Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • 1500 de locuinţe finalizate în Cosmopolis

    Cosmopolis, unul din cele mai mari ansambluri rezidenţiale din România şi cel mai mare din zona de nord a Bucureştiului, a ajuns la 1500 de apartamente şi vile finalizate, în urma unor investiţii totale de 240 de milioane de euro.

    “2014 a fost cel mai bun an de la declanşarea crizei economice. Am investit în acest an nouă milioane de euro în proiect, urmând să avem un buget similar pentru a doua jumatate a lui 2014, am înregistrat o creştere semnificativă a vânzărilor şi în ultima lună am finalizat noi facilităţi pentru cei peste 2700 de locuitori din proiect”, a declarat Ahmet Buyukhanli, CEO Opus Land Development, dezvoltatorul proiectului Cosmopolis.

    Dezvoltatorul a încheiat recent un parteneriat cu Bancpost prin care cumpărătorii unei locuinţe în cadrul Cosmopolis pot beneficia de o finanţare în condiţii preferenţiale, aceasta fiind printre cele mai bune oferte existente pentru creditele ipotecare.

    Astfel, cei care vor accesa un credit ipotecar în lei la Bancpost pentru a cumpăra o locuinţă în proiect vor beneficia de o dobândă preferenţială, de 2,5% + Robor la trei luni (dobânda maximă stabilită pentru programul Prima Casă), dobândă care este cu un procent sub cea standard practicată de bancă pentru un credit ipotecar clasic. |n plus, comisionul de analiză a dosarului este egal cu zero, faţă de 1500 lei pentru un credit standard, evaluarea imobilului nu va presupune niciun cost, faţă de 500 de lei în cazul unui credit ipotecar clasic iar comisionul  de administrare al creditului va fi zero. Adiţional, cei care vor accesa o finanţare de la Bancpost vor beneficia şi de un voucher de 2000 de lei pentru amenajarea locuinţei, valabil în magazinele Altex, Mediagalaxy şi Elvilla, iar cei care vor recomanda un alt cumpărător în Cosmopolis vor primi un voucher de 1000 de lei.

    Dezvoltarea infrastructurii generale a Cosmopolis s-a concretizat prin amenajarea lacului Creţuleasca, amplasat în imediata apropiere a proiectului, prin amenajarea unei plaje, prima de acest gen din România, a unui bar adiacent, a unui ponton şi a unei piscine exterioare, a cincea din cadrul proiectului.

    Preţurile de vânzare ale locuinţelor din Cosmopolis pleacă de la 31.000 de euro + 5%* TVA pentru un studio dublu cu o suprafaţă construită de 54 de metri pătraţi, de la 42.200 de euro + 5%* TVA pentru un apartament cu două camere, având o suprafaţă construită de 63 de metri pătraţi, în timp ce un apartament cu trei camere, cu o suprafaţă construită de 86 de metri pătraţi, are un preţ de 58.500 de euro + 5%* TVA.

    In cadrul Cosmopolis sunt disponibile la vânzare şi vile, cu o suprafaţă de 112 metri pătraţi construiţi şi un preţ de 90.000 de euro + TVA.

    Facilităţile de care dispune Cosmopolis includ un supermarket operat de Carrefour, gradiniţă pentru copii, farmacie, pizzerie, cinci piscine exterioare, sală de fitness, terenuri exterioare de baschet şi de tenis şi numeroase spaţii de joacă pentru copii. în plus, locuitorii au transportul asigurat până la staţiile de metrou Pipera sau Aurel Vlaicu, şi în weekend şi până la Băneasa Shopping City, prin linii de microbuz care circulă la un interval de o oră.

    Cosmopolis este amplasat în zona de nord-est a Bucureştiului, în apropiere de şoseaua de Centură, între podurile din Pipera-Tunari şi Andronache-ştefăneştii de Jos. Coldwell Banker Affiliates of Romania este managerul de proiect şi agent exclusiv al Cosmopolis.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania este liderul pieţei de consultanţă imobiliară din Romania după ultimele rezultate financiare oficiale şi compania cu cea mai extinsă activitate pe segmentul rezidenţial, fiind reprezentantul local a uneia dintre cele mai cunoscute companii imobiliare la nivel mondial.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii. Compania are în prezent 45 de sucursale – cincisprezece în Bucureşti şi câte una în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Bran, Braşov, Câmpulung, Cluj-Napoca, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oneşti, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râsnov, Satu Mare, Sfântul Gheorghe, Suceava, Târgu Mures, Turda, Vaslui, Zalău şi Zărneşti.

    Cu o istorie de peste 100 de ani, compania de origine americană este detinuţă în prezent de Realogy Corporation, unul din cei mai mari francizori din domeniul imobiliar la nivel mondial. Prin reţeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de ţări cu 3.800 de birouri şi are peste 80.000 de consultanţi şi brokeri.

     

  • Vila cu piscină a ajuns la preţul de dinainte de criză al apartamentelor de două camere

    |n zona Capitalei, dar şi în apropiere de celelalte centre regionale ale ţării, achiziţia unei case cu piscină proprie necesită, de regulă, un buget ce porneşte de la 100.000 de euro, conform datelor Imobiliare.ro. Deşi astfel de oferte există şi în interiorul marilor oraşe, cele mai accesibile şi mai atractive oportunităţi pot fi găsite, de regulă, în localităţile limitrofe acestora. Imobiliare.ro prezintă, pe baza anunţurilor de pe portal, o listă cu câteva dintre cele mai interesante oferte pe acest segment:

    Bucureşti / Ilfov:

    |n Dragomireşti Deal, o vilă cu piscină, finalizată în anul 2012, este scoasă la vânzare pe Imobiliare.ro la un preţ de 129.000 de euro. Casa este amplasată pe un teren de 400 de metri pătraţi, are o suprafaţă utilă de 250 de metri pătraţi şi este structurată pe parter, etaj şi mansardă.

    în Măgurele, o vilă cu piscină proprie, construită anul trecut – pe un teren de 650 de metri pătraţi – este disponibilă spre vânzare la un preţ de 135.000 de euro. Locuinţa are o suprafaţă utilă de 160 de metri pătraţi şi este compusă din cinci camere.

    în interiorul Capitalei, zona Colentina, o casă de 140 de metri pătraţi utili, cu o mică piscină amenajată în curte, are un preţ cerut de 140.000 de euro. Terenul aferent construcţiei are o suprafaţă de circa 250 de metri pătraţi.

    Cu 5.000 de euro mai mult – respectiv cu un total de 145.000 de euro –, poate fi achiziţionată, în Brăneşti, o vilă cu 10 camere, dotată cu piscină proprie. Locuinţa a fost construită în anul 2009, are o suprafaţă utilă de circa 300 de metri pătraţi şi dispune de un teren de 860 de metri pătraţi, cu grădină amenajată.

    154.000 de euro este preţul cerut pentru o vilă cu o piscină de 40 de metri pătraţi, construită în anul 2005, în Chitila. Casa are o suprafaţă utilă de circa 240 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de aproape 1.000 de metri pătraţi, cu grădină şi curte amenajate.

    Timişoara:

    In apropiere de Timişoara, zona Exterior Vest, o vilă cu piscină, finalizată în anul 2009, este disponibilă spre vânzare la un preţ de 98.000 de euro. Casa are cinci camere, o suprafaţă utilă de 165 de metri pătraţi şi teren de 650 de metri pătraţi. Proprietatea este dotată cu panouri solare şi sistem de încălzire prin pardoseală.

    In zona şagului, o vilă construită în anul 2008 are un preţ cerut de 145.000 de euro. Construcţia are o suprafaţă utilă de 340 de metri pătraţi, structurată pe parter, două etaje şi mansardă, şi este amplasată pe un teren de 900 de metri pătraţi, unde este amenajată şi o piscină.

    Braşov:

    In localitatea Hărman, o vilă cu cinci camere şi piscină exterioară poate fi achiziţionată la un preţ de 125.000 de euro. Locuinţa a fost finalizată în anul 2002, are o suprafaţă utilă de 200 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de 800 de metri pătraţi.

    In zona Dârste, o vilă cu opt camere, finalizată în anul 2008, are un preţ cerut de 149.000 de euro. Locuinţa are o suprafaţă utilă de 300 de metri pătraţi, în vreme ce terenul aferent ocupă 500 de metri pătraţi.

    Cluj-Napoca:

    în localitatea Gilău, o vilă cu piscină, construită în anul 2008, este scoasă la vânzare pentru 139.000 de euro. Casa este compusă din opt camere, are o suprafaţă utilă de 300 de metri pătraţi şi este amplasată pe un teren de aproape 1.400 de metri pătraţi.

    în Floreşti, o vilă cu piscină interioară are un preţ cerut de 295.000 de euro. Locuinţa a fost finalizată în anul 2007, dispune de o suprafaţă utilă de 260 de metri pătraţi, în vreme ce terenul aferent este de 450 de metri pătraţi.

    Constanţa:

    în Eforie-Nord, două vile amplasate pe un teren de 750 de metri pătraţi sunt scoase la vânzare la un preţ de 240.000 de euro. Locuinţele au nouă camere, o suprafaţă cumulată de 380 de metri pătraţi şi sunt deservite de o piscină comună de aproape 36 de metri pătraţi.

    Chiar în Constanţa, zona Primo, o vilă cu cinci camere şi piscină exterioară poate fi achiziţionată cu 290.000 de euro, cu mobilier şi toate dotările incluse. Casa a fost construită în anul 2010, pe un teren de 500 de metri pătraţi, şi dispune de o suprafaţă utilă de 150 de metri pătraţi.

    Iaşi:

    în zona Popas Păcurari, o vilă de 280 de metri pătraţi utili, compusă din şapte camere, este scoasă la vânzare pe Imobiliare.ro la un preţ de 160.000 de euro. Construcţia a fost finalizată în anul 2009, iar suprafaţa terenului aferent este de 700 de metri pătraţi.

    în zona Bucium, o vilă de 480 de metri pătraţi utili, cu piscină şi ieşire la lac, are un preţ cerut de 375.000 de euro. Locuinţa a fost construită în anul 2009, pe un teren de 1.580 de metri pătraţi, se vinde parţial mobilată şi utilată şi dispune de curte complet amenajată.

  • In duelul cu Lidl, Carrefour mizează pe o nouă marcă proprie: Produits Libres

    Carrefour îşi doreşte o felie tot mai consistentă din vânzările de mărci proprii, care au ajuns să reprezinte 15% din vânzările din comerţul alimentar. Pentru aceasta, grupul francez a decis să mizeze pe marca proprie Produits Libres. Retailerul francez va scoate de pe rafturile sale marca Carrefour Discount, aceasta nefiind prima decizie în ce priveşte renunţarea la o marcă proprie. |n urmă cu câţiva ani Carrefour a abandonat un alt proiect de susţinere a unei mărci proprii, Nr. 1. Decizia retailerului francez se referă la întreaga sa reţea, nu numai la magazinele din România. Reprezentanţii Carrefour nu au dorit să comenteze pe marginea acestui subiect.

    Carrefour Discount a fost lansat în 2009 pentru o întreagă gamă de produse proprii ale retailerului, dar comerciantul francez doreşte să-şi construiască o nouă strategie axată pe produse <fără nume>, un concept câştigător în urmă cu trei decenii, când retailerul promitea cel mai bun preţ de pe piaţă la aceeaşi calitate – Sans nom. Aussi bons. Moins cheres.

    Produsele marcă proprie, al căror principal atribut este preţul cu până la 20% mai mic faţă de produsele similare de marcă, câştigă tot mai mult teren şi în România, ajungând anul trecut la o pondere de 15% din piaţa de retail. astfel, valoarea totală a vânzărilor de mărci proprii în retailul alimentar a ajuns la 2,6 miliarde de euro. Potrivit datelor Consiliului Concurenţei, valoarea pieţei de retail a fost anul trecut de 17,2 miliarde de euro.

    “Cota de piaţă a mărcilor private în prima jumătate a anului 2013 reprezintă 15% din piaţa locală de FMCG, dublu faţă de 2010. Discounterii şi hipermarketurile înregistrează cele mai mari vânzări de mărci private, iar categoriile cu cea mai bună dinamică sunt lactatele şi dulciurile”, a declarat Raluca Răschip, consumer goods & retail director GfK Romania

    Mărcile private sunt cumpărate în principal de la discounteri (40%) şi de la hipermarketuri (32%). De altfel, mărcile private deţin şi cea mai mare pondere gamele de produse ale magazinele cu profil discount, respectiv de 80% în cazul Lidl, 20% în cazul Penny Market şi 18% în cazul Kaufland. În cazul hipermarketurilor, ponderea mărcilor private este de 13% la Carrefour şi de 6% la Auchan.

    |n timp ce discounterii şi-au construit afacerile mizând pe mărci proprii, hipermarketurile adoptă mai greu acest model.

  • Cât de important este gulerul paharului de bere

    Franck Evers, expert olandez în servirea berii, a explicat de ce e important ca berea să fie prezentată într-un pahar rece, foarte curat, iar spuma să aibă grosimea potrivită. ”Sunt olandez noi suntem recunoscuţi pentru zgârcenie. E dovedit însă că dăm cu 70% mai mult bacşiş dacă un chelner are contact vizual cu clientul”, spunea anterior Evers pentru Business Magazin. El susţine că 93% din comunicare este nonverbală iar contactul vizual este principalul element al ”discuţiei” cu un consumator la terasă, restaurant sau bar. Un lucru esenţial, pentru că în funcţie de el un client se poate întoarce, sau nu, în acelaşi loc.

    Un pahar perfect curat este esenţial în servirea acestei băuturi (”problema cu rujul de buze este că mai întâi îi simţi gustul şi apoi îl vezi”, glumeşte olandezul Franck Evers,), pentru că un consumator nemulţumit poate acuza îndeobşte barul sau marca. O halbă sau un pahar cu o licoare oxidată – amăruie, cu gust de fier, mai închisă la culoare – aruncă, cel mai adesea, vina pe produs. Oxidarea berii, considerată popular <răsuflată>, ţine însă de felul în care a fost formată – sau nu, după caz – spuma groasă de două degete, al cărei rol principal este să protejeze berea de oxigenul din aer.

    La fel de bine însă spuma menţine şi dioxidul de carbon în băutură, lucru important, spune olandezul, pentru că astfel se păstrează prospeţimea, iar bulele ajută la digestie” (”de aceea ne este mereu foame după ce bem bere iar dieteticienii intezic apa carbogazoasă”). La fel de bine, tratamentul neplăcut al unui chelner acru poate îndepărta clienţii de o terasă anume. ”Nu este însă niciodată vina berii”, spune Evers care argumentează că cel mai adesea şi barmanii dau vina pe băutură (din ciclul ”presiunea din butoi e de vină”, ”e nouă, nu m-am obişnuit cu ea”) dacă gulerul de spumă nu e conform standardelor.

  • Robert Rekkers: ”Fermierul poate obţine un credit bazat pe stocul de cereale, aleagând momentul şi preţul optim de vânzare a recoltei”

    Agricover Credit IFN lansează astăzi un produs de creditare ce permite corelarea dobânzii cu preţul cerealelor de la bursa de mărfuri din Paris (Matif), un punct de referinţă pentru comerţul cu cereale.

    Creditul Corelat cu Matif este o soluţie de finanţare adresată fermierilor mari, pentru finanţarea capitalului de lucru de minimum 1 milion de lei. Dobânda este indexată lunar, în funcţie de cotaţia Matif afişată în ultima zi a lunii anterioare şi se încadrează între 2,90% pentru cotaţia Matif mai mică de 155 euro/tonă şi 8,90% pentru cotaţia Matif mai mare de 225 de euro/tonă. (Ex. graficul anexat)

    “Fermierii au dileme în alegerea momentului potrivit pentru valorificarea recoltei, dată fiind variaţia preţului produselor agricole pe bursele internaţionale. Totodată, perioadele de recoltare coincid cu scadenţele de plată ale inputurilor utilizate, de cele mai multe ori fermierii fiind presaţi să vândă stocurile de cereale pentru a achita aceste scadenţe. Preocuparea noastră este să dezvoltăm soluţii de finanţare inovatoare pentru a reduce nesiguranţa fermierilor. Prin urmare, am conceput un produs care, practic, oferă fermierului opţiuni. Astfel, el poate obţine un credit bazat pe stocul de cereale, cu care să achite sumele scadente, ceea ce îi va permite să aleagă  momentul şi preţul optim de vânzare a recoltei”, spune Robert Rekkers, director general al Agricover Credit IFN.

    Anul trecut, numeroşi fermieri mari s-au confruntat cu problema scăderii preţului la grâu ale cărui valori erau estimate în iulie 2013 a fi cele mai mici din ultimii trei ani. Cotaţia Matif de început a recoltei din 2013 a fost de 193 euro/tonă şi a crescut până la 209 euro/tonă în decembrie 2013, fiind urmată de o uşoară scădere în primele 2 luni ale acestui an. în aprilie 2014 a atins cel mai mare preţ, de 212 euro/tonă, urmat din nou de o scădere, ajungând în iunie la preţul de 188 euro/ tonă. Acest tip de fluctuaţii – care pot varia de la 2-3% până la 8-10%, afectează calculele economice ale fermierilor şi constituie unul dintre principalele elemente de îngrijorare.

    ”Soluţia de finanţare pe care o propunem are un mecanism de ajustare a costului dobânzii prin care, urmărind tendinţa preţului Matif al grâului pe toată durata valabilităţii creditului, ne angajăm într-un parteneriat în care împărţim riscul alături de fermieri”, a declarat Robert Rekkers.

    Produsul se adresează fermierilor performanţi care exploatează suprafeţe mari, cota de piaţă actuală a Agricover Credit IFN, în acest segment de clienţi, fiind de 35%. Creditul Corelat cu Matif este o inovaţie pentru piaţa din România şi poate reprezenta un model pentru astfel de produse în viitor.

    |nfiinţată în 2008, Agricover Credit este singura instituţie financiară din România care oferă produse financiare exclusiv fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic.

  • “Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat niciodată. Sunt mulţi oameni pe care nu-i poţi da deoparte”


    ADRIAN VOLINTIRU  ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.

    „Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.

    RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.

    „Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS –  „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.

    Nu a fost chiar aşa.  „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru,  „un holding cu multe probleme“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Paradoxul pieţei imobiliare: românii aleg să stea în apartamente noi, dar mai mici decât cele din blocurile comuniste

    O parte importantă dintre locuinţele noi scoase la vânzare de către dezvoltatorii imobiliari au suprafeţe mai mici decât cele din blocurile construite înainte de 1989. Dacă în 2008 clienţii se fereau să le cumpere, acum acestea se vând cel mai uşor. Ce îi determină pe clienţi să cumpere în 2014 o garsonieră de 25 de metri pătraţi sau un apartament cu trei camere de 50, la fel ca în urmă cu patru decenii?

    “DEZVOLTATOR, VÂND GARSONIERĂ ÎN ZONA BERCENI, METROU DIMITRIE LEONIDA, 28 MP, LA 23.000 DE EURO.” „Vând apartament cu două camere, construcţie 2013, 43 mp, zona Bucureştii Noi, lângă parcul Bazilescu, 45.000 de euro negociabil.“ „Organizatorii Târgului Imobiliar Naţional pun la dispoziţia celor interesaţi să cumpere o locuinţă o ofertă de circa 5.000 de locuinte finalizate, cu preţuri pornind de la 21.500 de euro pentru o garsonieră de 25 mp în sectorul 4.“ Astfel de anunţuri se regăsesc pe cele mai accesate portaluri imobiliare din România.

    Mai exact, multe dintre locuinţele noi scoase la vânzare în ultimii doi ani de către unii dezvoltatori au suprafeţe similare celor construite înainte de 1989. Aşa-numitele cutii de chibrituri de care cumpărătorii se fereau în urmă cu şase ani sunt acum un real succes pentru cei care le vând. „Lumea caută bloc nou şi se uită la preţ, iar suprafaţa nu e atât de importantă. Clienţii caută suprafeţe mai mici, de aceea avem şi apartamente cu două camere la 35 mp. Părerile sunt împărţite, dar până la urmă cererea dictează oferta“, susţin reprezentanţii Sud Rezidenţial, companie care gestionează mai multe proiecte în sudul Capitalei.

    Suprafaţa unui apartament cu două camere în zona de sud variază între 35 şi 55 mp, la preţuri de până la 40.000 de euro. „Vă daţi seama că nu le-am construi dacă nu s-ar vinde. Cele cu suprafeţe mici se vând cel mai repede“, spune şi Maria D., care construieşte în prezent al doilea bloc de apartamente, cu suprafeţe cuprinse între 40 şi 55 de metri pătraţi, la circa o mie de euro/mp, în Şoseaua Chitilei din zona de nord a Bucureştiului. Grad de ocupare: 50%, deşi proiectul va fi gata abia în septembrie.

    „Înainte de criza economică, cei care se arătau interesaţi de o locuinţă nouă îşi doreau o suprafaţă semnificativ mai mare comparativ cu o locuinţă similară dintr-un bloc construit înainte de 1990, ceea ce explică şi oferta existentă pe piaţă. Unii au înţeles ulterior că nu le este necesar un apartament cu trei camere de 100 mp pentru că suprafeţele mai mari sunt mai dificil de intreţinut, iar costurile mai ridicate“, spune Gabriel Voicu, directorul New Homes Division în cadrul companiei de consultanţă Coldwell Banker.

    Dincolo de cumpătare şi de atitudinea prudentă privind viitorul pe termen lung, principalul argument pentru existenţa cererii pentru acest tip de locuinţe este reprezentat de nivelul veniturilor disponibile. Ce-i drept, preţul este principalul criteriu care influenţează decizia de achiziţie, potrivit unui studiu al imobiliare.ro, iar suprafeţele generoase înseamnă, fireşte, preţuri mai mari. „Cererea pe segmentul nou nu este încă atât de ridicată, iar valoarea adăugată de achiziţia unui apartament nou nu este încă suficient de mult conştientizată, ceea ce face ca mulţi cumpărători să compare un apartament nou şi unul vechi de multe ori prin prisma preţului. După preţ urmează zona, vecinătăţile, în timp ce prestigiul dezvoltatorului sau portofoliul acestuia aproape că nu sunt luate în calcul“, spune Daniel Crainic, directorul de marketing al imobiliare.ro.

  • Grupul Gothaer a încheiat anul financiar 2013 cu o creştere de 3,3%

    Grupul Gothaer a înregistrat anul trecut o creştere a primelor brute subscrise de 3,3%, ajungând astfel la peste 4,233 miliarde de euro.  În România, compania a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 66,72 milioane de lei, în creştere cu 75% faţă de anul anterior.

    Creşterea de 3,3% este uşor mai ridicată de cea de 3% înregistrată la nivelul pieţei germane. Au contribuit la această evoluţie poliţele au contribuit  segmentele asigurărilor de tip property şi de accidente, cu o creştere de 6% şi segmentul asigurărilor de viaţă, cu o creştere de 3,5%. Segmentul asigurărilor de sănătate a înregistrat o scădere de 2,8%.

    Profitul grupului s-a menţinut la nivelul anului 2012 (107 milioane de euro) iar capitalul acestuia a fost majorat cu 4,5 procente, până la 1,519 miliarde de euro. Subsidiarele din România şi Polonia ale grupului înregistrează o evoluţie pozitivă, potrivit datelor transmise de companie. Compania a înregistrat totuşi pierderi de aproximativ 34 milioane de lei anul trecut, pe seama extinderii reţelei şi a promovării brandului.

    Grupul Gothaer a intrat în 2012 pe piaţa din România şi a devenit  anul acesta acţionar unic al Gothaer Asigurări Reasigurări.

     

  • Hofigal, scoasă la vânzare. Proprietarii cer 5 mil. euro pentru o treime din companie

    Acţionarii Hofigal caută un investitor strategic dispus să achiziţioneze un pachet de 35,5% din capitalul social al companiei contra sumei de 5 milioane de euro.

    Hofigal a fost înfiinţată în anul 1990 şi s-a impus pe piaţa românească drept unul din principalii furnizori de produse naturale din România, având în prezent un portofoliu de aproximativ 400 de produse, majoritatea originale, obţinute prin tehnologii şi brevete proprii, din care peste 70 de branduri brevetate la nivel internaţional. Compania a raportat în 2013 o cifra de afaceri de peste 31 de milioane de lei. Compania produce ceaiuri, tincturi, uleiuri, capsule si comprimate, produse cosmetice si alte tipuri de produse.

    “Compania dispune de o serie de active valoroase precum terenuri, utilaje şi clădiri. De asemenea, este o societate sănătoasă din punct de vedere financiar, care a reuşit să înregistreze profit chiar şi în perioadele de criză financiară. Hofigal a reuşit să crească în timp cu resurse financiare proprii şi fără a acumula datorii către banci şi terţi. Totodată, brevetele reprezintă o resursă extrem de importantă a companiei, având în vedere că un singur brevet Hofigal valorează cel puţin 900.000 euro.”, a declarat avocat Maria Ilie, reprezentant al acţionarului vânzător.

    Invesitorul care va prelua pachetul de active scos la vânzare va dobândi calitatea şi drepturile legale asupra a încă 10 societăţi comerciale în care Hofigal este acţionar şi care au în patrimoniu sute de hectare, utilaje de producţie, complexe de terapie naturală.

    Hofigal este o companie integrată, specializată în obţinerea de produse exclusiv naturale, având ca trăsătură caracteristică faptul că produce 80-85% din propriile materii prime active.

    |nfiinţată cu capital integral românesc, firma a reuşit să se impună în plan internaţional, cunoscând o evoluţie spectaculoasă după anul 2001, când s-a construit o fabrică modernă în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente a fluxurilor de producţie, controlului şi distribuţiei produselor finite.

    Conform reprezentantilor companiei, an de an firma a cunoscut o evoluţie continuă, atât în ceea ce priveşte tehnologizarea fluxurilor de producţie şi a laboratoarelor de analize fizico-chimice şi microbiologice cu echipamente moderne şi personal calificat, cât şi în ceea ce priveşte creşterea productivităţii şi diversificarea gamei de produse.

    |n 2003, Hofigal a deschis Centrul de Terapie Naturală “Alexandra” la Breaza, într-un climat montan situat pe şoseaua către Sinaia-Buşteni-Predeal. în anul 2006, Hofigal a deschis Centrul medical “Hofimed” în Bucureşti. La acest centru se folosesc în special metode de diagnostic şi tratament care contribuie la stimularea forţelor proprii de refacere şi autovindecare a organismului şi care nu produc reactii adverse. Prin aceste metode se încearcă tratarea omului bolnav şi nu a bolii.

  • Câţi bărbaţi beau bere la meciuri, după ce fac sport şi în concediu?

    Aproape 80% din bărbaţii români care obişnuiesc să consume bere au declarat că o aleg şi atunci când sărbătoresc victoria echipei favorite după încheierea unei competiţii sportive, berea fiind principala băutură consumată cu această ocazie, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă GfK România la solicitarea Asociaţiei Berarii României.

    Potrivit studiului, 80% din bărbaţii români care obişnuiesc să consume bere sărbătoresc în compania ei şi victoria echipei favorite, la finalul unei competiţii sportive.

    “Competiţiile sportive au darul de a aduce prietenii împreună, iar berea completează perfect aceste momente, adăugându-le bună dispoziţie”, a declarat Onno Rombouts, preşedinte Asociaţia Berarii României.

    Aproape 55% din barbaţii români au afirmat că obişnuiesc să consume bere şi după ce au petrecut o seară făcând sport cu prietenii, berea ocupând şi în acest caz primul loc în rândul băuturilor preferate. Aproape 60% din bărbaţii români afirmă că aleg să consume bere şi atunci când sunt în concediu, inclusiv când sunt în concediu la mare.

    “Consumată cu moderaţie, berea este o prezenţă constantă în vieţile românilor. Indiferent de modul în care îşi petrec timpul liber – alături de familie sau prieteni -, românii aleg să consume bere”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    |ntrebaţi care sunt motivele pentru care optează pentru iubita băutură, 60% din consumatorii de bere români bărbaţi au afirmat că o aleg pentru că însoţeşte cel mai bine întâlnirile cu prietenii, afirmând în aproximativ acelaşi procent că aleg să consume bere şi pentru că o consideră o modalitate de  hidratare a organismului.

    Cu zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie, 76.700 de locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate, industria berii are o contribuţie importantă la economia României. Peste 97% din berea consumată de români este produsă la ei în ţară, iar nivelul cumulat al investiţiilor membrilor Asociaţiei Berarii României s-a ridicat până în prezent la peste 1,25 miliarde euro. 

    Sectorul berii contribuie cu aproape 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă taxele virate la bugetul României.

    Potrivit unei analize a companiei de consultanţă AT Kearney, creşterea accizei la bere în 2013 se estimează că a condus la o diminuare cu 155 milioane lei a încasărilor bugetare provenite din acciză şi TVA pentru bere, comparativ cu varianta în care acciza ar fi rămas la nivelul anului precedent.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt: Bergenbier sa, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod şi Ursus Breweries, alături de microberăria Clinica de Bere. |mpreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi  Asociaţia Producătorilor de Hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.