BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cum a reuşit fiul unui lăutar din România să creeze unul dintre cele mai luxoase hoteluri de pe Coasta de Azur – GALERIE FOTO

    Henri Negresco a părăsit Bucureştiul la 15 ani, îndreptându-se spre Paris. De acolo ajunge pe Riviera Franceză, unde începe să lucreze la un restaurant. Urcă în ierarhii şi devine directorul restaurantului Helder, apoi directorul Casino Municipal de Nice şi al restaurantului Casino d’Enghien-les-Bains.

    La Casino Municipal îl va întâlni pe arhitectul Edouard Niermans, care va construi hotelul şi pe Alexandre Darracq, care va finanţa proiectul. Niermans va colabora cu Gustave Eiffel, creatorul celebrului turn parizian, care va construi scheletul metalic pentru pavilionul de sticlă al Salonului Regal.

    La deschidere, hotelul a atras o clientelă cât se poate de selectă: industriaşii americani Vanderbilt şi Singer, regina Amelie a Portugaliei sau membri ai familiei Romanov.

    În timpul primului război mondial hotelul a devenit spital, iar Henry Negresco devine cavaler al Legiunii de Onoare. Dar la finele războiului Henry Negresco îşi pierde averea şi moare la Paris în 1920.

    O firmă belgiană cumpără hotelul, care cade încet-încet în uitare. Este preluat de Jean-Baptiste Mesnage, iar fiica acestuia, Jeanne Augier, soţia avocatului şi omului politic Paul Augier se va ocupa de repunerea hotelului pe linia de plutire: tablouri, statui şi multe alte opere de artă fac din Negresco un hotel – muzeu.

  • Ce e mai rentabil: să fii chiriaş sau proprietar?

    Daca e sa ne luam dupa calculele specialistilor, tendinta din ultimii ani este una care caracterizeaza majoritatea romanilor si anume, aceea de a cumpara proprietati fara sa stea pe ganduri. Fara sa ia in calcul avantajele si dezavantajele.

    Astfel, in comparatie cu alti europeni, romanii au simtul proprietatii foarte dezvoltat, ceea ce ii face sa renunte la a sta in chirie, in favoarea cumpararii unei proprietati. Bancile au facilitat acest demers si au venit in sprijinul tinerilor cu oferte extrem de atractive, scrie biroucadastral.com.

    Programul guvernamental Prima Casa si facilitatea accesarii unui credit ipotecar a contribuit intr-un mod pozitiv la cresterea vanzarii de locuinte, din tara noastra. De asemenea, si contributia dezvoltatorilor imobiliari, care vin cu oferte din ce in ce mai mari la locuinte nou construite, este importanta.

    Majoritatea celor care opteaza pentru achizitionarea unei locuinte sunt tinerii, care doresc sa isi intemeieze o familie sau au una, care s-a marit intre timp, luand in calcul siguranta si viitorul copiilor lor.

    Daca te confrunti cu aceasta dilema si nu stii ce este mai avantajos, sa stai cuchirie sau sa ai casa ta, ia in calcul ca aceasta decizie importanta va influenta veniturile si viata intregii familii si are de ambele parti, atat avantaje cat si dezavantaje.

    Proprietar, dar cu un imprumut pe 25-30 de ani la banci sau bani, lunar, dati pe chirie? Ce alegi? Este o intrebare cu care se confrunta majoritatea tinerilor, care isi doresc sa se mute la casa lor.

    Daca e sa ne luam dupa calculele specialistilor, tendinta din ultimii ani este una care caracterizeaza majoritatea romanilor si anume, aceea de a cumpara proprietati fara sa stea pe ganduri. Fara sa ia in calcul avantajele si dezavantajele. Astfel, in comparatie cu alti europeni, romanii au simtul proprietatii foarte dezvoltat, ceea ce ii face sa renunte la a sta in chirie, in favoarea cumpararii unei proprietati.

    Bancile au facilitat acest demers si au venit in sprijinul tinerilor cu oferte extrem de atractive. Programul guvernamental Prima Casa si facilitatea accesarii unui credit ipotecar a contribuit intr-un mod pozitiv la cresterea vanzarii de locuinte, din tara noastra. De asemenea, si contributia dezvoltatorilor imobiliari, care vin cu oferte din ce in ce mai mari la locuinte nou construite, este importanta.

    Majoritatea celor care opteaza pentru achizitionarea unei locuinte sunt tinerii, care doresc sa isi intemeieze o familie sau au una, care s-a marit intre timp, luand in calcul siguranta si viitorul copiilor lor.

    Daca te confrunti cu aceasta dilema si nu stii ce este mai avantajos, sa stai cu chirie sau sa ai casa ta, ia in calcul ca aceasta decizie importanta va influenta veniturile si viata intregii familii si are de ambele parti, atat avantaje cat si dezavantaje.

    Dintre avantajele si dezavantajele locuitului cu chirie, cele mai importante ar fi:

    – A fi chirias nu implica si alte costuri suplimentare precum: impozite pentru terenul aferent cladirii sau al locuintei, intretinerea si repararea locuintei, asigurarea locuintei, avans pentru achizitionarea locuintei sau alte cheltuieli neprevazute.

    – Daca te plictisesti de actuala locuinta, ori iti schimbi jobul si ai nevoie sa fii mai aproape de acesta, poti renunta usor la actuala locuinta si sa iti cauti alta de inchiriat, in zona care iti convine.

    – Daca nu mai ai bani o perioada pentru a plati chiria, te poti intelege cu proprietarul sa te amane o luna, doua, pana cand iti revii. Desigur, daca este o persoana intelegatoare. Lucru care nu se intampla, cand ai rata fixa, cu o data scadenta la banca, fara mari penalitati sau chiar posibilitatea pierderii locuintei.

    – Stii exact care sunt cheltuielile lunare.

    – Daca ai anumite nemultumiri cu privire la locuinta inchiriata, poti oricand sa cauti ceva mai bun, fara sa fii nevoit sa cari toata casa dupa tine, asa cum s-ar intampla, in cazul in care vrei sa te muti din locuinta personala. In plus, trebuie sa cauti si un chirias sau un cumparator, depinde ce vrei sa faci cu ea. In ceea ce priveste avantajele si dezavantajele unei locuinte proprii, important de mentionat ar fi ca:

    – Achizitionarea unei locuinte implica in primul rand sa fii pregatit emotional si financiar pentru a face acest pas. Trebuie sa iei in calcul ca pot aparea cheltuieli neprevazute, pe langa ratele la banca si intretinerea locuintei, pe care trebuie sa le sustii. Daca bugetul este limitat este ideal sa iei in calcul varianta chiriei.

    – Achizitionarea unei locuinte iti da siguranta dreptului de proprietate, care in timp se poate dovedi o afacere profitabila, daca se ia in calcul varianta vanzarii ei. Depinde, insa de situatia pietei imobiliare, din acel moment si de restrictiile pe care le impune banca, in cazul achizitionarii locuintei cu un credit ipotecar.

    – Trebuie luat in calcul ca valoarea casei sa scada, fata de pretul din momentul achizitionarii, reflectat pe parcurs in rate si sa nu fie chiar o afacere profitabila pe termen lung.

    – Proprietatea poate fi lasata mostenire copiilor

    – Daca ai dat un avans mai mare la achizitionarea ei, poti beneficia de rate mai mici, comparativ cu chiria lunara, data pentru aceeasi locuinta.

    – Un mare dezavantaj ar fi ca ratele la banca sunt, de cele mai multe ori variabile, in functie de cursul valutar si iti pot da peste cap bugetul, luna de luna. La fel si taxele aferente unei proprietati.

    Nivelul la care se afla piata imobiliara in acel moment, o analiza detaliata a bugetului familiei, a situatiei profesionale si a preferintelor fiecaruia vor indica mai bine care optiune este mai sigura. Tu ce preferi? Sa stai intr-un apartament de doua camere intr-un cartier mai mic, proprietate personala sau sa fii chirias, intr-o locuinta asemanatoare, ultracentral, cu aceeasi bani, dati lunar?

  • Plus 6% pentru piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată

     

    Categoriile cu cele mai bune evoluţii  (se referă la rata de creştere în valoare)     Categoriile cu cele mai slabe evoluţii (rata de creştere în valoare):

    Electronice

    •             Piaţa de TV a înregistrat o creştere uşoară, în condiţiile menţinerii constante a preţului mediu şi a evoluţiei segmentelor cu rezoluţii superioare.

    •             Sectorul de produse audio se află în creştere: boxele au crescut semnificativ, fiind urmate de sistemele audio şi de segmentul de boxe cu sistem de andocare/boxe mici.         Electronice

    •             Sistemele video  de redare/înregistrare au scăzut semnificativ, comparativ cu T1 2016.

    Electrocasnice mari

    •             T1 2017 s-a încheiat pe un trend pozitiv.

    •             Categoriile emergente au înregistrat creşteri de două cifre, în timp ce principalele categorii au încetinit ritmul de creştere.       Electrocasnice mari

    •             Toate categoriile continuă să indice eroziuni de preţ şi în T1 2017, cu toate că a crescut preferinţa pentru produse cu specificaţii mai bune.

    Electrocasnice mici

    •             Piaţa a înregistrat o creştere de două cifre în 2017, având aproape toate categoriile pe o tendinţă pozitivă.

    •             Aparatele pentru prepararea băuturilor calde şi friteuzele au avut cele mai mari creşteri.                Electrocasnice mici

    •             Storcătoarele de fructe şi legume au o tendinţă descrescătoare, generată de o scădere a cererii pe storcătoarele de fructe şi legume prin centrifugare şi de o importantă scădere a preţului mediu pe storcătoarele de fructe şi legume prin presare.

    Foto

    •             Aflată într-o uşoară creştere, piaţa de camere foto a înregistrat o creştere a preţului mediu, ca urmare a creşterii cererii pentru produsele cu rezoluţie de tip Full HD.        Foto

    •             Segmentului de camere foto fără zoom a înregistrat cea mai mică rată de creştere în totalul categoriei.

    IT

    •             Camerele vizuale au înregistrat o rată importantă de creştere în sectorul de IT, ca urmare a evoluţiei cererii pentru segmentul onboard, contribuind la creşterea preţului mediu al întregii categorii.

    •             Tastaturile, alături de mouse-uri au arătat rate de creşteri similare.          IT

    •             Comparativ cu T1 2016, sectorul IT a înregistrat o uşoară scădere.

    •             Piaţa de laptopuri s-a aflat în linie cu evoluţia sectorului de IT.

    •             Cererea pentru tablete a scăzut, înregistrând astfel cea mai puternică scădere la nivel de sector.

    Telecom

    •             Smartphone-urile 4G continuă să crească cu două cifre.

    •             Aproape s-au dublat vânzările pe segmentul de căşti cu Bluetooth.

    •             Vânzările de brăţări fitness au avut o creştere mai accelerată comparativ cu smartwatch-urile, dar nu domină acest segment şi în valoare absolută.      Telecom

    •             Piaţa de smartphone-uri a înregistrat doar o uşoară creştere în T1 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dispozitive de printare

    •             Echipamentele de printare cu cerneală se află pe un trend stabil comparativ cu T1 2016.

    •             Imprimantele şi multifuncţionalele dotate cu sisteme CISS sunt singurele care au menţinut un trend pozitiv, dar cu o rată de creştere de doar o cifră.               Dispozitive de printare

    •             Piaţa de echipamente de birou a scăzut cu două cifre, determinată atât de scăderea multifuncţionalelor cât şi a imprimantelor.

    •             Echipamentele cu tehnologie laser au marcat cea mai mare scădere şi au influenţat cel mai mult evoluţia întregului sector.

     

  • Un mail primit a determinat-o să devină antreprenoare. Anul trecut compania sa a bifat venituri de 200.000 de euro

    ”Din ce în ce mai mulţi angajatori nu-şi vor mai permite să spună că angajaţii lor au opţiunea să plece dacă nu sunt mulţumiţi de locul de muncă; polul puterii de negociere se va schimba total: dacă înainte angajatorul era pe poziţie de negociere, acum angajatul este cel care va negoica, el va da trendul şi nu angajatorul“, descrie Dana Tudor, managing partner al companiei de consultanţă în resurse umane Creative & Bright, o tendinţă observată pe piaţa locală a muncii. Dana Tudor lucrează din 2011 în domeniul resurselor umane, iar din 2012 este antreprenor.

    Compania pe care a înfiinţat-o a bifat venituri de 200.000 euro anul trecut: dintre acestea, 60% au fost generate de activităţile de training şi consultanţă, de evenimente – aproximativ 15%, iar serviciile de well-being (programe dedicate îmbunătăţirii stării fizice şi psihice a angajaţilor) au generat în jur de 15% din venituri. Pentru anul în curs, Tudor previzionează venituri de 300.000 de euro. Antreprenoarea a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea management, dar şi un program masteral, tot în management; şi-a completat ulterior studiile cu un MBA de un an de zile la EXEC-EDU.

    Şi-a consolidat însă pregătirea cu diverse cursuri de dezvoltare personal şi profesională. După universitate, a hotărât să vină în Capitală pentru a-şi începe cariera, fiindcă la momentul respectiv nivelul oportunităţilor din Cluj nu era la fel de ridicat ca al celor din Bucureşti. Şi-a început cariera în 2005, la Oracle, în funcţia de senior renewal specialist, având în responsabilitate piaţa din SUA. S-a angajat apoi în compania de resurse umane Dynamic Human Resources (2011), unde a ajuns în doi ani în funcţia de director general. A descoperit că programele de training, dezvoltarea şi educaţia sunt direcţii pe care vrea să se axeze după ce a făcut un curs de programare neurolingvistică. ”Tot timpul am fost pasionată de evoluţie, de învăţare şi educaţie; sunt o fire autodidactă, reuşesc să am un proces continuu de învăţare pentru că îmi face plăcere şi consider că aceasta este cea mai mare valoare pe care o putem aduce dezvoltării noastre personale, dar şi profesionale“, descrie antreprenoarea preocupările care au motivat-o, de altfel, să intre şi pe piaţa de training.

    La antreprenoriat a ajuns însă în 2012, din întâmplare. Primise un e-mail care promova un training de competenţe antreprenoriale organizat de o facultate din Bucureşti; proiectul era cofinanţat prin fonduri europene şi implica şi un concurs de planuri de business. Condiţia de participare la concurs era înfiinţarea unei firme; a făcut acest lucru şi a şi câştigat concursul. Banii câştigaţi, circa 1.500 de euro, au fost investiţi în dezvoltarea afacerii: ”Nu mi-am propus să devin antreprenor; am observat că în general multe proiecte de succes se întâmplă să apară prin diverse conjuncturi şi nu pentru că omul îşi doreşte cu ardoare să fie antreprenor.“ Ulterior însă, valoarea investiţiilor a crescut şi a ajuns la câteva zeci de mii de euro, majoritatea fondurilor fiind alocate dezvoltării angajaţilor (al căror număr a ajuns la şapte, iar al colaboratorilor, la 100), dezvoltării infrastructurii IT, a website-ului, dar şi pentru realizarea de materiale folosite în proiecte.

    Creative & Bright are între 50 şi 100 de clienţi, în Bucureşti şi alte oraşe din ţară, dar şi din afara graniţelor; pentru eMAG, de pildă, lucrează în toate locurile în care compania este prezentă. Din portofoliul lor de clienţi, majoritatea sunt corporaţii cu peste 100 de angajaţi, cei mai mulţi din domeniul IT. Dana Tudor nu generalizează şi spune că în diverse sectoare de activitate sunt companii care investesc mai mult în dezvoltarea angajaţilor, iar altele, deloc. Oferă însă un exemplu de domeniu în care resursele alocate dezvoltării angajaţilor ar trebui să crească: ”Dacă în domeniul auto, acum mai mult timp, maşinile se vindeau de la sine, acum avem nevoie de oameni de vânzări care să fie proactivi, care să ştie să aducă clienţi. Din punctul meu de vedere, cel puţin pe ceea ce am testat eu în auto, lucrurile acestea nu se întâmplă, oamenii de vânzări încă mai speră să se mai întoarcă acele vremuri, iar companiile din zona aceasta investesc destul de puţin în dezvoltarea oamenilor“, spune ea, precizând că nu este totuşi o regulă generală. Există şi companii foarte mari care fac investiţii, dar sunt şi destul de multe care nu investesc aproape deloc în această direcţie.

    Un alt exemplu este cel al zonei de producţie, unde majoritatea trainingurilor sunt cele profesionale sau obligatorii, iar zona de soft skills rămâne în zona de aspiraţie. Dana Tudor consideră că mai ales în vremurile în care trăim, abilităţile de a negocia, de a influenţa şi de a manageria relaţii şi situaţii reprezintă atuuri: ”Avem un nivel al stresului foarte mare, se munceşte foarte mult, efortul este foarte mare pentru mult mai puţin comparativ cu acum 7-8 ani. Este clar că avem nevoie de oameni performanţi din perspectiva competenţelor profesionale, dar avem nevoie şi de oameni pe care să-i pregătim pentru situaţii mai deosebite cu care se poate confrunta compania în contextul unor procese de separare, fuziuni şi achiziţii etc.“ Acestea necesită o adaptare a angajaţilor, potrivit ei: ”Avem nevoie de angajaţi care să răspundă rapid la schimbare, care să se adapteze şi să fie orientaţi spre soluţii; acest lucru nu se face prin intermediul sau dezvoltarea competenţelor profesionale, ci prin traininguri de soft skills“.  

  • Românul de 29 de ani care a inventat un produs care valorează zeci de milioane de euro şi este folosit în 130 de ţări

    „De la microtranzacţii între studenţi până la transferurile expaţilor către familiile care depind de ei sau împărţirea notei de plată între colegi de birou, am văzut, de atâtea ori, componenta socială a acestor tranzacţii şi fricţiunile sociale la care aceste transferuri pot duce. Practic, atunci când vorbim despre transferuri regulate între prieteni apropiaţi sau familie, inevitabil ne referim la mult mai mult decât plăţi sau împrumuturi”, descrie Mihai Ivaşcu, fondator şi CEO al Moneymailme, filosofia din spatele aplicaţiei lansate în urmă cu nouă luni.

    Încadrată în nişa produselor FinTech, Moneymailme este o aplicaţie de transfer internaţional de bani în valute diferite ce oferă, în acelaşi timp, posibilitatea de comunicare între utilizatori prin text, audio şi video; este de altfel prima aplicaţie din lume ce permite transfer de bani în timpul unui apel video. Aplicaţia asigură realizarea de tranzacţii fără costuri între utilizatori, suma minimă de transfer fiind de 1 cent, lucru posibil datorită sistemului de parteneriate cu instituţii financiare autorizate la nivel global. Infrastructura tehnică permite în prezent utilizarea acesteia în 130 de ţări şi posibilitatea de a dona cauzelor din lista inclusă în aplicaţie, într-un mod rapid şi fără costuri suplimentare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. După nouă luni de la lansare, Moneymailme a ajuns la 100.000 de utilizatori, a primit finanţări private de 2,5 milioane de euro, iar acum este evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit antreprenorului.

    Mihai Ivaşcu are 29 de ani şi spune că a avut mereu un spirit antreprenorial; a încercat să caute noi metode de a rezolva probleme sociale simple, motiv pentru care a studiat în acelaşi timp în Bucureşti Relaţiile Economice Internaţionale, Diplomaţia, dar şi Ştiinţele Politice. După două licenţe şi două mastere în ţară, a decis să meargă la un MBA în străinătate, continuat acum printr-un doctorat în Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii din Monaco, cu activităţi de cercetare la Harvard, INSEEC Paris şi Londra. Este şi membru al Silicon Valley Innovation Center, absolvent al HIVE Global Leaders Program la Harvard şi, recent, a fost admis la două programe executive organizate de Massachusetts Institute of Technology (MIT), unul în Boston, axat pe internet of things şi altul în Brisbane, Australia pe Global Leadership. Se autodescrie drept un antreprenor social – a avut în ultimii zece ani proiecte multiple, pe care le-a grupat în fondul Ambra Ventures Monaco. Acesta include în prezent dezvoltare de software, cibersecurity, digital media, publishing, presă, FinTech, turism, consultanţă; fondul are ca scop dezvoltarea unei reţele de investitori profesionişti activi care investesc în proiecte de perspectivă, atât în faza iniţială, cât şi în creştere, pe care – cu expertiză şi reţeaua creată – le pot creşte. Participă frecvent ca speaker la evenimente de FinTech şi antreprenoriat şi spune că încearcă să-i ajute pe tineri cu idei inovatoare, pe care să şi le transpună în produse şi businessuri funcţionale.

    De la creionarea ideii Moneymailme în cadrul MBA-ului în Innovation Management şi până la lansarea oficială a trecut mai bine de un an, iar dezvoltarea platformei a presupus o serie de paşi complicaţi; unul dintre motive este că Mihai Ivaşcu a ales Londra drept domiciliu pentru firma sa, legislaţia financiară din Regatul Unit fiind una foarte strictă, potrivit observaţiilor sale.  

    Din punctul lui de vedere, schimbul de valoare monetară reprezintă, de fapt, o metodă de comunicare, într-o mare măsură un activator al relaţiilor sociale. Ivaşcu spune că păstrează în prezent pachetul majoritar de acţiuni şi a cooptat experţi în echipa de investitori; aceştia au contribuit activ la dezvoltarea produsului, nu doar pasiv. „Există capital românesc în acest proiect, având în vedere investiţiile personale, dar şi ale companiilor româneşti în care sunt activ, însă nu există momentan alţi investitori români în Moneymailme. Cu siguranţă vor fi în următoarele luni, când vom lansa campania de crowdfunding unde suma minimă investită poate fi 10 lire sterline, deschizând proiectul pentru orice investitor. Chiar m-aş bucura să avem şi alţi români implicaţi”, explică el.

    În proiect sunt implicaţi peste 30 de ingineri, experţi financiari şi specialişti în marketing şi comunicare, la birourile companiei din Bucureşti, Monaco şi Londra. „Combinarea celor două nevoi majore, cea de comunicare şi cea de schimb de valoare monetară, duce la un nou comportament de consum, neexplorat până acum în zona micro-tranzacţiilor, din cauza costului foarte mare de transfer internaţional, dar şi accesului rapid la o astfel de funcţionalitate”. Antreprenorul spune că a creat produsul pornind de la nevoia simplă de a avea posibilitatea oricând, oriunde, doar cu ajutorul telefonului mobil, să trimită şi să primească instantaneu sume mici de bani; totul cu costuri minime. „Conectarea acestei forme de comunicare cu metodele convenţionale – text, audio, video – a venit ca o completare naturală, întărind produsul şi oferind o metodă sigură, eficientă şi inovatoare de transfer internaţional de bani, dar şi de comunicare”, explică Ivaşcu. Din punctul său de vedere, principalele sale realizări au fost parteneriatele financiare ce facilitează funcţionalitatea unui produs pe cât de simplu de utilizat, pe atât de complex din punct de vedere tehnic, şi formarea unei echipe tehnice cu programatori avansaţi şi experţi în securitate la Bucureşti.

    Pasul următor pentru Moneymailme este atragerea unei noi finanţări, în aprilie, la o evaluare superioară pe cea mai mare platformă de crowdfunding din Regatul Unit, precum şi o serie de finanţări private ce vor permite extinderea la nivel global. Finanţarea va permite totodată dezvoltarea platformei de plăţi, care se va adăuga celei de transferuri internaţionale.
    Iar dacă multe din proiectele din zona FinTech funcţionează pe pierdere sau pentru a oferi costuri zero, Moneymailme are un model de business cu direcţii clare de monetizare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. În prezent, monetizarea se face prin costurile asociate urcării de bani în portofelul virtual sau schimburilor valutare, însă de îndată ce banii sunt în sistem, pot fi transferaţi oricărui utilizator din cele 130 de ţări imediat şi fără vreun cost adiţional. „Modelul stabilit oferă profituri marginale, nu pierderi marginale, fapt ce ne permite să putem creşte sănătos, investind în marketing şi nu pierzând pentru că pe termen scurt să cucerim un procent din piaţă, total nesustenabil.”

    De altfel, Ivaşcu consideră că investitorii profesionişti şi fondurile de investiţii se feresc de astfel de modele de business nesustenabile. Platforma de plăţi pentru magazine online va genera venituri datorită politicii de preţ care poziţionează Moneymailme sub competitorii din piaţă, potrivit lui tânărului antreprenor. „Ne dorim cu toţii un număr mult mai mare de utilizatori şi tranzacţii pentru a putea ajunge la profitabilitate, însă monetizarea reală pentru investitori vine în momentul în care un astfel de produs este vândut către un fond de investiţii sau o bancă pentru a fi dus la nivelul următor”, descrie el obiectivele în ce priveşte platforma.

    Mihai Ivaşcu este optimist în ce priveşte atingerea acestui nivel; potenţialul de creştere este mare, crede el, într-o piaţă de transferuri digitale evaluată la peste 10 mii de miliarde de dolari la nivel global. Crede că suprizele în lumea finanţelor abia acum încep să apară, iar ritmul accelerat de dezvoltare, prin prisma evoluţiei tehnologice, va crea probleme de adaptare anumitor sisteme financiare. „Aplicabilitatea inovaţiei e vizibil facilitată de noile dezvoltări tehnologice, iar viitorul e deja aici, doar că unii jucători au o capacitate mai rapidă de adaptare – FinTech – iar alţii o rigiditate evidentă şi de multe ori neînţeleasă – băncile”, descrie Ivaşcu perspectiva sa asupra lumii financiare.

    El nu consideră că se derulează o luptă a companiilor de FinTech cu băncile; mai mult decât atât, e vorba despre o colaborare clară şi eforturi comune de a realiza un sistem mult mai sănătos. „Trăim cea mai mare tranziţie din ultimii 30 de ani în domeniul financiar, iar tehnologia va înlocui o mare parte a angajaţilor din sistemul financiar. În cele din urmă, beneficiar va fi consumatorul final al produselor financiare, oferite la tarife mult mai competitive, într-un mod cu totul adaptat cerinţelor fiecăruia, prin prisma flexibilităţii oferite de noile sisteme digitale introduse”, explică el. În ceea ce priveşte poziţionarea instituţiilor bancare din România în raport cu inovaţia, observă că majoritatea deciziilor nu se iau aici.

    Din cauza acţionariatului străin majoritar al băncilor din România, deciziile strategice de implementare a unor sisteme informatice inovatoare nu se iau la nivel local. Majoritatea propunerilor venite din România sunt votate în şedinţe de board în alte ţări, pentru ca apoi să fie preluate de tot grupul, la nivel mondial. „Inovaţia în sistemul bancar românesc se loveşte de greutatea şi inflexibilitatea sistemului decizional specific băncilor; idei sunt, la nivel de implementare apar dificultăţile. Prin prisma schimbărilor către digitalizarea cash-ului din zona nord-europeană, Suedia, Danemarca, Norvegia fac paşi importanţi în trecerea la valută digitală.

    România e departe de acest trend, avem încă o serie de realităţi şi probleme structurale de rezolvat până să facem un astfel de pas important.” În contextul în care România este o societate de consum, tânărul antreprenor spune că sunt de urmărit metodele occidentale de acces la microcreditare rapidă prin lanţuri de magazine, sau noile metode inovatoare de transfer internaţional de bani, prin sisteme de portofele virtuale, având în vedere sumele considerabile trimise acasă de românii din străinătate.
     

  • Cele mai bizare întrebări de la interviul de angajare: “Dacă nu îţi ofer acest job, ai vrea să ieşi cu mine la o întâlnire?”

    Cei mai mulţi dintre noi primim, ocazional, întrebări destul de bizare. Ce e însă de făcut dacă asta se întâmplă în timpul unui interviu?

    În general, aceste interviuri de angajare sunt gândite pentru a pune în dificultate candidaţii slabi, dar sunt unele întrebări pentru care nimeni nu se poate pregăti. Cei de la Quora au selectat cele mai bizare astfel de întrebări postate de cei care au aplicat pentru diverse joburi.

    “M-au întrebat unde aş ascunde un cadavru sau care este episodul meu preferat din South Park în cadrul unui singur interviu”, povesteşte Adam Newman.

    Keith Boskey, manager în industria jocurilor pentru calculator, descrie experienţa din timpul unui interviu pentru un job part-time la o firmă de avocatură. Bărbatul povesteşte că a primit o întrebare cel puţin ciudată: “Dacă ai putea fi orice legumă din lume, ce ai fi?”

    Avocatul Philip Rosmarin îşi aminteşte perioada când a lucrat în cadrul unei agenţii de publicitate. “Aveam agăţat de peretele din spatele biroului un tablou uriaş cu Adolf Hitler, pentru că voiam să mă asigur că toţi cei care veneau la interviu pentru job puteau să îl vadă. Am angajat o femeie, singura care a avut curajul să întrebe ce caută acel tablou acolo”.

    Nitin Gupta, om de ştiinţă indian, a primit una dintre cele mai ciudate întrebări din partea unei femei manager. “Dacă nu îţi ofer acest job, ai vrea să ieşi cu mine la o întâlnire?” A înţeles că regulile corporatiste interzic întâlnirile dintre angajaţi, aşa că a ales-o pe ea în locul jobului.

  • Românul de 29 de ani care a inventat un produs care valorează zeci de milioane de euro şi este folosit în 130 de ţări

    „De la microtranzacţii între studenţi până la transferurile expaţilor către familiile care depind de ei sau împărţirea notei de plată între colegi de birou, am văzut, de atâtea ori, componenta socială a acestor tranzacţii şi fricţiunile sociale la care aceste transferuri pot duce. Practic, atunci când vorbim despre transferuri regulate între prieteni apropiaţi sau familie, inevitabil ne referim la mult mai mult decât plăţi sau împrumuturi”, descrie Mihai Ivaşcu, fondator şi CEO al Moneymailme, filosofia din spatele aplicaţiei lansate în urmă cu nouă luni.

    Încadrată în nişa produselor FinTech, Moneymailme este o aplicaţie de transfer internaţional de bani în valute diferite ce oferă, în acelaşi timp, posibilitatea de comunicare între utilizatori prin text, audio şi video; este de altfel prima aplicaţie din lume ce permite transfer de bani în timpul unui apel video. Aplicaţia asigură realizarea de tranzacţii fără costuri între utilizatori, suma minimă de transfer fiind de 1 cent, lucru posibil datorită sistemului de parteneriate cu instituţii financiare autorizate la nivel global. Infrastructura tehnică permite în prezent utilizarea acesteia în 130 de ţări şi posibilitatea de a dona cauzelor din lista inclusă în aplicaţie, într-un mod rapid şi fără costuri suplimentare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. După nouă luni de la lansare, Moneymailme a ajuns la 100.000 de utilizatori, a primit finanţări private de 2,5 milioane de euro, iar acum este evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit antreprenorului.

    Mihai Ivaşcu are 29 de ani şi spune că a avut mereu un spirit antreprenorial; a încercat să caute noi metode de a rezolva probleme sociale simple, motiv pentru care a studiat în acelaşi timp în Bucureşti Relaţiile Economice Internaţionale, Diplomaţia, dar şi Ştiinţele Politice. După două licenţe şi două mastere în ţară, a decis să meargă la un MBA în străinătate, continuat acum printr-un doctorat în Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii din Monaco, cu activităţi de cercetare la Harvard, INSEEC Paris şi Londra. Este şi membru al Silicon Valley Innovation Center, absolvent al HIVE Global Leaders Program la Harvard şi, recent, a fost admis la două programe executive organizate de Massachusetts Institute of Technology (MIT), unul în Boston, axat pe internet of things şi altul în Brisbane, Australia pe Global Leadership. Se autodescrie drept un antreprenor social – a avut în ultimii zece ani proiecte multiple, pe care le-a grupat în fondul Ambra Ventures Monaco. Acesta include în prezent dezvoltare de software, cibersecurity, digital media, publishing, presă, FinTech, turism, consultanţă; fondul are ca scop dezvoltarea unei reţele de investitori profesionişti activi care investesc în proiecte de perspectivă, atât în faza iniţială, cât şi în creştere, pe care – cu expertiză şi reţeaua creată – le pot creşte. Participă frecvent ca speaker la evenimente de FinTech şi antreprenoriat şi spune că încearcă să-i ajute pe tineri cu idei inovatoare, pe care să şi le transpună în produse şi businessuri funcţionale.

    De la creionarea ideii Moneymailme în cadrul MBA-ului în Innovation Management şi până la lansarea oficială a trecut mai bine de un an, iar dezvoltarea platformei a presupus o serie de paşi complicaţi; unul dintre motive este că Mihai Ivaşcu a ales Londra drept domiciliu pentru firma sa, legislaţia financiară din Regatul Unit fiind una foarte strictă, potrivit observaţiilor sale.  

    Din punctul lui de vedere, schimbul de valoare monetară reprezintă, de fapt, o metodă de comunicare, într-o mare măsură un activator al relaţiilor sociale. Ivaşcu spune că păstrează în prezent pachetul majoritar de acţiuni şi a cooptat experţi în echipa de investitori; aceştia au contribuit activ la dezvoltarea produsului, nu doar pasiv. „Există capital românesc în acest proiect, având în vedere investiţiile personale, dar şi ale companiilor româneşti în care sunt activ, însă nu există momentan alţi investitori români în Moneymailme. Cu siguranţă vor fi în următoarele luni, când vom lansa campania de crowdfunding unde suma minimă investită poate fi 10 lire sterline, deschizând proiectul pentru orice investitor. Chiar m-aş bucura să avem şi alţi români implicaţi”, explică el.

    În proiect sunt implicaţi peste 30 de ingineri, experţi financiari şi specialişti în marketing şi comunicare, la birourile companiei din Bucureşti, Monaco şi Londra. „Combinarea celor două nevoi majore, cea de comunicare şi cea de schimb de valoare monetară, duce la un nou comportament de consum, neexplorat până acum în zona micro-tranzacţiilor, din cauza costului foarte mare de transfer internaţional, dar şi accesului rapid la o astfel de funcţionalitate”. Antreprenorul spune că a creat produsul pornind de la nevoia simplă de a avea posibilitatea oricând, oriunde, doar cu ajutorul telefonului mobil, să trimită şi să primească instantaneu sume mici de bani; totul cu costuri minime. „Conectarea acestei forme de comunicare cu metodele convenţionale – text, audio, video – a venit ca o completare naturală, întărind produsul şi oferind o metodă sigură, eficientă şi inovatoare de transfer internaţional de bani, dar şi de comunicare”, explică Ivaşcu. Din punctul său de vedere, principalele sale realizări au fost parteneriatele financiare ce facilitează funcţionalitatea unui produs pe cât de simplu de utilizat, pe atât de complex din punct de vedere tehnic, şi formarea unei echipe tehnice cu programatori avansaţi şi experţi în securitate la Bucureşti.

    Pasul următor pentru Moneymailme este atragerea unei noi finanţări, în aprilie, la o evaluare superioară pe cea mai mare platformă de crowdfunding din Regatul Unit, precum şi o serie de finanţări private ce vor permite extinderea la nivel global. Finanţarea va permite totodată dezvoltarea platformei de plăţi, care se va adăuga celei de transferuri internaţionale.
    Iar dacă multe din proiectele din zona FinTech funcţionează pe pierdere sau pentru a oferi costuri zero, Moneymailme are un model de business cu direcţii clare de monetizare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. În prezent, monetizarea se face prin costurile asociate urcării de bani în portofelul virtual sau schimburilor valutare, însă de îndată ce banii sunt în sistem, pot fi transferaţi oricărui utilizator din cele 130 de ţări imediat şi fără vreun cost adiţional. „Modelul stabilit oferă profituri marginale, nu pierderi marginale, fapt ce ne permite să putem creşte sănătos, investind în marketing şi nu pierzând pentru că pe termen scurt să cucerim un procent din piaţă, total nesustenabil.”

    De altfel, Ivaşcu consideră că investitorii profesionişti şi fondurile de investiţii se feresc de astfel de modele de business nesustenabile. Platforma de plăţi pentru magazine online va genera venituri datorită politicii de preţ care poziţionează Moneymailme sub competitorii din piaţă, potrivit lui tânărului antreprenor. „Ne dorim cu toţii un număr mult mai mare de utilizatori şi tranzacţii pentru a putea ajunge la profitabilitate, însă monetizarea reală pentru investitori vine în momentul în care un astfel de produs este vândut către un fond de investiţii sau o bancă pentru a fi dus la nivelul următor”, descrie el obiectivele în ce priveşte platforma.

    Mihai Ivaşcu este optimist în ce priveşte atingerea acestui nivel; potenţialul de creştere este mare, crede el, într-o piaţă de transferuri digitale evaluată la peste 10 mii de miliarde de dolari la nivel global. Crede că suprizele în lumea finanţelor abia acum încep să apară, iar ritmul accelerat de dezvoltare, prin prisma evoluţiei tehnologice, va crea probleme de adaptare anumitor sisteme financiare. „Aplicabilitatea inovaţiei e vizibil facilitată de noile dezvoltări tehnologice, iar viitorul e deja aici, doar că unii jucători au o capacitate mai rapidă de adaptare – FinTech – iar alţii o rigiditate evidentă şi de multe ori neînţeleasă – băncile”, descrie Ivaşcu perspectiva sa asupra lumii financiare.

    El nu consideră că se derulează o luptă a companiilor de FinTech cu băncile; mai mult decât atât, e vorba despre o colaborare clară şi eforturi comune de a realiza un sistem mult mai sănătos. „Trăim cea mai mare tranziţie din ultimii 30 de ani în domeniul financiar, iar tehnologia va înlocui o mare parte a angajaţilor din sistemul financiar. În cele din urmă, beneficiar va fi consumatorul final al produselor financiare, oferite la tarife mult mai competitive, într-un mod cu totul adaptat cerinţelor fiecăruia, prin prisma flexibilităţii oferite de noile sisteme digitale introduse”, explică el. În ceea ce priveşte poziţionarea instituţiilor bancare din România în raport cu inovaţia, observă că majoritatea deciziilor nu se iau aici.

    Din cauza acţionariatului străin majoritar al băncilor din România, deciziile strategice de implementare a unor sisteme informatice inovatoare nu se iau la nivel local. Majoritatea propunerilor venite din România sunt votate în şedinţe de board în alte ţări, pentru ca apoi să fie preluate de tot grupul, la nivel mondial. „Inovaţia în sistemul bancar românesc se loveşte de greutatea şi inflexibilitatea sistemului decizional specific băncilor; idei sunt, la nivel de implementare apar dificultăţile. Prin prisma schimbărilor către digitalizarea cash-ului din zona nord-europeană, Suedia, Danemarca, Norvegia fac paşi importanţi în trecerea la valută digitală.

    România e departe de acest trend, avem încă o serie de realităţi şi probleme structurale de rezolvat până să facem un astfel de pas important.” În contextul în care România este o societate de consum, tânărul antreprenor spune că sunt de urmărit metodele occidentale de acces la microcreditare rapidă prin lanţuri de magazine, sau noile metode inovatoare de transfer internaţional de bani, prin sisteme de portofele virtuale, având în vedere sumele considerabile trimise acasă de românii din străinătate.
     

  • Schimbare importantă pe piaţa locurilor de muncă. La ce vor renunţa companiile

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     

  • Cele mai puternice ţări din lume în 2050. Cine va conduce economia globală

    Până în 2050 lumea nu va mai fi aşa cum o ştim în prezent, peisajul atât economic, cât şi cel real se va schimba dramatic, srie The Independent.

    Raportul PwC, intitulat “The long view: how will the global economic order change by 2050?” a clasificat 32 de ţări în funcţie de PIB-ul prognozat în 2050, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS – metodă prin care se calculează o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări, pentru a compara nivelul de dezvoltare).

    Cu excepţia Statelor Unite, multe dintre economiile mari din prezent, precum Japonia şi Germania, au scăzut câteva locuri în clasament, înlocuite de ţări precum India sau Indonezia. 

    “Statele Unite şi Europa vor pierde constant teren comparativ cu China şi India”, subliniază raportul, anticipând că, în 2050, cota Chinei ar urma să crească la 20% din economia globală, cea a SUA va scădea de la 16% la 12%, cea a Uniunii Europene va coborî de la 15% la 9%, în timp ce a Indiei va urca de la 7% la 15%.

    Clasamentul general (sumele exprimate în dolari):

    1. China – 58,499 trilioane
    2. India – 44,128 trilioane
    3. Statele Unite – 34,120 trilioane
    4. Indonezi – 10,502 trilioane
    6. Rusia – 7,540 trilioane
    7. Mexic – 6,863 trilioane
    8. Japonia – 6,779 trilioane
    9. Germania – 6,138 trilioane
    10. Marea Britanie – 5,369 trilioane
    11. Turcia – 5,184 trilioane
    12. Franţa – 4,705 trilioane
    13. Arabia Saudită – 4,694 trilioane
    14. Nigeria – 4,348 trilioane
    15. Egipt – 4,333 trilioane
    16. Pakistan – 4,236 trilioane
    17. Iran – 3,900 trilioane
    18. Coreea de Sud – 3,539 trilioane
    19. Filipine – 3,334 trilioane
    20. Vietnam – 3,176 trilioane

  • Se anunţă moartea unuia dintre cele mai îndrăgite produse din istorie?

    Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor? 

    260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.

    Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.

    Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.

    În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.

    Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie  pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
    O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.

    Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.

    Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.

    Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.

    Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.

    De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.

    Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.

    Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.

    În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.

    Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.

    260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC

    5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015

    0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016

     

    700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo