BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Doi români care au investit 100.000 de euro într-un iaht în Oceanul Indian au 50 de clienţi anual şi vor să recupereze banii în cinci ani

    Alexandru Cosmin, 29 de ani, de profesie pilot, şi Răzvan Negoiţă, 31 de ani, om de afaceri, au plecat, la finalul anului 2012 să facă turul lumii pe mare şi au decis ulterior să investească într-un catamaran şi să îşi transforme experienţa într-o afacere.

    Iahtul cu care călătoresc în insulele din Oceanul Pacific şi cel Indian a fost construit de o echipă din Thailanda. Aventura i-a costat aproape 100.000 de euro, bani oferiţi de părinţii lor şi din fonduri proprii. Alexandru Cosmin şi-a vândut apartamentul pentru investiţia iniţială, iar Răzvan Negoiţă a primit o parte din bani de la părinţi.

    Cei doi estimează că îşi vor recupera investiţia în patru-cinci ani. Circa 40-50 de clienţi vin anual pe barca lor, “în mare parte corporatişti sătui de vacanţele obişnuite în regim all-inclusive”. Ei le oferă clienţilor un sejur de şapte zile navigând la bordul ambarcaţiunii în insulele din Oceanul Indian.

    “După ce am trăit timp de un an de zile o minunată aventură în apele oceanului Indian şi vizitând ţări precum Thailanda, Singapore, Cambogia, Malaezia ne-am gândit să împărtăşim şi altora povestea acestui mic colţ de rai. Ne recomandă o experienţă de peste 4.000 de mile marine şi punem la dispoziţie tot confortul necesar pe care îl oferă un iaht special proiectat şi construit pentru a fi un adevărat camarad la drum lung”, spune Răzvan Negoiţă.

    Catamaranul denumit Mojo poate găzdui şase persoane în cele trei cabine. Ambarcaţiunea are 12 m lungime, dispunde de un living, trei dormitoare, două băi, trei duşuri, bucătărie, aer condiţionat şi un generator.

    Alexandru Cosmin şi Răzvan Negoiţă sunt pasionaţi de scuba diving şi free diving. Cei doi fac scufundări şi în timpul nopţii, moment în care răpitoarele ies din ascunzişuri. Ei îşi cumpără mâncare când ancorează în porturi şi gătesc mai ales peşte şi pui la grătar cu legume.

    Costul total pentru o săptămână cu transport şi mâncare incluse este de circa 2.150 de euro pentru o cabină cu aer condiţionat şi televizor şi de 1.990 de euro pentru o cabină mai mică fără aer condiţionat şi televizor.

  • Profi ajunge la 283 de magazine

    Amplasat la parterul unei cladiri de pe Str. Tudor Vladimirescu al 43-lea magazin Profi City are o suprafata totala de peste 480 mp din care sala de vanzari masoara 265 mp.

    In momentul de fata, in Arges sunt operate 11 magazine Profi din care 7 in Pitesti si cate unul in Costesti, Campulung Muscel, Mioveni si Topoloveni.

    Retailerul Profi, controlat de fondul polonez de investiţii Enterprise Investors, este prezent în 134 de localităţi şi are peste 6.000 de angajaţi. Profi este unul dintre cei mai extinşi retaileri din România la nivel naţional şi a înregistrat afaceri de 330 mil. euro în 2013, ultimul an pentru care există date. Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează până la 100 de noi unităţi. De altfel, planurile Profi pentru următori doi ani este să ajungă la o reţea de 500 de magazine.

  • Lacerta lansează un nou vin premium românesc: Cameleon

    Noul brand produs în vinăria de la Dealu Mare este redată de culoarea pe care o are fiecare tip de vin. Cameleon White împleteşte nuanţele aromatice vegetale şi minerale de la Feteasca Albă cu cele florale de la Sauvignon Blanc. Cameleon Green este un vin alb în care RheinRiesling participă cu nuanţa puţin sălbatică, iar Chardonnay cu onctuozitatea specifică soiului. Cameleon Red este un vin roşu complex, fiecare componentă participând cu specificul său: Cabernet Sauvignon cu nuanţa vegetală şi de mure, iar Merlot cu aroma de zmeură. Cameleon Black este un vin roşu cu o culoare foarte intensă, în care nuanţa condimentată şi exotică a soiului Shiraz se completează cu aroma şi structura delicată de Fetească Neagră. Cameleon Pink este un vin obţinut prin vinificarea în rosé a strugurilor de Shiraz, având o aromă de căpşuni şi nuanţe exotice specifice soiului.

    Noile vinuri româneşti au o identitate vizuală sub forma unui cameleon în culoarea specifică fiecărei arome de vin. Cameleonul evidenţiază faptul că fiecare tip de vin este realizat prin combinarea a două arome de vinuri.

    Noul brand va fi distribuit exclusiv prin intermediul magazinelor specializate de vinuri din România, direct de la LacertA Winery sau online. Compania a fost înfiinţată în 2011 şi foloseşte o tehnică de vinificare modernă, bazată pe principiul gravitaţional, limitându-se astfel nevoia folosirii pompelor. Vinăria este situată pe o suprafaţă de 82 mp în zona Dealu Mare, una dintre cele mai atractive zone viticole din Europa.

  • Esop: În 2014 s-au închiriat cu 60% mai multe spaţii de birouri decât în 2013

    Principalele trei oraşe de interes au fost Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, ce deţin şi printre cele mai ridicate stocuri de spaţii de birou de clasa A şi B din afara Bucureştiului. 

    “Am observat că după primul val al dezvoltării oraşelor mari din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, urmează al doilea val de centre universitare, în cadrul ESOP derulând în prezent analize şi negocieri de închiriere spaţii de birouri în oraşe precum Craiova, Târgovişte  şi Târgu-Mureş”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner ESOP Consulting l CORFAC International.  

    Printre marii chiriaşi care au ales alte oraşe decât Capitala se numără Recall, Bombardier, E On, EBS Romania, HP, Accesa şi Genpact –care au ales oraşul Cluj-Napoca, ZTE, Microsoft, Linde Gaz, Accenture şi Continental –care au preferat Timişoara, OSF şi GFK ce au mers la Iaşi şi Webhelp ce s-a îndreptat spre Ploieşti. 

    În comparaţie cu anul 2013, cand majoritatea tranzacţiilor erau generate de companii din domeniul IT&C, 2014 şi începutul lui 2015 a consemnat relocări sau preînchirieri pentru companii din mai multe industrii: energie, automotive, industrie, IT&C. Astfel, putem constata diversificarea companiilor ce îşi mută zona de interes din Capitală către principalele oraşe, pe fondul dezvoltării de proiecte de calitate şi al ofertei superioare de forţă de muncă. În ceea ce priveşte topul oraşelor la nivelul întregii ţări, orase alese pentru sedii de birouri sau puncte de lucru pentru marile companii, în 2014, pe primul loc se află Bucureştiul, pe locul doi Cluj-Napoca,  pe locul trei – Timişoara, pe locul patru – Iaşi şi pe locul cinci oraşul Ploieşti.

    Compania Esop activează în segmentul închirierilor de birouri către companii mici şi medii, start-up-urilor româneşti şi reprezentanţelor străine care deschid filiale în România. 

  • În urma unei investiţii de 500.000 euro Casa Rusu deschide un nou magazin şi ajunge la 28 de spaţii

    „Noul nostru magazin va fi deschis publicului începând cu data de 6 martie şi reprezintă un concept nou, în care am pus accent pe dezvoltarea de ambiente deosebite care să ofere clienţilor o perspectivă mai clară asupra produselor ce le pot găsi în oferta Casa Rusu. În plus, odată cu deschiderea acestei locaţii, am lansat şi brandul propriu de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic, Cassima”, a declarat Cristian Rusu, proprietar al grupului Rus Savitar – Casa Rusu.

    Acesta a subliniat că magazinul din Colentina este a 28-a locaţie Casa Rusu. „Investiţia pentru amenajarea noului magazin s-a ridicat la 500.000 euro şi estimăm că cifra de afaceri a Casa Rusu Colentina va fi de 3 milioane de euro”, a mai spus Cristian Rusu. Noul magazin are 42 de angajaţi.

    Reprezentantul companiei a mai afirmat că una dintre deciziile importante este lansarea noii game de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic, Cassima, care au fost puse pe rafturile acestui magazin. Cassima este o gamă completă de produse home&deco.

    „Suntem siguri că gama de decoraţiuni Cassima va reprezenta 30% din business-ul realizat în noul nostru magazin”, a completat Cristian Rusu. 

    În ceea ce priveşte business-ul consolidat al grupului Rus Savitar – Casa Rusu, reprezentantul companiei a subliniat că anul trecut cifra de afaceri a raportat o creştere cu cca. 25% comparativ cu 2013, în timp ce profitul a crescut cu 85%.

    Producătorul de mobilă Rus Savitar a demarat o investiţie de 4,4 mil. euro într-o nouă fabrică, a patra din portofoliu, pe care trebuie să o finalizeze într-o pe­rioadă record, de şase luni. Pentru această unitate de producţie Rus Savitar a depus un dosar pentru finanţare cu fonduri europene, din banii care nu au fost absorbiţi în programul de finanţare derulat până în 2014, de aceea, în vara acestui an fabrica trebuie să fie deja funcţională. Din suma investită în a patra fabrică, fondurile nerambursabile reprezintă 1,2 milioane de euro.

    Compania a investit de-a lungul anilor peste 30 de milioane de euro în unităţi de producţie şi centre logistice şi 4 milioane de euro în magazine proprii. În acest moment Casa Rusu şi Rus Savitat are circa 1.000 de angajaţi.

    Casa Rusu este compania de retail a producătorului  Rus Savitar. Compania şi-a început activitatea în 1994, în prezent fiind unul din cei mai mari producători de mobilier din România. Compania are trei fabrici unde se realizează mobilierul din pal melaminat şi mobilierul tapiţat. În prezent, Casa Rusu deţine o reţea de 27 de magazine, noua locaţie din Bucureşti fiind cea de-a 28-a a reţelei.

  • Unul din trei fotolii manageriale este ocupat de doamne. Care este plusul 
pe care îl aduc 
femeile în afaceri?

    Deopotrivă în mediul antreprenorial dar şi corporatist, femeile influenţează prin stilul lor de conducere rezultatele companiilor. Asfel, multe companii la nivel internaţional au realizat programe prin care să crească numărul femeilor din poziţii de management, iar aceste strategii au chiar corespondent la nivel de administraţie publică.

    Cele mai multe opinii spun că diferenţe esenţiale între atributele liderilor nu există, indiferent că sunt femei sau bărbaţi. Cu toate acestea, există şi diferenţe majore. Rucsandra Hurezeanu, CEO al Ivatherm, face referire la declaraţiile directoarei Fondului Monetar International, Christine Lagarde: „Dacă Lehman Brothers s-ar fi numit Lehman Sisters criza economică mondială ar fi avut astăzi o altă faţă. Mai multe femei în finanţe ar fi făcut posibil un climat mai sănătos“.

    Comunităţile umane şi instituţiile au valorizat excesiv dintotdeauna trăsăturile masculine, ca agresivi-tatea, ambiţia şi competitivitatea, adaugă Hurezeanu. „Atât politica, cât şi afacerile cereau aceste cali-tăţi de la liderii lor.“ Cu câteva decenii în urmă, într-o lume dominată de bărbaţi, singurele femei care ajungeau în funcţii de putere în stat sau în companii erau considerate mai dure decât cei mai duri băr-baţi, arată fondatoarea Ivatherm.

    Dacă Margaret Thatcher a fost supranumită Doamna de Fier, despre Indira Gandhi se spunea că era singurul bărbat din propriul cabinet. Cercetătorii care studiază comportamentul celor din finanţe au de-clarat că volatilitatea pe Wall Street este provocată de prezenţa în corp a unei anumite substanţe chimice.

    Şi cum majoritatea traderilor şi a executivilor din finanţe sunt bărbaţi, substanţa în cauză nu e alta decât testosteronul. „Avem aşadar (şi) o explicaţie fiziologică a situaţiei care ridică o întrebare: oare cum ar fi arătat lumea condusa în egală măsură de femei şi de bărbaţi?,“ adaugă Rucsandra Hurezeanu.

    Paşi uriaşi au fost făcuţi în ultima sută de ani, când drepturile şi obligaţiile femeilor în societate, în familie, în economie au intrat pe tărâmul egalităţii cu bărbaţii. An de an, doamnele îşi sporesc prezenţa în funcţii de decizie din diverse domenii. Sigur, situaţia nu este uniformă la nivel mondial, iar prejudecă-ţile religioase şi sociale joacă încă un rol important. Dar rolul lor în organizaţii a ajuns să fie nu numai apreciat, ci şi măsurat.

    Companiile care au o prezenţă feminină în consiliul de administraţie înregistrează o performanţă bursieră cu 26% mai ridicată decât în cazul firmelor în care femeile nu se regăsesc la nivel de man-agement, spune Raluca Crişan, marketing director la Immochan România. Ea citează un studiu realizat de Crédit Suisse, din 2012, realizat pe o perioadă de 
6 ani şi un eşantion de 2.400 de companii.

    Cert e că numărul doamnelor care deţin funcţii de conducere este în creştere. Astfel, numărul de fe-mei care ocupă funcţii publice în cadrul Comisiei Europene creşte de la an la an, de la 20,5% în 2013 la 27,5% în 2014, arată raportul Worldwide Women Public Sector Leaders Index, realizat de EY. Rezul-tatele se datorează faptului că în urmă cu patru ani Comisia Europeană a stabilit o nouă strategie pen-tru a asigura o mai bună reprezentare a femeilor la nivel înalt.

    În cinci din ţările G20 femeile ocupă o treime din poziţiile de top management, mai arată studiul, Rusia fiind ţara cu cea mai mare creştere a numărului de femei în poziţii de leadership, de la 13% în 2013 la 23,4% la finalul anului trecut, mai arată acelaşi studiu. În Franţa, cotele privind numărul de fe-mei în posturi de conducere, introduse în 2012, au deja rezultate, numărul de femei ocupând posturi de conducere la nivel înalt în sectorul public crescând de la 21% la 25%. Iar în Germania, guvernul federal a introdus o cotă de 30% de femei în consiliile de administraţie ale companiilor listate pe DAX, în noiembrie 2013.

    Cu toate că nu există nicio cotă echivalentă pentru zona administraţiei de stat, s-a remarcat şi o creştere a procentului femeilor în poziţii de conducere la nivel de senior în sectorul public, de la 13% la 17% în ultimul an. „Pentru a se putea înregistra o creştere a reprezentării femeilor în funcţii de con-ducere, este nevoie de o creştere a numărului de femei în posturi de management – atât în interiorul cât şi în afara administraţiei publice. Fără femei în astfel de roluri, care să fie promovate pe baza com-petenţelor lor ca lideri, chiar şi cele mai bine concepute politici pentru egalitatea de gen se vor împot-moli“, consideră Elena Badea, director de marketing în cadrul EY România.

    Prin urmare, le-am invitat pe doamne să-şi imagineze un scenariu în care femeile ar ocupa două din trei fotolii manageriale, în toate domeniile, de la administraţie publică, guvern, companii şi cum ar func-ţiona economia, firmele, mediul de afaceri şi cel politic, în aceste condiţii.

  • Româncele care conduc afaceri de sute de milioane de euro cu zeci de mii de angajaţi în afara ţării

    „Pe termen lung, îmi doresc să ocup diferite funcţii în filialele Daimler din alte ţări, să acumulez experienţă şi în alte arii de activitate, ca să îmi pot împlini visul de a prelua conducerea companiei locale.“ Asta spunea, în 2013, Ioana Lemnaru, unul dintre pariurile câştigătoare ale revistei Business Magazin, prezentată încă de acum patru ani în catalogul „100 tineri man-ageri de top“, pe când conducea divizia de vanuri a Mercedes-Benz România, cea care comercializează utilitarele cu gre-utate mai mică de 3,5 tone. După doar un an, Ioana Lemnaru avea să obţină promovarea mult râvnită, preluând poziţia de senior manager al Mercedes-Benz Cars în cadrul grupului Daimler, în departamentul de market management pentru Euro-pa Centrală şi de Est şi Asia Centrală. Ea coordonează acum, de la Stuttgart, vânzările mărcilor Mercedes-Benz şi smart în aceste regiuni şi monitorizează indicatorii de performanţă.

    „După 11 ani de activitate în cadrul companiei Mercedes-Benz România, unde în ultimii şapte ani am făcut parte din managementul companiei, acest pas a fost logic pentru continuarea carierei mele. Şansa pe care am primit-o, de a lucra într-un context internaţional, în special şi prin poziţia pe care o ocup în prezent este una imensă, care mă motivează în fiecare zi pentru noile provocări“, spune Ioana Lemnaru, cea care a început ca secretară în 2003 şi este astăzi una dintre cele mai puternice românce din industria auto la nivel eu-ropean. Prin mutarea la centru, ea a schimbat divizia de vânzări, de la dubiţe la autoturisme, noii parteneri de discuţie fiind acum distribuitorii generali ai mărcii Mercedes-Benz şi smart. „Definirea politicilor de vânzare şi de preţ pentru atingerea obiectivelor de vânzare şi financiare sunt în continuare principalele mele responsabilităţi, dar de data aceasta într-un con-text internaţional.“ Ioana Lemnaru spune că procesul efectiv de recrutare pentru o astfel de poziţie de management începe cu mulţi ani înainte de numirea efectivă, după ce a fost recunoscut potenţialul candidatului respectiv şi compania a inves-tit în planuri de dezvoltare individuală şi în programe de promovare care să îl pregătească pentru anumite funcţii. Ea spunea încă din 2012, când făcea parte din proiectul „100 cele mai puternice femei din business“, că „femeile din mediul de afaceri nu trebuie să se sperie de nimic, nu este mai greu decât în altă lume; nu cred că am avut momente în care să mă lovesc de faptul că sunt femeie. Compania în care lucrez eu promovează femeile în funcţii de conducere şi în mediul în care lucrez am lucrat întotdeauna cu bărbaţi, lucrez zilnic cu bărbaţi, cu forţa de vânzări masculină“.

    Ioana Lemnaru este reprezentanta unor tinere de 30-40 de ani care i-au convins pe superiorii de la headquarter de cali-tăţile lor şi au devenit expatriate, ocupând acum poziţii de top management în Europa şi Asia. Din elita managementului feminin românesc fac parte şi Cornelia Coman, CEO al ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria, Violeta Ciurel, CEO al Axa Asigurări Portugalia, Iulia Nartea, CEO al UPS Italia, Dana Cortina, CEO al Volkswagen Group Retail Spania, Monica Iavorschi, director de marketing al Arcelik, Ramona Pergel, director de planificare operaţională şi suport al E.ON Marea Britanie, Nadia Reischel, finance supervisor în departamentul de dezvoltare de produs al viitoarelor modele Ford în cadrul Ford Europe, Gabriela Rusu, director de marketing strategic Uniqa Internaţional, Andreea Stoica, senior sales manager brokers & MLM la Uniqa Internaţional, Denisa Mateescu, senior vicepresident pentru dezvoltarea pieţelor la MasterCard Europa, Liliana Solomon, director financiar al furnizorului de software şi servicii de comunicaţii Unify, companie mixtă a Siemens şi a fondului de investiţii The Gores Group, Mădălina Suceveanu, CTO al Vodafone Irlanda, Adina Pascu, direc-torul din Rusia al celei mai mari fabrici P&G din Europa, Ruxandra Stoian, partener al PwC Rusia, Angela Creţu, CEO al Avon Rusia, Avon Turcia şi vicepreşedinte Avon pentru Europa de Est, Africa şi Orientul Mijlociu sau Carmen Petcu, project manager la Michelin în India.

  • A lucrat zece ani într-o bancă din România ca să ajungă coordonator de resurse umane pentru o divizie din Europa Centrală şi de Est

    “În Citi avem ca obiectiv un mix echilibrat de femei şi bărbaţi în poziţii de conducere. Aceasta a dovedit şi continuă să asigure o mai bună dinamică în cadrul echipei, perspective şi idei diverse, un mediu profesional şi un grad ridicat de empatie ca premise ale unei performanţe deosebite“, spune Carmen Maftei. Ea are 36 de ani şi este director resurse umane pentru Citi România şi Bulgaria şi coordonator regional resurse umane pentru diviziile de persoane juridice şi operaţiuni, Europa Centrală şi de Est, Citi. Carmen Maftei coordonează direct echipa formată din cinci persoane pentru România şi Bulgaria şi şase persoane pentru echipa regională a Citi, instituţie care anul trecut a înregistrat în România cel mai bun an în termeni de performanţă financiară.

    Are zece ani experienţă în cadrul Citi România, unde a avansat de la poziţia ocupată în 2005 până în 2013, când a preluat poziţia actuală. 2013 este şi momentul cel mai dificil din cariera sa, îşi aminteşte, fiind la acea vreme şi însărcinată în luna a opta. „A fost o perioadă de învăţare accelerată, cu conectare neîntreruptă la activitatea profesională, combinată cu management personal intensiv. Experienţa de a fi mamă te ajută să descoperi resurse de energie şi forţe de care nu eşti conştientă înainte de acest rol.“

    Absolventă a Facultăţii de Economie şi Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii Al. I. Cuza, din Iaşi, Carmen Maftei deţine o diplomă de master în resurse umane în cadrul aceleiaşi universităţi şi o certificare în resurse umane de la Cornell University.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat în 2013 un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012.

    Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acesteia către Raiffeisen. În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România.

  • O tânără de 26 de ani şi-a făcut o afacere care îi învaţă pe cursanţi să devină barmani şi le găseşte job după

    Corina Alexandrescu, o tânără de 26 de ani născută şi crescută în Bucureşti, a pus bazele unei afaceri inedite: oferă cursuri de bartending şi îi ajută apoi pe absolvenţi să îşi găsească loc de muncă. Toate acestea, spune tânăra, cu intenţia de a-i învăţa pe români că băutura trebuie şi savurată, nu doar consumată.

    “Prima oară am muncit la 18 ani, pentru că nu mai voiam să îi mai cer mamei bani de fiecare dată când plecam la mare. Mi-am falsificat un CV, pot să spun acest lucru pentru că angajatorul a aflat până la urmă“, spune tânăra zâmbind. „Am lucrat ca ospătăriţă în zona de nord a Bucureştiului. Acolo am făcut primii mei bani.“

    Pasiunea pentru bartending o are din urmă cu cinci ani, atunci când a învăţat ce înseamnă să combini diverse băuturi. „Am făcut un curs de barman în 2009 şi atunci mi-am dat seama că îmi place mai mult să lucrez în spatele barului decât să servesc.“

    Unul dintre motivele care au stat la baza acestui business, spune Corina Alexandrescu, este că românii nu ştiu să consume alcool. „Cultura înseamnă să bei şi să te simţi bine având grijă la ceea ce consumi. Totul pleacă de la barmani, pentru că ei trebuie să explice de unde provine băutura şi cum se consumă, ei trebuie să facă recomandări clientului.“

    Qube Bartending Agency este un proiect la care tânăra se gândeşte de multă vreme. După câteva încercări de a porni businessul alături de prieteni s-a hotărât să înceapă de una singură. „Când am vrut să pornesc nu aveam niciun ban, nu aveam nici carte de muncă unde lucram, aşa că ideea unui credit ieşea din calcul.

    Dar m-am gândit că pentru asta există statul român, să ne ajute, aşa că am înfiinţat firma gratuit şi am aplicat la programul de finanţare. Proiectul l-am scris singură, pentru că nu aveam cum să plătesc o firmă de consultanţă şi oricum eu ştiam cel mai bine ce înseamnă businessul acesta. Am trecut de faza de evaluare şi mi-a fost acordată o sumă de bani pe care în cele din urmă am refuzat-o, pentru că am primit mai multe condiţii care mi s-au părut inacceptabile.“

    A apelat în cele din urmă la mama sa, care a contractat un credit în valoare de 2.000 de euro. Aceştia au fost banii de plecare, cu toate că timpul investit şi faptul că a scris singură proiectul au scăzut mult costurile iniţiale.

    „Primele luni, dorind să reinvestesc profitul, nu mi-am permis să angajez un trainer, aşa că am predat eu cursurile. Acum avem opt traineri, dintre care unul din Anglia“, povesteşte Alexandrescu. Absolvenţii sunt apoi ajutaţi să găsească loc de muncă, acest lucru fiind mai uşor datorită relaţiei care se formează între traineri şi cursanţi. „Majoritatea celor care vin la cursuri sunt de vârsta mea, dar vorbesc cu ei de parcă ne cunoaştem de-o viaţă“, spune tânăra.

    Costul pentru un curs de barman, care durează trei săptămâni, este cuprins între 270 şi 300 de euro. După ce cursurile au început să aducă tot mai mulţi clienţi, Corina Alexandrescu a decis in-trarea pe un alt segment al pieţei, cel de evenimente. Pentru a se diferenţia, Qube Bartending Agency a încercat să preia o idee lansată în Statele Unite, şi anume ceea ce tânăra numeşte un „bar mobil“. „A fost destul de greu, pentru că aveam doar câteva clipuri de pe internet din care să ne inspirăm.

    Am lucrat aproape trei luni la primul bar şi continuu să investesc lunar în asta.“ Qube Bartending Agency oferă servicii de tip all inclusive: „Noi putem veni cu bar, cu generator, cu personal, practic orice e ne-voie pentru un eveniment reuşit“. Costurile sunt de 7-8 euro de persoană în sistemul open bar, sau 350 de euro în cazul în care clientul are nevoie doar de barul mobil şi de personal.

    Deşi pare o piaţă cu foarte mulţi jucători, Corina Alexandrescu spune că cererea permite intrarea unor noi companii, atât timp cât acestea oferă servicii de calitate. „Pe partea de evenimente piaţa este extrem de activă şi ofertantă, atât în Bucureşti, cât şi în celelalte oraşe mari“, remarcă tânăra antreprenoare.

    Anul trecut, Qube Bartending Agency a avut venituri de aproape 50.000 de euro, iar Corina Alex-andrescu speră la dublarea lor în 2015. Cât despre profit, marja se apropie de 40%, însă mare parte din acesta este reinvestit. „Ne aşteptăm la venituri mai mari pentru 2015, dar nu din zona cursurilor, pentru că preţurile vor rămâne la fel. Vom avea cu siguranţă mai multe evenimente şi sper să ajungem la venituri de 100.000 de euro.“

    Qube Bartending Agency este una dintre companiile noi selectate în cadrul proiectului „Cele mai promiţătoare 
start-up-uri“, realizat de Business Magazin. În săptămânile ce urmează, veţi putea citi şi alte poveşti despre tineri antreprenori şi ideile lor.
     

  • Asociaţia Română de Factoring: “În 2014 construcţiile au accesat cea mai mare parte a finanţărilor de tip factoring, în valoare de peste 520 milioane de euro”

    “Luând în considerare evoluţia faţă de 2013, când construcţiile au reprezentat 32,8% din totalul operaţiunilor de factoring intern, ponderea de doar 23,82% de anul trecut vine pe fondul scăderii investiţiilor publice si a marilor proiecte de dezvoltare şi infrastructură. In acest context, multe firme din constructii si-au redus activitatea si personalul, au intrat in somaj tehnic sau chiar insolventa, pe acest sector, rata de neporformanta situandu-se la aproximativ 28-30% (cf BNR). Datorită specificului sau direct dependent de mersul afacerilor, putem spune că, în general, evoluţia factoringului este o oglindă fidelă a felului în care funcţionează si a etapelor prin care trec diferitele sectoare ale economiei. Iar acest lucru se vede foarte bine şi în domeniul construcţiilor care a raportat contracţii consistente în 2014 faţă de 2013. Totuşi domeniul reprezintă un potenţial imens pentru finanţări prin factoring, atat in zona privata, cat si în zona contractelor cu statul, cu conditia ca termenele si conditiile de plată contractuale sa fie respectate”, explică Bogdan Roşu.

    După sectorul construcţiilor, o pondere importantă din totalul operaţiunilor de factoring a obţinut-o domeniul FMCG, urmat de auto&echipamente (11,74%) şi agricultură&produse alimentare (10,29%). În 2013 ponderea FMCG în totalul operaţiunilor de factoring a fost de 12,3%, în timp ce domeniile auto&echipamente au înregistrat  12,1%, iar sectoarelor agricultură&produse alimentare de 9,4%. “În a doua parte a anului 2014 am înregistrat un uşor reviriment al consumului pe baza creşterii încrederii populaţiei, dar şi a deblocării unor disponibilităţi financiare, mai ales în sectorul bugetar. Toate acestea se reflectă cel mai bine în creşterile parametrilor care măsoară evoluţia factoringului în FMCG”, mai adaugă Bogdan Roşu.

    Studiul realizat de ARF are la bază informaţii furnizate de membrii asociaţiei (Access Financial Services IFN, Banca Comerciala Romana S.A., Banca Transilvania S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank S.A., Raiffeisen Bank S.A, Romfactor S.R.L., Unicredit Tiriac Bank S.A.), precum şi de la alte instituţii financiare non-membre.

    Factoringul este o operaţiune financiară care are la bază un contract încheiat între o parte (Furnizor) şi o altă parte (Factor), în baza căruia Furnizorul cesionează Factorului creanţele rezultate din contracte de vânzare bunuri/prestari servicii, încheiate între Furnizor şi partenerii săi (Debitori). Pe baza acestui contract, Factorul va finanţa Furnizorul, prin plata în avans a creanţelor cesionate, ocupând-se ulterior, în nume propriu, de administrarea creanţelor cesionate şi de colectarea lor.