BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Salesianer Miettex a investit 6 milioane de euro în noua fabrică de la Oradea

    “Inaugurarea de la Oradea marchează a 23-a fabrica Salesianer Miettex la nivel internaţional şi prima din zona de vest a României. Ne adresăm operatorilor din industria hotelieră, medicală şi companiilor din industrie din această regiune”, a declarat Victor Ioane, Managing Director CEE Salesianer Miettex. Locaţia a fost aleasă pentru a putea răspunde atât cerinţelor venite de la clienţi din România, cât şi a celor venite de la compania din Ungaria.

    Din investiţia de 6 milioane de euro, un milion a fost destinat normelor de protecţie a muncii, iar alte două au fost utilizate pentru achiziţionarea maşinilor de spălare profesională. Fabrica de la Oradea, cu o suprafaţă de 3600 de mp, are capacitatea de a procesa 25 de tone pe zi, cu 10% mai mult decat unitatea de la Bucureşti. La nivelul întregului grup, Salesianer Miettex procesează în jur de 350 de tone zilnic.

    Odată cu inaugurarea noii fabrici, compania a creat 25 de locuri de muncă, urmând ca acest număr să crească la 60, atunci când activitatea va atinge capacitatea maximă.

    Salesianer Miettex este o companie specializată în oferirea serviciilor complete de închiriere lenjerie şi prosoape în sectorul hotelier şi al spitalelor şi uniforme de lucru pentru angajaţii din sectorul industrial. În România, Salesianer Miettex are o fabrică în Bucureşti, cu o suprafaţă de 6.500 mp şi o echipă de peste 100 de angajaţi. Activitatea Salesianer Miettex a început în 1916 în Austria, iar în prezent compania numără 22 de puncte de lucru în 7 ţări: Austria, Cehia, Croaţia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

    Salesianer Miettex a înregistrat în 2013 în România o creştere de 15% faţă de anul precedent. Fabrica Salesianer Miettex din Bucureşti a atins 14 tone de textile procesate pe zi, echivalentul a peste 2.800 de maşini de spălat casnice.

  • Lovitura pe care i-o aplică Dedeman concurentului său român. Cum a fost încălcat “tratatul de neagresiune”

    Dedeman a deschis vineri al 37-lea magazin al reţelei naţionale, la Sibiu, în urma unei investiţii de circa 13 milioane euro, şi îşi propune ca în acest an să ajungă la minim 40 de unităţi. Magazinul din Sibiu are o suprafaţă de 13.700 mp şi dispune de o parcare proprie cu 380 de locuri.  Dedeman, cea mai mare companie din domeniul retailului cu materiale de construcţii şi amenajărilor interioare din România, este controlată de oamenii de afaceri băcăuani Dragoş şi Adrian Pavăl şi are 6.770 de angajaţi.

    Deschiderea celui mai recent magazin Dedeman are loc în oraşul în care omul de afaceri sibian Ioan Ciolan, fondatorul reţelei de magazine de tip do-it-yourself Ambient, a început după 1990 să îşi construiască un business şi unde a activat mai bine de 15 ani fără un concurent direct de talie mare. Noul magazin Dedeman va intensifica şi mai mult competiţia din municipiul Sibiu, unde mai funcţionează de câţiva ani şi o unitate BauMax. Ambient deţinea anul trecut 12 centre comerciale şi 15 depozite de materiale de construcţii şi platforme logistice, situate în principal în zona Transilvaniei.

    În incinta magazinului Ambient din Sibiu se aflau sămbătă la prânz circa 20 de clienţi, în timp ce în acelaşi interval orar câteva sute de clienţi vizitau noul magazin Dedeman.

    Potrivit ZF, compania de bricolaj şi distribuţie de materiale de construcţii Ambient şi-a restructurat la sfârşitul anului trecut datoriile de 40 mil. euro pe care le avea către băncile Piraeus, BCR şi Raiffeisen prin cedarea mai multor magazine şi active imobiliare pe care le-a închiriat ulterior pe termen lung.Ambient nu deţine în prezent un magazin în Bacău.

    Compania Dedeman este cel mai mare jucător din piaţa locală de bricolaj, cu afaceri de 541 mil. euro în 2012. Pentru anul trecut compania estima o creştere a vânzărilor de 8%, până la circa 584 mil. euro.

    Dedeman, Arabesque, Praktiker, Bricostore (Brico Depot), Ambient, BauMax sau Hornbach se luptă în România pe piaţă evaluată la circa 1,8 mld. euro pe an. Dedeman, Arabesque şi Ambient sunt singurii jucători cu capital românesc.

  • Safety Broker a avut subscrieri de peste 50 de milioane de euro în 2013

    Din totalul intermedierilor, 62% sunt generate de asigurările RCA, 22,5% de asigurările auto CASCO, 9% de asigurările de incendiu, alte calamităţi naturale şi de daune la proprietăţi, în timp ce asigurările de viaţă au o pondere de aproape 1%.

    Compania a intermediat în anul 2012 prime de asigurare de peste 36,3 milioane euro, cu aproximativ 60% mai mult decât la nivelul anului 2011. Safety Broker desfăşoară operaţiuni din România  şi Republica Moldova.
     

  • Stihl România a ajuns la o reţea de peste 300 de magazine anul trecut

    Dealerii Stihl sunt societăţi distincte, care operează sub franciza brandului german, atât magazine cât şi service-uri. Suprafeţele pe care se desfăşoară activitatea unui dealer Stihl diferă, de la un minim de spaţiu  de 40 mp, până la  2.000 mp.

    “În general, dezvoltarea unui astfel de business se produce în jurul unei persoane cu abilităţi tehnice, care poate opera şi un service. Pe lângă cunoştinţele tehnice, un partener Stihl trebuie să dovedească şi o înclinaţie antreprenorială, pe care să se bazeze atunci când pleacă la drum alături de noi”, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România.

    ”Această forumulă nu a dat greş şi iată că în cadrul reţelei s-au putut dezvolta afaceri consistente, unele dintre ele atingând o cifră de afaceri şi de 2-3 milioane de euro pe an.” completează Ioan Mezei.

    Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 ale cărui venituri au ajuns în 2012 la  2,7 miliarde de euro.Compania are peste 12.000 angajati, deţine şase fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl  România este o companie înfiinţată în 1997 şi deţinută 100% de firma mamă.

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.

  • Meseriile din România care sunt mai bine sau mai prost plătite decât în afara ţării

    România are ingineri software şi directori de fabrică cu până la 30% mai bine plătiţi faţă de angajaţii pe poziţii similare din Ungaria sau din Polonia. Însă îşi plăteşte mai prost contabilii, operatorii din call center sau directorii tehnici în raport cu ţările vecine.

    UN INGINER SOFTWARE DIN ROMÂNIA ARE UN SALARIU BRUT CUPRINS ÎNTRE 1.800 ŞI 2.000 DE EURO PE LUNĂ, ÎN TIMP CE UN REGULATORY AFFAIRS MANAGER DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ POATE CÂŞTIGA ÎNTRE 2.200 ŞI 2.900 DE EURO BRUT PE LUNĂ. Salariile pe care românii le primesc pentru aceste poziţii sunt mai mari decât cele ale angajaţilor cu roluri similare din Budapesta, cu valori cuprinse între 20 şi 45%, mai arată studiul Grafton, care a luat în considerare nivelurile minime şi maxime oferite de angajatori din capitalele statelor analizate (România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania şi Turcia). Totuşi, faţă de un „omolog„ din Varşovia, un regulatory affairs manager în industria farma din România câştigă cu până la 60% mai puţin.

    Diferenţele sunt semnificative în contextul în care salariul mediu brut pe economie din România, de circa 500 de euro pe lună, este la jumătate faţă de cel din Polonia şi cu 50% mai scăzut decât cel din Ungaria.

    „În industria IT, salariile din regiunea Europei de Est au crescut mult mai mult decât în statele dezvoltate, cu procente cuprinse între 25 şi 50% în anii de criză, ca urmare a prezenţei multinaţionalelor în aceste ţări.

    Multinaţionalele au avut, în valută, cheltuieli rezonabile cu creşterile salariale, şi-au permis să acorde majorări de 7 – 8 % pe an în România, în timp ce în Franţa sau Germania creşterile au fost de 1 – 2% pe an. Totodată, au forţat şi antreprenorii locali din IT să majoreze salariile angajaţilor„, explică Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor. El spune că, în realitate, creşterile nu au fost atât de mari, având în vedere că aveau justificare: câtă vreme creditele, chiriile, abonamentele la telefon sau chiar salariile sunt calculate în euro, deprecierea monedei locale în raport cu euro în perioada 2007 – 2013 a făcut necesare aceste majorări salariale semnificative. Iar această tendinţă va continua

    „Multinaţionalele nu au depus un efort financiar considerabil pentru a face creşteri salariale în industria IT, având în vedere că odată cu trecerea timpului şi angajaţii au devenit din ce în ce mai specializaţi. În plus, scutirea de impozitul pe venit de 16% acordată softiştilor a fost o măsură benefică, care a contat foarte mult în acest context„, a mai explicat Lupulescu.

    Totuşi, cei care ocupă funcţia de director tehnic sau de chief information director în companiile de pe plan local încep de la salarii de 2.000 de euro brut pe lună, care sunt de 2,4 ori mai mici decât în Budapesta şi cu 40% mai scăzute ca în Varşovia. Pe de altă parte, scutirea de impozit oferită acestei categorii de angajaţi din România ar putea totuşi să mai reducă din aceste diferenţe la nivelul salariilor nete.

  • Concluziile Târgului de Turism al României: Noile destinaţii vizate de români şi slaba reprezentare a brandului de ţară

    “Mi se pare un târg reuşit, majoritatea tour-operatorilor spun că a fost un flux mai mare de vizitatori decat anii trecuţi, referindu-ne desigur la ediţia de primăvară. A ţinut şi vremea cu noi, e extrem de important”, a spus Bădulescu. “Mai sunt scapari, insa Romexpo, in ultimii ani, are o deschidere mai mare catre partea de comunicare. Pretul de intrare, de 15 lei, mi se pare putin cam mare, pe de alta parte e bine sa se faca si o selectie a publicului, pentru ca pana la urma aici vin oameni interesati de vacante.  Nu stiu daca ar trebuie scazut pretul, poate ar trebui facute niste oferte speciale, ar trebui mai multa flexibilitate cand vine vorba de preturi. Daca vine o familie sa aiba o reducere, daca vii a doua oara ar trebui, la fel, sa ai o reducere. Poate fi o sugestie pentru anii viitori.”

    Unul din punctele de interes ale târgului ar fi trebuit să fie standurile de prezentare ale zonelor cu potenţial turistic din România, dar singurul care ieşea în evidenţă era, puţin surprinzător, cel al staţiunii Mamaia.

    “Faţă de alţi ani,  prezentarea României a fost la fel sau ceva mai bună, să spunem. Nu suntem încă destul de agresivi, ar trebui o promovare mult mai intensă a brandului de ţară. Noi avem potenţial turistic mare, toată lumea spune că ar trebui să ne promovam însă mai mult. Aş remarca totuşi implicarea unor consilii judeţene la un nivel mult mai profesional. Altele, din păcate, doar bifează prezenţa. Iasi, spre exemplu, se promovează mult mai bine decţt în ultimii ani. Mamaia a fost la înălţime, după părerea mea e normal ca o staţiune dedicată distracţiei să aibă o promovare excentrică. Ar trebui însă să ne adresăm mai mult străinilor, de ce să nu îi aducem şi pe ei aici?”

    “Ar fi bine ca acest târg, începând cu anul viitor, să fie transformat cu adevărat într-un târg internaţional. Ar trebui aduse şi agenţii care vor să vândă România, care vor să o promoveze, jurnalişti din alte ţări care să scrie despre acest târg, despre ce se întâmplă aici”, a completat Traian Bădulescu.

    Referitor la destinaţiile preferate de turişti în 2014, analistul consideră că proximitatea va fi în continuare un factor determinant pentru vacanţele românilor.

    “Pe partea de turism de masă, majoritatea aleg tot cele trei destinaţii, Grecia, Bulgaria şi Turcia, pentru că sunt mai accesibile şi sunt foarte aproape. Se pare că destinaţia anului 2014 va fi Grecia, ca număr de turişti, se promovează foarte bine. La târgul de la Berlin au dat lovitura, au fost numărul unu ca modalitate de promovare. Majoritatea turiştilor, în special familiştii, nu vor să se deplaseze pe distanţe foarte mari şi de aceea aleg cu maşina sau autocarul Bulgaria, Grecia, iar cu avionul Antalya. Se observă însă o diversificare a turiştilor pe alte destinaţii, tot mai mulţi turişti aleg croaziere sau  destinaţii exotice; Africa, de exemplu, prinde tot mai bine”.

    “Din totalul destinaţiilor externe alese de turişti români, cele exotice reprezintă între 5 şi 10 %.  Un sejur în Republica Dominicană, spre exemplu, cu all inclusive şi transport cu avionul, pentru un cuplu, poate să coste în jur de 2000 de euro. Aceiaşi bani poţi să îi dai şi în Antalya, daca nu şi mai mult. Poate singura barieră e distanţa şi zborul lung cu avionul. Grecia nu e o ţară foarte mare ca întindere, însă au foarte multe insule, foarte multe staţiuni, şi în fiecare an poţi vizita altceva.  Turistul român rămâne foarte atras de Grecia”, a mai spus Bădulescu.

    În final, am încercat să aflăm dacă, din punctul de vedere al analiştilor, piaţa de turism din România se îndreaptă într-o direcţie bună sau una greşită.

    “Se vede o revenire a pieţei, nu cred că atingem încă cifrele din 2008, cel mai bun an înainte de criză, dar pare a fi un an mai bun decât anul trecut. La noi sunt câteva agenţii mari care se dezvoltă din ce în ce mai mult, au tot mai multe sedii. Agenţiile mici care vor să vândă de toate nu se descurcă. În România o agenţie trebuie să fie ori foarte mare, ori nişată pe o anumita destinaţie pe care să o promoveze. Oricum, 2014 cred că va arăta o mică creştere a fluxului turistic. Pare a fi un an mai relaxat, din punct de vedere fiscal, decât 2013”, a subliniat Bădulescu.

  • Patru reguli de care trebuie să ţii cont dacă nu vrei să îmbătrâneşti în funcţia în care munceşti astăzi

    1. Sunteţi cu adevărat buni la ceea ce faceţi?

    Pare o întrebare simplă, dar a fi bun în cadrul locului de muncă ocupat este un aspect critic în câştigarea dreptului de a avansa. Întrebaţi-vă dacă sunteţi unul dintre angajaţii cu cele mai bune performanţe în funcţia ocupată şi dacă acest lucru este recunoscut de colegii dvs.. Doar faptul că dvs. credeţi că sunteţi foarte bun nu înseamnă că şi ceilalţi au observat performanţele dvs.. Urmăriţi semne evidente precum complimentele, indicatorii de performanţă, bonusurile şi clasamentele interne din cadrul companiei care să arate unde vă plasaţi în ochii managerului.  Dacă din acestea rezultă că nu aveţi încă reputaţia dorită, căutaţi modalităţi de a vă demonstra valoarea: oferiţi-vă voluntar pentru proiecte importante, petreceţi mai mult timp la birou, dobândiţi rezultate mai bune în clasamentele interne.

    2. Sunteţi mai eficient?

    Gândiţi-vă cât de mult timp obişnuiaţi să petreceţi în momentul în care v-aţi ocupat poziţia  pentru a rezolva diverse sarcini şi comparaţi-le cu perioada pe care o petreceţi în prezent pentru a duce la bun sfârşit aceste sarcini. Angajaţii care excelează devin mai eficienţi la locul de muncă pentru a avea mai mult timp în realizarea de sarcini mai complexe şi a proiectelor mai valoroase.

    3. Vă asemănaţi celor aflaţi în poziţiile la care aspiraţi?

    Despre acest lucru nu se vorbeşte deseori, dar angajaţii „promovabili” se comportă asemeni celor la rolurile cărora aspiră. Evaluaţi trendurile în îmbrăcăminte, spre exemplu sau orele peste program petrecute ale celor aflaţi superioare şi oglindiţi-le asupra propriilor abilităţi. Nu trebuie să fiţi o clonă, dar există posibilitatea ca managerii să caute pe cineva care să se încadreze în anumite tipare. 

     4. Există cineva care să acopere locul de muncă pe care îl ocupaţi în prezent în cazul unei promovări?

    Existenţa unei persoane pregătite pentru preluarea jobului pe care îl aveţi este deseori unul dintre cele mai importante aspecte care ţin de promovare. Bineînţeles, un angajat care să vă fie loial şi care ar vrea să continue să lucreze în locul dvs. este de asemenea un plus. În general, cel mai bun mod de a arăta că sunteţi potriviţi pentru a avansa este de a asigura o rezervă pentru propriul job. Astfel, economisiţi timpul managerului pentru recrutarea şi pregătirea celui care vă va ocupa locul.

    Dacă îndepliniţi cele patru criterii, este momentul să cereţi o promovare. În cazul în care există o poziţie spre care ţintiţi în cadrul companiei, revizuiţi cerinţele cheie astfel încât să vă asiguraţi că sunteţi potriviţi. Chiar dacă nu există o poziţie liberă în acest moment, este important  să arătaţi că sunteţi interesat de dezvoltarea profesională.

  • Antreprenoarea Paula Dobrescu rulează anual 18 mililioane de euro cu doar 36 de angajaţi

    “ÎN 1992, NU ERAU DECÂT DOUĂ-TREI AGENŢII DE TURISM. DEŞI IDEEA DE ANTREPRENOR ERA PENTRU MINE O NEBULOASĂ, FAPTUL CĂ AM LUCRAT ANI DE ZILE CU TURIŞTI STRĂINI ÎNTR-UN MEDIU CORPORATE, CHIAR DACĂ NU ÎL NUMEAM AŞA ATUNCI, M-A AJUTAT SĂ ÎNCEP O AFACERE.” Aşa începe povestea Business Travel, fondată după Revoluţie de Paula Dobrescu, atunci în vârstă de 34 de ani şi angajată până în 1989 la hotelul Intercontinental din Bucureşti. Agenţia de turism a pornit din-tr-un apartament cu două camere din centrul Capitalei – „cum probabil au început mulţi dintre cei care au pornit afacerile de la zero„ – şi, pe seama contactelor dobândite de-a lungul timpului, au început să apară primii clienţi. Antreprenoarea a hotărât încă de la început să se adreseze strict clienţilor companii în contradicţie cu tendinţa generală din piaţa anilor ‘90 de vânzare de vacanţe către persoane fizice. „Pur şi simplu am rezonat cu această zonă de călătorii de afaceri. Fiecare s-a poziţionat după experienţa cu care venea din urmă. Partenerul meu de afaceri, Gabriel Dumitroiu, venea cu ştiinţa formării personalului şi cu expertiza de lucru în turismul internaţional, iar eu cu experienţa corporate.”

    Emiterea de bilete de avion a fost principalul obiect de activitate a companiei, iar plaja de clienţi era formată din românii care emigrau în Canada şi oamenii de afaceri veniţi să caute oportunităţi de business în ţară. „Cine vindea bilete de avion şi voia să aibă succes trebuia să fie neapărat pe Magheru”, spune fondatoarea Business Travel, care a renunţat în 2008 la biroul stradal de vânzări, afacerea funcţionând timp de zece ani în două sedii. De fapt, din acel an toate agenţiile de turism din piaţă s-au confruntat cu apariţia marilor motoare de căutare online, dar şi cu marje de profit infime pe seama scăderii preţului la călătorii – „la un bilet de avion rezervat se câştigă patru-cinci euro„. Dacă până atunci creşterea pieţei era suficient de mare încât toţi jucătorii raportau plusuri de două cifre de la un an la altul, bugetele companiilor au fost tăiate de anii de recesiune, iar Business Travel a trebuit să se reinventeze pentru a putea rămâne profitabilă şi a continua să funcţioneze.

    “EFORTUL CU CARE SE OBŢIN ACUM BANII ESTE INCOMPARABIL CU CE SE ÎNTÂMPLA ÎNAINTE DE CRIZĂ. Înseamnă o luptă în fiecare zi a întregii echipe şi un volum de muncă foarte mare pentru a obţine aceleaşi rezultate pe care le obţineai înainte cu resurse mult mai mici.” Pe o piaţă în care clienţii au o presiune uriaşă de scădere a costurilor, modelul de business al companiei a trecut de la simpla emitere de bilete de avion – „unde cererea era constantă, dar puţin sau deloc profitabilă„ – la oferirea de servicii de logistică – „nu doar rent-a-car şi cazare, ci şi sesiuni generate de departamentele de training şi HR”. Întâlnirile bianuale ale angajaţilor din companii sau reuniunile echipelor de vânzări au devenit o piaţă interesantă pentru Paula Dobrescu, astfel că, treptat, a mutat centrul atenţiei înspre acest segment. Angajaţii Business Travel au plecat în străinătate la cursuri de formare cu privire la organizarea de evenimente, compania investind anual circa 100.000 de euro din profit în formarea personalului  – „în România există diverse iniţiative de training, dar nu aş opta să trimit angajaţii la unul dintre cursurile din Bucureşti”.

    ACTIVITATEA COMPANIEI ÎNSEAMNĂ ACUM ÎN MAJORITATE ORGANIZAREA DE EVENIMENTE, Business Travel asigurându-şi 60% din cifra de afaceri din integrarea de servicii logistice. Mai exact, angajaţii gândesc concepte, identifică locurile unde se pot desfăşura optim şi se asigură de buna desfăşurare, ceea ce poate însemna şi punerea laolaltă a 15 furnizori pentru un eveniment. Anul 2013 a însemnat organizarea a zeci de evenimente de la zece până la 700 de participanţi, cu bugete sub presiunea scăderii costurilor, dar cu o complexitate şi o exigenţă mereu în creştere.

  • Direcţia în care PIB va merge în 2014. Nimeni nu crede că se mai poate repeta creşterea economică de anul trecut

    DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ŞI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUŞIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREŞTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranţele legându-se de 2014.

    Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de aşteptat, industria, care a adus două treimi din creşterea de 3,5%. Iar producţia agricolă excepţională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condiţiile meteo.

    Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 şi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creşterea economică, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.

    Dacă excludem impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
    Analiştii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi declinul investiţiilor şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.

    SPERANŢELE LEGATE DE EVOLUŢIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIŞTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.

    Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014. Tot analiştii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.