BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Ce legătură există între scumpirile la energie şi vânzările de centrale termice

    ”In 2013 business-ul Ariston s-a situat la acelaşi nivel ca şi în 2012, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al volumelor comercializate. Astfel, în acest moment, circa 65% din vânzările companiei sunt generate de centrale termice murale, 30% de boilerele electrice, restul revenind sistemelor solare, pompelor de căldură şi aparatelor de aer condiţionat”, a declarat Cătălin Drăguleanu, country manager Ariston Thermo România.

    Potrivit afirmaţiilor sale, pentru anul în curs este previzionat un avans al vânzărilor în volum, atât pe segmentul centralelor termice în condensare, cu cca. 20%, cât şi pe cel al centralelor termice convenţionale, cu cca. 5%.

    ”Creşterea estimată pentru acest an pe segmentul centralelor în condensare are la bază schimbarea treptată a comportamentului de achiziţie al românilor, aceştia fiind tot mai mult interesaţi de produsele cu un grad tehnologic ridicat ce asigură o eficienţă sporită şi costuri reduse chiar şi cu 35%”, a subliniat Cătălin Drăguleanu. 

    ”|ncă din 2012 am observat un interes tot mai mare a românilor către centralele termice în condensare, acest trend menţinându-se şi în 2013. Astfel, dacă în urmă cu 5 ani doar maximum 1-2% dintre centralele Ariston vândute pe plan local înglobau această tehnologie, în 2013 procentul a crescut la peste 6%, iar în acest an ne dorim depăşirea acestui rezultat”, a mai adăugat reprezentantul companiei.

    |n ceea ce priveşte piaţa locală de centrale termice de apartament, reprezentantul Ariston Thermo România a afirmat că anul trecut nu s-a putut observa o evoluţie deosebită, principalele motive fiind situaţia incertă din punct de vedere economic şi puterea de cumpărare în scădere.

    ”|n 2013, piaţa locală de centrale termice a suferit un uşor declin în primul semestru, pentru ca în a doua jumătate să recupereze decalajul. Astfel, estimăm că anul trecut, vânzările de profil au rămas aproximativ la acelaşi nivel ca şi în 2012, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi valoarea”, a spus Cătălin Drăguleanu, subliniind însă că s-a observat o modificare a mixului de modele vândute.

    Astfel, chiar dacă centralele termice convenţionale sunt, în continuare, cel mai mult alese de către români, cele în condensare reprezintă sub 10% din piaţă.

    ”Estimăm o creştere şi în acest an a ponderii centralelor termice în condensare vândute pe piaţa locală nu numai datorită consumului redus şi a economiilor pe care le pot aduce pe termen lung, ci şi datorită educării populaţiei cu privire la directivele europene care impun comercializarea exclusivă a centralelor în condensare începând cu septembrie 2015”, a mai afimat reprezentanul Ariston.

    |n ceea ce priveşte destinaţia centralelor achiziţionate, în acest moment aproximativ 65% dintre centralele vândute pe plan local sunt comercializate către locuinţele ce au renunţat la sistemul centralizat de încălzire. în acelaşi timp însă se poate observa un avans al vânzărilor destinare înlocuirilor la cca. 15-20% din piaţă, pe plan local existând un parc de centrale instalate în urmă cu aproximativ 15 ani ce este treptat înnoit. Restul de cca. 10-15% din piaţă revine noilor construcţii.

    Reprezentantul companiei a mai adăugat că, per total, piaţa de centrale termice va fi influenţată şi în acest an de situaţia CET-urilor din ţară şi de deciziile privind costurile Gcal, dar mai ales de debranşările determinate de o iarnă cu costuri mari la încălzire.

    ”Costul de producţie mediu la nivel naţional al unei Gcal în sistem centralizat, calculat la nivelul lunii decembrie 2013, este de 345 lei/Gcal, în timp ce o centrală termică are un cost de cca. 145 lei/Gcal. în acelaşi timp, preţul mediu al Gcal plătit de populaţie este de 239 lei/Gcal, însă acesta diferă foarte mult de la oraş la oraş în funcţie de valoarea subvenţiilor pe care le pot aloca autorităţile locale”, a mai spus Cătălin Drăguleanu.

    Astfel, conform afirmaţiilor sale, cele mai mari facturi din această iarnă au venit pentru locuitorii din Constanţa, unde preţul de facturare al Gcal este de 359 lei/Gcal. Pe locul al doilea în topul celor mai mari preţuri plătite se află judeţul Harghita – 335 lei/Gcal, urmat Brăila – 310 lei/Gcal şi Giurgiu – 300 lei/Gcal.

    “Conform informaţiilor din presă, costurile primelor facturi din această iarnă au suferit creşteri majore comparativ cu iarna trecută cu toate că preţul de facturare al Gcal la nivel naţional nu a avut modificări majore. Astfel, suntem de părere că acest fenomen va determina tot mai mulţi români să ia în considerare un sistem propriu de încălzire”, a încheiat Cătălin Drăguleanu.

    Ariston Thermo România este filiala locală a companiei italiene Ariston Thermo Group, unul dintre cei mai importanţi jucători internaţionali în producţia şi furnizarea unei game complete de echipamente şi servicii destinate încălzirii şi producerii de apă caldă menajeră.

    Portofoliul de produse Ariston Thermo Romania este compus din centrale termice murale şi de pardoseală, convenţionale şi în condensare sub brandurile Ariston, Chaffoteaux şi Rendamax, boilere electrice şi indirecte, instanturi pe gaz, aparate de aer condiţionat, pompe de căldură şi panouri solare.

    Ariston Thermo Group a înregistrat în 2012 vânzări totale de 1,32  miliarde de euro, în creştere cu 5% faţă de 2011. Compania deţine 19 unităţi proprii de producţie în 10 ţări şi 15 centre de cercetare în 8 ţări, având în total 6.800 de angajaţi în cele 46 de filiale aflate în 30 de ţări. Compania asigură, de asemenea, o distribuţie ce acoperă peste 150 de state din întreaga lume.

  • Adrian Nanulescu este noul general manager al La Fântâna România

    In plan personal, Adrian Nanulescu este atlet de triatlon, fiind unul dintre managerii romani ce promoveaza un stil de viata echilibrat, in care sportul si alimentatia sanatoasa iti creaza acea stare de ”well being”.

    Noul general manager al La Fantana va avea rolul de a imbunatati operatiunile companiei, (…) sa intareasca pozitia de lider pe piata de aprovizionare cu apa in sistem watercooler si purificator.

    ”|mi doresc să dezvolt ceea ce La Fântâna a construit până acum şi să aducem  pe piaţă servicii,” declară Nanulescu.

    La Fântâna are o istorie de peste 10 ani şi în prezent este lider de piaţă pe segmentul serviciilor complete de aprovizionare cu apa în sistem watercooler şi purificator, atat pentru companii, cat si pentru mediul rezidential.

    Grupul La Fantana numara peste 800 de angajati, in Romania si Serbia, doua unitati de imbuteliere in Romania ( Bucuresti si Talmaciu, jud Sibiu)  si o unitate de imbuteliere la Mitrovo Polje, in Serbia. La Fantana are in Romania peste 86.000 de aparate (watercoolere si purificatoare) şi peste 40.000 de clienti.

  • Cum schimbă generaţia Y regulile din turismul modern

    Generaţia Y va deveni în câţiva ani segmentul cu cei mai mulţi bani cheltuiţi pe servicii, iar turiştii de origine chineză sunt pe cale să devină o oportunitate pentru hotelieri, indică studiul „EY – Global Hospitality Insights Top Thoughts for 2014„, care prezintă tendinţele pentru următorii ani în turism, precum şi măsurile pe care industria ar trebui să le ia pentru a-şi păstra clienţii.

    Odată cu generaţiile, se schimbă şi cerinţele în servicii. Astfel, pe măsură ce generaţia Y ocupă tot mai mult din populaţia activă la nivel global, necesităţile şi dorinţele lor trebuie luate în considerare de cei responsabili din industria de turism. Generaţia Y sau milenialii sunt tinerii născuţi între anii 1980 şi 2000. În următorii cinci ani, ei vor reprezenta jumătate din forţa de muncă a lumii. Mai important însă, în următorul deceniu majoritatea cheltuielilor cu turismul va fi suportată de către mileniali.

    Care sunt schimbările? Despre mileniali s-au scris numeroase studii şi rapoarte, însă cea mai importantă trăsătură este cu siguranţă nevoia permanentă de a fi conectaţi cu cei din jurul lor. Milenialii au ca interese primordiale prietenii, distracţia şi cultura digitală. Sunt încrezători şi relaxaţi, relativ conservatori în gândire şi, poate cel mai important, reprezintă cea mai educată generaţie din istorie.

    Au fost protejaţi, dar aşteptările de la ei au fost întotdeauna ridicate. Sunt nerăbdători şi pun preţ pe lucrul în echipă. Sunt în permanenţă conectaţi cu alte persoane, ceea ce duce la faptul că sunt uşor influenţabili de către prieteni. Generaţia Y are un profund impact asupra culturii noastre. Cei care fac parte din generaţia Y călătoresc mai frecvent, explorează mai multe destinaţii şi cheltuie mai mult atunci când sunt în vacanţă; sunt într-o constantă căutare de informaţii şi de senzaţii noi.

    Ei au început deja să înlocuiască vechea generaţie şi acest lucru determină modificări ale industriei de turism, în toate sectoarele ei. Aflată într-o perioadă de tranziţie, generaţia Y devine principalul segment ca volum al serviciilor achiziţionate. Astfel, industria de turism trebuie să se adapteze acestui val de călători care sunt mai buni cunoscători ai ofertelor pe care le cer. „Dacă hotelierii români vor lua în calcul din timp faptul că generaţia Y se aşteaptă să reprezinte în 5 ani jumătate din numărul de turişti la nivel mondial, veniturile realizate din turism în România ar putea creşte semnificativ.

    Trebuie avută în vedere dezvoltarea unor facilităţi care să răspundă aşteptărilor acestei categorii de clienţi, cum ar fi aplicaţii pentru rezervări direct de pe smartphone, posibilitatea de a face comandă la room service de pe tableta disponibilă în camera de hotel, programe extinse de fidelizare pe bază de comision care să prelungească sejurul cât mai mult şi, bineînţeles, prezenţa intensă în social media„, spune Elena Badea, head of marketing, EY România.

    Traian Bădulescu, director al Travel Advisor Media, spune că industria de turism din România este conştientă de cerinţele milenialilor. „Cei din generaţia Y sunt mult mai pretenţioşi, deoarece s-au născut în era digitală şi servicii precum accesul la Internet li se par normale. Paradoxal, România stă mult mai bine decât statele vecine şi chiar state din vest la acest capitol. Mulţi manageri de hotel au decis să nu mai perceapă bani pentru accesul la Internet, incluzând costul în preţul camerei.„ Analistul a mai explicat că sistemul hotelier din România este bine pregătit din punctul de vedere al facilităţilor oferite. „România stă foarte bine la dotările din hoteluri, mai ales în oraşele mari.

  • Air France investeşte 200 de milioane de euro în modernizarea clasei business. Competiţia companiilor din Orient creşte standardele pasagerilor

    Această nouă clasă Business reprezintă cea de-a doua etapă din “Best & Beyond” – procesul de poziţionare în segmentul superior demarat de Air France, parte din programul Transform 2015. Cea de-a treia etapă va debuta în luna aprilie 2014, când va fi lansată noua ofertă pentru zborurile La Premiere.

    CITIŢI AICI MAI MULTE despre planul de modernizare al cabinelor Air France

    Primul zbor cu noile clase de călătorie va avea loc în luna Iunie 2014, dată de la care Air France va echipa gradual cele 44 de Boeing-uri 777 cu noile cabine şi cu noul sistem de divertisment la bord. Între iunie 2014 şi iulie 2016, 10.000 de scaune Economy vor fi instalate în aeronavele lung-curier AF, peste 1.100 de scaune Premium Economy şi peste 2.000 de cabine Business.

    Clientul clasei Business Class caută în special linişte şi confort, acestea fiind principalele obiectivele urmărite în proiectarea noilor cabine Business. Scaunul este perfect rabatabil, transformându-se într-un pat la 180 de grade, pereţii laterali ai cabinei oferă intimitate iar căştile anti-zgomot blochează orice zgomot exterior. Cele 44 de aeronave modernizate vor avea cu aproximativ 200 de scaune Business mai puţin.

  • Narcis Horhoianu este noul director de marketing al Heineken România

    “Aştept cu nerăbdare să încep să lucrez cu echipa Heineken şi să continuăm să construim un portofoliu de mărci puternice, oferind consumatorilor beri de calitate şi experienţe unice.”, spune Narcis Horhoianu.

    ”Narcis vine cu o experienţă valoroasă, de aproape 20 de ani în marketing, lucrând în industria bunurilor de larg consum, în diverse categorii”, a declarat Onno Rombouts, managing director Heineken România“.

    Horhoianu a lucrat în ultimii 18 ani pentru Procter & Gamble, în funcţii de manager senior în cadrul departamenului de marketing. |n ultima sa poziţie, marketing director – brand operations leader, a fost responsabil de coordonarea activităţilor privind comunicarea către consumator şi experienţa de brand, cu extindere în toate ţările din Balcani. |nainte de aceasta, el a deţinut diverse funcţii, inclusiv de conducere, în aria de dezvoltare de brand şi business, coordonând echipe multifuncţionale şi diversificate. Narcis Horhoianu a absolvit studiile de inginerie în cadrul Universităţii Politehnica (Inginerie) Bucureşti.

    Heineken este cel mai mare producător de bere din Europa şi al treilea din lume în ceea ce priveşte volumul. |n portofoliul companiei se găsesc mărci precum Heineken, Ciuc Premium, Ciuc Natur Radler, Ciuc Radler Non Alcoolic, Silva, Silva Dark, Golden Brau, Golden Brau Non Alcoolic, Neumarkt, Bucegi. Heineken România are patru fabrici de bere situate în Craiova, Constanţa, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş şi peste 1.100 de angajaţi.

  • Campioni şi codaşi. Dar la capitole diferite.

    Cum a evoluat piaţa cărţii în ultimii ani şi ce previziuni aveţi pentru 2014?

    Marin Vidraşcu: Din păcate, nu ne putem mândri cu performanţele pieţei de carte din ţara noastră, ne aflăm pe ultimele locuri la citit în Europa: doar 20% dintre români citesc cel puţin o carte într-un an. Prin comparaţie, 70% dintre francezi, de exemplu, citesc minimum o carte pe parcursul unui an.

    Dacă ne plasăm în contextul pieţei mondiale de carte, perspectiva devine şi mai descurajantă: industria mondială a cărţii se ridică la o valoare totală de 100 miliarde de dolari, din care SUA deţine 45 miliarde iar Europa 30 de miliarde. în acest peisaj, piaţa de carte de la noi este estimată la 60 milioane de Euro (în timp ce germanii, spre exemplu, au o piaţă de 7 miliarde de euro!). în România, valoarea aceasta se menţine din 2008 de la debutul crizei, când piaţa şi-a redus valoarea la jumatate. Probabil că şi la finele lui 2014 îşi va pastra aceleaşi cote.

    Referitor la consumul de carte al românilor, cred că această situaţie nefavorabilă este generată de o combinaţie de factori economici, sociali şi de educaţie. Dar mai cred că, de fapt, adevărata şi cea mai importantă concurenţă a obişnuinţei de a citi este tentaţia programelor de la TV, cărora românii i-au căzut victime. Există un studiu realizat în martie anul trecut de Institutul Francez Médiamétrie care ne situează pe primul loc în Europa la “consumul de TV”: românii petrec în medie 5 ore şi 30 de minute zilnic în faţa televizorului. Enorm! Ne-am dori ca măcar o oră dintre acestea să fie dedicată cititului. Din păcate, lectura la români nu este o nevoie zilnică, cum se întâmplă în alte ţări.

    |n ce ne priveşte, încercăm să rămânem optimişti şi să venim în întâmpinarea cititorilor noştri cu cărţi bune dar şi cu proiecte creative de încurajare a lecturii. Anul trecut am derulat două astfel de proiecte ‒ Noaptea cărţilor deschise, cu ocazia Zilei Internationale a Cărţii şi E coadă la carte! ‒ al căror rezultat ne-a surprins până şi pe noi: fiecare campanie s-a bucurat de prezenţa şi participarea a mii de cititori entuziaşti. Aşadar, există speranţă că lucrurile pot deveni mai bune, trebuie doar să găsim modalitatea potrivită de a aduce carţile în mâinile oamenilor.

    Anul acesta, este unul important pentru noi: Litera împlineşte 25 de ani de la înfiinţare şi intenţionăm să sărbătorim cum se cuvine această vârstă: avem în plan peste 400 de titluri noi dar şi o megacampanie de marketing care se va întinde pe tot parcursul anului şi care sperăm să îi „prindă” şi să îi surprindă în mod plăcut, ca şi până acum, pe cititorii noştri.

    Cum au evoluat vânzările companiei şi ce aşteptări aveţi pentru anul următor?

    Marin Vidraşcu: După cum vă spuneam, situaţia nefavorabilă generală a consumului de carte nu ne-a descurajat, ci dimpotrivă, ne-a determinat să fim mai creativi. Aşa că, datorită unei politici foarte bine gândite în care am iîmbinat canalele alternative de vânzare, cu un marketing creativ şi cu o strategie de dezvoltare a propriei reţele de distribuţie, am reuşit să fim mai aproape de cititorii noştri şi, în consecinţă, şi vânzările au fost bune, ne-au răsplătit efortul. Ca să vă răspund în cifre, am încheiat anul trecut cu o CA de 40 milioane de lei. Având în vedere că piaţa de carte de la noi se află la o valoare totală de 270 milioane de lei, aritmetica simplă ne situează la o cota de piaţă de 15%. Este un rezultat care ne onorează şi sperăm ca şi anul viitor să ne păstrăm cel puţin la acelaşi nivel.

    Care sunt preferintele, în acest moment, cele mai dinamice zone din punct de vedere al domeniilor de interes pentru cărţi?

    Marin Vidraşcu: Există un interes crescut pentru cărţile pentru copii şi în special pentru licenţa Disney care în momentul de faţă este cel mai valoros şi mai dorit brand de carte pentru copii din România. Am editat sub această Disney peste 100 de titluri şi numai pentru anul acesta mai avem în plan încă 150. Sunt produse calitative, educative şi mai ales complexe: majoritatea sunt însoţite de suport audio sau de diverse “accesorii-jucării” care vin să completeze informaţia scrisă.

    în plus, în ce priveşte cărţile Disney însoţite de CD-uri audio, am încercat să aducem atât “voci” cunoscute şi iubite de copii  – Stela Popescu, Daniela Nane, Oana Sârbu, pentru a da glas poveştilor clasice, cât şi vocile eroilor din filmele Disney prezente pe marele şi micul ecran din România – Valentin Uritescu (dl. Smee din serialul Jake şi piraţii din ţara de Nicăieri), ştefan Aruxandrei (Mickey Mouse), Claudiu Maier (Stropi din filmul Avioane), Florian Ghimpu (monstrul Mike din Universitatea monştrilor), Anca Ilieşe (Anna din recent lansatul Regat de gheaţă).

    Tot în ce ne priveşte, alte domenii de interes pentru cititorii din România sunt cărţile practice (dezvoltare personală, familie, sănătate, frumuseţe, cultură generală, călătorii şi timp liber) cel al dicţionarelor, enciclopediilor şi atlaselor.

    Daca ar fi să fac un clasament procentual de vânzare a cărţilor din aceste domenii, ar arată aşa: 40% din vânzările Litera – cartea de copii, 27% cartea practică, 12% dicţionarele, enciclopediile şi atlasele.

    Care sunt tendintele in ce priveste vanzarile online versus cele din retailul classic?

    Marin Vidraşcu: Este foarte interesant: în ultimul an, s-a observat o migraţie a distribuţiei de carte din reţeaua clasică (librării, chioşcuri etc.) în online. Sunt mai multi factori care au dus la această migraţie: închiderile din retailul clasic de carte, creşterea interesului populaţiei (şi în special a tinerilor) pentru online dar şi scăderea preţurilor la dispozitivele electronice care îţi dau accesul la acest mediu (smartphone-uri, tablete etc).

    Tot în ultimul an şi tot legat de zona online, piaţa a înregistrat o dublare a vânzărilor de carte electronică, de la 1% cât înregistra în 2012, la 2% în 2013. şi cel mai probabil lucrurile vor evolua în acest spirit.

    La Litera, am fost tot timpul interesaţi sa fim la curent cu cele mai noi tendinţe în tehnologie şi editare, aşa că în momentul de faţă avem deja în oferta noastră 300 de e-bookuri pe care le vindem prin intermediul elefant.ro, cea mai mare platformă de vânzare online din România, dar şi pe platforme internaţionale, cum ar fi amazon sau apple.

    Ce mecanisme de promotii folositi pentru online?

    Marin Vidraşcu: Pe site-ul litera.ro, avem în permanenţă promoţii la carte şi, de asemenea, investim şi în optimizarea pentru motoarele de cautare (S.E.O.) şi in campanile de promovare Adwords.

    Ca mecanisme de promotii folosim reducerile în functie de anumite evenimente (Ziua Indrăgostiţilor, ziu femeii, Ziua Mondială a Cărtii, Black Friday, back to school etc), promoţiile cu acordarea unui produs gratuit (de tipul 2 plus 1 gratis sau carte-cadou la orice comandă), reduceri combinate cu intrarea automată în tombolă cu premii importante (maşini, sejururi în afara ţării etc.), transport gratuit la un anume cuantum al comenzii, promoţii speciale pe bază de cod sau de cupon etc.

    Care este apetitul cumparatorilor pentru promotii (deopotriva in online dar si in offline)?

    Marin Vidraşcu: Apetitul pentru promoţii există şi este mare; promoţia este, până la urmă, unul dintre motoarele vânzării, indiferent că se întamplă în mediul online sau offline. Pe site-ul nostru www.litera.ro, dar şi in reţeaua proprie de distribuţie avem permanent promoţii. şi încercăm să le divesificăm de fiecare dată ca şi cuantum, ofertă selectată şi mecanism, astfel încât să acoperim nevoile şi dorinţele tuturor.  

    Cate spatii de vanzare proprii aveti in acest moment?

    Marin Vidraşcu: Avem 25 de BookStopuri Litera, minilibrării localizate în principalele centre comerciale din Bucureşti şi din ţară iar anul trecut am deschis librăria Litera de pe Magheru, vizavi de hotelul Lido, cu un spaţiu spatiu de expunere şi vânzare de 33 mp.

    Luam în calcul în viitorul apropiat un buget semnificativ de investiţii pentru dezvoltarea întregii reţele: intenţionăm să ne extindem reţeaua de BookStopuri şi să deschidem librării Litera şi în Iaşi, Cluj, Timişoara şi Braşov.

  • Adevărul din spatele rafturilor strălucitoare: să fii croitor pentru Zara şi H&M în România este una dintre cele mai prost plătite meserii

    Într-o perioadă când marile combinate industriale abia îşi mai trag sufletul, iar multe din micile oraşe din România pierd fabricile în jurul cărora au fost construite, producătorii de textile în sistem lohn rămân una dintre puţinele oportunităţi de angajare. „Am fost plecat din ţară câţiva ani, însă m-am întors în România pentru că m-am căsătorit şi am decis să îmi întemeiez aici o familie. Am lucrat întâi într-un abator, unde munca era grea, dar salariul era mai mare. Am ajuns aici (la producătorul de textile Alison Hayes, n.red.) din cauza unor probleme de sănătate. Munca e mai uşoară, însă şi salariul e mai mic. Alte opţiuni de angajare nu sunt“, spune Victor, un tânăr de 26 de ani care locuieşte în Urziceni, judeţul Ialomiţa.
    Întoarcerea românilor din vest, unde criza a accentuat problema locurilor de muncă, scăderea salariilor şi şomajul în creştere de pe piaţa locală au devenit factori favorizanţi pentru industria de lohn, care începuse să piardă teren în România înainte de criză, când pretenţiile românilor erau mai mari.

    În acest context, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 judeţe din România. Astfel, în judeţul Ialomiţa, unul dintre cele mai sărace din România, există 2.750 de croitori, producătorii de textile fiind cel mai mare angajator local.

    Judeţul din sud-estul ţării, aflat în coasta Capitalei, are printre cele mai ridicate rate ale şomajului (circa 7,5%) şi printre cele mai mici salarii medii din ţară.

    În oraşul Urziceni din acelaşi judeţ şi-au amplasat turnul de comandă britanicii de la Alison Hayes, unul dintre cei mai mari cinci producători locali de textile. Peste 1.300 de angajaţi, 700.000 de haine produse lunar pentru retaileri internaţionali precum Top Shop, Primark sau Debenhams, două fabrici, un centru de prototipuri şi afaceri de peste 40 de milioane de euro, aşa s-ar rezuma pe scurt businessul Alison Hayes în România.

    Alison Hayes este o companie britanică intrată pe piaţa locală în februarie 1994, când a deschis o fabrică la Urziceni, un oraş de nici 20.000 de locuitori, aflat la 60 de kilometri de Bucureşti. Aici şi-a stabilit şi sediul. Ulterior producătorul s-a extins la Buzău cu o nouă unitate proprie de producţie. În total, în aproape două decenii, britanicii au investit peste 25 de milioane de euro pe piaţa locală în terenuri, construcţii şi utilaje.

    În Urziceni toată lumea ştie de Alison Hayes, mai ales că în ultimii ani compania a ajuns cel mai mare angajator local după ce ROFEP – producător de magneţi şi perii colectoare pentru maşini – şi-a redus puternic activitatea, fabrica de cărămidă Soceram s-a închis, ca şi unitatea de producţie de ulei a francezilor de la Sofiproteol (Expur).

    „Avem aproape 600 de salariaţi în Urziceni şi alţi 750 în Buzău şi vrem să mai angajăm. Pe noi ne ajută faptul că tot mai multe fabrici din alte domenii se închid, însă observăm că tot mai mulţi tineri preferă să emigreze“, spune Nicolas Georghiades (42 de ani), directorul operaţional al Alison Hayes şi unul dintre acţionari. El recunoaşte că unul dintre motivele pentru care aceştia pleacă este salariul. În producţia de haine salariul mediu la nivel naţional este de 1.043 de lei net (230 de euro), cu 35% sub media naţională, şi de 4-5 ori mai mic decât salariile pe care le primesc românii pe pieţele vestice pentru joburi nespecializate.

    O altă problemă pentru producătorii de textile este şi faptul că şcolile profesionale au dispărut, astfel că de multe ori trebuie fie să îşi specializeze angajaţii tineri la locul de muncă, fie să aleagă angajaţi cu vechime.

  • Dragoş Ion este noul CFO al Coca-Cola Hellenic pentru România şi Moldova

    Dragoş Ion s-a alăturat echipei Coca-Cola Hellenic în 2009, în Nigeria, în funcţia de financial controller. ”Mă bucur să mă întorc acasă şi să mă alătur (…) echipe din România şi Moldova.”, spune Dragoş Ion.

    El este licenţiat în economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi deţine o calificare Chartered Certified Accountant (FCCA) în domeniul financiar contabil. Dragoş Ion preia atribuţiile lui Dan Timotin, care a fost numit în funcţia de Commercial Finance Director în cadrul Grupului Coca-Cola HBC.

    Cu această numire, echipa extinsă de management a Coca-Cola HBC România continuă să fie formată 80% din manageri români.

    Coca-Cola Hellenic este al doilea imbuteliator ca marime al companiei Coca-Cola din punct de vedere al volumului, avand vanzari de peste 2 miliarde de unitati. Compania activeaza intr-o zona geografica extinsa, avand operatiuni in 28 de tari, servind o populatie de peste 560 milioane de oameni. |n portofoliul companiei se regăsesc băuturi carbogazoase, sucuri, apa, sport, energizante, ceaiuri si cafea.

    In Romania, Sistemul este format din Coca-Cola Romania (filiala a The Coca-Cola Company, proprietarul marcilor inregistrate) si partenerul sau Coca-Cola Hellenic (CCH Romania, care imbuteliaza si distribuie produsele Coca-Cola sub licenta The Coca-Cola Company in Romania).

     

  • ​Cine a îngenuncheat Carpatair, singurul transportator aerian de linie cu capital privat din România

    ÎN IARNA ANULUI 2009, CONDUCEREA CARPATAIR ARĂTA PRESEI DIN ROMÂNIA MODUL CUM  FUNCŢIONEAZĂ CONCEPTUL DE HUB DE LA TIMIŞOARA. Am plecat de la Bucureşti spre Timişoara, unde, după o escală de jumătate de oră, am decolat înspre aeroportul Marco Polo din Veneţia. Pe aeroportul bănăţean, Carpatair avea un terminal în care gestiona pasagerii aflaţi în tranzit şi opera săptămânal peste 380 de zboruri către 34 de destinaţii. Tot acolo, fondatorul Carpatair, Nicolae Petrov, investise alături de ceilalţi acţionari 50 de milioane de euro în şcoala de piloţi şi în fabrica de reparaţii ale aeronavelor. De la Timişoara se putea zbura către Germania, Italia, Grecia, Moldova, Ucraina şi către zece oraşe din România.

    Cei mai buni ani pentru Carpatair au fost 2007, ultimul când acţionarii au făcut profit, şi 2008, când s-a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei, de 91 milioane de euro, dar şi cel mai mare număr de angajaţi – 512. Tot atunci, Carpatair transporta anual 600.000 de pasageri. Timişoara devenise al doilea nod aerian din ţară ca importanţă, după Bucureşti, cu aproape un milion de pasageri transportaţi.

    În iunie 2013, oficialii Carpatair anunţau renunţarea la conceptul de hub de la Timişoara şi păstrarea câtorva zboruri de pe aeroportul unde prezenţa dominantă aparţine acum Wizz Air – „problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale discriminatorii„. Concret, compania low-cost din Ungaria, deţinută de un fond de investiţii american, plătea taxe de patru ori mai mici, argumentul fiind că zboară cu aeronave mai mari decât cele ale Carpatair şi deci transportă mai mulţi pasageri. Flota Carpatair era formată din aeronave de capacitate mai mică de 100 de locuri – Fokker şi SAAB 2000 -, în timp Wizz Air are un singur tip de aeronavă, Airbus A320, de 180 de locuri. „Administraţia Aeroportului Internaţional Timişoara apreciază pozitiv decizia companiei Carpatair de a-şi optimiza strategia comercială”, se arăta într-un document din iunie 2013 al aeroportului din Timişoara, reacţie la anunţul Carpatair de a renunţa la hub.

    DAT FIIND CĂ O SINGURĂ COMPANIE CARE ZBOARĂ LA TIMIŞOARA ARE AERONAVE MAI MARI DE 70 DE TONE, nu pot să explic altfel decât că dă bine politic şi electoral să ai un transportator low-cost în regiune. Cei de la aeroport au ţinut morţiş să aibă în ogradă Wizz Air, chiar cu preţul de a ne omorî.„ Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair, susţine că toate infuziile de capital ale acţionarilor din ultimii ani au mers înspre acoperirea pierderilor şi către aeroportul din Timişoara, compania reclamând un prejudiciu de 30 de milioane de euro din 2008 până în prezent: „Din 2009 şi până în 2013 acţionarii elveţieni au efectuat creşteri de capital de 15 milioane euro pentru a susţine compania. Apropo, o fi poate ironia sorţii, dar suma respectivă este egală cu valoarea sumelor plătite de Carpatair aeroportului Timişoara în aceşti ani, lucrul cel mai grav fiind că aeroportul folosea aceste sume pentru a subvenţiona în mod ilegal un concurent direct al nostru„. Ajungând în al şaselea an în această situaţie, acţionarii elveţieni au hotărât să pună capăt acestui „cerc vicios„, justifică Ardelean decizia din vară de a renunţa la hub.

    Cauza principală a deciziei acţionarilor privind solicitarea protecţiei de insolvenţă constă în durata „prea mare„ şi tergiversările „prea lungi„ din justiţie, dar şi în „inacţiunea autorităţilor, inclusiv a celor de concurenţă, pentru stoparea comportamentului anticoncurenţial al aeroportului”.

    Pe lângă investigaţiile aflate pe rolul Comisiei Europene din mai 2011 şi cea a Consiliului Concurenţei din august 2012, încă fără o decizie clară, cele mai avansate sunt două acţiuni în justiţie unde Carpatair cere aeroportului Timişoara despăgubiri pentru prejudicii de 10,5 milioane de euro şi instanţelor să oblige aeroportul să recupereze de la Wizz Air 4 milioane de euro reprezentând ajutor de stat constatat ca fiind ilegal de tribunalul Timiş.

  • Kika a vândut prin licitaţie produse în valoare de 100.000 de euro

    Această acţiune face parte din strategia kika de fidelizare a clienţilor, de creştere a traficului în magazin şi de consolidare a poziţiei companiei pe piaţa amenajărilor interioare.

    În cadrul licitaţiei, de exemplu, un living al unui furnizor premium, format din trei piese care a avut preţul de vânzare de 10.400 de lei, a fost licitat pentru suma de 650 de lei (preţ de achiziţie), în timp ce un colţar de bucătărie care iniţial avea preţul de 8.290 de lei a fost vândut în cadrul licitaţiei cu 1.000 de lei.

    În medie, produsele au fost cumpărate cu reduceri cuprinse între 50-90%, cel mai mare discount fiind obţinut pentru saltele şi perne de grădină. Cel mai accesibil produs a avut preţul de pornire de 10 lei, pentru scaune şi perne, iar produsul pentru care s-a licitat cel mai mult şi a avut preţul de achiziţie cel mai ridicat de 4.000 lei, fiind o canapea care a pornit de la 1000 de lei în cadrul licitaţiei deşi preţul de magazin era 6.290 lei.

    Licitaţia a fost strânsă, cu atât mai mult cu cât 50% dintre cei înscrişi au fost prezenţi în ambele zile ale evenimentului.