plusuri rapide în ultimele decenii, ducând şi la o creştere a numărului staţiunilor de lux. Turismul a generat venituri record de 12,5 miliarde de dolari în Egipt, în anul 2010, iar scăderea foarte puternică a veniturilor din acest segment s-a declanşat după prăbuşirea unei aeronave de pasageri în peninsula Sinai la finele lunii octombrie 2015. Criza de atunci a determinat ţări precum Rusia şi Marea Britanie să restricţioneze zborurile către Egipt, iar călătorii din alte state au devenit reticenţi faţă de această zonă. Şi România s-a numărat printre ţările care au abandonat zborurile charter spre această destinaţie. Până anul acesta.

    Turismul reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Egiptului, esenţială pentru economia ţării. În perioada de glorie, circa 12% din totalul forţei de muncă din Egipt activa în acest sector, asigurând venituri de aproape 12,5 miliarde de dolari şi contribuind cu peste de 11% din PIB. Însă din cauza ameninţărilor de securitate ulterioare acestui an, numărul turiştilor a scăzut cu mai mult de o treime: de la 14,7 milioane în 2010 la 9,5 milioane în 2013. Şi veniturile din industria ospitalităţii s-au prăbuşit, ajungând la doar 5,9 miliarde de dolari în 2013.

    În prima jumătate a anului 2014, numărul turiştilor a scăzut în continuare cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, în timp ce veniturile s-au redus cu 25%. Sfârşitul anului 2016 şi începutul lui 2017 aduc însă primele semne bune pentru turismul, respectiv economia ţării. Primul grup de israelieni a vizitat atracţiile turistice cele mai populare, iar în aceeaşi perioadă Bloomberg scria că Egiptul ”şi-a vărsat anii de nelinişte socială şi politică“ şi clasează ţara în top 20 de destinaţii de călătorie pentru acest an.

    Destinaţiile turistice majore includ monumentele istorice de pe Valea Nilului, principalele fiind piramidele şi Marele Sfinx din Giza, templele Abu Simbel la sud de Aswan, Valea Regilor şi Complexul Templului Karnak de lângă Luxor. În Peninsula Sinai, care serveşte ca o punte de legătură între Asia şi Africa, turiştii ajung pentru a vizita în general Muntele Sinai, menţionat în Biblie, dar şi staţiunile Sharm el-Sheikh, Dahab, Nuweiba şi Taba, care mizează pe diversitatea activităţilor acvatice.

    Începutul lui 2017 pare a aduce din nou Sharm el-Sheikh-ul pe harta turiştilor doritori de experienţe exotice. La baza acestei reveniri ar sta, după spusele oficialităţilor egiptene, lipsa atacurilor în zona Sinaiului de Sud, dar şi înăsprirea măsurilor de siguranţă. În acest moment, Sharm el-Sheikh primeşte 130 de zboruri săptămânal, majoritatea cu plecare din Ucraina, Germania şi ţări din Orientul Mijlociu. Însă printre planurile egiptenilor de atragere a turişti de pe noi pieţe se află şi România, aflată la 3 ore şi jumătate distanţă de zbor direct. ”Aţi fost departe de noi până acum, iar asta a fost greşeala noastră. De acum înainte, ne vom axa pe construirea relaţiilor cu România, lucru de care mă voi ocupa personal. Îmi propun să vizitez în curând România şi să discut cu oficialităţile şi touroperatorii, pentru a consolida relaţii benefice ambelor ţări“, declară într-o întâlnire cu presa Khaled Fouda, guvernatorul Sinaiului de Sud.

    El speră ca în curând Sharm el Sheikh-ul să primească circa 10 zboruri pe săptămână din România. ”Avem 185 de hoteluri, 600 de camere, toate pregătite să vă găzduiască. Iar aici securitatea este pe primul loc; siguranţa voastră este principala noastră grijă“, declară Fouda, care enumeră personalul şi dotările în acest sens: forţe pregătite foarte bine din punct de vedere profesional şi tehnologic, atât terestre, cât şi navale. De asemenea, adaugă guvernatorul, ”aeroportul este 100% sigur, datorită înzestrării cu tehnologii moderne“. Iar după datele sale, numărul de turişti se află în creştere, mai ales că unele state, precum România, au relansat cursele charter. ”Vom face tot posibilul pentru a pune din nou Sharm el-Sheikh pe harta turiştilor“, declară guvernatorul Sinaiului de Sud.

    Printre hoteluri se numără Sunrise Arabian Beach Resort, o investiţie ce depăşeşte 200 de milioane de dolari. ”Comparând preţurile noastre cu cele ale altor complexuri turistice de acelaşi calibru, veţi constata că avem preţuri medii. Sperăm ca acesta să fie un lucru atractiv pentru clienţi, pe lângă calitatea serviciilor ultra-all inclusive“, spune managerul acestuia, Ahmed Abd Almeguid. Gradul de ocupare a locaţiei pe care o conduce este de circa 60%, fiind încă început de sezon.

    Aşteptările sale sunt de ocupare a 80% a complexului turistic în perioada de vârf, iar pieţele pe care se bazează Almeguid sunt Ucraina, Orientul Mijlociu, alte naţiuni din Europa. ”Lucrez în industria ospitalităţii de mai bine de 20 de ani, cunosc piaţa şi sunt optimist pentru perioada ce va urma. Tot ce avem nevoie este să deschidem noi pieţe, printre care, sperăm noi, Marea Britanie şi Rusia“, adaugă Almeguid. Sunrise Arabian Beach Resort este o locaţie de cinci stele aflată în apropiere de plaja privată din zona Sharks Bay.

    Un alt hotel din lanţul Sunrise Sharm el-Sheikh, Diamond Beach, mizează pe un grad de ocupare de circa 75% pentru sezonul 2017, cu o creştere vizibilă faţă de 2015, datorită noilor pieţe, spune Essam Abd El-Kabir, managerul hotelului. ”2010 a fost un an foarte bun. De atunci, am pierdut cam 40% din rata de ocupare, însă guvernul, dar şi noi, industria de ospitalitate, facem mari eforturi să ajungem, din nou, la acele rezultate. Dacă suntem optimişti, estimăm o revenire la aceleaşi cifre în anii imediat următori: finele lui 2018, începutul lui 2019“, adaugă managerul Diamond Beach. Ucrainenii sunt cei mai numeroşi turişti, urmaţi de germani. Românii reprezintă, de asemenea, una dintre pieţele ţintă ale Sharm el Sheik-ului, spune El-Kabir.

    În Egipt se află, de asemenea,două unităţi ale lanţului internaţional Rixos, cunoscut pentru opulenţa locaţiilor. În pofida perioadei dificile prin care a trecut industria ospitalităţii în Sinaiul de Sud, lanţul cu origini turceşti şi-a continuat dezvoltarea în zonă. Pe 1 ianuarie 2016 a fost deschis Rixos Sharm el-Sheikh, în urma unei ”investiţii imense“, de sute de milioane de dolari, pe care managerul nu o precizează cu exactitate. Complexul aflat la malul mării şi înconjurat de palmieri pune la dispoziţia clienţilor o plajă privată, 11 piscine, şapte restaurante à la carte, cinci baruri şi circa 750 de camere cu balcon sau terasă.

    De asemenea, complexul turistic are ca opţiuni de divertisment un club de noapte în aer liber, pe plajă, o discotecă interioară şi diverse spectacole pe scena exterioară. În timpul zilei, oaspeţii pot opta pentru facilităţile oferite de centrul spa, o gamă de activităţi sportive, de la tenis la volei pe plajă, sau cele trei tobogane din cadrul complexului. Rixos Sharm el-Sheikh se află la circa 20 km de golful Naama, un punct de atracţie pentru turişti. ”Avem o cerere din ce în ce mai mare din ţări europene precum Germania. Mai nou, şi din România. Chiar astăzi avem un zbor de la voi“, spune Burcak Orak, managerul Rixos Sharm el-Sheikh.

    Pentru 2017, aşteptările sale sunt optimiste, estimând un grad de ocupare a hotelului de circa 60%-70%, lucru determinat de revenirea turiştilor europeni, din decembrie anul trecut, adaugă el. Popularitatea complexului pe care îl conduce este determinată şi de brandul pe care îl reprezintă Rixos la nivel mondial, iar majoritatea clienţilor care vin aici au mai fost în alte locaţii ale lanţului turcesc, precizează acesta. Conform spuselor sale, aşteptările sunt crescute în privinţa numărului de turişti pe termen mediu, iar asta se datorează şi faptului că autorităţile asigură din ce în ce mai mult siguranţa turiştilor.

    După o întrerupere de aproape doi ani, agenţiile de turism locale au reluat charterele către Sharm el-Sheikh. La începutul lunii aprilie 2017 a fost operat primul zbor charter spre această destinaţie, de touroperatorul Cocktail Holidays, specializat în vacanţe de tip charter, circuite şi turism individual. Pachetele pentru Sharm el-Sheikh ale touroperatorului pornesc de la 490 de euro pe persoană, pentru sejururi de opt zile, la un hotel de patru stele, cu regim all inclusive; conform datelor oferite, cererea pentru vacanţe în Sharm el-Sheikh a fost ridicată încă din perioada de early booking. ”Egiptul oferă un produs turistic cu un raport bun calitate-preţ şi foarte multe posibilităţi de distracţie, de la scufundări la croaziere, plimbări cu submarinul, jeep safari. În ultimii doi ani, când din oferta noastră au lipsit vacanţele în Egipt, turiştii au întrebat permanent când reapar“, a declară Dan Goicea, manager la Cocktail Holidays, despre introducerea pachetelor spre Egipt în portofoliul companiei pe care o reprezintă.

    Dacă Egiptul poate fi o destinaţie din ce în ce mai accesată de români în următorii ani, în prezent majoritatea preferă să călătorească încă în interiorul Europei, către destinaţii cu ieşire la Marea Mediterană, unde cultura şi experienţele locale sunt familiare. Mai mult de 10.000 de turişti au ales vacanţe cu transport cursa charter pentru vara 2016, încă din perioada de early booking, destinaţiile preferate de ei fiind Zakynthos, Corfu, Tenerife şi Antalya, conform datelor oferite de Cocktail Holidays. Valoarea medie a unui pachet cu charter pentru vara 2016 este de 524 de euro de persoană, pentru şapte nopţi de cazare, cu toate taxele incluse, iar cea mai scumpă vacanţă pe charter, rezervată până în prezent, este de 10.000 euro, pentru destinaţia Mykonos, Grecia.

  • Cum să-ţi creşti vânzările cu peste 60% în doar nouă luni

    Canalele de vânzări principale pe care le folosim sunt online: prin intermediul site‑ului nostru şi, de asemenea, prin intermediul distribuitorilor noştri. La început, nu voiam să vindem prin Amazon, având în vedere că punctul nostru de interes este B2B şi nu am fi vrut să fim confundaţi cu o companie B2C. De asemenea, nu am fi vrut să riscăm să începem un război al preţului cu „resellerii” noştri.

    Într-o zi, cineva ne-a spus că „oricum o să ajungeţi pe Amazon, aşa că mai bine să fiţi pregătiţi din timp, să controlaţi procesul”. Acest lucru ne-a dat de gândit, iar poate din curiozitate şi puţină teamă de a pierde controlul pieţei în care înotam, am decis că e momentul propice de a testa şi acest canal.

    Norocul nostru a fost că am dat startul prin programul Vendor Central al Amazon. Astfel produsul nostru e vândut şi livrat chiar de Amazon; nu trebuie să ne batem noi capul cu promovarea şi logistica aferentă. În cele din urmă, s-a dovedit că decizia a fost cea mai bună pentru a atrage noi clienţi.

    Anterior lansării pe Amazon am făcut o cercetare extensivă. Ca marketing manager, testez neîncetat algoritmii Google şi Facebook pentru rezultate optime. Aşa că voiam să ştiu cât mai multe despre cum funcţionează cel folosit de Amazon. În urma cercetării am ajuns la o concluzie: cu cât sunt mai multe recenzii şi cu cât sunt mai pozitive, cu atât mai bine. 
    Ecuaţia de aur: recenziile aduc venituri.

    Pentru a creşte vânzările ne trebuiau recenzii, iar pentru a obţine acele recenzii ne trebuia, ca fundaţie, un număr considerabil de vânzări, pentru care să fi primit feedback pozitiv. Cu cât primeam mai multe recenzii, cu atât înaintam în topul produselor din categoria noastră şi beneficiam de un grad mai mare de notorietate. Aşadar, obţinerea acestor recenzii a devenit şi una dintre misiunile noastre. Uşor de zis, însă cum urmă să obţinem aceste recenzii? Dacă folosim metoda cea mai simplă şi le cumpărăm? Oricât de tentant ar suna, niciodată să nu apelezi la acest tertip!

    Reţeta noastră sună cam aşa:
     Creează un produs „jos pălăria”.
     Vinde-l.
     Asigură-te că clienţii tăi sunt mulţumiţi. În caz contrar, fă tot ce-ţi stă în putinţă pentru a le îmbunătăţi experienţa cu produsul tău.
     Cere-le favorul de a-ţi scrie o recenzie.
     Repetă!

    Cum spargem gheaţa? Am decis că singura modalitate de a tatona terenul şi de a vedea căror clienţi le putem cere aceste recenzii, este să trimitem un email tuturor şi să îi întrebăm despre experienţa lor cu Airtame. 

    Din octombrie 2016 până în martie 2017 am trimis peste 14.190 de e-mailuri şi am realizat 5.730 de conversaţii. Am fost plăcut surprinşi să aflăm că 93,5% dintre clienţii noştri erau bucuroşi de abordarea noastră şi de faptul că i-am contactat.
    În felul acesta, în funcţie de răspunsurile lor putem, în cazul în care nu au o experienţă tocmai bună, să le-o îmbunătăţim, iar în situaţia în care sunt mulţumiţi, să le cerem favorul de a ne scrie o recenzie pe Amazon. 

    E mai mult sau mai puţin precum culesul de pepeni: dacă sună cum trebuie şi i-ai făcut „dopul”, te poţi bucura de el liniştit. Dacă nu, îl îngrijeşti şi mai aştepţi puţin până când te poţi reîntoarce după el. Pe acelaşi principiu ar trebui să meargă orice start-up şi, de ce nu, orice business. 

    Prin obţinerea acestor recenzii am ajuns să ne cunoaştem clienţii, să dezvoltăm o relaţie cu ei, să ne îmbunătăţim produsul constant pe baza feedbackului primit de la ei. Am învăţat să ne pese de fiecare dintre utilizatorii Airtame, astfel încât, la sfârşit de zi, obţinerea acelor recenzii a devenit doar un bonus pentru noi. Şi ce mai bonus!
    Aşadar, în cazul clienţilor mulţumiţi este momentul să le ceri recenziile mult râvnite. Din experienţa noastră, am învăţat că trebuie să fii scurt şi la obiect. Fără scuze şi alte fofilări. Ai stabilit că lor deja le place de tine, aşa că nu e nicio ruşine să le ceri un favor. Vorba aceea: cu ruşinea mori de foame. În mail am folosit un super-URL. Rolul acestuia este ca Amazon să creadă că cei care ajung pe pagina produsului tău provin din căutări direct de pe Google. Acest lucru te ajută enorm la poziţionarea în clasamentul Amazon. 

    Nu te gândi că o să primeşti trei-patru recenzii şi vânzările vor exploda. Ne-a luat ceva să descoperim că Amazon nu face o simplă medie aritmetică a recenziilor primite. Iată observaţiile noastre de pe parcursul acestor nouă luni:
     Cu cât recenzia este mai lungă, de preferat minimum cinci-şapte rânduri, cu atât vei beneficia mai mult de ea.
     Dacă aceia care îţi lasă o recenzie ataşează şi o imagine sau un video, acea recenzie va cântări mult mai mult în clasamentul în care te situezi.

     Dacă o persoană care îţi lasă o recenzie a cumpărat produsul direct de pe Amazon şi nu de pe alte site-uri sau de la alţi reselleri, e o veste excelentă atât timp cât acea recenzie este una pozitivă. Am descoperit că o recenzie pozitivă provenită dintr-o comandă verificată poate echivala cu până la 50 de recenzii care nu au comandă verificată de Amazon.
    Dacă recenzia provenită din comanda verificată de Amazon este una negativă, aceea va cântări mai mult, negativ, decât cele pozitive. Am experimentat câteva astfel de şocuri în urma cărora a trebuit să ne zbatem să obţinem până la 10 recenzii pozitive doar pentru a o compensa pe cea negativă.

     Rangul celor care îţi lasă recenzii e foarte important. Cu cât acei utilizatori se folosesc mai des de platformă şi lasă recenzii regulat, cu atât ei vor avea un rang mai mare în clasamentul utilizatorilor de Amazon, iar recenzia lor va avea un impact mai mare asupra produsului tău. 
    În cazul în care eşti foarte sigur de produsul tău, poţi oricând să „targetezi” lista celor mai bine cotaţi utilizatori de Amazon şi să le oferi produsul tău în schimbul unei recenzii oneste şi bine meritate.

     Ai grijă de stocul tău! Menţine-l constant şi nu permite să scadă, deoarece, da, şi acest lucru poate afecta poziţia ta în clasament. Ba mai mult, cu un stoc redus rişti ca Amazon să reducă şi preţul produsului tău pe motiv de lichidare de stoc. Am păţit acest lucru şi iniţial nu înţelegeam cauza. 

     Cuvintele cheie fac minuni. Am observat că de fiecare dată când anumite cuvinte cheie ce descriu produsul nostru, precum wireless HDMI de exemplu, sunt folosite în recenzii, creştem în clasament şi implicit şi în vânzări.
    Nu pierde din vedere nici descrierea produsului pe care o adaugi tu atunci când construieşti pagina. Şi aceea ar trebui să conţină cuvintele cheie care descriu produsul tău şi care aduc cel mai mare trafic organic.

     Ca producător, ai ocazia să răspunzi oficial recenziilor primite. Acest lucru nu e doar benefic pentru clasament, ci te ajută să menţii o relaţie armonioasă cu cei care ţi‑au lăsat o recenzie. Dacă aceasta e pozitivă, un mulţumesc ar fi ideal. În cazul în care ai primit o recenzie negativă, roagă utilizatorul să-ţi ofere o a doua şansă în ideea de a-i îmbunătăţi experienţa pe care a avut-o cu produsul tău. Dacă acesta este convertit într-un client fericit, recenzia sa negativă s-ar putea transforma într-una pozitivă, iar asta nu e puţin.

    Investeşte în uneltele de marketing potrivite pentru a eficientiza procesul. De regulă, noi folosim NPS (Net Promoter Score) pentru a identifica atât clienţii fericiţi, cât şi pe cei nemulţumiţi. Prin serviciile Delighted, ne întrebăm clienţii, la 30 de zile de la cumpărarea produsului, pe o scară de la 1 la 10, care este probabilitatea ca ei să ne recomande unui prieten, 10 fiind cel mai probabil. Cei ce ne dau sub nota 8, sunt detractori şi îi „trimitem” la sistemul nostru de suport tehnic, unde vor fi sunaţi pentru a afla care este problema. Cei care ne dau peste 8, sunt promotorii noştri, cărora putem să le cerem favorul de a ne scrie o recenzie pe Amazon.

    Din momentul în care am pus în practică tacticile de mai sus, am crescut vânzările cu până la 67% în doar trei luni. Acest lucru ne-a adus şi insigna de Best Seller, care ulterior, ne-a adus şi mai multe vânzări. Secretul este consecvenţa. Amazon nu lasă loc de pauze. Cu cât primeşti mai multe recenzii, cu atât cresc vânzările şi cu cât vânzările cresc, cu atât primeşti mai multe recenzii. Odată ce intri în acest vortex, ar fi indicat să nu ieşi.

  • De ce pot ajunge românii să aibă doar medicamente scumpe în farmacii. Ce-i îndepărtează pe producătorii de medicamente ieftine

    “Medicamentele generice sunt piatra de temelie pentru orice sistem de sănătate, la nivel european sau global. Pe lângă factorii economici, industria dublează accesul pacienţilor la tratamente datorită preţului, de zeci de ori mai mic decât al originalelor”, declară Jacek Glinka, preşedintele Asociaţiei Medicines for Europe, asociaţie reprezentativă a medicamentelor generice la nivel european.

    El a fost prezent în cadrul celei de-a treia ediţii a International Health Forum, cel mai important eveniment al industriei de medicamente generice şi biosimilare a României, care a adus la aceeaşi masă companii farmaceutice, politicieni, specialişti în sănătate, organizaţii de pacienţi şi lideri de opinie pentru a dezbate şi a schimba păreri despre cele mai importante probleme pe care le înfruntă industria. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice pe piaţa locală, a atras recent atenţia că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe, iar conform specialiştilor acest trend va continua.

    „Ceea ce am învăţat din experienţa în domeniu de-a lungul ultimilor 20-30 de ani este că pentru a crea beneficii sistemului de sănătate, atât în ceea ce ţine de accesul la medicamente, cât şi din punct de vedere economic, industria medicamentelor generice trebuie susţinută şi de autorităţi”, precizează Glinka. El afirmă că industria este prea slabă să lupte singură, nu are resursele financiare să-şi promoveze produsele aşa cum o face cea a medicamentelor originale.

    Preşedintele Medicines for Europa dă ca exemplu Marea Britanie, Germania şi Franţa, ţări europene unde industria de profil este înfloritoare, iar guvernele au realizat două lucruri fundamentale în acest scop. „În primul rând, au eliminat toate barierele din calea comercializării produselor; pe de altă parte, pieţele cu cea mai mare rată de penetrare sunt cele în care autorităţile au un rol activ în susţinerea industriei”, spune Glinka. La capătul opus, printre acele ţări care nu au sisteme eficiente de susţinere a genericelor se numără şi România. „Asta le-am cerut în cadrul conferinţei celor doi reprezentanţi ai guvernului – prim-ministrul şi ministrul sănătăţii – să îndepărteze barierele din calea genericelor şi să ofere stimulente industriei”, afirmă Glinka.

    Pe de altă parte, reprezentanţii industriei afirmă că piaţa farma locală are de câţiva ani o mare piedică în calea dezvoltării sale: taxa clawback. „Este o barieră ce penalizează companiile care înregistrează creşteri. Din punctul meu de vedere, este o reglementare greşită, iar reprezentanţii guvernului au recunoscut acest lucru. Discuţia continuă de şase ani şi nimic nu s-a schimbat, însă sperăm că după discuţiile recente vor lua măsuri pentru a reduce efectul clawback asupra genericelor”, mai spune Glinka.

    Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, consideră că producătorii de medicamente generice nu ar trebui să plătească deloc această taxă. „Am cerut ajutorul autorităţilor pentru a plăti măcar un clawback diferenţiat, mai just, în care genericele să fie taxate ceva mai puţin pentru a mai reduce din încărcătura fiscală”, susţine acesta. În opinia sa, clawbackul în continuă creştere şi nepredictibil descurajează investiţiile în medicamentele generice şi aducerea altora noi pe piaţa românească. Şi având în vedere că în ultimii cinci ani responsabilitatea clawbackului „a fost pe umerii producătorilor”, Grecu consideră că ar fi rezonabil ca la un moment dat şi autorităţile să se implice „într-un fel sau altul”.

    Preşedintele AMPGR se declară optimist în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii guvernului, însă în ce priveşte concretizarea discuţiilor, el spune: „Să vedem cât de mare este diferenţa de la vorbe la fapte”.

    O altă problemă a sistemului de sănătate local, evidenţiată de preşedintele Medicines for Europe, constă în faptul că România nu cheltuieşte suficient pentru întregul sistem de sănătate. „Nu pentru generice, nu pentru biosimilare, ci pentru întreg sistemul medical. Chestiunea este mai gravă: nu sunt suficienţi bani pentru sănătate, iar asta este una dintre cele mai mari nevoi ale populaţiei”, explică Glinka.

    Iar din acest lucru, pus în contextul în care România a cunoscut cea mai mare creştere economică la nivel european în ultima vreme, rezultă că sistemul farmaceutic în sine nu beneficiază de creşteri. „Ar trebui să se stabilească un buget triplu pentru acest segment, pentru a compensa diferenţa faţă de ţările dezvoltate”, spune Glinka. În opinia sa, industria medicamentelor generice va deveni din ce în ce mai puternică la nivel european, „pentru  că reprezintă un efort comun al guvernelor şi al Comisiei Europene pentru a promova dezvoltarea acestora”, consideră el. Iar România va cunoaşte, de asemenea, un trend ascendent în acest segment, „deoarece nu există altă cale; dacă autorităţile nu fac nimic, populaţia se va revolta”, explică Glika.

    Nu la fel de încrezător este şi Adrian Grecu, preşedintele APMGR, care preferă să se abţină de la predicţii pe termen lung. „Personal, mi-e greu să spun cum va arăta industria pe termen lung, de exemplu peste cinci ani. Cred că viziunea ar trebui să o aibă autorităţile, să definească ei viitorul industriei şi al sistemului de sănătate şi poate pe această bază pot să construiesc şi eu un model”, conchide Adrian Grecu.

  • De ce pot ajunge românii să aibă doar medicamente scumpe în farmacii. Ce-i îndepărtează pe producătorii de medicamente ieftine

    “Medicamentele generice sunt piatra de temelie pentru orice sistem de sănătate, la nivel european sau global. Pe lângă factorii economici, industria dublează accesul pacienţilor la tratamente datorită preţului, de zeci de ori mai mic decât al originalelor”, declară Jacek Glinka, preşedintele Asociaţiei Medicines for Europe, asociaţie reprezentativă a medicamentelor generice la nivel european.

    El a fost prezent în cadrul celei de-a treia ediţii a International Health Forum, cel mai important eveniment al industriei de medicamente generice şi biosimilare a României, care a adus la aceeaşi masă companii farmaceutice, politicieni, specialişti în sănătate, organizaţii de pacienţi şi lideri de opinie pentru a dezbate şi a schimba păreri despre cele mai importante probleme pe care le înfruntă industria. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice pe piaţa locală, a atras recent atenţia că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe, iar conform specialiştilor acest trend va continua.

    „Ceea ce am învăţat din experienţa în domeniu de-a lungul ultimilor 20-30 de ani este că pentru a crea beneficii sistemului de sănătate, atât în ceea ce ţine de accesul la medicamente, cât şi din punct de vedere economic, industria medicamentelor generice trebuie susţinută şi de autorităţi”, precizează Glinka. El afirmă că industria este prea slabă să lupte singură, nu are resursele financiare să-şi promoveze produsele aşa cum o face cea a medicamentelor originale.

    Preşedintele Medicines for Europa dă ca exemplu Marea Britanie, Germania şi Franţa, ţări europene unde industria de profil este înfloritoare, iar guvernele au realizat două lucruri fundamentale în acest scop. „În primul rând, au eliminat toate barierele din calea comercializării produselor; pe de altă parte, pieţele cu cea mai mare rată de penetrare sunt cele în care autorităţile au un rol activ în susţinerea industriei”, spune Glinka. La capătul opus, printre acele ţări care nu au sisteme eficiente de susţinere a genericelor se numără şi România. „Asta le-am cerut în cadrul conferinţei celor doi reprezentanţi ai guvernului – prim-ministrul şi ministrul sănătăţii – să îndepărteze barierele din calea genericelor şi să ofere stimulente industriei”, afirmă Glinka.

    Pe de altă parte, reprezentanţii industriei afirmă că piaţa farma locală are de câţiva ani o mare piedică în calea dezvoltării sale: taxa clawback. „Este o barieră ce penalizează companiile care înregistrează creşteri. Din punctul meu de vedere, este o reglementare greşită, iar reprezentanţii guvernului au recunoscut acest lucru. Discuţia continuă de şase ani şi nimic nu s-a schimbat, însă sperăm că după discuţiile recente vor lua măsuri pentru a reduce efectul clawback asupra genericelor”, mai spune Glinka.

    Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, consideră că producătorii de medicamente generice nu ar trebui să plătească deloc această taxă. „Am cerut ajutorul autorităţilor pentru a plăti măcar un clawback diferenţiat, mai just, în care genericele să fie taxate ceva mai puţin pentru a mai reduce din încărcătura fiscală”, susţine acesta. În opinia sa, clawbackul în continuă creştere şi nepredictibil descurajează investiţiile în medicamentele generice şi aducerea altora noi pe piaţa românească. Şi având în vedere că în ultimii cinci ani responsabilitatea clawbackului „a fost pe umerii producătorilor”, Grecu consideră că ar fi rezonabil ca la un moment dat şi autorităţile să se implice „într-un fel sau altul”.

    Preşedintele AMPGR se declară optimist în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii guvernului, însă în ce priveşte concretizarea discuţiilor, el spune: „Să vedem cât de mare este diferenţa de la vorbe la fapte”.

    O altă problemă a sistemului de sănătate local, evidenţiată de preşedintele Medicines for Europe, constă în faptul că România nu cheltuieşte suficient pentru întregul sistem de sănătate. „Nu pentru generice, nu pentru biosimilare, ci pentru întreg sistemul medical. Chestiunea este mai gravă: nu sunt suficienţi bani pentru sănătate, iar asta este una dintre cele mai mari nevoi ale populaţiei”, explică Glinka.

    Iar din acest lucru, pus în contextul în care România a cunoscut cea mai mare creştere economică la nivel european în ultima vreme, rezultă că sistemul farmaceutic în sine nu beneficiază de creşteri. „Ar trebui să se stabilească un buget triplu pentru acest segment, pentru a compensa diferenţa faţă de ţările dezvoltate”, spune Glinka. În opinia sa, industria medicamentelor generice va deveni din ce în ce mai puternică la nivel european, „pentru  că reprezintă un efort comun al guvernelor şi al Comisiei Europene pentru a promova dezvoltarea acestora”, consideră el. Iar România va cunoaşte, de asemenea, un trend ascendent în acest segment, „deoarece nu există altă cale; dacă autorităţile nu fac nimic, populaţia se va revolta”, explică Glika.

    Nu la fel de încrezător este şi Adrian Grecu, preşedintele APMGR, care preferă să se abţină de la predicţii pe termen lung. „Personal, mi-e greu să spun cum va arăta industria pe termen lung, de exemplu peste cinci ani. Cred că viziunea ar trebui să o aibă autorităţile, să definească ei viitorul industriei şi al sistemului de sănătate şi poate pe această bază pot să construiesc şi eu un model”, conchide Adrian Grecu.

  • Cum să-ţi creşti vânzările pe Amazon cu peste 60% în doar nouă luni

    Canalele de vânzări principale pe care le folosim sunt online: prin intermediul site‑ului nostru şi, de asemenea, prin intermediul distribuitorilor noştri. La început, nu voiam să vindem prin Amazon, având în vedere că punctul nostru de interes este B2B şi nu am fi vrut să fim confundaţi cu o companie B2C. De asemenea, nu am fi vrut să riscăm să începem un război al preţului cu „resellerii” noştri.

    Într-o zi, cineva ne-a spus că „oricum o să ajungeţi pe Amazon, aşa că mai bine să fiţi pregătiţi din timp, să controlaţi procesul”. Acest lucru ne-a dat de gândit, iar poate din curiozitate şi puţină teamă de a pierde controlul pieţei în care înotam, am decis că e momentul propice de a testa şi acest canal.

    Norocul nostru a fost că am dat startul prin programul Vendor Central al Amazon. Astfel produsul nostru e vândut şi livrat chiar de Amazon; nu trebuie să ne batem noi capul cu promovarea şi logistica aferentă. În cele din urmă, s-a dovedit că decizia a fost cea mai bună pentru a atrage noi clienţi.

    Anterior lansării pe Amazon am făcut o cercetare extensivă. Ca marketing manager, testez neîncetat algoritmii Google şi Facebook pentru rezultate optime. Aşa că voiam să ştiu cât mai multe despre cum funcţionează cel folosit de Amazon. În urma cercetării am ajuns la o concluzie: cu cât sunt mai multe recenzii şi cu cât sunt mai pozitive, cu atât mai bine. 
    Ecuaţia de aur: recenziile aduc venituri.

    Pentru a creşte vânzările ne trebuiau recenzii, iar pentru a obţine acele recenzii ne trebuia, ca fundaţie, un număr considerabil de vânzări, pentru care să fi primit feedback pozitiv. Cu cât primeam mai multe recenzii, cu atât înaintam în topul produselor din categoria noastră şi beneficiam de un grad mai mare de notorietate. Aşadar, obţinerea acestor recenzii a devenit şi una dintre misiunile noastre. Uşor de zis, însă cum urmă să obţinem aceste recenzii? Dacă folosim metoda cea mai simplă şi le cumpărăm? Oricât de tentant ar suna, niciodată să nu apelezi la acest tertip!

    Reţeta noastră sună cam aşa:
     Creează un produs „jos pălăria”.
     Vinde-l.
     Asigură-te că clienţii tăi sunt mulţumiţi. În caz contrar, fă tot ce-ţi stă în putinţă pentru a le îmbunătăţi experienţa cu produsul tău.
     Cere-le favorul de a-ţi scrie o recenzie.
     Repetă!

    Cum spargem gheaţa? Am decis că singura modalitate de a tatona terenul şi de a vedea căror clienţi le putem cere aceste recenzii, este să trimitem un email tuturor şi să îi întrebăm despre experienţa lor cu Airtame. 

    Din octombrie 2016 până în martie 2017 am trimis peste 14.190 de e-mailuri şi am realizat 5.730 de conversaţii. Am fost plăcut surprinşi să aflăm că 93,5% dintre clienţii noştri erau bucuroşi de abordarea noastră şi de faptul că i-am contactat.
    În felul acesta, în funcţie de răspunsurile lor putem, în cazul în care nu au o experienţă tocmai bună, să le-o îmbunătăţim, iar în situaţia în care sunt mulţumiţi, să le cerem favorul de a ne scrie o recenzie pe Amazon. 

    E mai mult sau mai puţin precum culesul de pepeni: dacă sună cum trebuie şi i-ai făcut „dopul”, te poţi bucura de el liniştit. Dacă nu, îl îngrijeşti şi mai aştepţi puţin până când te poţi reîntoarce după el. Pe acelaşi principiu ar trebui să meargă orice start-up şi, de ce nu, orice business. 

    Prin obţinerea acestor recenzii am ajuns să ne cunoaştem clienţii, să dezvoltăm o relaţie cu ei, să ne îmbunătăţim produsul constant pe baza feedbackului primit de la ei. Am învăţat să ne pese de fiecare dintre utilizatorii Airtame, astfel încât, la sfârşit de zi, obţinerea acelor recenzii a devenit doar un bonus pentru noi. Şi ce mai bonus!
    Aşadar, în cazul clienţilor mulţumiţi este momentul să le ceri recenziile mult râvnite. Din experienţa noastră, am învăţat că trebuie să fii scurt şi la obiect. Fără scuze şi alte fofilări. Ai stabilit că lor deja le place de tine, aşa că nu e nicio ruşine să le ceri un favor. Vorba aceea: cu ruşinea mori de foame. În mail am folosit un super-URL. Rolul acestuia este ca Amazon să creadă că cei care ajung pe pagina produsului tău provin din căutări direct de pe Google. Acest lucru te ajută enorm la poziţionarea în clasamentul Amazon. 

    Nu te gândi că o să primeşti trei-patru recenzii şi vânzările vor exploda. Ne-a luat ceva să descoperim că Amazon nu face o simplă medie aritmetică a recenziilor primite. Iată observaţiile noastre de pe parcursul acestor nouă luni:
     Cu cât recenzia este mai lungă, de preferat minimum cinci-şapte rânduri, cu atât vei beneficia mai mult de ea.
     Dacă aceia care îţi lasă o recenzie ataşează şi o imagine sau un video, acea recenzie va cântări mult mai mult în clasamentul în care te situezi.

     Dacă o persoană care îţi lasă o recenzie a cumpărat produsul direct de pe Amazon şi nu de pe alte site-uri sau de la alţi reselleri, e o veste excelentă atât timp cât acea recenzie este una pozitivă. Am descoperit că o recenzie pozitivă provenită dintr-o comandă verificată poate echivala cu până la 50 de recenzii care nu au comandă verificată de Amazon.
    Dacă recenzia provenită din comanda verificată de Amazon este una negativă, aceea va cântări mai mult, negativ, decât cele pozitive. Am experimentat câteva astfel de şocuri în urma cărora a trebuit să ne zbatem să obţinem până la 10 recenzii pozitive doar pentru a o compensa pe cea negativă.

     Rangul celor care îţi lasă recenzii e foarte important. Cu cât acei utilizatori se folosesc mai des de platformă şi lasă recenzii regulat, cu atât ei vor avea un rang mai mare în clasamentul utilizatorilor de Amazon, iar recenzia lor va avea un impact mai mare asupra produsului tău. 
    În cazul în care eşti foarte sigur de produsul tău, poţi oricând să „targetezi” lista celor mai bine cotaţi utilizatori de Amazon şi să le oferi produsul tău în schimbul unei recenzii oneste şi bine meritate.

     Ai grijă de stocul tău! Menţine-l constant şi nu permite să scadă, deoarece, da, şi acest lucru poate afecta poziţia ta în clasament. Ba mai mult, cu un stoc redus rişti ca Amazon să reducă şi preţul produsului tău pe motiv de lichidare de stoc. Am păţit acest lucru şi iniţial nu înţelegeam cauza. 

     Cuvintele cheie fac minuni. Am observat că de fiecare dată când anumite cuvinte cheie ce descriu produsul nostru, precum wireless HDMI de exemplu, sunt folosite în recenzii, creştem în clasament şi implicit şi în vânzări.
    Nu pierde din vedere nici descrierea produsului pe care o adaugi tu atunci când construieşti pagina. Şi aceea ar trebui să conţină cuvintele cheie care descriu produsul tău şi care aduc cel mai mare trafic organic.

     Ca producător, ai ocazia să răspunzi oficial recenziilor primite. Acest lucru nu e doar benefic pentru clasament, ci te ajută să menţii o relaţie armonioasă cu cei care ţi‑au lăsat o recenzie. Dacă aceasta e pozitivă, un mulţumesc ar fi ideal. În cazul în care ai primit o recenzie negativă, roagă utilizatorul să-ţi ofere o a doua şansă în ideea de a-i îmbunătăţi experienţa pe care a avut-o cu produsul tău. Dacă acesta este convertit într-un client fericit, recenzia sa negativă s-ar putea transforma într-una pozitivă, iar asta nu e puţin.

    Investeşte în uneltele de marketing potrivite pentru a eficientiza procesul. De regulă, noi folosim NPS (Net Promoter Score) pentru a identifica atât clienţii fericiţi, cât şi pe cei nemulţumiţi. Prin serviciile Delighted, ne întrebăm clienţii, la 30 de zile de la cumpărarea produsului, pe o scară de la 1 la 10, care este probabilitatea ca ei să ne recomande unui prieten, 10 fiind cel mai probabil. Cei ce ne dau sub nota 8, sunt detractori şi îi „trimitem” la sistemul nostru de suport tehnic, unde vor fi sunaţi pentru a afla care este problema. Cei care ne dau peste 8, sunt promotorii noştri, cărora putem să le cerem favorul de a ne scrie o recenzie pe Amazon.

    Din momentul în care am pus în practică tacticile de mai sus, am crescut vânzările cu până la 67% în doar trei luni. Acest lucru ne-a adus şi insigna de Best Seller, care ulterior, ne-a adus şi mai multe vânzări. Secretul este consecvenţa. Amazon nu lasă loc de pauze. Cu cât primeşti mai multe recenzii, cu atât cresc vânzările şi cu cât vânzările cresc, cu atât primeşti mai multe recenzii. Odată ce intri în acest vortex, ar fi indicat să nu ieşi.

  • Joseph Kalaani este noul executive chef al Crowne Plaza

    Anterior venirii în România, el a ocupat poziţii de senior management în bucătăriile unor hoteluri şi centre de conferinţe de talie mare din Beirut şi Dubai cum ar fi Metropolitan Palace Hotel (Beirut), Intercontinental Hotel Phoenicia (Beirut), Habtoor Grand Hotel Convention Center & Spa (Dubai). În perioada 2010 – 2012, Joseph s-a specializat şi în formarea de bucătari tineri în cadrul Cortbawi Institute Adma, coordonat de prestigiosul Institut Paul Bocuse Ecully.

    Joseph Kalaani este un pasionat al food pairing-ului, al chimiei dintre gusturi şi arome subtile, al asocierilor perfecte dintre feluri de mâncare şi vinuri de calitate.

    „Sunt extrem de onorat de această nouă misiune profesională şi pregătit să le ofer oaspeţilor Crowne Plaza Bucharest experienţe culinare memorabile” declară Joseph Kalaani. „După mulţi ani petrecuţi deja în România, pot să spun că m-am îndrăgostit de acest loc unde am cunoscut oameni foarte veseli, pasionaţi de gastronomie şi de experienţe culinare noi.”

    Crowne Plaza Bucharest, renovat complet în perioada 2015 – 2016, a câştigat, doi ani la rând, distincţia de Best Hotel of the Year la Categoria Hotel de 4 stele – afiliat internaţional a competiţiei Top Hotel Awards, cea mai prestigioasă competiţie de profil din România. Hotelul Crowne Plaza are 165 de camere şi apartamente, spaţii de conferinţe cu lumină naturală şi acces la terase ce pot acomoda până la 1000 de oaspeţi,  2 restaurante – Citronelle şi La Veranda, un bar şi un spa ce urmează a fi renovat complet şi lărgit în vara acestui an.

     

  • Ce record se mai pregăteşte la Cluj-Napoca

    Cea mai mare parte a spaţiilor noi din acest an se află în faza a treia a proiectului The Office (16.770 de metri pătraţi inchiriabili) şi Novis Plaza (14.171 de metri pătraţi inchiriabili), alte proiecte care vor pune pe piaţă o suprafaţă semnificativă de birouri noi fiind Vivido Business Center. aproximativ 7.000 de metri pătraţi inchiriabili, şi Central Business Plaza, cu aproape 4.000 de metri pătraţi.

    ”Piaţa de birouri din Cluj – Napoca trece printr-o perioada de efervescenţă, atât că livrări cât şi din punct de vedere al închirierilor. Aproximativ jumătate de milion de persoane locuiesc în zona metropolitană Cluj – Napoca, dacă luăm în calcul atât Florestiul care a devenit practic un nou cartier, cât şi numărul ridicat de studenţi, Anual există o cerere stabilă de aproximativ 20.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri moderne, ţinând cont că în fiecare an intră în câmpul muncii aproximativ 6.000 de studenţi, fără a ne gândi la reconversiile profesionale”, explică Cristian Simon, director Office Division în cadrul Coldwell Banker Transilvania.

    Aproximativ 47,3% din cei peste 44.000 de metri pătraţi de birouri care se vor livra în acest an în Cluj – Napoca sunt deja închiriaţi în timp ce 64% din suprafaţă de birouri care va fi finalizată în 2018 în oraş este deja închiriată, potrivit datelor Coldwell Banker Transilvania. Cele mai importante proiecte de birouri care vor fi finalizate în 2018 în Cluj – Napoca sunt United Business Center, împreună cu clădirea adiacentă Riviera şi Scala Center.

    Stocul total existent de spaţii de birouri în oraş se ridică la puţin peste 244.000 de metri pătraţi, dintre care 77% sunt clasa A, 10% clasa B şi 13% clasa C, Cluj – Napoca fiind a două piaţă de birouri din România, după Bucureşti.

    Gradul de neocupare al birourilor din Cluj – Napoca se ridică la aproximativ 7%, cu un procent mediu de neocupare de 4% pe segmentul birourilor de clasa A, în timp ce chiria lunară medie se ridică la 11,5 euro / mp pe segmentul birourilor de clasa A.

    Coldwell Banker Transilvania este biroul local din Cluj – Napoca al companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România, fiind activ pe segmentele rezidenţial, unde este agent exclusiv al proiectelor Contemporano şi Grand Hill Residence, pe segmentul spaţiilor de birouri, retail, investment, terenuri şi evaluări.

    Coldwell Banker România este una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară din România după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker România oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii.

    Cu o istorie de 110 de ani, compania de origine americană este deţinută în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua să, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu peste 3.000 de birouri şi are peste 86.000 de consultanţi şi brokeri.

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • Capriciile vremii şi pierderile fermierilor

    În cazurile în care apar calamităţi, o eventuală despăgubire se poate acorda doar dacă paguba depăşeşte 30% din venituri, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu, în deschiderea conferinţei „Cum salvăm anul agricol”, organizată de Mediafax şi Agrointeligenţa. „Înţelegem, când apare o calamitate, să se ceară despăgubiri, dar trebuie să ne uităm şi la mărimea pagubei. Nu putem vorbi despre despăgubire ca acoperire a pierderilor din venit dacă paguba nu depăşeşte 30%”, a spus Daniel Botănoiu. Oficialul a mai menţionat că „la Ministerul Agriculturii, uşa noastră este deschisă, dar deocamdată nu salvăm nimic şi ne dorim să avem discuţii constructive cu fermierii”.

    Pe de altă parte, directorul general al fermei agricole Insula Mare a Brăilei (IMB), Lucian Buzdugan, a declarat că tehnologia pe care o utilizează în exploataţie se bazează pe ciclul natural îngheţ-dezgheţ, iar solul este foarte puţin atins, astfel că de şapte ani terenurile cultivate în Insula Mare a Brăilei nu au mai fost arate. Insula Mare a Brăilei este cunoscută ca una dintre cele mai mari şi mai performante exploataţii agricole din ţară şi din Europa.

    „Văd că primăvara cultivatorii discuiesc terenul şi mă întreb de ce. Discuirea risipeşte apa din sol, îl şi tasează, iar costurile de exploatare sunt mult mai mari. Eu de şapte ani n-am mai arat terenurile. Valorificăm ciclul îngheţ-dezgheţ şi astfel afânarea terenului pe o adâncime de 20-25 de centimetri se face natural. În plus, consumul de motorină scade de la 50 la 22 de litri la hectar”, explică Lucian Buzdugan.

    Directorul general al IMB a mai arătat că, pentru a reduce costurile de producţie, utilizează inclusiv resturile vegetale („La ceilalţi, humusul din sol scade pentru că materia organică este foarte puţin utilizată”), foloseşte apă dedurizată la irigaţii şi îngrăşăminte în formă lichidă. Mai mult, „noi nu ne atingem de sol decât o singură dată pe an. Gândiţi-vă că o trecere peste sol înseamnă 7% tasare, iar într-un an sunt şapte treceri, din primăvară până în toamnă. Vă recomand să utilizaţi maşini care să fie modulate în aşa fel încât să faceţi o singură trecere peste sol pe an”, a spus Lucian Buzdugan participanţilor la conferinţă.

    Un rol important în eficientizarea activităţii fermierilor este asocierea acestora, dar de-a lungul anilor acest proces s-a dovedit greoi, mai cu seamă din pricina reticenţei agricultorilor. Carrefour, al doilea cel mai mare retailer din România după cifra de afaceri, şi-a înfiinţat propria cooperativă agricolă, denumită Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti, care cuprinde la început 80 de familii de producători agricoli, care vor livra în jur de 5.000 tone de legume, recoltate de pe o suprafaţă de 60 de hectare, potrivit reprezentanţilor companiei. Cooperativa Agricolă Vărăşti, prin care Carrefour preia producţia din câmp şi o listează în magazinele proprii, a început cu 4-5 producători şi are acum peste 80 de familii partenere, declară Mircea Isvoranu, manager achiziţii legume fructe al Carrefour.

    „Noi suntem primii retaileri care au deschis dialogul cu producătorii agricoli, în urmă cu 14 ani, şi acum avem în total 360 de producători care ne sunt parteneri, iar peste 90% din produsele noastre marcă proprie sunt fabricate în România. Astfel că am demarat şi programul Cooperativa Agricolă Vărăşti, cu 4-5 familii la început, şi am ajuns la peste 80 de familii partenere în prezent”, spune Mircea Isvoranu.

    Oficialul de la Carrefour a mai arătat că toate părţile implicate în acest proiect – producători, retailer şi clienţi – au avantaje de pe urma colaborării. „Clienţilor le oferim gustul românesc şi prospeţimea produselor, vândute la o zi după recoltare, iar, noi – ca retaileri – avem un parteneriat sigur şi constructiv, iar producătorii au siguranţa vânzării şi reducerea pierderilor”, conform lui Isvoranu. Potrivit acestuia, „producţia de 5.000 de tone pe an, preluată de la Vărăşti, este planificată sezon cu sezon, trimestrial, lunar, săptămânal şi zilnic”, astfel încât „fiecare dintre fermieri ştie exact ce are de făcut”.