BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Wizz Air primeşte ajutor financiar pentru a zbura de la Sibiu, după ce a primit ilegal ajutor de 4 mil. euro de la aeroportul din Timişoara

    Compania Wizz Air este singura care a depus în 2013 o ofertă pentru a opera zboruri către Londra de pe Aeroportul Sibiu, urmând să primească ajutor de stat din partea Consiliului Judeţean, dacă oferta urma să fie acceptată. Consilierii au aprobat anul trecut acordarea de ajutoare financiare companiilor aeriene care înfiinţează noi rute de pe Aeroportul Sibiu, după ce au cerut avizul Consiliului Concurenţei şi al reprezentanţilor Uniunii Europene.

    Potrivit schemei de ajutorare, în 2014 se vor acorda 611.000 euro, în 2015 – 595.000 euro, în 2016 – 559.000 euro, iar în 2017 – 486.000 euro, bugetul total fiind de 2,8 milioane de euro.

    Prin sentinta din 30.08.2011 pronunţată în  dosarul 1735/30/2011 de Tribunalul Timiş s-a constatat caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de “discount global pentru avioanele de peste 70 de tone acordat de Aeroportul Internaţional din Timişoara. Hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă prin respingerea de către Curtea de Apel Piteşti atât a recursului promovat de Aeroportul Timişoara Traian Vuia, cât şi prin respingerea contestaţiilor în anulare formulate de aeroport şi de către Wizz Air. Urmare acestei sentinte si având în vedere inacţiunea AIT-TV de a recupera ajutorul de stat ilegal acordat Wizz Air, Carpatair a înregistrat la Curtea de Apel Timişoara o cerere de obligare a Wizz Air la restituirea ajutorului de stat ilegal estimat la 4 milioane de euro – primit de la aeroportul din Timişoara. Soluţionarea cauzei se află pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia.

    CITITI AICI ​cine a îngenuncheat Carpatair, singurul transportator aerian de linie cu capital privat din România

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Judeţul din România unde s-au vândut patru maşini noi în 2014: două Dacii, un Seat şi un Volkswagen

    Dintre maşinile noi, cea mai populară marcă a fost Dacia, cu două unităţi, urmată de Volkswagen şi Seat, cu cîte o unitate. Numărul de maşini second-hand înmatriculate a fost de 271, iar peste 150 de maşini au fost reînmatriculate.

    Următoarele judeţe cu cele mai puţine înmatriculări au fost Giurgiu (opt unităţi) şi Vaslui şi Botoşani (câte nouă unităţi). La polul opus s-a situat Bucureşti, cu peste 3200 de maşini noi înmatriculate, urmat de Ilfov, Constanţa şi Timiş.

    Piaţa auto de maşini noi din România a ajuns în decursul anului 2013 la doar 20% din nivelul înregistrat în anul 2008, conform unei analize Auto.ro. Înmatriculările de maşini noi din România au înregistrat la finalul anului 2013 doar 57.700 de unităţi, reprezentând 20% din nivelul anului 2008, când s-au înregistrat 285.500 de unităţi. Piaţa maşinilor reînmatriculate a înregistrat în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, de doar 205.553 de unităţi, comparativ cu cele 411.439 de unităţi din 2011, sau cele 343.444 de unităţi înregistrate în 2008. Scăderea s-a accentuat în 2013, în urma introducerii timbrului de mediu, inclusiv pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007.

  • Tânărul care la 30 de ani a ajuns brand manager al Jack Daniel’s: De frica zilei de mâine, românii beau mai puţin whisky

    Pe piaţa de whisky, estimată la 85 de milioane de euro pe an, Jack Daniel’s s-a impus pe poziţia fruntaşă în 2010, în plină criză economică, când obiceiurile de consum şi tendinţele erau date peste cap, iar alte categorii de produse începeau să „muşte” din piaţa whisky-ului.

    La un an de când are în grijă Jack Daniel’s în România, Cezar Gârbea spune despre piaţă că este încă în formare şi într-o permanentă schimbare. „Ultimii ani au dat puţin peste cap creşterea naturală a acestei categorii, fiind strâns legată de starea de spirit a românilor. Astfel, o piaţă care arăta o creştere promiţătoare s-a oprit din avântul pe care îl avea şi chiar a început să scadă odată cu reducerea încrederii românilor în ceea ce le va aduce ziua de mâine”, spune Cezar Gârbea.

    Tendinţa s-a reflectat atât în retail, unde a scăzut frecvenţa cumpărăturilor, cât şi mediul HoReCa, iar românii au început să ia în considerare şi alte băuturi, precum vodca, datorită versatilităţii acesteia, dar şi băuturi mai uşoare cum ar fi prosecco.

    La nivelul pieţei de spirtoase, whisky-ul este al patrulea sortiment în topul vânzărilor, după băuturile cu arome (rachiu), vodcă şi brandy, arată datele companiei de cercetare de piaţă IWSR. În această categorie, Jack Daniel’s se bate în principal cu J&B, Ballantine’s, Johnnie Walker sau Teacher’s.

    În România, marketingul Jack Daniel’s şi al vodcii Finlandia este realizat de către Brown Forman, în timp ce distribuţia este asigurată de către BDG Import.

    Comparativ cu alte state, piaţa locală de whisky este similară în ceea ce priveşte gradul de maturitate, spune Cezar Gârbea, diferenţele aparând în ceea ce priveşte restaurantele, barurile şi cluburile, unde există alt tip de consumator.

    „Dacă acum câţiva ani ieşitul în oraş însemna fie o bere cu prietenii, fie în club cu o sticlă de whisky şi de vodcă, acum consumatorii au evoluat foarte mult şi sunt foarte diferiţi, astfel încât nu mai există un tipar. Totodată devin mai sofisticaţi, la curent cu noile trenduri, caută evenimente şi locaţii care să le ofere ceva nou şi cred că, cel mai important, să le ofere o experienţă unică.”

    În aceste condiţii, jobul brand managerilor este să construiască o marcă pe termen lung, susţinută de o comunicare coerentă, adaptată realităţilor pieţei. În industria de whisky, importante sunt şi notorietatea internaţională, dar şi continuitatea în procesul de comunicare.

    Brand managerul pentru Jack Daniel’s este de părere că cea mai mare provocare în slujba sa este să facă alegerea corectă din punctul de vedere al comunicării pentru brand într-un mediu plin de alternative. Odată găsit mixul perfect, urmează un pas la fel de important, execuţia, care în cazul brandurilor premium, cum este Jack Daniel’s, poate face diferenţa între reuşită şi eşec.

    „Comunicarea bazată în bună parte pe BTL şi dependenţa de mediul on trade, HoReCa, fac ca opţiunile să fie nenumărate, dar fiecare are avantaje şi dezavantaje. Pe de altă parte, ar trebui ca aceste opţiuni să fie în linie cu ceea ce vrei tu ca brand să comunici şi să fie identificabil cu tine, dar nu într-un mod intruziv pentru consumator, ci într-unul natural.”

    Cum piaţa este departe de a fi matură, mai este loc pentru noi jucători, însă cei nou intraţi trebuie să-şi croiască drumul către consumatori având de înfruntat branduri vechi de sute de ani, care au avut timp să „înveţe„ cum să se promoveze şi au de asemenea experienţa anilor de creştere, dar şi de criză economică.

    „E nevoie de atenţie la detalii atât în conceperea strategiei pe următorii ani, cât şi la fiecare activare pe care o faci în piaţă (…) pornind de la a comunica cât mai fidel valorile brandului în ochii consumatorului şi până la ultimul şurub pus la un eveniment din cadrul Studio No. 7.”

  • Studiu de caz: Strategie de exportat vin românesc

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a scăzut în fiecare an de criză, ajungând în 2012 la o valoare estimată la 300 de milioane de euro, faţă de cele 500 de milioane de euro la care se plasau vânzările în 2008. 2014 va fi primul an de la debutul crizei când piaţa vinului ar putea înregistra o creştere modestă de 5%. Piaţa a fost zguduită şi de puterea redusă de cumpărare a românilor, coroborată cu exporturile scăzute de vin (22 milioane de euro în 2012), la jumătate faţă de nivelul importurilor.

    DECIZIA: Creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea ofertei de vinuri prin cultivarea a peste 20 de soiuri de struguri şi prin retehnologizarea unei crame pentru care grupul a investit până în prezent circa 20 de milioane de euro. Anul trecut, a început creşterea capacităţii de producţie în cramă, prin noi investiţii care vor totaliza anul acest un milion de euro şi prin noi suprafeţe de vie cultivate în intervalul 2012-2013, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro. Vinurile ţintesc consumatorii, interni sau externi, pe mai multe niveluri de produs. Anul trecut, compania s-a concentrat pe vinurile premium, lansând şi un nou brand, Selene.

    CONSECINŢE: Cifra de afaceri cumulată a celor trei companii care compun Grupul Recaş a ajuns în 2013 la 24 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul anterior şi dublu faţă de acum cinci ani. În 2014, creşterea internă este estimată la 15%, iar pentru exporturi poate ajunge la 50%.

    În 2O13-2O14 am concentrat investiţiile atât în vie, cu 96 de hectare noi plantate, cât şi în mai multe combine de recoltat struguri şi în cramă, pentru care estimăm o creştere a capacităţii de producţie primare până la trei milioane de litri”, descrie strategia de investiţii Philip Cox, unul dintre proprietarii Grupului Cramele Recaş, format din companiile Cramele Recaş, Cramele Recaş Prod şi Cramele Recaş Group. Utilajele de ultimă generaţie pentru creşterea capacităţii de prelucrare şi îmbuteliere a vinului – printre care un filtru, şini de stabilizat vinurile, aparate cu automatizare a zonei de îmbuteliere – au totalizat anul trecut 500.000 de euro şi au făcut posibilă creşterea vânzărilor, atât pe plan intern, cât şi în afara graniţelor. Creşterile se justifică, potrivit reprezentanţilor grupului, printr-o strategie care să ofere vinuri cu un raport calitate/preţ adaptat pieţei şi prin diversitatea de soiuri pe niveluri de produs. În prezent, Recaş cultivă peste 20 de soiuri de struguri, din care produc peste 150 de etichete de vin, adaptate nevoilor din piaţa internă sau externă. Spre exemplu, anul trecut, compania a reînceput să producă vin spumant după 20 de ani, intrând pe piaţă cu două vinuri din gama premium Sole. În total, compania acoperă piaţa prin nouă branduri, de la „vinuri de zi cu zi„ şi până la produse premium. Acestea ajung în 27 de ţări şi în toate judeţele din România, atât în supermarketuri, cât şi în segmentul HoReCa.

  • Bucureştiul înseamnă jumătate din vânzările de maşini noi din România. Sălaj, Mehedinţi, Covasna şi Botoşani se află la polul opus

    Piaţa auto locală a rămas şi în 2013 împărţită în trei: Capitala, care se menţine la un nivel european, cu aproape jumătate din totalul de maşini vândute, şi cu cel mai ridicat grad de motorizare, judeţele cu activitate economică puternică precum Cluj sau Timiş, care se apropie de nivelul Bucureştiului, şi judeţele sărace precum Mehedinţi, care se bazează aproape exclusiv pe maşinile la mâna a doua.

    Gradul redus de motorizare a României a făcut ca cererea de maşini să rămână mare chiar şi în ultimii anii. Pe fondul veniturilor reduse ale doritorilor, cererea s-a mutat însă, în mare parte, către maşinile second-hand. „Raportul dintre maşini noi vândute şi importurile de automobile second-hand diferă de la regiune la regiune. Dacă ne uităm pe hartă, vom vedea că în vestul ţării mulţi optează pentru importuri de maşini la mâna a doua, spre centru sunt judeţe mai mari cu firme de leasing şi implicit sunt preferate cele noi, iar în sud există problema maşinilor înmatriculate în Bulgaria„, a spus Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Totodată, piaţa auto depinde direct de veniturile populaţiei. Spre exemplu, în Bucureşti s-au vândut anul trecut 33.600 de autoturisme, reprezentând 49% din totalul de 68.700 la nivel naţional în condiţiile în care salariul mediu net în Capitală este de 2.254 de lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    „Vânzările de autoturisme, ca şi consumul privat, depind de salarii. Momentan consumul a coborât, dar este stabil şi nu mai creşte. În următorii ani vom vedea câţi bani vor putea fi cheltuiţi pe maşini. La nivel regional vedem pieţe precum Ungaria sau Slovacia unde consumul creşte pe măsură ce economia îşi revine. Doar aici nu vedem o creştere a consumului, cu toate că a existat o creştere economică„, a spus Boris Billich, directorul general al Mercedes-Benz România. El a subliniat că, pe fondul unei inflaţii reduse, care susţine veniturile populaţiei, piaţa auto locală ar putea reveni pe creştere în acest an.

  • Povestea parfumeriilor Beautik: cum au ajuns de la un magazin în piaţa Domenii la 35 de branduri în trei magazine

    În momentul în care treci pragul magazinului Beautik de pe strada Radu Beller din cartierul Dorobanţi nu simţi că te îmbată miresmele parfumurilor, ci în aer pluteşte o atmosferă rafinată, unică. Designul este o combinaţie perfectă între contemporan şi aristocratic, de la marmura somptuoasă a pardoselii şi mobilierul autentic stil Ludovic la rafturile minimaliste inundate de lumină, care scot în evidenţă sticle elegante. 

    „Avem clienţi care vin şi stau în magazin şi două ore. Sunt cunoscători care vor să asculte poveştile din spatele parfumurilor, care vor să le afle istoria lor„, spune Andreea Gheorghiu, directorul general al Green Net, importator şi distribuitor de produse cosmetice, care administrează şi activitatea Beautik. Compania care a terminat anul 2012 – ultimul pentru care există date – cu afaceri de peste 20 de milioane de lei face parte din grupul Farmexim, care include distribuitorul de medicamente cu acelaşi nume (Farmexim) şi reţeaua de farmacii HelpNet, cu afaceri totale ce merg spre jumătate de miliard de euro.

    Beautik a fost creat de aceeaşi echipă care cu mai bine de 15 ani în urmă dezvolta un business nou (Green Net) pentru piaţa farmaceutică din România, importul şi distribuţia de produse dermo-cosmetice.

    „O simplă vizită la Paris, într-o parfumerie de lux, şi totul a prins într-o clipă contur.” A trebuit apoi ca echipa să găsească spaţiile potrivite, elegante, după chipul şi asemănarea celor din Paris, să creioneze portofoliul şi mai apoi să ia contact direct cu parfumierii.

    „În momentul în care noi am decis să testăm acest segment, parfumeriile de nişă deja erau în trend în marile capitale ale lumii. Harrods în Londra avea cel puţin una, la fel şi Printemps la Paris.„ În România era o perioadă când oamenii voiau branduri, piaţa locală era prea puţin dezvoltată. „Chiar şi astăzi mulţi români continuă să caute branduri.”

    Clienţii Beautilk sunt însă cunoscători, caută parfumuri de creator, artă. Din totalul de clienţi 60% sunt doamne, restul domni care vin de multe ori în căutarea unui cadou, dar şi să aleagă parfumul personal. Fiecare client lasă la casă în medie 200 de euro.

    „Avem clienţi care vin lunar, care au la ei acasă o mică parte din magazinul nostru„, spune consultantul de vânzări, care îţi poate descrie, parcă fără să respire, aromele de bază ale fiecărui parfum. Le ştie şi pe cele de mijloc, şi pe cele de vârf, deşi cei mai mulţi clienţi care vin ştiu deja ce vor, cunosc brandurile cu care au avut contact fie în magazinele Beautik, fie într-una dintre călătoriile lor în străinătate.

    „Clientul Beautik este femeia cu venituri peste medie, preocupată de cele mai recente lansări din industria cosmetică, o femeie care călătoreşte şi care este în căutarea unui parfum unic pentru a-şi defini personalitatea„, explică Andreea Gheorghiu.

    Gustul unei persoane în ceea ce priveşte alegerea unui parfum se dezvoltă şi evoluează la fel ca şi gustul pentru muzică sau mâncare, completează ea. „Toţi trecem prin experienţa acumulării unui anumit gust pentru diverse mâncăruri. Începem cu lapte şi biscuiţi când suntem foarte mici, gustăm apoi din mii de feluri şi poate, într-o zi, în mod fericit, reuşim performanţa de a aprecia cu adevărat un Camembert, o trufă sau un Pinot Gris.„ Parfumeria de lux a apărut astfel pentru acei clienţi care au vrut un parfum diferit, personal, o alternativă la toate produsele care au producţie de masă.

  • Apartamente de două milioane de euro în Bucureşti

    Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro pe baza ofertelor listate pe portal, cele mai scumpe apartamente disponibile spre vânzare în marile oraşe ale ţării sunt, de regulă, unităţi locative nou-construite – penthouse-uri, cel mai adesea.

    În Capitală, cel mai scump apartament are un preţ cerut de două milioane de euro. Este vorba despre un penthouse tip duplex situat într-un bloc construit în anul 2009, în zona Şoseaua Nordului-Herăstrău. Locuinţa are şase camere şi o suprafaţă utilă de 330 de metri pătraţi. Proprietatea dispune de mai multe terase, cu o suprafaţă cumulată de 140 de metri pătraţi, iar în preţul de achiziţie sunt incluse două locuri de parcare în subteran.

    Pe locul al doilea în clasament se situează tot un penthouse din zona Herăstrău, disponibil însă spre vânzare pentru 1,65 milioane de euro. Tot în zona de nord a Capitalei, un penthouse finalizat anul trecut are un preţ cerut de 1,6 milioane de euro. Proprietatea face parte dintr-un bloc cu cinci nivele, are patru camere şi o suprafaţă utilă de aproximativ 217 metri pătraţi.

    Lansat în ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 725.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Are 27 de ani şi a renunţat la antreprenoriat ca să muncească pentru alţii: le-a mărit afacerea de zece ori în criză

    AM TRECUT PRINTR-UN PROCES DE RECRUTARE CARE A CONSTAT ÎN CINCI INTERVIURI, DINTRE CARE DOUĂ ÎN BUDAPESTA, IAR INTERVIUL FINAL  S-A DESFĂŞURAT ÎNTR-UN APARTAMENT DIN VITAN„, descrie Octavian Moroianu, business partner al furnizorului de soluţii pentru pardoseli Decor Floor, unul dintre momentele definitorii în carieră. Avea 23 de ani atunci, iar poziţia pentru care aplica era de sales team leader al companiei ungureşti ce avea ca business principal vânzarea de mochetă medium şi premium către corporaţii.

    A acceptat jobul în pofida sediului improvizat într-un apartament al firmei şi la 27 de ani conduce operaţiunile subsidiarei locale a companiei. Din momentul când a fost recrutat, filiala din România a crescut de zece ori: de la o cifră de afaceri de 230.000 euro în 2009 la 2,6 milioane de euro anul trecut.

    Afacerea Decor Floor este împărţită în două segmente, în funcţie de tipul de client: divizia de retail şi divizia de contract business, care reprezintă motorul businessului. Ambele vând soluţii pentru pardoseli din categoria medium şi premium, dintre care comercializarea mochetei reprezintă 65% din activitate. Cei mai mulţi clienţi sunt companii multinaţionale şi companiile care se ocupă de construcţii de spaţii, partea de retail ocupând 10% din afacere, fiind lansată de mai puţin de doi ani.

    CONCOMITENT CU CREŞTEREA CIFREI DE AFACERI, FIRMA S-A MUTAT DIN APARTAMENTUL DIN CARTIERUL VITAN AL CAPITALEI ÎNTR-UN SPAŢIU DE BIROURI ÎN ZONA UNIRII ÎN CARE AU INVESTIT CIRCA 100.000 DE EURO, iar apoi în showroomul Point Zero Casa – destinat în special diviziei de retail a companiei, din zona Pipera. Un al doilea showroom a fost deschis în Târgu-Mureş, iar pe viitor există planuri de extindere în mai multe oraşe mari ale ţării.

    RECRUTAREA LUI MOROIANU S-A DESFĂŞURAT ÎNTR-UN MOMENT-CHEIE AL COMPANIEI UNGUREŞTI, ÎN CARE REPREZENTANŢII ACESTEIA HOTĂRAU DACĂ SE JUSTIFICĂ SĂ PĂSTREZE FILIALA DIN ROMÂNIA. Decor Floor a intrat pe piaţa locală în 2005, urmând unul dintre clienţii-cheie ai companiei, OTP Bank, singurul proiect în afara băncii fiind centrul comercial Polus Center din Cluj. Odată ce OTP şi-a blocat activitatea de expansiune, conducerea companiei avea ca alternative fie închiderea firmei, fie resuscitarea acesteia.

    S-a decis reorganizarea activităţii companiei, iar Octavian Moroianu a fost ales responsabil pentru aceasta. Absolvent al Facultăţii de Relaţii Comerciale şi Financiar-Bancare în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, tânărul a dorit să se lanseze în afaceri chiar înainte de a împlini 18 ani. „A trebuit să aştept majoratul pentru a înfiinţa o firmă care se ocupa cu un sistem de publicitate în lift. Am reuşit cu greu să obţin câteva contracte cu clienţi precum Omniasig, Volksbank, Jerry’s Pizza, iar la exit, când aveam 19 ani, am reuşit să câştig 700 de dolari de la asociaţii mei„, descrie Moroianu prima experienţă de business.

  • Wienerberger: trend de stabilizare al pietei pentru prima dată după 4-5 ani de scădere continuă.

    El adaugă că se păstrează, similar anului anterior, proporţia între investiţiile în case individuale şi investiţiile orientate în construcţia de locuinţe multifamiliale (blocuri). ”De remarcat tendinţa de scădere a suprafeţei medii a apartamentelor în comparaţie cu suprafaţa medie a caselor individuale, care rămâne relativ constantă. Spre exemplu, suprafaţa medie a unui apartament construit în 2012 în România este cu aproximativ 20% mai mică decât în 2008”, adaugă Corneliu Fecioru.

    Wienerberger Sisteme de Cărămizi, lider naţional în piaţa de zidărie, reconfirmă la începutul fiecărui an direcţiile strategice de dezvoltare, bazate pe rezultatele obţinute din analiza tendinţelor pieţei din anul precedent. Compania observă şi în acest an o mare nevoie de locuinţe, mai ales de locuinţe accesibile, construite cu produse de calitate şi eficiente energetic, în conformitate cu normele europene ce devin obligatorii din anul 2020 inclusiv în România (Directiva 2010/31/EU a Parlamentului European).

    Clienţii sunt mai informaţi şi mai conştienţi de beneficiile construirii cu materiale eficiente şi durabile. Dezvoltatorul apreciază, de asemenea, materialele de calitate la un preţ competitiv, serviciile de livrare în şantier a unor volume importante în cantităţi şi intervale orare prestabilite, precum şi serviciile de consultanţă tehnică.

    Calitatea produselor, eficienţa energetică a acestora, izolarea termică superioară şi comportamentul seismic foarte bun sunt doar câteva dintre aşteptările clienţilor atât persoane fizice, cât şi dezvoltatori.

    ”Cărămida este o parte a culturii noastre şi încă de acum 6.000 de ani şi-a pus amprenta asupra evoluţiei umane. Este un material de construcţie care răspunde dorinţelor şi nevoilor arhitecturii contemporane”, a declarat Corneliu Fecioru.

    |n 2013, s-au împlinit 15 ani de când Wienerberger activează pe piaţa locală şi contribuie activ la dezvoltarea pieţei de construcţii rezidenţiale din România. Din 1998, momentul intrării pe piaţa locală şi până în prezent, au fost făcute investiţii importante, de peste 75 de milioane de euro, care au poziţionat Wienerberger ca lider în producţia de materiale de zidărie. în România există trei fabrici moderne ce operează cu utilaje şi tehnologii de ultimă generaţie, specifice fabricilor Wienerberger din întreaga lume. |n prezent, compania derulează operaţiunile în România cu o echipă de peste 200 de angajaţi, trei unităţi de producţie la nivel local, la Gura Ocniţei – Dâmboviţa, Sibiu şi Tritenii de Jos – Cluj.