BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cel mai important om din Daimler vorbeşte despre felul în care nemţii îşi pot umili adversarii în fotbal şi în business

    Cel mai important om din grupul Daimler, dr. Dieter Zetsche, preşedinte al boardului şi director general al Mercedes-Benz Cars, a vorbit la lansarea noului model Vito despre situaţia generală a companiei şi nu a ezitat să scoată în faţă, din nou, terenul câştigat în faţa concurenţei. Vânzările noului modelul S-Class înseamnă, în 2014, cât cele ale BMW seria 7 şi Audi A8 la un loc.

    În segmentul camioanelor, Actros, Arocs şi Atego urcă steaua cu trei colţuri pe primul loc în topul vânzărilor la nivel mondial, în timp ce, în al autobuzelor, brandurile Mercedes-Benz şi Setra atacă tot mai multe pieţe de la an la an. Noul model V-Class, lansat în această primăvară şi mutat de la divizia vans la cea de autoturisme, atacă o piaţă în care concurenţii de la Audi şi BMW nu deţin vreun model: “La sfârşitul lunii mai, fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, a vizitat fabrica noastră de la Vitoria din Spania şi a fost încântat. Oricum, regele s-a retras la două săptămâni după ce a vizitat uzina, după 40 de ani de domnie. Nu ştiu dacă asta are legătură cu faptul că i-a plăcut maşina”, glumea Zetsche.

    După ce a vândut 1,2 milioane de dube Mercedes-Benz Vito de la lansare, Daimler vrea să menţină trendul ascendent al vânzărilor prin lansarea noului model produs tot la Vitoria. Vito va costa acum 18.000 de euro, un preţ care îl apropie periculos de mult de modelele similare ale Renault, Volkswagen, Ford şi Fiat. În primul semestru din 2014, vânzările de autoutilitare uşoare Mercedes-Benz, cu greutate mai mică de 3,5 tone, au crescut la nivel global cu 12%, faţă de perioada similară a anului trecut. În cifre absolute, 137.000 de dube au ajuns la clienţii de pe toate continentele.

    Creşterea mai timidă, însă reprezentativă pentru evoluţia mediului de afaceri, vine din Europa, unde nemţii au comercializat cu 15% mai multe unităţi comparativ cu prima jumătate din 2013. Vânzările au urcat cu 16% în China, cu 18% în SUA, Canada şi Mexic şi cu 40% în Rusia. Vârful de lance al dubelor Mercedes-Benz, modelul Sprinter, a cărui nouă versiune a fost lansată în primăvara anului trecut, a fost bine primit pe toate pieţele, iar cota de piaţă a stelei cu trei colţuri a ajuns la 20% în Europa şi 30% în Germania în rândul dubiţelor de dimensiuni mari.

    Sprinter a devenit astfel cel mai bine vândut model din clasa sa. Statisticile arată că 2,5 milioane de unităţi au fost vândute în circa 130 de ţări în ultimele aproape două decenii, iar unele dintre acestea rulează şi în momentul de faţă pe şosele, având peste un milion de kilometri la bord, unele şi în România, după cum informa anterior compania. Loc de creştere ar fi în segmentul de dimensiuni medii al autoutilitarelor, piaţă în care Vito a găsit peste un milion de clienţi, dar unde încă există potenţial. Noul model Vito poate transporta cu 120 de kilograme mai mult decât predecesorul său şi se adresează mai ales IMM-urilor.

    90% dintre autoutilitarele Mercedes-Benz Vito sunt deţinute de companii mici şi mijlocii, proprietarul fiind în multe dintre cazuri şi şofer. Preţul de pornire pentru noul model este de 18.000 de euro. Consumul de combustibil este mai mic cu până la 2,6 litri la suta de kilometri, însemnând economii de aproximativ 700 de euro la un rulaj anual de 20.000 de kilometri. Intervalul de revizie a crescut la 40.000 de kilometri sau doi ani, în funcţie de modul de utilizare.

    Vânzările Vito în România sunt estimate la câteva sute anual, în condiţiile în care modelul mai mare, Sprinter, domină piaţa, vânzările totale ale Mercedes-Benz în România trecând în 2013 de pragul de 1.500 de unităţi în segmentul vehiculelor comerciale uşoare, unde nemţii au o cotă de piaţă de aproximativ 25%. Pe piaţa auto locală, la fiecare maşină nou-vândută se comercializează în acest segment alte şapte la mâna a doua.

    Dieter Zetsche se aşteaptă ca Vito să muşte o felie importantă din pieţele din America de Nord şi America Latină, astfel că Daimler va construi o nouă fabrică de dube de dimensiuni medii la Buenos Aires. Zetsche şi preşedintele Argentinei, Cristina Kirchner, s-au întâlnit în toamna anului 2012 pentru a discuta despre investiţia care ar urma să intensifice relaţiile comerciale dintre cele două state: „Noua fabrică va da uitării rezultatul din semifinalele Cupei Mondiale dintre Germania şi Argentina (1-0 – n.red)“.

  • Cel mai scurt interviu de angajare din România. Primele zece secunde fac diferenţa între a mai călca sau nu în firmă

    Ţinuta vestimentară nu îţi garantează un job, dar te poate face să-l pierzi încă dinainte ca recruiterul să te invite să iei loc pentru interviu.

    Se spune că „haina nu-l face pe om” şi puţini directori de resurse umane recunosc faptul că, la interviul de recrutare, prima impresie ghidează de fapt discuţia către un scenariu mai mult sau mai puţin avantajos pentru candidat. Înainte ca recruiterul să afle de la sursă ce ştie, ce a făcut şi cât de bine pregătit este potenţialul angajat, primele zece secunde sunt esenţiale pentru a-şi crea o părere. Cu alte cuvinte, hainele în culori stridente, o bluză prea decoltată, o cămaşă cu mâneci scurte, pantofii prăfuiţi sau hainele care par să incomodeze candidatul pot face mai mult rău decât prea puţine diplome.

    Delia P. (26 de ani), absolventă de relaţii publice, locuieşte în Timişoara. Deşi a încercat să se angajeze în mai multe companii, a fost refuzată în repetate rânduri mai ales din cauza problemelor vestimentare. “Probabil că nu mă prezint aşa cum trebuie la interviuri. O primă problemă ar fi ţinuta. E foarte cald afară şi nu mai pot să rezist să umblu pe canicula asta în ţinuta office. Pe de altă parte mi se pare nepotrivit să mă prezint în maieu, pantaloni de in sau fustă scurtă şi sandale”, spune tânăra pe unul dintre forumurile specializate în resurse umane. Specialiştii în HR amintesc de cazuri în care angajaţii din departamentul de resurse umane nu le-au permis candidaţilor să intre în sala în care aveau loc interviurile din cauza ţinutei indecente, recomandându-le să nu mai aplice pentru o altă poziţie în companie.

    „Se spune că primele zece secunde sunt esenţiale pentru a ne crea o impresie despre persoana cu care interacţionăm. Să te prezinţi într-o ţinută vestimentară adecvată este o formă de respect şi de interes faţă de compania şi de jobul pentru care ai aplicat. Vestimentaţia trebuie să fie în concordanţă cu poziţia pentru care aplici şi cu ţinuta zilnică pe care o vei adopta ulterior„, spune Dragoş Gheban, managing partner în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions, care deţine platforma de recrutare online Hipo.ro. Prin urmare, poţi opta fie pentru clasicul costum, fie pentru o ţinută mai casual (fustă sau pantaloni, alături de o cămaşă/bluză şi un sacou). Pantalon sau fustă închisă la culoare şi cămaşă sau bluză albă, deşi este o combinaţie clasică, nu dă greş.

    Cei care lucrează în domeniul financiar şi, în general, cei care s-au angajat pe poziţii care implică lucrul cu publicul sau direct cu clienţii sunt supuşi unui dress code. Sunt destule cazuri în care angajaţii abia intraţi în companie, necunoscând politica acesteia vizavi de stilul vestimentar, au fost atenţionaţi să renunţe la pantofii sport, la pantalonii scurţi sau la fustele scurte.

    „Este bine să te documentezi înainte de interviu cu privire la stilul persoanei cu care te întâlneşti şi al companiei unde mergi la interviu. Este de preferat să te concentrezi pe ţinute care te avantajează din punctul de vedere al croielii, al culorilor, al pieselor vestimentare. Urmăreşte ca ţinuta şi eventualele accesorii să fie de calitate. Evită-le pe cele «prăfuite», pentru că pot induce ideea că ai opinii «învechite». Trebuie să fii încrezător în propria imagine pentru a te putea concentra pe aspectele cu adevărat importante ale întâlnirii: discuţiile din timpul interviului”, precizează Bogdan Georgescu, partener al firmei de executive search Hartig.Stein & Partner.

    Circa 20% din candidaţii care se prezintă la un interviu de angajare euşuează în a-şi construi o ţinută adecvată, potrivit revistei de business americane Forbes. Fie poartă fuste prea scurte sau prea strâmte, au bluze prea decoltate, pantaloni demodaţi, fie folosesc prea mult parfum sau accesorii opulente (care distrag atenţia recruiterului de la candidat).

    Ţinuta unui candidat trebuie să transmită recruiterului încredere, profesionalism, deschidere spre discuţie şi că este unul dintre elementele care pot influenţa mersul unei conversaţii, la fel cum importante sunt şi punctualitatea, respectarea salutului şi comunicarea nonverbală.

  • Asigurătorii caută banii clienţilor pe telefonul inteligent. Una din zece tranzacţii se face online

    O TREIME DINTRE CLIENŢI ÎŞI DORESC CA SERVICIILE DE ONLINE & MOBILE SĂ FIE ACCESIBILE PERMANENT, ARATĂ STUDIUL ROMANIAN CONSUMER TRENDS REALIZAT DE COMPANIA DE CERCETARE DE PIAŢĂ GFK. Acelaşi studiu mai arată că peste două treimi (70%) dintre clienţi asociază un produs sau serviciu util cu capacitatea acestuia de a contribui la simplificarea stilului de viaţă.

    ”Tendinţa este extrem de evidentă deopotrivă în diverse industrii dar şi în vieţile noatre particulare, iar noi am ales să ţinem cont de ea atunci când am dezvoltat serviciile pe care le punem la dispoziţia clienţilor„, spune Marius Popescu, CEO la ING Asigurări de Viaţă. De pildă, 140.000 de clienţi ai companiei au conturi pe platforma MyING, unde pot obţine informaţii despre contractele de pensii private obligatorii, facultative şi asigurări de viaţă şi au, totodată, posibilitatea de a realiza tranzacţii online; pe parcursul anului 2013, de pildă, s-a înregistrat o creştere de 30% a numărului de conturi active.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile online, ”în primul an de la lansarea acestor funcţionalităţi au fost realizate 9.500 de plăţi online, iar 13% din totalul tranzacţiilor de redirecţionare a primelor pentru contractele unit-linked au fost realizate online„, afirmă Marius Popescu. În cazul transferurilor de unităţi de fond, 12% din totalul tranzacţiilor au fost realizate online.

    Mai mult, în luna martie compania a lansat aplicaţia mobilă MyING, disponibilă în App Store şi Google Play, în primele patru luni fiind înregistrate 6.000 de descărcări. Prin intermediul acesteia, clienţii ING au acces direct de pe smartphone la informaţii despre contractele lor de asigurări de viaţă şi pensii private, precum şi posibilitatea de a realiza plata primelor de asigurare.

    NG ASIGURĂRI DE VIAŢĂ ESTE PRINTRE PRIMII ASIGURĂTORI CARE AU ALES SĂ PUNĂ LA DISPOZIŢIA CLIENŢILOR VARIANTE DE PLATĂ ŞI TRANZACŢIONARE PENTRU ONLINE ŞI MOBILE. ”Suntem interesaţi de tehnologie şi încercăm să ţinem pasul cu ea. În momentul de faţă, există în companie discuţii privind dezvoltarea de soluţii / aplicaţii care să ne uşureze activitatea şi care să vină în sprijinul consumatorului„, spune Daniela Casapu, director marketing & comunicare şi CRM în cadrul Generali România Asigurare Reasigurare. ”Plata online funcţionează acum pentru asigurările de călătorie în străinătate şi se poate face de către cei care achiziţionează poliţe de călătorie direct de pe site-ul nostru„, adaugă Daniela Casapu.

    Una peste alta, tableta şi telefonul inteligent câştigă tot mai mult teren în viaţa de zi cu zi, iar ploaia de aplicaţii simplifică şi mai mult acţiunile clienţilor. În privinţa clienţilor ING Asigurări, chiar dacă ponderea celor care fac tranzacţii folosind un smartphone nu este mare în acest moment, aceasta indică o tendinţă clară.
     

  • Nu aduce ceasul cât aduce anul electoral

    MENŢINEREA DEFICITULUI BUGETAR FOARTE MIC DE CĂTRE ACTUALA PUTERE ”are o singură justificare: supravieţuirea lui Victor Ponta la guvernare până la prezidenţiale, iar după el, potopul„, afirmă fostul ministru de finanţe Gheorghe Ialomiţianu, cerând demisia guvernului pe motiv că politica acestuia de tăiere a cheltuielilor pentru investiţii publice, cu 3,6 mld. lei pe primele şapte luni, a determinat o ”cădere economică abruptă„. Politicianul se referea la proaspăta intrare a ţării în recesiune: economia a scăzut cu 1% în T2 faţă de T1 şi cu 0,2% în T1 faţă de ultimele trei luni din 2013.

    Tabăra guvernamentală a replicat că faţă de prima jumătate a anului trecut economia a continuat să crească totuşi în S1 cu 2,6% în termeni ajustaţi sezonier (raportat la un buget construit pe o proiecţie de creştere de 2,8%). Conform oficialilor guvernului, creşterea PIB va căpăta din nou avânt în a doua jumătate a anului, atât graţie anului agricol bun, cât şi datorită relansării programelor de investiţii, în condiţiile în care deficitul bugetar rămâne confortabil, de 0,2% din PIB după primele şapte luni anului (raportat la un plafon maxim de 2,2% din PIB asumat cu creditorii externi).

    Atât strigătele alarmiste ale opoziţiei, cât şi defensiva plictisită a puterii au trecut însă aproape neobservate dincolo de cercul consumatorilor de declaraţii politice. Leul a traversat o perioadă de apreciere, umflat de banii migratori ieşiţi din Rusia şi Ucraina, costurile îndatorării publice n-au crescut, iar agenţia Moody’s, care îşi programase pentru 22 august reexaminarea ratingului României, l-a lăsat neschimbat. La fel de paşnic a fost şi în iulie, după ce guvernul a insistat să promoveze scăderea CAS în ciuda divergenţelor cu FMI. De la începutul lunii iulie, analiştii BCR începuseră să se refere la ”apropierea alegerilor prezidenţiale şi noua retorică a guvernului în relaţia cu FMI, care ar putea duce la o despărţire amicală în următoarele câteva trimestre„. Nici la nivelul guvernului sau al BNR, nici la nivelul UE sau al FMI nu mai e văzut ca necesar un nou acord stand-by.

    ÎN CE PRIVEŞTE RECESIUNEA, VLAD MUSCALU, ECONOMIST LA ING BANK, AFIRMĂ CĂ ROMÂNIA AR FI PUTUT CHIAR SĂ FI IEŞIT DEJA DIN EA, DACĂ SE VA DOVEDI CĂ DATELE PRIVIND SCĂDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE, DE PILDĂ, VIZEAZĂ UN FENOMEN TEMPORAR ŞI NU REFLECTĂ O TENDINŢĂ DESCENDENTĂ DURABILĂ. Muscalu tinde să favorizeze prima interpretare, amintind că modelul practicat în toţi anii de la criză încoace în privinţa cheltuielilor publice a fost acelaşi, cu cea mai slabă dinamică în T1 al fiecărui an şi cu o majorare puternică în T4. Explicaţia constă în dificultatea constantă a guvernelor de a planifica pe tot anul cheltuielile astfel încât să nu fie depăşite limitele de deficit convenite cu creditorii externi, astfel încât atunci când devenea clar că limita de deficit e în siguranţă, adică în general cu ocazia rectificărilor bugetare, ”se dădea drumul la cheltuieli„ în ultimele luni ale anului. Ca atare, ING rămâne pentru moment cu estimarea de creştere a PIB pentru tot anul de 2,9%.

    Şi economiştii Raiffeisen şi-au păstrat deocamdată prognoza de creştere a PIB cu 3,5% pentru tot anul, deşi nu exclud o reducere a ei sub 3% după apariţia datelor mai detaliate de la Statistică, la 3 septembrie. Scenariul luat în calcul include însă o creştere a PIB în T3 şi T4, mulţumită anului agricol bun, poate şi deplasării de accent de la motoarele externe la cele interne ale creşterii şi poate continuării de către BNR a ciclului de reduceri ale dobânzii de politică monetară, pentru stimularea creditării. |n privinţa cursului de schimb însă, principalele riscuri, ca şi până acum, ar fi legate de evoluţiile geopolitice legate de conflictul din Ucraina, dar fără variaţii previzibile prea spectaculoase, cu posibile valori de 4,42 lei/euro la finele lui septembrie, 4,45 în decembrie şi 4,40 în martie.

  • 15 milioane de euro investite în terminalul de cereale Canopus Star din Portul Constanţa

    Cargill şi Transport Trade Services (TTS) au finalizat proiectul de investiţii de 15 milioane de euro în terminalul pentru cereale Canopus Star din Portul Constanţa. Investiţia, lansată în iulie 2013, creşte capacitatea operaţională a terminalului pentru cereale de la 50.000 de tone la 110.000 tone.

    Parteneriatul dintre Cargill şi TTS a fost iniţiat în 2008. Investiţia de 15 milioane de euro transformă terminalul într-o structură operaţională de înaltă performanţă, poziţionându-l drept un punct de reper în ceea ce priveşte operarea cerealelor în Portul Constanţa.

    Vasile Varvaroi, director general al Cargill în România, a indicat că „dublarea capacităţii de depozitare a terminalului de cereale Canopus permite o întărire a poziţiei strategice a României în comerţul internaţional cu cereale. Totodată, funcţionarea acestui terminal sporeşte capacitatea de depozitare a recoltei”.

    Finalizarea investiţiei comune Cargill şi TTS în Canopus Star asigură noi parametri de operare pentru un circuit flexibil al intrărilor şi ieşirilor din depozit. Toate etapele necesare livrării finale a produselor agricole destinate exportului sunt parcurse cu precizie.

    Mircea Mihăilescu, preşedintele grupului TTS, a declarat: „Proiectul de investiţii de la Constanţa a reprezentat un obiectiv strategic pentru TTS, asigurând o fluiditate sporită proceselor susţinute de capacităţile noastre logistice”.

    Cargill furnizează produse alimentare, produse financiare şi industriale şi servicii în întreaga lume.Cargill are 143.000 de angajaţi în 67 de ţări. Compania este prezentă în România din 1996, are sediul în Bucureşti şi are, în prezent, aproximativ 600 de angajaţi în 17 locaţii din ţară. Compania activează în domeniul cerealelor, seminţelor oleaginoase şi hranei pentru animale.

    TTS este o companie de transport marfă,  activă pe piaţa transporturilor multimodale din Europa de Est. TTS a fost fondată în 1996, cu sediul la Bucureşti şi, împreună cu filialele sale, are 1280 de angajaţi, activând în următoarele domenii: transportul pe Dunăre de bunuri vrac şi pachetizate; manipularea de mărfuri în porturile dunărene în propriile terminale – Galaţi, Brăila, Olteniţa, Giurgiu, Bechet şi Turnu Severin; manipularea de mărfuri la Constanţa în propriile terminale şi cu macarale plutitoare în orice locaţie din port.

    IFC (International Finance Corporation), membru al grupului Banca Mondială, are 10% din acţiunile companiei cu o cotă de 10%, asigurând capital grupului pentru a îşi continua extinderea operaţiunilor intermodale în regiunea Dunării şi a Mării Negre.

  • Fabrica de la Ţaga va ieşi din conservare şi îşi va relua producţia în câteva luni

    FrieslandCampina România a încheiat, astăzi, 29 august 2014, un acord cu  Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru reluarea producţiei de la fabrica din Ţaga.

    Acordul oferă dreptul societăţii Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Ţaga, judeţul Cluj. Asociatul majoritar al societăţii este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă Someş Arieş.

    Fabrica de brânză din comuna Ţaga este deţinută de compania FrieslandCampina România şi se află în conservare de la 1 iunie 2013.

    Pentru a implementa un model de afaceri sustenabil, acordul prevede producţia Brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar şi a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster.

    “Suntem extrem de bucuroşi că am reuşit, prin această soluţie inedită de business, să reluăm activitatea în fabrica de la Ţaga, o unitate unicat în Ardeal. În momentul în care am anunţat intrarea în conservare  a unităţii de la Taga, consumatorii, dar şi alti membri ai comunităţilor locale ne-au trimis numeroase mesaje prin care îşi exprimau regretul ca nu vor mai putea cumpăra Brânza de Năsal. Suntem mulţumiţi că Năsal Napolact va fi, în curând, disponibilă din nou pe piaţă. Ne aşteptăm ca producţia să fie reluată în câteva luni”, spune Cornel Cărămizaru, director de vânzări FrieslandCampina România.

    “Acordul de parteneriat cu FrieslandCampina România reprezintă pentru noi, ca structură asociativă ce promovează investiţiile în sectorul agroindustrial transilvănean, o oportunitate de a duce mai departe reţetele şi tradiţiile clujene, indiferent de contextul economic. Grota de la Ţaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimoniul Transilvaniei şi este de datoria noastră să facem tot ce este posibil să susţinem procesul de producţie de aici”, a declarat Felix Arion, manager general AgroTransilvania Cluster.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze FrieslandCampinaş în portofoliul companiei se găsesc brandurile Napolact, Milli, Oke, Campina şi Dots.

    Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înfiinţată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someş Arieş. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenţi economici, entităţi de cercetare, instituţii şi catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean, iar partenerul său în Fabrica de Brânzeturi Transilvania este o cooperativă formată din peste 50 de ferme, care cresc împreună peste 2.000 de vaci de lapte. Iniţiativa de a reuni în aceeaşi structură actori importanţi din sectorul agroindustrial clujean şi transilvanean îi aparţine Consiliului Judeţean Cluj. AgroTransilvania Cluster îşi propune să fie un pol integrator al dezvoltării durabile pentru sectorul agroindustrial transilvanean, fapt pentru care şi-a asumat misiunea de a promova şi implementa proiecte concrete, operarea fabricii de la Ţaga fiind unul dintre aceastea.

  • ANUNŢUL făcut de LIDL: deschide un magazin în Pipera

    Lidl deschide azi, 28 august, un magazin nou construit, reţeaua sa din România însumând în prezent 178 de magazine.

    Noua unitate se deschide în cartierul Pipera din localitatea Voluntari, pe strada Erou Iancu Nicolae nr.88 şi are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1200 mp. În magazin lucrează 15 angajaţi.

    Tot anul acesta Lidl a deschis alte nouă magazine, în Piatra Neamţ, Eforie Nord, Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni, Craiova şi Timişoara, a schimbat locaţia unui magazin din Târgu Mureş şi a închis o unitate din Drobeta Turnu Severin. Compania a anunţat pentru acest an 15 deschideri, astfel că va încheia anul cu 183 de unităţi.

    Reţeaua Lidl are în prezent aproximativ 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 26 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a peste 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

  • OMV sfătuieşte şoferii să nu supraalimenteze rezervorul. În ţară, mii de clienţi alimentează de 5 lei, unii cu monede

    OMV Petrom, compania care operează cel mai mare lanţ de benzinării din România, îşi atenţionează clienţii, prin intermediul paginii de Facebook OMV România, să nu risipească benzina sau motorina în timpul alimentării şi să evite supraîncărcarea rezervorului.

    “Atunci când alimentezi, foloseşte corect pompa pentru a evita situaţiile neprevăzute. Dacă ai nevoie de ajutor, apelează cu încredere la personalul din staţie. Colegii noştri te vor ajuta cu plăcere!”, se arată pe pagina de Facebook OMV România.

    Mii de şoferi ajung zilnic sau de mai multe ori pe zi la benzinăriile din judeţele României pentru că nu-şi permit să alimenteze cu mai mult de un litru de combustibil. Benzinarii susţin că aceste cazuri sunt tot mai frecvente de la o lună la alta, ca urmare a lipsei locurilor de muncă şi a slabei puteri de cumpărare. “La început îmi era jenă să merg cu zece lei la pompă, dar acum m-am obişnuit”, spune Alexandru F., un tânăr de 24 de ani din Harghita, care a rămas fără serviciu anul trecut. Tânărul îşi mai permite să alimenteze cu cel mult zece litri pe lună, dat fiind că perioada în care mai primeşte indemnizaţie de şomaj se va termina în cursul verii. “Mama mea lucrează la benzinărie şi zilnic sunt şoferi care alimentează cu până la 10 lei, fie că este vorba de tineri sau de bătrâni. Pretul carburanţilor este mare şi de aceea multe persoane alimentează doar cât au nevoie. Maşina e un bun folosit mai rar de cei care nu au un salariu cu care să poţi trăi bine”, spune Iulian Platon, un alt şofer harghitean.

    Lanţul de benzinării OMV percepe printre cele mai mari preţuri la combustibil pe piaţa locală. Un litru de benzină costă 6,3 lei, iar unul de motorină 6,7 lei.

    Grupul Petrom este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie. Grupul exploatează în România şi Kazakhstan rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 832 milioane de barili echivalent petrol (în România 805 milioane barili echivalent petrol) şi are o capacitate nominală anuală de rafinare de 8 milioane tone. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere, Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei reţele de circa 800 staţii, operată sub două branduri, Petrom şi OMV.

  • Şeful companiei din România care a dat afară aproape 100 de angajaţi şi le-a făcut public numele pe internet a avut parte de o surpriză

    Un singur şofer a fost concediat în 2014 de conducerea companiei de transporturi International Lazăr Company, cu sediul la Piteşti, contractul de muncă încetând din cauza prejudiciilor create, o cifră semnficativ mai mică faţă de cele înregistrate în anii precedenţi.

    Angajaţii companiei au devenit în acest an mult mai precauţi în a sustrage din bunurile societăţii sau în a săvârşi alte abateri, după ce în ultimii patru ani 94 de angajaţi au fost concediaţi pentru furt de motorină, lipsa mărfurilor transportate, accidente grave, conduită iresponsabilă în trafic sau acte grave de indisciplină.

    Numele celor 94 de angajaţi concediaţi pentru indisciplină în perioada 2011-2014 a fost făcut public pentru ca aceştia să fie cunoscuţi de către toate companiile de transporturi din România.

    Lista completă a celor 94 de angajaţi problemă conţine numele, prenumele şi oraşul de reşedinţă şi este disponibilă AICI.

    Omul de afaceri Ion Lazăr controlează în prezent cel mai mare transportator de pe piaţa locală, business de peste 90 milioane de euro, câteva sute de angajaţi şi peste 1.000 de camioane.

    Rutele transportatorului International Lazăr Company, compania care transportă autovehiculele Dacia produse la Mioveni, ajung pe lângă Maroc şi in Turcia, Iran sau Moscova, iar în portofoliu intra pe plan local cei trei producători de anvelope Michelin, Pirelli şi Continental şi companii precum P&G, Saint Gobain şi distribuitorul de bunuri de larg consum Elgeka Ferfelis.

  • Coşul minim pentru începerea şcolii: 190 lei

    Selgros Cash&Carry România lansează oferta de produse pentru începerea şcolii. Toate produsele necesare pentru noul an şcolar sunt disponibile în magazine, cu preţuri pornind de la 0,29 de lei. Părinţii ai căror copii sunt elevi în şcoala generală vor cheltui în medie între 350 şi 400 lei pentru a-i pregăti de începerea şcolii, în timp ce coşul minim se ridică la 190 de lei. Cumpărăturile de bază includ uniformele, echipamentele de sport, ghiozdanele şi rechizitele – caiete, penare, stilouri, creioane colorate.

    „Scăderea cu 5% a coşului mediu de cumpărături se datorează efectelor produse de ofertele şi promoţiile retailerilor. Cel mai mare trafic de cumpărători îl vom înregistra în magazinele Selgros în week-endul premergător începerii noului an şcolar, când părinţii alături de copii vor face ultimele cumpărături”, declara Pia Krauss, reprezentanta Selgros Cash&Carry România.

    Conform estimărilor, în perioada august-septembrie, cele mai cumpărate produse la Selgros dintre cele destinate începerii noului an şcolar sunt caietele A4 şi A5 (la 1,30 lei respectiv 0,40 lei), rucsacurile (9,99 lei), creioanele colorate (8 lei) sau articolele de îmbrăcăminte –  echipamentele de sport (59 lei) şi cămăşi (29 lei).

    Cele mai ieftine produse Selgros pentru începerea şcolii sunt: coperţi A5 la 0,29 lei,  caiete A5 la 0,38 lei, stilou cu 2 rezerve la 1,99 lei, radieră 0,59 lei, set geometrie la 1,98 lei, rucsac la 9,99 lei. Totodată, oferta Selgros Back to School mai include şi articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, caiete speciale sau ustensile de scris.

    Oferta „Back to school” este disponibilă în toate magazinele Selgros Cash&Carry din ţară în perioada august-septembrie 2014.

    Selgros Cash&Carry România şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2001, iar în prezent deţine 19 magazine în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Cluj, Ploieşti, Timişoara, Craiova, Bacău, Galaţi, Brăila, Arad, Suceava şi Constanţa. Compania este parte a Transgourmet Holding AG, a doua cea mai mare reţea cash&carry şi comerţ en-gros din Europa, cu operaţiuni în Elveţia, Franţa, Germania, Polonia, România şi Rusia. Aceasta include mărcile Prodega/Growa/Howeg, Selgros Cash&Carry, Transgourmet Germania şi Transgourmet Franţa. În 2013, Grupul înregistra 22.300 de angajaţi în Europa şi venituri de circa 8,2 mld. CHF. Transgourmet are sediul la Basel şi este parte a Coop Group.