BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Mai mult de jumătate dintre români îşi doresc un prânz mai sănătos

    2 din 3 români îşi doresc o alimentaţie sănătoasă şi variată în timpul mesei de prânz. Cu toate acestea, în topul preferinţelor culinare ale românilor se află, pe lângă clasicul grătar de pui cu legume (34%), feluri de mâncare precum şniţel cu cartofi copţi (26,9%), pizza (25,6%) sau pulpe de pui la cuptor cu cartofi prăjiţi (17%), conform studiului citat.

    Întrebaţi despre piedicile care stau în calea unui prânz sănătos şi variat, marea majoritate a românilor nominalizează lipsa timpului (51%) precum şi absenţa ideilor pentru pregătirea unui meniu variat (13%) drept principalele motive. Pentru a schimba acest aspect, 2 din 10 români ar urma sfaturile unui specialist în nutriţie (21,9%), în timp ce alţi 2 din 10 respondenţi preferă idei sănătoase şi variate, se arată în acelaşi studiu. De asemenea, cei mai mulţi dintre românii cu loc de muncă (64%) preferă mâncarea gătită acasă, iar aproape o treime (27,6%) apelează la un serviciu de catering la birou sau iau masa în oraş.

    Bunge Prio este un joint-venture creat în 2012 între Bunge şi Nutre Group, care integrează capacităţile de colectare şi procesare a seminţelor oleaginoase deţinute de cele două companii în România si Bulgaria. Grupul este unul dintre cei mai importanţi traderi de pe piaţa locală şi lider în piaţa de ulei îmbuteliat şi în producţia de bio-diesel. Prin facilităţile sale integrate de producţie din Buzău şi Lehliu, Romania, Bunge Prio are o capacitate de prelucrare seminte oleaginoase de peste 1 milion de tone.

    Bunge Limited are la nivel global activităţi domeniul agribusiness şi alimentar, operând în peste 40 de ţări cu 35.000 de angajaţi. Bunge comercializează, depozitează şi transportă seminţe oleaginoase si cereale pentru clienţi din toată lumea. Compania procesează seminţe pentru a produce uleiuri comestibile şi industriale sau concentrate proteice pentru hrana animalelor; de asemenea prelucrează trestie de zahăr pentru a obţine zahăr şi etanol. Bunge este activ şi în domeniul morăritului cerealelor (grâu, porumb şi orez) din care obţine ingrediente utilizate de companiile din domeniul alimentar dar comercializeaza de asemenea si fertilizanti in America de Sud. Fondată în 1818, compania are sediul în White Plains, New York.

    Nutre este un grup agro-industrial care operează într-o manieră integrată: de la producţia agricolă până la comercializarea produselor industriale si alimentare.

    * Sondajul “Prânzul la români” s-a desfăşurat la cererea Bunge Prio, în perioada 10 – 22 septembrie 2014 pe un eşantion de 4105 respondenţi, utilizatori ai platformei iVox.ro. Eşantionul reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România,aşa cum decurge din cercetarea Gallup, „Piaţa serviciilor de acces la Internet”, (Gallup, aprilie 2010) realizată la cererea ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii).

    Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban. Universul cercetării reprezintă populaţia adultă neinstituţionalizată a României care beneficiază de acces la internet.

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • Majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi recunosc că este cea mai importantă masă a zilei

    Studiul privind obiceiurile de consum în timpul mesei de prânz dezvăluie faptul că majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi considera că este cea mai importantă masă a zilei. De asemenea, rezultatele studiului arată că peste jumătate dintre românii intervievaţi ar schimba felul în care îşi petrec pauza de prânz şi ar dori ca masa din mijlocul zilei să fie o experienţă altfel, în care ei să se bucure de mâncare bună şi o companie plăcută.

    Pentru a-i încuraja pe români să savureze masa de prânz, Ciuc 0.0% lansează platforma online www.pranzpenevazute.ro, prin care îndeamnă consumatorii să experimenteze un prânz “altfel”. Cei care se vor înscrie în platforma online vor avea ocazia să participe alături de persoane necunoscute la un “prânz pe nevăzute”, să iasă din monotonia zilnică şi să îşi transforme cea mai importantă masă a zilei într-o experienţă. Astfel, Ciuc 0.0% îşi invită consumatorii să îndrăznească să îşi schimbe obiceiul de “desktop dining” şi să accepte provocarea lansată de brandul care le promite că vor avea ce povesti când se vor întoarce la birou.

    “Platforma de socializare www.pranzpenevazute.ro este o iniţiativă îndrăzneaţă pe care Ciuc 0.0% o propune consumatorilor dornici să descopere şi să experimenteze o “altfel” de băutură în timpul mesei de prânz”, declară Andrea Veress, group brand manager global and premium brands Heineken România.

    În ciuda lipsei de timp şi a pauzelor scurte, pentru aproximativ 40% dintre respondenţi, prânzul reprezintă cea mai importantă masă a zilei. “Sunt mereu pe fugă, dimineaţa mă trezesc târziu, aşa că micul dejun iese din discuţie. Seara ajung târziu acasă, aşa că cel mai important moment al zilei rămâne masa de prânz, când îmi acord o clipă de linişte şi încerc să mănânc cât mai copios.” (Andrei, 29 ani, programator)

    Acelaşi studiu arată că 1 din 2 români intervievaţi îşi ia pauze de masă scurte, de până la 30 de minute. Pentru 20% dintre aceştia însă, pauza de masă este aproape inexistentă, ei rămânând prinşi în faţa calculatorului, cu treabă, alocând mai puţin de 10 minute pe zi pauzei de prânz.

    Când vorbim despre masa de prânz în timpul orelor de lucru, majoritatea românilor intervievaţi recunosc că nu acordă destul timp acestei activităţi, deşi îl consideră un moment important al zilei. Prioritizarea altor activităţi legate de serviciu determină o durată scurtă a acestei mese şi o alegere săracă a alimentelor, ei optând pentru mâncăruri care se prepară rapid pentru a-şi potoli foamea.

    Studiul Ciuc 0.0% a fost realizat de Heineken România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum ale românilor în timpul mesei de prânz. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 405 persoane. Metodologia de studiu a fost aleasă în funcţie de consumatorii salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi care folosesc canalele de social media. Marja de eroare a studiului a fost de 4,87%.

    Ciuc 0.0% are 0% conţinut de alcool si este disponibilă în doze de 0.33l, sticlă nereturnabilă de 0.33l şi sticlă returnabilă de 0.5l, în retail şi HORECA.

     

  • Majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi recunosc că este cea mai importantă masă a zilei

    Studiul privind obiceiurile de consum în timpul mesei de prânz dezvăluie faptul că majoritatea românilor îşi alocă prea puţin timp pentru prânz, deşi considera că este cea mai importantă masă a zilei. De asemenea, rezultatele studiului arată că peste jumătate dintre românii intervievaţi ar schimba felul în care îşi petrec pauza de prânz şi ar dori ca masa din mijlocul zilei să fie o experienţă altfel, în care ei să se bucure de mâncare bună şi o companie plăcută.

    Pentru a-i încuraja pe români să savureze masa de prânz, Ciuc 0.0% lansează platforma online www.pranzpenevazute.ro, prin care îndeamnă consumatorii să experimenteze un prânz “altfel”. Cei care se vor înscrie în platforma online vor avea ocazia să participe alături de persoane necunoscute la un “prânz pe nevăzute”, să iasă din monotonia zilnică şi să îşi transforme cea mai importantă masă a zilei într-o experienţă. Astfel, Ciuc 0.0% îşi invită consumatorii să îndrăznească să îşi schimbe obiceiul de “desktop dining” şi să accepte provocarea lansată de brandul care le promite că vor avea ce povesti când se vor întoarce la birou.

    “Platforma de socializare www.pranzpenevazute.ro este o iniţiativă îndrăzneaţă pe care Ciuc 0.0% o propune consumatorilor dornici să descopere şi să experimenteze o “altfel” de băutură în timpul mesei de prânz”, declară Andrea Veress, group brand manager global and premium brands Heineken România.

    În ciuda lipsei de timp şi a pauzelor scurte, pentru aproximativ 40% dintre respondenţi, prânzul reprezintă cea mai importantă masă a zilei. “Sunt mereu pe fugă, dimineaţa mă trezesc târziu, aşa că micul dejun iese din discuţie. Seara ajung târziu acasă, aşa că cel mai important moment al zilei rămâne masa de prânz, când îmi acord o clipă de linişte şi încerc să mănânc cât mai copios.” (Andrei, 29 ani, programator)

    Acelaşi studiu arată că 1 din 2 români intervievaţi îşi ia pauze de masă scurte, de până la 30 de minute. Pentru 20% dintre aceştia însă, pauza de masă este aproape inexistentă, ei rămânând prinşi în faţa calculatorului, cu treabă, alocând mai puţin de 10 minute pe zi pauzei de prânz.

    Când vorbim despre masa de prânz în timpul orelor de lucru, majoritatea românilor intervievaţi recunosc că nu acordă destul timp acestei activităţi, deşi îl consideră un moment important al zilei. Prioritizarea altor activităţi legate de serviciu determină o durată scurtă a acestei mese şi o alegere săracă a alimentelor, ei optând pentru mâncăruri care se prepară rapid pentru a-şi potoli foamea.

    Studiul Ciuc 0.0% a fost realizat de Heineken România şi îşi propune să identifice obiceiurile de consum ale românilor în timpul mesei de prânz. Datele au fost obţinute prin intermediul unui chestionar online, la care au răspuns 405 persoane. Metodologia de studiu a fost aleasă în funcţie de consumatorii salariaţi din mediul urban, care sunt conectaţi la internet şi care folosesc canalele de social media. Marja de eroare a studiului a fost de 4,87%.

    Ciuc 0.0% are 0% conţinut de alcool si este disponibilă în doze de 0.33l, sticlă nereturnabilă de 0.33l şi sticlă returnabilă de 0.5l, în retail şi HORECA.

     

  • Cum a crescut Wim Bosman România cu 20% anul trecut

    Wim Bosman confirmă şi în 2014 trendul de creştere a afacerii, rezultatele pozitive obţinute anul trecut datorându-se în primul rând serviciilor logistice integrate 3PL+  de depozitare, transport şi distribuţie, dar şi investiţiilor de peste 500.000 de euro direcţionate în spaţii de depozitare, mijloace de transport şi utilaje de manipulare.

    2014 a fost anul fidelizării clienţilor din portofoliu prin adaptarea şi oferirea unor soluţii logistice integrate care au condus la preluarea unora dintre procesele interne ale clienţilor în vederea eficientizării activităţilor operaţionale, dar şi a reducerii de costuri interne ale acestora din urmă. Astfel, compania a numărat în 2014 peste 500 de clienţi activi, majoritatea provenind din retail electronice – electrocasnice, FMCG, automotive şi oil & gas.

    Pentru 2015 Wim Bosman România a bugetat investiţii de 500.000 de euro la care se adaugă posibilitatea suplimentării planului investiţional până la o valoare finală de 1,2 milioane euro. Investiţiile vor fi concentrate în dezvoltarea şi adaptarea serviciilor existente, în suplimentarea capacităţii de depozitare, precum şi în creşterea flotei.

    Printre obiectivele companiei în anul curent se numără o nouă creştere a afacerilor de până la 12%, precum şi creştere din punct de vedere a volumelor, creştere susţinută de investiţiile realizate şi de identificarea şi finalizarea de noi proiecte.

    „Aşteptăm de la 2015 o stabilizare a mediului economic care să ne menţină într-un ritm de creştere constantă. Suntem încrezători că acest lucru este posibil şi că 2015 va aduce mai multă predictibilitate pentru a putea dezvolta proiecte noi şi proiecţii realiste,” a declarat Emil Ion, managing director al Wim Bosman România

    Companie cu acţionariat romano-olandez, Wim Bosman România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de transport şi logistică. Wim Bosman oferă soluţii integrate de depozitare, transport şi distribuţie, specifice fiecărui client în parte.

    Compania face parte din grupul olandez Wim Bosman, companie cu prezenţa internaţională, activă cu 23 de divizii în nouă ţări şi o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane euro. Începând cu 2011, Wim Bosman a devenit subsidiara din Europa a Mainfreight, grup logistic neozeelandez prezent în Oceania, Asia, USA şi Europa prin 221 filiale, peste 5.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 950 milioane euro.

  • Cum a crescut Wim Bosman România cu 20% anul trecut

    Wim Bosman confirmă şi în 2014 trendul de creştere a afacerii, rezultatele pozitive obţinute anul trecut datorându-se în primul rând serviciilor logistice integrate 3PL+  de depozitare, transport şi distribuţie, dar şi investiţiilor de peste 500.000 de euro direcţionate în spaţii de depozitare, mijloace de transport şi utilaje de manipulare.

    2014 a fost anul fidelizării clienţilor din portofoliu prin adaptarea şi oferirea unor soluţii logistice integrate care au condus la preluarea unora dintre procesele interne ale clienţilor în vederea eficientizării activităţilor operaţionale, dar şi a reducerii de costuri interne ale acestora din urmă. Astfel, compania a numărat în 2014 peste 500 de clienţi activi, majoritatea provenind din retail electronice – electrocasnice, FMCG, automotive şi oil & gas.

    Pentru 2015 Wim Bosman România a bugetat investiţii de 500.000 de euro la care se adaugă posibilitatea suplimentării planului investiţional până la o valoare finală de 1,2 milioane euro. Investiţiile vor fi concentrate în dezvoltarea şi adaptarea serviciilor existente, în suplimentarea capacităţii de depozitare, precum şi în creşterea flotei.

    Printre obiectivele companiei în anul curent se numără o nouă creştere a afacerilor de până la 12%, precum şi creştere din punct de vedere a volumelor, creştere susţinută de investiţiile realizate şi de identificarea şi finalizarea de noi proiecte.

    „Aşteptăm de la 2015 o stabilizare a mediului economic care să ne menţină într-un ritm de creştere constantă. Suntem încrezători că acest lucru este posibil şi că 2015 va aduce mai multă predictibilitate pentru a putea dezvolta proiecte noi şi proiecţii realiste,” a declarat Emil Ion, managing director al Wim Bosman România

    Companie cu acţionariat romano-olandez, Wim Bosman România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de transport şi logistică. Wim Bosman oferă soluţii integrate de depozitare, transport şi distribuţie, specifice fiecărui client în parte.

    Compania face parte din grupul olandez Wim Bosman, companie cu prezenţa internaţională, activă cu 23 de divizii în nouă ţări şi o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane euro. Începând cu 2011, Wim Bosman a devenit subsidiara din Europa a Mainfreight, grup logistic neozeelandez prezent în Oceania, Asia, USA şi Europa prin 221 filiale, peste 5.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 950 milioane euro.

  • Dragne & Asociaţii a efectuat nouă promovări

    “Ne alegem cu atenţie colegii de echipă iar aceste promovări reflectă experienţa şi dedicarea acestor avocaţi atât faţă de clienţi cât şi faţă de propriile ţeluri profesionale.”, spune Ion Dragne, managing partner al societăţii de avocaţi. 

    Zoe Lungu face parte din echipa Dragne & Asociaţii chiar de la fondarea societăţii, din anul 2010, şi este specializată în drept comercial şi insolvenţe.

    Parte a echipei de consultanţă, în zona real estate, corporate şi M&A, Camelia Floca s-a alăturat echipei în 2011. Ea are experienţă în proiecte ample imobiliare (inclusiv în domeniul construcţiilor şi arbitrajelor comerciale derivate), de fuziuni şi achiziţii (în prezent masterandă în cadrul Webster University din Viena), energie.

    Avocatul Gabriel Paraschiv şi-a început cariera profesională în echipa Dragne şi este  specializat în drept comercial şi insolvenţe, inclusiv în litigii transfrontaliere, fiind implicat în toate echipele de arbitraj intern şi internaţional în care societatea a acordat consultanţă. Urmează studiile în Drept procesual civil ale Şcolii Doctorale în domeniul Dreptului din cadrul Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti este mediator autorizat.

    Cu o experienţă de cinci ani în cadrul Dragne & Asociaţii, avocatul Bogdan Toma este specializat în drept civil, cu precadere în domeniul imobiliar şi al litigiilor conexe. El oferă asistenţă în proceduri judiciare şi extrajudiciare privind revendicarea proprietăţilor imobiliare sau obţinerea unor despăgubiri.

    Unul dintre cei mai vechi membri ai echipei de litigii, avocatul Mihai Costea oferă asistenţă juridică preponderent în proiecte de restructurare, executări silite şi dreptul muncii. De asemenea, el gestioneaza proiecte complexe privind dreptul consumatorului.

    Cei patru senior associate promovaţi în această primăvară sunt avocaţii litiganţi Ana-Maria Filip, Ana Georgia Mirea, Cătălin Barbu şi Andrei Iancu, avocaţi specializaţi în drept fiscal, insolvenţe, arbitraj comercial şi drept societar.

  • Ivaylo Naydenov este noul director general al Mondelez România

    Ivaylo Naydenov s-a alăturat companiei Mondelez Bulgaria în 2004. Pe parcursul carierei sale în cadrul companiei, Ivo a deţinut mai multe funcţii cu atribuţii în calitate de director de vânzări şi marketing în Bulgaria. În timpul mandatului său, a introdus o nouă politică comercială şi a consolidat sistemul de distribuţie.

    La începutul lui 2013, a preluat funcţia de director general Mondelez. Înainte de a se alătura companiei Mondelez, Ivaylo Naydenov a lucrat pentru companiile Wrigley şi Strauss.

    Mondelēz International, Inc. (NASDAQ: MDLZ) este lider mondial în industria snack-urilor, cu venituri de 34 de miliarde de dolari în 2014. Prezent în 165 de ţări, Mondelēz International este lider mondial în segmentele de biscuiţi, ciocolată, gumă de mestecat, bomboane, cafea şi băuturi instant, deţinând branduri ca biscuiţii Oreo, LU şi Nabisco; ciocolata Cadbury, Cadbury Dairy Milk şi Milka; guma de mestecat Trident; cafeaua Jacobs şi băutura instant Tang. Mondelēz International este cotat la indicii mondiali Standard and Poor’s 500, NASDAQ 100 şi Dow Jones Sustainability Index. Mărcile din portofoliul companiei Mondelēz International comercializate în România sunt: Jacobs, Nova Brazilia, Milka, Poiana, Africana, LU Pepito, LU Pim`s, Barni, Oreo , Tuc, Belvita, Tassimo.

  • Doi antreprenori care au obţinut bani nerambursabili de la stat pentru afacerea lor îi învaţă şi pe alţii să-şi facă SRL-D

    Doi tineri antreprenori debutanţi au devenit consultanţi pro bono pentru cei care se gândesc să pornească o afacere cu bani nerambursabili oferiţi de către stat, dar nu ştiu cum şi dacă să se apuce. Ei au deschis un magazin de bricolaj online în septembrie cu 3.000 de euro din economii şi 17.000 de la Guvern şi CEC şi vor să îi înveţe şi pe alţii cum să nu mai fie angajaţi.

    Laura Curcă şi Vlad Sardescu au pornit aventura antreprenorială în primăvara anului trecut când, după câteva luni în care au bătut la uşile investitorilor privaţi în căutarea câtorva mii de euro pentru finanţare, au auzit întâmplător de programul guvernamental al SRL-urilor pentru debutanţi.

    CE AFACERI POŢI PORNI CU 10.000 de euro în România – EXCLUSIV

    „Am avut ideea de business şi am încercat finanţarea privată, cam pe toate canalele posibile. Din experienţa noastră putem spune că dacă nu ai un business legat de software sau aplicaţii este imposibil să găseşti un business angel care să contribuie la afacerea ta sau să atragi bani prin crowdfunding. Ei caută un return (randament al investiţiei – n.r.) rapid, iar IT-ul oferă asta. Aici e bătaia foarte mare şi este de înţeles de ce“, spun cei doi. Ideea lor a fost să deschidă un magazin online specializat în bricolaj de tip do-it-yourself, lucru imposibil cu cei 3-4.000 de euro puşi deoparte de când lucrau în vânzări – ea în consultanţă în construcţii, el în telecomunicaţii.

    „Ideea ne-a venit după ce ne-a plouat în casă şi am sunat la mai mulţi nea Caisă să vină să ne rezolve problema, dar niciunul nu a găsit o soluţie OK la problema noastră. (…) Am auzit de nea Caisă încă de mic de la tatăl meu şi am zis că e un nume bun pentru un brand în segmentul de bricolaj. Astăzi e locul unde poţi să suni, să cumperi şi să afli de ce ai nevoie fără ca cineva să vrea să te păcălească“, spune Sardescu. În planul de afacere, cei doi au mizat pe potenţialul pieţei de DIY, materiale de construcţii şi bricolaj în online, unde transparenţa preţurilor este încă redusă de practicile firmelor. „Sunt câteva magazine care continuă să funcţioneze folosind sistemul «Sună şi cere o ofertă». Noi vrem să punem totul la vedere, să acordăm aceleaşi reduceri pentru toată lumea în funcţie de cantităţi pentru ca nimeni să nu se teamă că plăteşte mai mult.“

    Cei doi mizează şi pe slaba informatizare a depozitelor de construcţii de pe piaţă şi pe lipsa de încredere în personalul acestora, clienţii având puţine informaţii privind cele mai bune produse şi raportul corect între calitate şi preţ. Afacerea neakaisa.ro – „domeniul neacaisa.ro era deja cumpărat şi nu i-am putut da de urmă proprietarului“ – funcţionează ca un revânzător, intermediar între furnizorii de astfel de materiale şi clienţii persoane fizice. „E un domeniu care nu a avut contact cu mediul online şi avem câţiva furnizori care au fost deschişi la propunerea noastră şi au înţeles că magazinele online ajung repede în topul vânzărilor lor. Ei nu au nimic de pierdut, în momentul în care ai o comandă o ridici şi o livrezi.“ Cei doi au ajuns în prezent la 14 furnizori şi ţintesc cel puţin zece comenzi pe zi până în primăvara anului 2016.

    Deşi ideea de business le-a surâs investitorilor curtaţi de cei doi tineri, neakaisa.ro nu a găsit bani în mediul privat, dar a primit încredere că poate funcţiona – „Investitorii cu care am vorbit au crezut în idee şi ne-au spus să mergem cu ea până la capăt. Dacă nu primeam răspunsuri pozitive am fi început mai greu.“ Cei doi au apelat la serviciile unui consultant specializat pe atragerea de finanţare pentru SRL-D pentru a porni afacerea. Au obţinut 8.500 de euro de la stat şi alţi 8.500 de la CEC Bank, ajungând cu economiile lor la 20.000 de euro, după mai multe aventuri. „La început am căutat informaţii despre ceea ce înseamnă SRL-D şi nu am găsit nimic. Informaţiile erau vagi şi opiniile contra acestui proiect nu erau tocmai încurajatoare. Deşi cei mai mulţi nu încercaseră, ei ştiau că nu se poate face nimic cu bani de la stat.“

    Au aplicat în martie şi au primit primii bani abia după şase luni. Alegerea consultantului cu care să lucreze a fost un pas dificil pentru cei doi, dat fiind că cereau un avans înainte de eventuala obţinere a finanţării, fără să aibă garanţia că vor obţine vreun leu. După ceva căutări, au găsit o firmă care să accepte 5% din valoarea banilor de la guvern dacă aceştia se obţineau. Au făcut bine, pentru că proiectul lor avea să fie respins. Legea prevede ca 40% din banii atraşi să fie investiţi în activele firmei, un prag despre care cei doi spun că este prea ridicat pentru un magazin online, unde nevoile constau într-un calculator, o imprimantă şi un sistem informatic de gestiune, plafonul de 8.000 de euro fiind dificil de atins. Au scris în business plan că au nevoie şi de tablete, nu doar de PC-uri, şi de buget de SEO, dar cheltuielile au fost considerate neeligibile.