BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cresteri intre 20% si 35% pentru indicii bursieri, in 2008

    "Consider ca anul 2008 va fi unul in care vom asista la cresteri medii de aproximativ 20% ale actiunilor lichide inglobate in indicele BET, in timp ce pentru BET-FI randamentele ar putea depasi 25%. Cele mai profitabile companii de pe Bursa vor fi cele din sectorul financiar-bancar si firmele din domeniul constructiilor", a declarat pentru MEDIAFAX presedintele KTD Invest, Iulian Panait.

    Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, este mai optimist si anticipeaza ca indicii bursieri vor urca cu 25-35%. "Anul viitor am putea asista la o apreciere a indicelui BET-FI cu pana la 35%. Pentru actiunile lichide anticipez o crestere de aproximativ 25-30%, iar piata ar putea avea un randament global de 25%, insa volatilitatea poate naste randamente superioare, insotite de riscurile aferente. Ma astept ca anul viitor sa fie mai bun in termeni de lichiditate si capitalizare, gratie multelor IPO-uri (oferte publice initiale – n.r.) anuntate", a afirmat Chisu.

    Valoarea transferurilor operate in acest an la Bursa s-a ridicat la 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro), cu 39,5% mai mult decat in 2006, iar capitalizarea pietei a urcat cu 17,2%, la 85,96 miliarde lei.

    "Daca in 2007 valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost intre 13-15 milioane euro, pentru 2008 ar trebui sa ne asteptam la o crestere consistenta pana la 20 milioane euro, sau, de ce nu, chiar mai mult", a declarat Mihai Cristian Alexa, analist la SSIF Broker Cluj-Napoca. Directorul general al firmei de brokeraj BT Securities, Rares Nilas, considera ca avansurile indicilor se vor situa la 30-35%.

    "Este firesc sa fie mai multe oferte publice initiale, facand chiar abstractie de experienta Transgaz, economia Romaniei si piata de capital locala fiind emergente. Este deci o tendinta naturala ca numarul de emitenti listati sa creasca de la un an la altul, indiferent daca procesul acesta a fost pana acum mai lent in cazul nostru", a declarat pentru MEDIAFAX analistul financiar al BT Securities, Dan Rusu.

    In acest an, randamentul general al BVB a crescut cu peste patru puncte procentuale, la 32,64%, fata de avansul de 28,5% din 2006, iar castigul primelor zece companii lichide s-a diminuat usor, de la 22,2% la 22,05%. Titlurile SIF, a caror evolutie este analizata de indicele BET-FI, au inregistrat o apreciere medie de 24,85%, fata de 32,4% in urma cu un an.

    Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Cresteri intre 20% si 35% pentru indicii bursieri, in 2008

    "Consider ca anul 2008 va fi unul in care vom asista la cresteri medii de aproximativ 20% ale actiunilor lichide inglobate in indicele BET, in timp ce pentru BET-FI randamentele ar putea depasi 25%. Cele mai profitabile companii de pe Bursa vor fi cele din sectorul financiar-bancar si firmele din domeniul constructiilor", a declarat pentru MEDIAFAX presedintele KTD Invest, Iulian Panait.

    Mihai Chisu, broker la IFB Finwest, este mai optimist si anticipeaza ca indicii bursieri vor urca cu 25-35%. "Anul viitor am putea asista la o apreciere a indicelui BET-FI cu pana la 35%. Pentru actiunile lichide anticipez o crestere de aproximativ 25-30%, iar piata ar putea avea un randament global de 25%, insa volatilitatea poate naste randamente superioare, insotite de riscurile aferente. Ma astept ca anul viitor sa fie mai bun in termeni de lichiditate si capitalizare, gratie multelor IPO-uri (oferte publice initiale – n.r.) anuntate", a afirmat Chisu.

    Valoarea transferurilor operate in acest an la Bursa s-a ridicat la 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro), cu 39,5% mai mult decat in 2006, iar capitalizarea pietei a urcat cu 17,2%, la 85,96 miliarde lei.

    "Daca in 2007 valoarea medie zilnica a tranzactiilor a fost intre 13-15 milioane euro, pentru 2008 ar trebui sa ne asteptam la o crestere consistenta pana la 20 milioane euro, sau, de ce nu, chiar mai mult", a declarat Mihai Cristian Alexa, analist la SSIF Broker Cluj-Napoca. Directorul general al firmei de brokeraj BT Securities, Rares Nilas, considera ca avansurile indicilor se vor situa la 30-35%.

    "Este firesc sa fie mai multe oferte publice initiale, facand chiar abstractie de experienta Transgaz, economia Romaniei si piata de capital locala fiind emergente. Este deci o tendinta naturala ca numarul de emitenti listati sa creasca de la un an la altul, indiferent daca procesul acesta a fost pana acum mai lent in cazul nostru", a declarat pentru MEDIAFAX analistul financiar al BT Securities, Dan Rusu.

    In acest an, randamentul general al BVB a crescut cu peste patru puncte procentuale, la 32,64%, fata de avansul de 28,5% din 2006, iar castigul primelor zece companii lichide s-a diminuat usor, de la 22,2% la 22,05%. Titlurile SIF, a caror evolutie este analizata de indicele BET-FI, au inregistrat o apreciere medie de 24,85%, fata de 32,4% in urma cu un an.

    Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • 75% profit pentru titlurile Transgaz

    Evolutia volatila din ultima saptamana a anului s-a incheiat pe plus, cresterea fiind implusionata de dorinta investitorilor de a termina anul bursier cu portofoliile pline de actiuni si cat mai putini bani lichizi. In mod "traditional", prima sesiune de tranzactionare a anului, respectiv urmatoarea zi tranzactionare – 3 ianuarie 2008, este o zi caracterizata de salturi pozitive, si toti investitorii prefera sa aiba titluri in portofoliu pentru a putea marca eventualele profituri.

     

    Cele mai tranzactionate titluri listate ale saptamanii au fost, ca de obicei, cele ale SIF-urilor. Indicele BET-FI, care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare, a avut parte de o corectie usoara in ultima saptamana, dupa cresterile din perioada anterioara. BET-FI a inchis sub pragul de 80.000 de puncte, la 78.669 puncte. Pe parcursul anului indicele a inregistrat un randament apropiat de cel al indicelui BET, de 23%.

     

    Vedetele saptamanii au fost drepturile de alocare ale Transgaz Medias care au intrat miercuri la tranzactionare pe piata special creata. In prima zi de tranzactionare, sedinta in care nu a fost aplicata limita de variatie de 15%, drepturile au urcat pana la 340 lei, o urcare de circa 80% fata de pretul de 192 lei din oferta publica initiala. Ulterior, pretul a scazut, prima zi de tranzactionare consemnand o apreciere de 57%.

     

    Cresterea a continuat in sedintele urmatoare, cu un plus de aproape cinci procente in sedinta de joi si de circa noua procente vineri. Cotatia s-a intors la 335 lei, aprecierea drepturilor de alocare dupa primele trei zile fiind de aproximativ 75%. Conform analistilor, tinta urmatoare de pret pentru actiunile Transgaz este de circa 400 lei, valoare la care s-ar putea ajunge inainte de listarea titlurilor din luna februarie.

     

    Perioada sarbatorilor de iarna urmeaza sa decida strategiile de investitie pentru anul viitor. Fiind an electoral este de asteptat sa fie un an "bullish" (caracterizat de achizitii si cresteri), insa investitorii sunt de parere ca piata va fi  cel putin in aceeasi masura impredictibila. Optimismul cu care s-a incheiat ultima sedinta de tranzactionare va fi prezent pe bursa si in primele zile de tranzactionare ale anului viitor. 

  • 75% profit pentru titlurile Transgaz

    Evolutia volatila din ultima saptamana a anului s-a incheiat pe plus, cresterea fiind implusionata de dorinta investitorilor de a termina anul bursier cu portofoliile pline de actiuni si cat mai putini bani lichizi. In mod "traditional", prima sesiune de tranzactionare a anului, respectiv urmatoarea zi tranzactionare – 3 ianuarie 2008, este o zi caracterizata de salturi pozitive, si toti investitorii prefera sa aiba titluri in portofoliu pentru a putea marca eventualele profituri.

     

    Cele mai tranzactionate titluri listate ale saptamanii au fost, ca de obicei, cele ale SIF-urilor. Indicele BET-FI, care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare, a avut parte de o corectie usoara in ultima saptamana, dupa cresterile din perioada anterioara. BET-FI a inchis sub pragul de 80.000 de puncte, la 78.669 puncte. Pe parcursul anului indicele a inregistrat un randament apropiat de cel al indicelui BET, de 23%.

     

    Vedetele saptamanii au fost drepturile de alocare ale Transgaz Medias care au intrat miercuri la tranzactionare pe piata special creata. In prima zi de tranzactionare, sedinta in care nu a fost aplicata limita de variatie de 15%, drepturile au urcat pana la 340 lei, o urcare de circa 80% fata de pretul de 192 lei din oferta publica initiala. Ulterior, pretul a scazut, prima zi de tranzactionare consemnand o apreciere de 57%.

     

    Cresterea a continuat in sedintele urmatoare, cu un plus de aproape cinci procente in sedinta de joi si de circa noua procente vineri. Cotatia s-a intors la 335 lei, aprecierea drepturilor de alocare dupa primele trei zile fiind de aproximativ 75%. Conform analistilor, tinta urmatoare de pret pentru actiunile Transgaz este de circa 400 lei, valoare la care s-ar putea ajunge inainte de listarea titlurilor din luna februarie.

     

    Perioada sarbatorilor de iarna urmeaza sa decida strategiile de investitie pentru anul viitor. Fiind an electoral este de asteptat sa fie un an "bullish" (caracterizat de achizitii si cresteri), insa investitorii sunt de parere ca piata va fi  cel putin in aceeasi masura impredictibila. Optimismul cu care s-a incheiat ultima sedinta de tranzactionare va fi prezent pe bursa si in primele zile de tranzactionare ale anului viitor. 

  • La scara avionului

    Zi si noapte cu clientii la telefon“, sintetizeaza Nicolae Demetriade, fondatorul si directorul general al agentiei de turism Happy Tour, strategia prin care s-a dezvoltat pe piata de turism. Demetriade si-a deschis agentia in 1996, imediat dupa ce a renuntat la un post de director de directie din compania TAROM, si a intrat intr-o cursa contra cronometru pentru locul intai pe piata. Acesta era ocupat la acel moment de Marshal Turism, agentia omului de afaceri Ion Antonescu, urmata la distanta destul de mare de Nova Touring Eurolines (a omului de afaceri Dragos Anastasiu), Paralela 45 (detinuta de Alin Burcea) si de J’Info Tours (agentia familiei Pavel).

    „Venind atat eu, cat si sotia mea (Carmen Demetriade, partenera de afaceri a lui Demetriade si proprietara agentiei in acte – n. red.) din domeniul aviatiei, principala activitate pe care am centrat agentia la inceput a fost ticketingul“, spune Demetriade. Iar singura sansa de a-i ajunge din urma pe cei patru care erau inaintea lui a fost o abordare diferita a clientului. „Se spune, desigur, ca nu exista conceptul de calitate cand vorbim de vanzarea biletelor de avion, pentru ca biletul e unul si acelasi indiferent de unde il cumperi“, recunoaste Demetriade. Insa omul de afaceri a simtit pe propria piele ca acest concept de calitate se poate aplica si la vanzarea biletelor de avion: „De la solicitarea clientului pana la vanzarea biletului aveau loc cativa pasi: oamenii nostri raspundeau repede la solicitari, oferind doua-trei variante de zbor, iar apoi urmareau clientul dandu-i posibilitatea de a contacta agentul la orice ora de oriunde daca avea probleme – aceasta s-a realizat prin trecerea numerelor de telefon mobil pe toate cartile de vizita ale agentilor“, explica Demetriade. In 2000, Demetriade vindea bilete de avion de 225 de miliarde de lei (10 milioane de euro), cu 10% mai mult decat Marshal Turism.

    Din 2000 si pana in 2007 inclusiv, Happy Tour si-a mentinut pozitia de lider, ceea ce l-a facut atractiv in ochii fondurilor de investitii, dar si a partenerilor strategici care au tatonat piata de turism din Romania. Happy Tour a primit, cel putin in ultimii doi-trei ani, mai multe oferte de achizitie. Din mai multe, Demetriade a ramas in discutii cu trei fonduri de investitii si cu un investitor strategic (un turoperator strain), iar intr-un final a facut publica saptamana trecuta acceptarea GED Eastern Fund II in actionariat.

    Atat Demetriade, cat si GED au refuzat sa dea detalii despre tranzactie, insa Demetriade este convins de cateva lucruri: „Voi ramane directorul agentiei pana la pensie, voi avea mai multi bani la indemana pentru a investi in programe informatice si in oameni, dar nu ma voi duce pe alte segmente de piata“. Demetriade va fi secondat in conducerea agentiei de experti in domeniu, dupa cum arata comunicatul de presa emis de GED Eastern Fund II, filiala a grupului spaniol GED, aflat acum la a patra tranzactie in Romania dupa achizitia Dasimpex, Dragon Star Guard (in joint-venture cu Prosegur) si Romanian Real Estate Partners (in joint-venture cu Warburg Pincus).

    Momentul 2000 a coincis pentru Demetriade si cu o schimbare de birou: a trecut din sediul din Piata Victoriei inapoi la Otopeni, in biroul directorului TAROM. Inapoi pentru ca in compania nationala de aviatie se consumase aproape intreaga cariera anterioara a lui Demetriade: a inceput in aviatia utilitara, apoi a lucrat ca reprezentant al liniei aeriene romanesti in Alger, Amsterdam si Abu Dhabi (unde a stat zece ani). A preluat functia de director TAROM in ianuarie 2001, cand a gasit in contul companiei pierderi de 68 de milioane de dolari pentru 2000, datorii externe si interne si niciun leu in cont, „in afara de un descoperit de cont la ABN Amro, de unde erau platite salariile angajatilor“, spune Demetriade.

    Omul de afaceri, care a lasat agentia de turism pe mainile sotiei, sustine ca acuzatiile care i s-au adus referitor la coincidenta de a fi numarul unu pe piata la ticketing in aceeasi perioada in care conducea TAROM sunt nefondate: „In 2001 am interzis agentiei Happy Tour sa participe la orice licitatie pentru a vinde bilete de avion catre ministere, iar asta continua si acum“. Demetriade insista ca interzicerea a continuat si dupa 2002, cand a parasit TAROM, deoarece nu voia sa isi puna semnatura pe achizitia celor doua Airbus 330 noi (pe care Guvernul de atunci voia sa le cumpere), dupa ce oprise de la zbor celelalte doua Airbus-uri, 310, de la zborurile de lung curier.

    Despre perioada TAROM, Demetriade are multe de povestit. In special despre planul de restructurare pe care l-a facut pentru a scoate compania din pierdere si care prevedea reduceri de costuri in special din zona beneficiilor pentru angajati, precum si din renuntarea la zborurile neprofitabile: „Am facut un plan conform caruia in 2001 compania sa ajunga la 38 de milioane de euro pierdere (de la 60 de milioane in 2000), in 2002 la 8 milioane pierdere, in 2004 pe zero si in 2005 pe profit“, spune Demetriade. Asa s-a si intamplat, desi omul de afaceri nu a mai fost la carma companiei inca din 2002, lucru pe care acum il comenteaza ironic: „Planul a fost urmat pentru ca de la plecarea mea pana cand compania a intrat pe profit au fost patru directori la conducerea companiei si niciunul nu a avut destul timp sa faca alt plan“.

  • Dobrogea, raiul energiei eoliene

    Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.

    Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.

    Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".

    "Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.

    De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.

    Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.

    Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).

    Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.

  • Corectie inaintea sfarsitului de an

    "Ne asteptam la o corectie mai puternica dupa cresterile de la inceputul lunii, insa piata nu a confirmat analizele tehnice", a declarat Adrian Ceuca, director general adjunct Broker Cluj. Indicele BET a pierdut doar procente fata de saptamana anterioara, iar principalul indice al pietei secundare, RASDAQ-C, a scazut cu 1,25%. Indicele BET-FI a fost exceptia de la regula, saptamana fiind incheiata in crestere cu 2,14%.

    Fata de maximele atinse la finalul lunii iulie, BET are o valoare mai mica cu aproape 13%, BET-C cu 16,5%, iar BET-FI, care a recuperat cel mai mult in ultimul timp, cu 15,5%. Scaderile mai mari de pe bursa noastra au drept cauza stirile negative venite din zona macroeconomica interna, conform raportului de analiza al Intercapital Invest. Pierderile accentuate de pe piata autohtona au facut ca randamentele indicilor in 2007 sa fie de 17,1% pentru BET, 28,5% pentru BET-C si 27,5% pentru BET-FI.

    Valoarea tranzactionata pe parcursul saptamanii a fost in crestere cu 25% fata de perioada anterioara, ajungand pana la aproape 162 milioane euro. Majorarea a fost insa sustinuta de tranzactiile cu obligatiuni, care au insumat 13% din valoarea totala a tranzactiilor.

    Una dintre cele mai mari transferuri de pe piata a fost achizitionarea unui pachet de 5,43% din actiunile societatii Prodplast Bucuresti (simbol PPL) de catre SIF5 Oltenia. Suma de transfer a fost de aproape 2,5 milioane euro, vanzatorul fiind SIF2 Moldova, care si-a lichidta astfel participatia in cadrul Prodplast. De la inceputul anului si pana in prezent actiunile PPL au urcat cu circa 48%. SIF Moldova a inregistrat, la sfarsitul lunii noiembrie, un profit de 60,15 milioane de lei (17 milioane de euro), in crestere cu 3,22% fata de rezultatul raportat dupa primele zece luni, iar activul net al societatii a coborat de la 1,9 miliarde de lei la 1,8 miliarde de lei.

    In prima parte a sesiunii de luni, bursa a scazut semnificativ din cauza raportului referitor la deficitul comercial al Romaniei dupa primele zece luni ale anului, Diferenta dintre importuri si exporturi a ajuns la 17,2 miliarde euro, cu sase miliarde mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Scaderea nu a rezistat si in a doua parte a sedintei bursiere de luni, cotatiile recuperand puternic pe fondul unor tranzactii in valoare totala de 19 milioane euro.

    Sedinta de miercuri a fost cea care a consemnat prima pierdere semnificativa pentru indici, aproape un procent pentru BET si pentru BET-FI . SIF3 Transilvania a inregistrat o corectie de 2,4%, pe fondul deciziei tribunalului din Brasov de a respinge procesul intentat de Cocor SA. Tribunalul a decis ca majorarea de capital pe care SIF Transilvania intentioneaza sa o desfasoare la Cocor SA este legala, interventia conducerii Cocor fiind tardiva.

    Analistii Intercapital se asteapta ca piata sa fie dinamizata saptamana urmatoare de intrarea la tranzactionare a drepturilor de alocare, miscare coroborata cu rambursarea sumelor nealocate din IPO Transgaz, in special cele din transa mica (a carei valoare de subscriere a fost de 290 milioane euro).

    Semne de intrebare planeaza insa din partea pietelor externe "care dau semne de slabiciune din cauza stirilor venite in ultimele zile pe piata americana", se arata in raportul Intercapital. Pe acest fond sunt asteptate volatilitati ridicate, dar si presiuni suplimentare la cumparare.

  • Somn usor la bord

    De un singur lucru e sigur Alexandru Dobrescu, country manager al AIR France-KLM pentru Romania si Republica Moldova: ca daca vrea sa pastreze ritmul de crestere a cifrei de afaceri a companiei pe care o conduce in Romania, trebuie sa se uite cu mare atentie la atragerea de calatori pe rutele de lung curier. „Daca spre Franta mai putem creste numarul de curse, dar si destinatiile, pe ruta Olanda trei curse zilnice pe Amsterdam sunt suficiente si mai putem vorbi doar de cresteri intre 2 si 2,5%, deoarece gradul de incarcare este deja foarte ridicat, de peste 80%“, spune Dobrescu, care conduce de la jumatatea acestui an afacerile integrate ale companiilor aeriene Air France si KLM in Romania.

    Atat Dobrescu, cat si alti oficiali ai companiilor aeriene ce zboara din Romania, precum Emil Delibashev de la British Airways sau Stefan Versemann de la Lufthansa, cred ca zborurile de lung curier sunt un segment important pentru efortul lor de a creste gradul de ocupare din Romania. Companiile pe care le reprezinta au in tara de origine hub-uri prin care sunt transportati pasagerii catre destinatii indepartate. „70% dintre pasagerii care isi incep calatoria in Romania zboara catre diferite orase din Europa, indiferent de scopul calatoriei lor, iar restul de 30% se indreapta catre destinatii din America, Orientul Mijlociu sau Asia“, spune Dobrescu. Aceasta ar insemna ca in 2006 zborurile de lung curier au reprezentat in Romania o piata de aproape 100 de milioane de euro, iar in 2007 au depasit putin aceasta suma.

    Madalina Cretu, country manager al companiei ungare Malev, crede ca aceasta aproape o treime din pasageri care cauta zborurile de lung curier sunt „mai mult decat importanti“ si crede ca are un avantaj competitiv in fata altor operatori prezenti in Romania, deoarece poate prelua pentru zborurile de lung curier pasageri din toata tara: „Romania este o piata foarte bine acoperita pentru Malev, pentru ca de aici se opereaza zboruri din cinci destinatii (Bucuresti, Timisoara, Constanta, Cluj-Napoca si Targu-Mures)“, spune Madalina Cretu. Companiile aeriene traditionale se lupta pentru cresterea afacerilor si a numarului de pasageri pe o piata unde companiile low-cost atrag din ce in ce mai multi clienti pe curse scurte. Daca in urma cu un an, in 2006, cand piata de aviatie low-cost era mai putin dezvoltata decat acum si operau trei companii pe aproximativ 20 de rute, in 2007 piata s-a aglomerat – pe langa Blue Air, My Air, Sky Europe venind Wiz Air, Alpi Eagles, GermanWings, easyjet si Clickair.

    Odata cu acestea a crescut si numarul rutelor operate de companiile low-cost, dar a scazut si ritmul de crestere a pietei aeriene monitorizate din Romania – companiile low-cost nefiind inregistrate in sistemul de BSP (Billing Settlement Plan) al IATA (la nivel global, circa 80% din incasarile de pe urma zborurilor cu avionul sunt obtinute de pe urma vanzarilor de bilete contractate prin agentii din sistemul IATA). Daca in 2006, traficul aerian in Romania a crescut cu 23% fata de 2005, ajungandu-se la vanzari de 305 milioane de euro, in primul an dupa integrarea in UE traficul a crescut cu aproape 8,7% (aproximativ 380 de milioane de euro), desi era estimata o crestere spre 20%, dupa cum spune Anca Apahidean, country manager al IATA pentru Romania si Moldova.

    Tinand cont de aglomerarea pietei si mai ales a segmentului de pasageri pe clasa economic, companiile aeriene traditionale mizeaza pe servicii pe care low-cost-ul nu le ofera, si anume confortul superior de la business class si zborurile de lung curier, pe care companiile low-cost nu au intrat. Serviciile la aceste clase superioare s-au imbunatatit in ultimii ani, fiecare companie anuntand investitii de milioane de euro pentru paturi plate, ecrane cat mai mari de televiziune cu circuit intern si filme cat mai multe, precum si pentru aducerea de somelieri sau bucatari la bord.

    „Deoarece confortul este unul dintre principalele atuuri ale companiilor traditionale, incercam sa oferim servicii cat mai stilate pasagerilor“, spune Emil Delibashev, director comercial al British Airways.

    Companiile europene care zboara din Romania au inceput sa aiba din acest an un concurent si pe cursele de lung curier, si anume Delta Airlines, compania americana care a lansat din iunie zborurile directe catre New York. Corina Enciu, country manager al Delta Air Lines in Romania, crede ca momentul ales de americani pentru a reintra in Romania, de unde a plecat cu aproape zece ani in urma, a fost potrivit: „Piata zborurilor spre America este in crestere, avand in 2007 o dinamica de 15%“. In lunile de toamna, compania a introdus promotii pentru a stimula traficul, dat fiind ca gradul de ocupare a fost cu 10% mai scazut decat vara.

    Compania a transportat in primele 100 de zile (trei luni de operare) 16.000 de pasageri, la un grad de ocupare de 80%, ceea ce inseamna ca la sase luni si la un grad de ocupare de 70%, numarul de pasageri transportati in si dinspre Romania ar fi de aproximativ 30.000. Deocamdata, Delta opereaza patru zboruri dus-intors pe saptamana pe ruta Bucuresti-New York, dar reprezentantii companiei analizeaza majorarea frecventei. Piata curselor de lung curier este asteptata sa mai creasca in Romania in urmatorii doi-trei ani cel putin la fel de mult ca in 2007. De fapt, atat Delta, care opereaza direct, cat si Lufthansa, Air France-KLM, Malev sau Austrian Airlines spera ca acest segment sa creasca suficient pentru a acoperi scaderile pe cursele scurte, scaderi atrase de concurenta puternica a companiilor low-cost.

    Calatorie la orizontala

     

  • GHID DE PENSII: Cel mai mic castig

    Pentru fondurile de pensii facultative, la care orice angajat poate participa in limita a 15% din venitul salarial lunar brut, legislatia prevede deja modul de calcul al randamentului minim garantat – altfel spus, al castigului minim pe care trebuie sa il asigure administratorii celor ce isi plaseaza banii in fondul lor.

    Modul de calcul al rentabilitatii minime este prevazut in legea 204/2006 care reglementeaza modul de functionare a pilonului III, lege disponibila pentru consultare pe pagina de internet a CSSPP (www.csspp.ro). In esenta, aceasta prevede ca randamentul minim pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori se stabileste ca fiind minima dintre doua valori. Primul dintre aceste repere este reprezentat de jumatate din randamentul mediu al tuturor fondurilor, calculat pe ultimii doi ani. Al doilea reper este rata medie de rentabilitate ponderata (cu valoarea activelor pentru fiecare fond in parte) a tuturor fondurilor in aceeasi perioada minus patru puncte procentuale. Altfel spus, daca toate fondurile din piata au pe o perioada de 24 de luni un castig mediu de 10% pe an, atunci randamentul minim garantat va fi stabilit ca minimul dintre jumatate din valoarea respectiva (5%, mai precis) si randamentul mediu minus 4% (adica 6%). In aceste conditii, castigul pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori este de 5% (minima dintre cele doua valori).

    Companiile de pensii ce au colectat contributii de la participanti pe o perioada de minim doi ani au obligatia de a calcula (in ultima zi lucratoare a fiecarui trimestru) rata de rentabilitate a fiecarui fond pe care il administreaza. Aceste informatii sunt transmise, mai apoi, Comisiei de Pensii care, pe baza lor, calculeaza si publica o serie de statistici pentru intreaga piata de profil. Mai precis, este vorba despre rentabilitatea medie a tuturor fondurilor pentru ultimele 24 de luni, rentabilitatea fiecarui fond pentru aceeasi perioada si rentabilitatea minima a tuturor fondurilor. Daca rata de castig a unui fond din pilonul III este mai mica decât cea minima a tuturor fondurilor in patru trimestre consecutive, CSSPP va retrage autorizatia administratorului in cauza.

    In prezent, pe piata pensiilor facultative opereaza doar cinci companii de profil, care administreaza in total sapte fonduri. ING Asigurari de Viata si Allianz Tiriac au cate doua fonduri in portofoliu, iar Aviva, BCR si OTP cate unul. Si Raiffeisen Asset Management este autorizat ca administrator, insa fondul sau nu a fost inca autorizat de catre CSSPP pentru a putea sa inceapa sa colecteze contributii. La finele lunii noiembrie, numarul de contributori la pensiile facultative era de peste 42.500, iar activele totale trecusera de 8,44 milioane de lei.

    La pensiile private obligatorii (pilonul II), modalitatea de calcul a acestui castig minim nu a fost inca stabilita, existand insa cerinta ca CSSPP sa publice in perioada imediat urmatoare o prevedere in acest sens. Astfel de prevederi referitoare la un castig minim pe care trebuie sa il asigure administratorii sunt o plasa de siguranta pentru participantii romani, care au certitudinea unui minim randament, chiar daca fondul pe care l-au ales nu merge stralucit. Exista insa si tari (precum Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Mexic, Rusia sau Turcia) in care legea nu impune managerilor de pensii sa asigure o astfel de garantie, potrivit unui studiu realizat de OECD in ianuarie 2007. Totusi, pe multe piete central- si est-europene, astfel de cerinte exista – iar randamentul minim pe care trebuie sa il garanteze administratorii este stabilit fie prin raportarea la performantele pietei, fie prin raportarea la un reper de randament pe termen lung (cum este, de exemplu, cel al titlurilor de stat pe termen lung).

    In Cehia, spre exemplu, desi legea nu impune un randament minim garantat, exista cerinta ca, daca intr-un singur an exista pierderi, acestea trebuie acoperite de Fondul de Garantare. In aceste conditii, participantii sunt totusi protejati de riscul de a avea „castiguri negative“ atata vreme cat compania respectiva nu devine insolvabila. In Polonia, mentioneaza acelasi studiu, pentru pilonul II exista prevederea unui randament minim garantat prin lege, calculat la fel ca in cazul pensiilor facultative in Romania. Calculul se realizeaza la fiecare sase luni, pe baza randamentelor obtinute de fonduri in ultimele 36 de luni. Pentru fondurile din pilonul III nu exista un randament minim impus. In Bulgaria, randamentul minim pe care trebuie sa il asigure administratorii pentru fondurile obligatorii nu poate fi mai mic decat minima dintre (1) randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani minus trei puncte procentuale si (2) 60% din randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani.

    Revenind la piata romaneasca, in conditiile in care fondurile facultative au inceput sa stranga contributii abia in primavara acestui an, iar randamentul minim se calculeaza pe baza informatiilor pentru ultimii doi ani, mai este inca drum lung pana la momentul in care vor aparea primele statistici. Probabil acela va fi si momentul cand, cu ochii la castigurile realizate de concurenta, participantii vor crea primul „val migrator“ de la un administrator la altul.

    Puncte cheie

     

  • Magnetul banilor de la UE

    CONTEXTUL: Cu o cota de piata de circa 10% in 2006, conform propriilor estimari, Pegas ocupa primul loc pe piata de consultanta pentru certificare in standarde internationale.

    DECIZIA: La inceputul anului in curs, Pegas decide sa intre pe domeniul consultantei in fonduri structurale, ca urmare a solicitarii acestui tip de servicii din partea clientilor deja prezenti in portofoliu.

    EFECTELE: In totalul cifrei de afaceri a companiei, ponderea consultantei in fonduri structurale a evoluat de la 3% in martie 2007 la 18% din CA in noiembrie 2007. Conform previziunilor companiei, aceasta pondere ar urma sa ajunga la 50% din cifra de afaceri in primavara lui 2008.

    Pegas nu s-a gandit serios la acest segment de piata pana la inceputul lui 2007. „Foarte multi dintre clientii cu care lucram deja pentru consultanta in domeniul standardelor internationale ne-au solicitat acest tip de servicii“, spune Calin Sarchiz, managing partner la Pegas. Firma are acum peste 1.000 de clienti, companii private si autoritati publice, in conditiile in care, potrivit ISO Survey 2006, anul trecut erau, in Romania, peste 9.400 de firme certificate.

    Decizia de a aborda noul segment de piata, al consultantei pe fonduri structurale, a avut impact imediat in cifre, acest tip de consultanta ajungand sa detina acum aproape 20% din totalul cifrei de afaceri a companiei, fata de 3% la nivelul lunii martie. Previziunile pentru anul viitor arata si mai bine: in martie, jumatate din cifra de afaceri a firmei ar urma sa revina departamentului specializat in consultanta pe fonduri structurale. Cresterea sensibila a incasarilor este direct legata de faptul ca in acel moment „vor incepe sa fie aprobate proiecte, iar sumele incasate de noi vor fi mai mari, pentru ca vor cuprinde si comisioanele de succes“, spune Sarchiz.

    Previziunile pentru cifra de afaceri din acest an se refera la 1,1 milioane de euro, fata de 900.000 de euro anul trecut. In 2008, ritmul de crestere ar urma sa se accelereze, previziunile pentru incasari incadrandu-se intre 1,5 si 2 milioane de euro, potrivit lui Sarchiz. Comisionul consultantilor ajunge la cateva procente din valoarea finantarii europene atrase pe fiecare proiect, astfel incat e de asteptat ca numarul companiilor ce ofera servicii de consultanta in domeniul fondurilor structurale sa creasca. Nu mai departe de finalul lunii noiembrie, compania de audit si consultanta Deloitte Romania a anuntat ca a deschis recent un departament dedicat acestui domeniu.

    „Obiectivul nostru este sa devenim numarul unu si pe piata de consultanta pentru proiecte structurale“, declara managing partnerul Pegas. Firma domina acum segmentul de consultanta pentru certificare in standarde internationale, avand o cota de piata de 10%, conform estimarilor companiei. In domeniu sunt prezente zeci de firme de profil, dar peste 80% din piata este concentrata in mainile a 10-15 companii.

    Pentru segmentul de consultanta in fonduri structurale, Pegas are un departament format acum din noua persoane. Compartimentul a fost infiintat in acest an „cu oameni cu experienta in acest domeniu, pe proiecte de investitii derulate prin fonduri de preaderare (Phare, Sapard) sau cu experienta in managementul proiectelor“, spune Sarchiz. Pentru a lucra in consultanta pentru fonduri structurale, adauga tot el, sunt necesare doua tipuri de specializari: in domeniul tehnic si in zona economica, „ambele fiind absolut necesare pentru elaborarea si implementarea proiectelor“. Cererea pentru acest tip de consultanta este tot mai mare, explica reprezentantul Pegas, pe masura ce apar ghidurile programelor de finantare si se apropie termenele de depunere a proiectelor. Cele mai efervescente domenii in consultanta pentru fonduri structurale sunt constructiile industriale si industria de prelucrare (pentru achizitia de utilaje). Pegas lucreaza acum la 30 de proiecte pentru fonduri structurale, dar nu a depus inca niciunul, pentru ca nu au fost dechise termenele. Fiind un domeniu nou de activitate, compania romaneasca a incheiat un parteneriat cu firma franceza Welcomeurope, care de peste 10 ani lucreaza in consultanta pentru fonduri structurale.

    Interesul tot mai mare in proiecte pentru obtinerea de fonduri nerambursabile intervine in contextul in care Romania urmeaza sa primeasca in perioada 2007-2013 fonduri structurale si de coeziune de la Bruxelles in valoare de 20 mld. euro. Majoritatea fondurilor sunt adresate autoritatilor publice (in cazul carora fondurile europene pot acoperi pana la 98% din valoarea finantabila a proiectului), restul sumelor fiind accesibile sectorului privat (unde finantarile europene pot acoperi maximum 50% din valoarea fiecarui proiect).

    „Lunile viitoare sunt esentiale in eforturile noastre de a absorbi fonduri. Guvernul, administratiile locale, managerii de companii, firmele de consultanta si bancile trebuie sa se mobilizeze la maxim“, declara recent Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor. Fondurile neaccesate se pierd, astfel incat sunt cautate acum variante pentru un grad de absorbtie cat mai ridicat. Pentru completarea cheltuielilor in proiecte, bugetul de stat asigura cofinantarea pana la 13% a cheltuielilor eligibile. Pentru initierea proiectelor aprobate este asigurata o prefinantare de maximum 20% din valoarea eligibila a proiectului, iar valoarea TVA aferenta cheltuielilor eligibile este suportata tot de la bugetul de stat.