BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Reportaj: Berlin, oraşul în permanentă devenire

    Sunt multe lucruri de văzut în Berlin, mai ales pentru cei pasionaţi de istorie; mă încadrez aici, aşa că am căutat să aflu cât mai multe despre Zidul Berlinului, despre viaţa în timpul războiului rece şi, evident, din timpul celui de-al doilea război mondial.

    Nu era prima vizită în Berlin, iar asta m-a ajutat să mă orientez puţin mai bine în ceea ce priveşte ”programul“ de vizitare. Ne-am cazat în Charlottenburg, un cartier liniştit din vechiul Est, şi am luat-o la pas către centrul istoric.

    Centrul istoric, trebuie spus, nu este chiar atât de vechi precum ar sugera numele. De altfel, de fiecare dată când începeţi un tur sau o vizită cu ghid, aşteptaţi-vă să înceapă aşa: ”Acest obiectiv a fost reconstruit în anii ’60, deoarece a fost distrus aproape integral în timpul bombardamentelor din ’42-’44“. Unul dintre cei cu care am stat de vorbă a punctat foarte corect fenomenul: în Berlin totul pare vechi, dar este de fapt nou. E un oraş mereu în devenire. Aşa cum, de fapt, spune şi sloganul de pe pliantele turistice.

    Primul lucru pe care vi-l sugerez e o plimbare în zona Checkpoint Charlie, unul dintre vechile puncte de trecere dintre Berlinul de Est şi Berlinul de Vest. Este zona pe care nemţii au încercat să o păstreze cât mai aproape de forma din timpul războiului rece – cu ajustările de rigoare pentru turişti, bineînţeles. Veţi găsi aici celebrul semn ”You are now leaving the American sector“ şi câţiva actori cu pretenţii de soldaţi care pentru doar 2-3 euro vor sta la poze. Tot aici, pe Friedrichstrasse, veţi putea lua un prim contact cu ceea ce a rămas din Zidul Berlinului; nu e segment prea lung, însă e destul de bine conservat şi cu explicaţii din plin. Pe o rază de 200 de metri mai puteţi vizita muzeul Checkpoint Charlie, cu imagini şi filme de arhivă, precum şi o reproducere în 360 de grade a unei scene din anii ’70. A, şi să nu uit: tot aici puteţi face o scurtă pauză pentru a vedea ”Currywurst museum“. Nu cred că e cazul să dau mai multe detalii, dar vă recomand doar să săriţi micul dejun dacă plănuiţi să includeţi muzeul pe lista de obiective.

    Un alt loc cu o puternică încărcătură emoţională se află la 5 minute de mers pe jos de Checkpoint Charlie: fostul sediu al Gestapo. Numit Topography of Terror, memorialul vă va fi probabil recomandat de majoritatea localnicilor. Nu este un muzeu per se, ci un spaţiu care înglobează poveşti cutremurătoare din timpul în care Hitler conducea destinul Germaniei. Ca în cazul multor alte memoriale sau muzee destinate acelor vremuri, intrarea este gratuită.

    Ieşim puţin din umbra Zidului şi ne îndreptăm către poarta Brandenburg, locul prin care Napoleon a trecut, triumfător, în 1806. Pentru a ajunge acolo, vă recomand să o luaţi pe Unter der Linden, unul dintre cele mai impunătoare bulevarde ale Berlinului. Este o stradă bună şi pentru ceva shopping, dar mai ales pentru numeroasele terase şi restaurante. Imediat după ce treceţi de Poarta Brandenburg, veţi putea vizita Reichstagul şi clădirile guvernamentale, impresionante prin mixul de arhitectură clasică şi modernă. O altă variantă pentru a vă putea bucura de peisajul modern este o croazieră pe râul Spree: puteţi opta fie pentru varianta de o oră, fie pentru cea de două ore şi jumătate. Noi am ales-o pe cea mai scurtă, pentru că lista obiectivelor era una destul de lungă.

    După cum aminteam la început, Berlin are de toate pentru toţi. Prin urmare, dacă preferaţi natura în locul muzeelor sau al bulevardelor, Tiergarten e locul ideal. Este unul dintre cele mai mari parcuri ale Germaniei şi este împânzit de poduri romantice, grădini ascunse sau monumente ce amintesc de alte vremuri. Vă recomand să petreceţi aici măcar câteva ore; veţi uita că sunteţi într-una dintre principalele capitale ale Europei.

    Mai trebuie să amintesc de două locuri ce nu trebuie ratate de cei care vor să înţeleagă diviziunea dintre est şi vest: East Side Gallery şi Memorialul Zidului. Primul reprezintă cea mai lungă bucată neîntreruptă de zid rămasă, având aproape 1,5 kilometri; autorităţile au decis să o transforme într-o operă de artă şi au invitat unii dintre cei mai cunoscuţi artişti de stradă să dea culoare acestui loc. Nu vă lăsaţi însă păcăliţi de descrierea mea oarecum banală: East Side Gallery e un loc impresionant, unde veţi ocupa destul de mult din spaţiul din telefon destinat pozelor. |n al doilea rând, Memorialul Zidului este un loc de cu totul altă natură; aici construcţia gri a fost readusă la forma şi aspectul din anii ’60 şi ’70. |n jurul zidului s-a amenajat chiar şi ”fâşia morţii“, zona în care sute de germani din est şi-au pierdut viaţa încercând să sară zidul. Tot pe Bernauer Strasse, vizavi de zid, veţi putea intra în clădirea efectivă a Memorialului; este un spaţiu modern, unde puteţi vedea filme din acele vremuri dar şi din 1989, atunci când mii de oameni au luat cu asalt punctele de trecere pentru a-şi revedea rudele sau prietenii.

    Mai sunt numeroase locuri în Berlin destinate zidului, dar capitala Germaniei oferă şi alte puncte de interes.

    Unul dintre acestea e Alexander Platz, locul unde – după cum fiecare ghid repetă în mod aproape obsesiv – se regăseşte cea mai înaltă construcţie din Germania, cu o înălţime de 368 de metri. Este vorba de celebrul turn de televiziune construit de sovietici pentru a-şi demonstra superioritatea tehnologică; după cum bine aţi intuit, ne aflăm acum în fostul Berlin de Est. Alexander Platz e un loc nu foarte curat, aşa cum sunt majoritatea locurilor turistice, dar e o zonă bună pentru cumpărături. Nu vă recomand însă să vă opriţi aici la masă: preţurile sunt de 2-3 ori mai mari decât în restul Berlinului. |n apropiere de turnul TV însă, se află unul dintre cele mai inedite lucruri pe care le-am văzut în Berlin. Bulevardul Karl Marx este o stradă uriaşă, cu blocuri îmbrăcate în marmură, construite de sovietici din aceleaşi motive de orgoliu. Nu vorbim de 2-3 blocuri, ci de zeci de astfel de construcţii aşezate unul lângă altul şi aflate într-o stare impecabilă. Ca fapt divers, acest bulevard a fost declarat zonă protejată Unesco datorită particularităţii sale şi a importanţei istorice.

    Ne îndreptăm acum către vest şi ajungem în Potsdamer Platz, un loc dărâmat aproape integral în timpul bombardamentelor şi reconstruit apoi începând cu sfârşitul anilor ’90. Potsdamer Platz este precum Defense-ul din Paris sau, dacă vreţi, precum Canary Wharf-ul din Londra; la dimensiuni mai mici, ce-i drept, dar cu acelaşi tip de clădiri noi, din sticlă, în care companiile îşi pot etala pretenţiile.

    Mai sunt câteva obiective importante, dar depinde de numărul de zile pe care fiecare turist îl dedică Berlinului. Aş mai aminti de Domul din Berlin, aflat pe malul aceluiaşi Spree, alăturat celor cinci muzee ce formează Insula Muzeelor. Muzeul spionilor şi cel al filmului, ambele în Potsdamer, merită de asemenea o vizită. Noi le-am lăsat, cum se spune, pe data viitoare.

    Un ultim sfat: dacă excursia în capitala Germaniei va fi una ceva mai lungă, merită să faceţi o excursie de o zi la Oranienburg, oraşul ce găzduieşte unul dintre cele mai importante lagăre de concentrare din timpul naziştilor, Sachsenhausen. Nu încercaţi însă să o faceţi pe cont propriu, ci apelaţi la un ghid; cantitatea de informaţii este uriaşă şi trebuie pusă în context.

  • Românii, optimişti din fire: 3 din 5 angajaţi cred că îşi pot găsi un job mai bun în 3 luni

    În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi au spus că-şi actualizează constant CV-ul pentru a-şi creşte şansele să găsească jobul ideal.

    22,9% din angajaţii care au participat la sondajul eJobs se declară foarte optimişti privind perspectivele profesionale, considerând că îşi pot schimba job-ul în mai puţin de o lună, iar 38,6% spun că le-ar lua între o lună şi trei luni să-şi găsească un nou job. Alţi 19,8%  sunt de părere că acest proces ar dura între trei şi şase luni, iar 18,7% dintre participaţii la studiu cred că această schimbare le-ar putea lua peste şase luni.

    În condiţiile în care tot mai multe companii vânează talente şi se întâmplă des să abordeze potenţiali candidaţi care nu sunt în mod neapărat în căutarea unui alt loc de muncă, 55% dintre participanţii la studiul eJobs au spus că îşi actualizează permanent CV-ul cu noile abilităţi şi rezultate profesionale, pentru a fi relevanţi în cazul în care o potenţială companie angajatoare ajunge să le vadă profilul.

    În acelaşi timp, 25,4% dintre respondenţi îşi modifică CV-ul doar atunci când caută activ un nou job, iar 18,3% dintre ei îşi adaptează CV-ul în funcţie de jobul pentru care aplică.

    88% dintre respondenţi spun că folosesc platformele de recrutare atunci când caută un job, iar site-urile companiilor vizate sunt a doua sursă menţionată (circa 38% dintre respondenţi). Printre cele mai populare surse utilizate de cei care pândesc un job mai bun sunt recomandările (35,5%), târgurile de joburi (19,8%) şi grupurile din platformele de socializare (16,8%).

    Odată schimbat jobul, candidaţii consideră că ar fi foarte util să primească trainingul potrivit pentru noua poziţie (73%), să aibă parte de deschidere din partea colegilor (63%), dar şi de un program complet de induction (54%). De asemenea, atitudinea şefilor este considerată importantă pentru 48% dintre respondenţi, iar întelegerea rutinei unei zile obisnuite ar face adaptarea mai uşoară pentru 26% dintre persoanele participante la studiu.

  • Companiile cu capital străin realizează 70% din exporturile României

    Studiul mai arată că fluxurile de investiţii străine directe sunt susţinute în principal de participaţiile la capital. O altă concluzie a studiului este că aproape jumătate dintre investiţiile străine directe din România au ca destinaţie sectorul industrial. Investitorii străini au contribuit semnificativ la creşterea productivităţii economiei româneşti, mai arată studiul.

    Acesta este un prim pas într-un demers mult mai amplu pe care ASE şi FIC, în colaborare, îşi propun să îl continue. După criza financiară, în contextul revenirii la creştere economică, accesul la sursele de finanţare devine un factor important de competitivitate pentru orice economie. De aceea, ASE şi FIC îşi propun să analizeze în detaliu evoluţia şi impactul investiţiilor străine directe în economia României şi să furnizeze datele şi argumentele necesare pentru fundamentarea măsurilor de politici publice în acest domeniu.

    Acest studiu prezintă evoluţia investiţiilor străine directe la nivel naţional, atractivitatea României în context regional şi o scurtă analiză a impactului acestora în economia românească. El deschide o serie de alte studii care vor analiza în detaliu anumite sectoare sau teme de interes public.

    Concluzia principală a raportului este că investiţiile străine directe au jucat un rol fundamental în România în ultimii 20 de ani şi i-au influenţat traseul spre o economie de piaţă funcţională. Mai mult, având în vedere nevoia mare de finanţare a economiei româneşti, investitorii străini vor continua să joace un rol esenţial. Companiile străine au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naţionale şi la integrarea sa în lanţurile internaţionale de producţie ca urmare a infuziilor de capital, tehnologie şi know-how.

    Acest studiu, cu o bază ştiinţifică solidă, evidenţiază faptul că aportul ISD la creşterea şi dezvoltarea economică a României pe parcursul ultimilor ani este de necontestat. Pe viitor, România trebuie să continue să atragă investiţii străine directe prin creşterea capacităţii de absorbţie a economiei, dezvoltarea unor strategii pe termen lung şi printr-un discurs adecvat, care ţine cont de realităţile economiei româneşti şi europene.

  • Companiile cu capital străin realizează 70% din exporturile României

    Studiul mai arată că fluxurile de investiţii străine directe sunt susţinute în principal de participaţiile la capital. O altă concluzie a studiului este că aproape jumătate dintre investiţiile străine directe din România au ca destinaţie sectorul industrial. Investitorii străini au contribuit semnificativ la creşterea productivităţii economiei româneşti, mai arată studiul.

    Acesta este un prim pas într-un demers mult mai amplu pe care ASE şi FIC, în colaborare, îşi propun să îl continue. După criza financiară, în contextul revenirii la creştere economică, accesul la sursele de finanţare devine un factor important de competitivitate pentru orice economie. De aceea, ASE şi FIC îşi propun să analizeze în detaliu evoluţia şi impactul investiţiilor străine directe în economia României şi să furnizeze datele şi argumentele necesare pentru fundamentarea măsurilor de politici publice în acest domeniu.

    Acest studiu prezintă evoluţia investiţiilor străine directe la nivel naţional, atractivitatea României în context regional şi o scurtă analiză a impactului acestora în economia românească. El deschide o serie de alte studii care vor analiza în detaliu anumite sectoare sau teme de interes public.

    Concluzia principală a raportului este că investiţiile străine directe au jucat un rol fundamental în România în ultimii 20 de ani şi i-au influenţat traseul spre o economie de piaţă funcţională. Mai mult, având în vedere nevoia mare de finanţare a economiei româneşti, investitorii străini vor continua să joace un rol esenţial. Companiile străine au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naţionale şi la integrarea sa în lanţurile internaţionale de producţie ca urmare a infuziilor de capital, tehnologie şi know-how.

    Acest studiu, cu o bază ştiinţifică solidă, evidenţiază faptul că aportul ISD la creşterea şi dezvoltarea economică a României pe parcursul ultimilor ani este de necontestat. Pe viitor, România trebuie să continue să atragă investiţii străine directe prin creşterea capacităţii de absorbţie a economiei, dezvoltarea unor strategii pe termen lung şi printr-un discurs adecvat, care ţine cont de realităţile economiei româneşti şi europene.

  • L’Oreal România deschide trei magazine proprii

    “Lumea din jurul nostru se schimbă într-un ritm alert, ceea ce se reflectă şi în business-ul nostru. Printre schimbările care au un impact asupra afacerii se numără naşterea unei noi generaţii de consumatori de machiaj, poluarea şi schimbările climatice care influenţează ritualul personal de îngrijire sau dezvoltarea clasei mijlocii, care influenţează dinamica brandurilor. În acest context, înţelegerea consumatorilor, construirea unei relaţii directe cu ei şi să ne asigurăm că nevoile lor sunt pe deplin satisfăcute sunt aspecte foarte importante care ajută la construirea unei relaţii sincere şi de lungă durata şi, în consecinţă, asigură creşterea”, spune Gilles Antoine, country general manager la L’Oreal România.

    Cele trei noi magazine proprii sunt Kiehl’s în Cluj-Napoca şi Iaşi şi NYX Professional Make-Up în Băneasa Shopping Mall Bucureşti.

    Deschis în Iulius Mall cu o suprafaţă totală de 40 mp, magazinul Kiehl’s din Cluj-Napoca reprezintă primul punct de vânzare al brandului în afara Bucureştiului. Expansiunea către consumatorii din afara Capitalei va continua cu deschiderea magazinului Kiehl’s din Iaşi, la sfârşitul lunii mai. Kiehl’s a intrat pe piaţa din România în 2015 şi, până de curând, a avut două magazine în Bucureşti, în Băneasa Shopping Mall şi Afi Palace Cotroceni.

    “Piaţa produselor de îngrijire a pielii se confruntă cu provocări interesante, care vin din nevoia crescută a consumatorilor de a se proteja de factorii poluanţi ce le afectează pielea cu produse eficiente şi preferinţa lor pentru ingredientele naturale şi sustenabile. Vorbim despre clienţi care caută sfaturi profesionale şi personalizate, servicii care să îi răsfeţe şi produse care funcţionează”, spune Cosmin Ban, director general al Diviziei de Lux L’Oreal România.

    Magazinul NYX Professional Make-Up deschis în Băneasa Shopping Mall este cel de-al treilea magazin al brandului, la doar un an de la lansarea în România.

    „Piaţa produselor de machiaj a avut o creştere foarte dinamică în 2016 şi ne aşteptăm ca aceasta să continue şi în acest an. O parte a creşterii se datorează naşterii unei noi generaţii de consumatori de machiaj, care cunosc şi înţeleg foarte bine produsele şi le folosesc pentru a-şi exprima personalitatea”, a declarat Demet Kesisoglu, director general al Diviziei de Produse de Larg Consum, L’Oreal România.

    L’Oreal România a intrat pe piaţa magazinelor de brand în mai 2015, prin deschiderea Kiehl’s în Afi palace Cotroceni.

    Începând cu finalul lunii mai, compania va administra şapte magazine, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa şi Iaşi, iar pentru 2017 îşi propune o creştere afacerii peste media pieţei.

    L’Oréal are o istorie de peste 105 ani. Cu portofoliul său internaţional unic de 32 branduri diverse şi complementare, grupul a generat vânzări însumate la 25,26 miliarde euro în 2015 şi are 82.900 angajaţi în întreaga lume. L’Oréal este prezent în toate canalele de distribuţie: mass market, magazine, farmacii şi drogherii, saloane, travel retail şi branded retail. Cercetarea şi inovaţia, împreună cu o echipă de 3.970 oameni, se află în centrul strategiei L’Oréal, ce acţionează pentru a satisface aspiraţiile de frumuseţe din întreaga lume.

  • MOL România construieşte un terminal de GPL la Tileagd

    Terminalul, care va deveni complet operaţional în a doua jumătate a acestui an, va fi dotat cu 4 rezervoare cu o capacitate totală de 600 de metri cubi, fiind prima investiţie din domeniul GPL realizată de MOL în România. Proiectul va completa baza de active pe care MOL o deţine deja la Tileagd, acolo unde din vara anului 1999 funcţionează un depozit de produse petroliere. În acest moment, depozitul de la Tileagd este operat de 20 de angajaţi.

    “Acesta este primul terminal de GPL pe care MOL îl construieşte în România. Este o decizie de investiţii care arată interesul MOL România pentru diversificarea activităţii şi a portofoliului de servicii şi produse puse la dispoziţia clienţilor”, a declarat Camelia Ene, country chairman & CEO MOL România.

    Dincolo de depozitul de produse petroliere de la Tileagd, MOL România mai administrează o unitate de stocare a produselor petroliere la Giurgiu. Depozitul de la Giurgiu, care are acces direct la transportul fluvial pe Dunăre, a fost pus în funcţiune în primăvara anului 2013 şi este operat de 14 angajaţi.

    Grupul MOL este o companie internaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 30 de ţări, aproximativ 25.000 de angajaţi în întreaga lume şi peste 100 de ani de experienţă în industrie. În domeniul explorării şi producţiei de hidrocarburi, experienţa de peste 75 de ani a grupului sprijină operaţiunile de producţie în 8 ţări şi activităţile de explorare în 13 ţări. Grupul MOL controlează patru rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia şi Croaţia. Compania are, de asemenea, o reţea de aproximativ 2.000 de benzinării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 10 ţări, din care peste 200 în România.

  • Românii, optimişti din fire: 3 din 5 angajaţi cred că îşi pot găsi un job mai bun în 3 luni

    În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi au spus că-şi actualizează constant CV-ul pentru a-şi creşte şansele să găsească jobul ideal.

    22,9% din angajaţii care au participat la sondajul eJobs se declară foarte optimişti privind perspectivele profesionale, considerând că îşi pot schimba job-ul în mai puţin de o lună, iar 38,6% spun că le-ar lua între o lună şi trei luni să-şi găsească un nou job. Alţi 19,8%  sunt de părere că acest proces ar dura între trei şi şase luni, iar 18,7% dintre participaţii la studiu cred că această schimbare le-ar putea lua peste şase luni.

    În condiţiile în care tot mai multe companii vânează talente şi se întâmplă des să abordeze potenţiali candidaţi care nu sunt în mod neapărat în căutarea unui alt loc de muncă, 55% dintre participanţii la studiul eJobs au spus că îşi actualizează permanent CV-ul cu noile abilităţi şi rezultate profesionale, pentru a fi relevanţi în cazul în care o potenţială companie angajatoare ajunge să le vadă profilul.

    În acelaşi timp, 25,4% dintre respondenţi îşi modifică CV-ul doar atunci când caută activ un nou job, iar 18,3% dintre ei îşi adaptează CV-ul în funcţie de jobul pentru care aplică.

    88% dintre respondenţi spun că folosesc platformele de recrutare atunci când caută un job, iar site-urile companiilor vizate sunt a doua sursă menţionată (circa 38% dintre respondenţi). Printre cele mai populare surse utilizate de cei care pândesc un job mai bun sunt recomandările (35,5%), târgurile de joburi (19,8%) şi grupurile din platformele de socializare (16,8%).

    Odată schimbat jobul, candidaţii consideră că ar fi foarte util să primească trainingul potrivit pentru noua poziţie (73%), să aibă parte de deschidere din partea colegilor (63%), dar şi de un program complet de induction (54%). De asemenea, atitudinea şefilor este considerată importantă pentru 48% dintre respondenţi, iar întelegerea rutinei unei zile obisnuite ar face adaptarea mai uşoară pentru 26% dintre persoanele participante la studiu.

  • Tehnologia care salvează vieţi

    ”Cel mai greu moment din viaţa unui medic nu este să îi spună unei mame că pentru copilul ei nu se poate face nimic. Cel mai greu este să îi spui că se poate, dar nu putem face noi“, spune Cătălin Cîrstoveanu, medic primar neonatologie şi şeful secţiei Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, din Bucureşti. Secţia pe care o conduce a fost renovată şi inaugurată în 2013, în urma unei investiţii de 2,165 milioane de euro; din această sumă, Fundaţia Vodafone România a contribuit cu 1,4 milioane de euro. Contribuţia Asociaţiei Inima Copiilor a fost de 615.000 de euro, iar spitalul a contribuit cu fonduri de 150.000 de euro.

    ”în 2017 avem o prioritate specială, prin proiectul de la Constanţa“, a spus Florina Tănase, senior director legal and external affairs la Vodafone România şi membru în boardul Fundaţiei Vodafone România. Florina Tănase se referă la un proiect de reconstrucţie totală a secţiei de neonatologie din Spitalul Judeţean Constanţa, secţie care nu a fost renovată de 49 de ani, de la momentul construcţiei. ”Lucrăm de mai bine de un an la acest proiect, dar obţinerea avizelor este un proces de durată. Este vorba de o suprafaţă de 800 mp, cu saloane mici şi dotări care trebuie îmbunătăţite“, adaugă reprezentanta Fundaţiei Vodafone România. în această secţie a spitalului, care deserveşte mai multe judeţe din regiune, între care Constanţa, Tulcea şi Galaţi, se nasc anual circa 1.000 de copii. Iar mortalitatea infantilă în această regiune este de trei ori mai mare (12,8‰) decât media europeană (3,7‰); la nivelul întregii ţări, mortalitatea infantilă se plasează la 8,8‰.

    Florina Tănase estimează că în primăvara anului viitor ar putea fi încheiat acest proiect, cu o finanţare estimată în jurul a 1,3 milioane de euro, sumă necesară deopotrivă pentru renovare dar şi pentru echiparea secţiei cu echipamente moderne şi cu o soluţie de telemedicină. ”Am strâns până în acest moment 300.000 de euro prin intermediul a două ONG-uri partenere, iar noi vom dubla suma strânsă“, adaugă Florina Tănase.

    ”Tehnologia, de pildă prin telemedicină, poate schimba în bine viaţa a mulţi oameni. Mai mult de jumătate din bugetul anual al Fundaţiei Vodafone România este direcţionat către proiecte din domeniul sănătăţii, care reprezintă una dintre cele patru arii strategice de investiţie pentru fundaţie, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Prin Connecting for Good, Fundaţia Vodafone România reuşeşte să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor“, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei anuale Connecting for Good, care reuneşte cei mai importanţi parteneri ai fundaţiei, ONG-urile şi beneficiarii programelor sale.

    Fundaţia Vodafone România a anunţat cele şapte proiecte câştigătoare ale rundei de finanţare pentru programul Connecting for Good 2017, care vor primi fonduri în valoare totală de 600.000 de euro.

    Pentru finanţările din acest an, procesul de selecţie a început în toamna anului trecut, când circa 150 de proiecte s-au înscris în competiţie. Câştigătoarele ediţiei din acest an sunt ”Connecting for children with autism“ – Asociaţia Help Autism, ”Auzul, un dar. Nu-l ignora!“ – Asociaţia Smiling Faces România, ”Click SAVE for life!“ – Fundaţia de Sprijin Comunitar, ”Primul Centru de Telemedicină în Diabetul Pediatric în România“ – Asociaţia Sprijin pentru Diabet, ”împreună pentru sănătate!“ – Fundaţia de Ajutor Medical Profilaxis, ”HOSPICE – Conexiune pentru îngrijire şi compasiune“ – Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei şi ”Telefonul Vârstnicului“ – Fundaţia Principesa Margareta a României. Connecting for Good este un program strategic al Fundaţiei Vodafone România, prin intermediul acestuia fiind finanţate anual proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale ce folosesc tehnologia mobilă pentru a rezolva probleme sociale, din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. în cadrul programului Connecting for Good, lansat în 2012, fundaţia a acordat finanţări totale de 3,5 milioane de euro pentru 48 proiecte având peste 30.000 de beneficiari finali. Mugurel Mărgărit Enescu, director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României, spune că proiectul ”Telefonul Vârstnicului“ a intrat în al treilea an de viaţă; în primul an a primit finanţare din partea Fundaţiei Vodafone România, iar în 2017 se numără, din nou, printre proiectele selectate pentru a primi finanţare. ”în România există 3,5 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Conform previziunilor, până în 2050-2060 o treime din populaţia României va fi la vârsta a treia. Suntem total neadaptaţi la această situaţie, pentru că oamenii de peste 65 de ani nu au un statut în comunitate, în societate. 47% dintre ei declară că se simt singuri“, afirmă Mugurel Mărgărit Enescu.

    Un alt proiect finanţat de Fundaţia Vodafone România este dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, care a dezvoltat un sistem inovator prin care conectează 90 de copii dependenţi de insulină, permanent, cu părinţii fiecăruia şi cu medicul care este responsabil de ei. ”Copiii dependenţi de insulină nu mănâncă pentru că le e foame, ci pentru că fac injecţia cu insulină. Un copil dependent de insulină nu doarme mai mult în vacanţă, ci se trezeşte în fiecare zi la ora 7, pentru că trebuie să facă insulina. Un copil dependent de insulină trebuie să facă mai multe injecţii pe zi, pentru a administra insulina, dar trebuie să suporte şi înţepăturile necesare pentru măsurarea glicemiei“, spune Mihaela Vlăiculescu, medic primar medicină internă şi diabet, director al Asociaţiei Sprijin pentru Diabet.

    Sistemul dezvoltat de asociaţie include aplicarea cutanată permanentă a unor device-uri pe mâna fiecărui diabetic. Acest device transmite prin intermediul unei aplicaţii, în timp real, informaţiile către smartwatch-urile părinţilor (doar pentru copilul fiecăruia) şi către ”tabloul de bord“ al medicului, care poate accesa aceste date de pe orice terminal conectat la internet. în caz de nevoie, sistemul transmite alerte – către părinţi şi copii. în România sunt 3.000 de copii dependenţi de insulină şi prognozele indică faptul că numărul lor se va dubla în următorii trei ani.

    în primul an de funcţionare a programului dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, au fost incluşi în program 20 de copii, iar costurile au fost de 100.000 de euro – nu sunt decontate sau compensate nici smartwatch-urile şi nici consumabilele; acum, numărul copiilor din acest program a ajuns la 90. ”Dacă la început medicii din ţară nu au fost foarte interesaţi de acest program, acum avem cereri de la mai multe clinici din ţară. Mai mulţi părinţi ai copiilor din program s-au putut întoarce la muncă – un copil dependent de insulină nu este primit în grădiniţă, iar părinţii nu pot munci. Rezultatele acestui program se traduc în 0 zile de spitalizare, 0 come diabetice“, sumarizează Mihaela Vlăiculescu.

  • Secretul DEZVĂLUIT de şeful de recrutare al Google: cum pot companiile să-şi păstreze angajaţii

    Laszlo Bock, şeful de recrutare al Google şi autor al cărţii “Reguli de muncă!”, a dezvăluit celor de la Bloomberg faptul că majoritatea companiilor nu ştiu cum să păstreze oamenii valoroşi.

    “Oamenii nu rămân pentru bani”, a explicat Bock, argumentând că o treime din primii 100 de angajaţi ai Google încă lucrează pentru companie, în ciuda faptului că au câştigat foarte mulţi bani în urma listării la bursă.

    Potrivit managerului, oamenii aleg să rămână la companie din două motive: calitatea oamenilor alături de care lucrează şi sentimentul că munca lor va avea un impact.

    “Din acest motiv, procesul de angajare e unul foarte important”, explică Bock, referindu-se la primul motiv. Fie că aplică pentru un post de asistent sau pentru unul de inginer senior, fiecare candidat este verificat de viitorul şef, de colegi, de o comisie de angajare şi de CEO-ul Larry Page.

    “Oamenii nu vor doar să câştige bani”, mai spune Laszlo Bock. “Ei vor ca munca lor să însemne ceva”. Astfel, dând angajaţilor un scop vei asigura atât gradul de retenţie cât şi o creştere a productivităţii.

    Cu toate acestea, Block admite faptul că există unii angajaţi care doresc, pur şi simplu, să schimbe domeniul de activitate; în acest caz, explică managerul de resurse umane, compania poate face prea multe pentru a-l întoarce pe angajat din drum.

  • Unde merg românii în vacanţă luna următoare

    Printre destinaţiile preferate ale românilor care au ales să călătorească de Rusalii se regăsesc zonele turistice din Transilvania, staţiunile de pe Valea Prahovei, regiunea Bucovinei dar şi staţiunile balneo-climaterice. Ca noutate, în acest an există o cerere în creştere şi pentru destinaţiile din Ungaria aproape de graniţa cu România dar şi Delta Dunării. 

    Conform estimărilor HotelGuru.ro, gradul de ocupare al hotelurilor va depăşi 80% în această perioadă. Hotelierii au pregătit pachete promoţionale în care au inclus mesele festive şi programe de divertisment. Bugetul românilor pentru un sejur de Rusalii se încadrează între 450-800 lei/ persoană / trei nopţi de cazare. Cele mai multe rezervări au fost făcute pentru perioada Joi, 14 iunie 2017 – Luni,  5 iunie 2017. 

    Printre destinaţiile cele mai căutate de Rusalii, se regăsesc: Sovata, Poiana Braşov, Bucovina, Delta Dunării şi Budapesta, aceasta din urmă fiind preferată de românii din Vestul ţării.

    HotelGuru.ro este un portal de rezervări online care are listate 1.800 de unităţi de cazare din România, din totalul celor 145.000 de unităţi de cazare din întreaga Europa, afişate pe site.