BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Mazda a vândut 585 de autoturisme pe piaţa locală în primele nouă luni ale anului

    Cel mai bine vândut model în primele trei trimestre ale acestui an a fost SUV-ul CX-5, cu 250 de unităţi, în creştere cu 55% comparativ cu perioada similară din 2013, în timp ce volumul vânzărilor Mazda3 a crescut cu 51%, la 192 de unităţi. Mazda6 încheie top 3 cele mai vândute modele ale constructorului cu 140 de autoturisme comercializate, în creştere cu 26% faţă de anul trecut.

    “Mulţumită noii generaţii de modele am continuat să creştem pe parcursul acestui an şi am avut o dinamică superioară pieţei. Cel mai căutat model Mazda este în continuare CX-5. Acesta se poziţionează foarte bine în segmentul SUV, care are o pondere însemnată în piaţă”, a declarat Dragoş Grapinoiu, directorul de marketing al Mazda.

    Gama Mazda a fost completată recent cu a patra generaţie a modelului MX-5, urmând ca noua subcompactă Mazda2 să fie prezentată în această toamnă.

  • Un director care a intervievat zeci de mii de candidaţi dezvăluie secretul angajării: Toţi cei pe care i-am luat au făcut asta întotdeauna

    Minal Mehta, manager de produs al reţelei LinkedIn şi consultant de carieră în cadrul Harvard Business School  a schiţat o listă de criterii pe care le-au bifat majoritatea celor pe care i-a angajat:

    1. Pregătiţi-vă.

    Trebuie să ştiţi pe care dintre experienţele tale vrei să le împărtăşeşti celui care te intervievează. “Din sutele de interviuri pe care le-am orchestrat, am realizat că cele mai bune au fost cele cu candidaţi care aveau o coerenţă în povestire”, spune Mehta. În timp ce toată lumea ştie că pregătirea este cheia, mulţi uită că modul în care te pregăteşti este foarte important. Mulţi candidaţi încearcă să îşi pregătească dinainte lista cu întrebări pe care ar putea să le primească şi încearcă să răspundă la acestea. Recrutorul recomandă să începeţi cu sfârşitul şi să continuaţi în ordine inversă.

    Documentarea asupra companiei şi jobului pentru care candidaţi, cât şi înţelegerea nevoilor angajatorilor în termeni de abilităţi şi potrivire culturală sunt esenţiale. 

    “Este important să vă autoevaluaţi şi să descoperiţi la ce sunteţi bun şi cât dorează să vă reglaţi abilităţile astfel încât acestea să corespundă cu nevoile companiei în care vreţi să lucraţi. Acest proces poate să vă ofere o imagine clară referitoare la potrivirea între voi şi postul pentru care candidaţi”, spune specialistul în resurse umane.

    Alegeţi situaţiile din istoricul carierei care evidenţiază atuurile aflate  la intersecţia dintre abilităţi şi cerinţele postului respectiv. De asemenea, găsiţi poveştile care ilustrează că puteţi învăţa lucrurile care vă lipsesc. De cele mai multe ori, toate poveştile care vă vin în minte pot avea ca scop şi răspunsul pentru întrebările legate de comportament. 

    2. Cunoaşteţi-vă audienţa. Structuraţi-vă răspunsurile.

    Specialistul în resurse umane recomandă folosirea unei structuri care să îl facă pe intervievator să înţeleagă ceea  ce încercaţi să transmiteţi. Un exemplu preferat de angajatori este metoda STAR: Situaţie (crearea contextului), Task (cerinţa), Acţiunea (ce aţi făcut), Rezultatul (ce s-a întâmplat). Povestirea contextului este extrem de importantă:  chiar dacă situaţia vă este familiară, intervievatorul trebuie să aibă informaţii clare care să îl plaseze în acel context, altfel povestea nu va fi înţelească corect.

    3. Păstraţi-vă calmul.

    Amintiţi-vă că acesta este un interviu nu doar pentru voi, cât şi pentru intervievator. Este important să fiţi calm la un interviu, la fel ca în cazul unei conversaţii obişnuite. Este important ca recrutorul să vă evalueze, dar este la fel de important ca voi să îl evaluaţi pe el şi să vă asiguraţi că acesta este locul în care vreţi să vă construiţi cariera.

  • Eugen Petrov a preluat compania Domo şi a devenit unic acţionar al retailerului electro-IT

    „Obiectivul principal pe care mi-l propun ca acţionar este să conduc Domo către rezultate financiare pozitive”, a declarat Eugen Petrov.

    Eugen Petrov este cetăţean austriac, absolvent al studiilor de master în economie, comerţ exterior şi în domeniul bancar al Universităţii Economice din Viena (Vienna University of Economics and Business). Este fondator şi managing partner în cadrul mai multor companii internaţionale cu birouri şi filiale în ţări membre ale Uniunii Europene şi ţări ale Comunităţii Statelor Independente, din domeniul producţiei şi comerţului cu materii prime, resurse de energie şi combustibili. De asemenea, Eugen Petrov este implicat şi în servicii de consultanţă financiară şi de afaceri. 

    Domo Retail este unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul specializat în electronice, electrocasnice şi IT&C din România, deţinând o reţea naţională formată din peste 90 de magazine, precum şi platforma de retail online.

  • Celebra marcă Guban recâştigă teren

    Privatizată prin metoda MEBO, adică angajaţii au devenit acţionari ai firmei, compania a ajuns să se confrunte, în 2009, cu grave probleme financiare. ”Compania înregistra datorii de peste 1,5 milioane de euro la bănci”, explică Eugeniu Cicoare, manager general al G.P. & Company SA. Societatea a fost preluată de circa cinci ani de fondul de investiţii american New Century Holdings, reprezentat în România prin NCH Advisors. Datoriile au fost achitate şi noul proprietar a investit 200.000 euro în retehnologizare, training pentru angajaţi, campanii de promovare. Pariul cu Guban s-a tradus într-o întreagă serie de schimbări majore. Distribuţia, de pildă, se făcea prin revânzători şi exclusiv în România. În 2012, 40.000 de perechi de pantofi au fost vândute în circa 140 de magazine din întreaga ţară. Or în momentul în care desfacerea se face exclusiv prin intermediul revânzătorilor, tot ei fac şi regulile. Pentru ca Guban să fie mai puţin dependentă de revânzători, compania a început să-şi dezvolte primele magazine, primul dintre ele fiind deschis în Băneasa Shopping City. Planurile pentru mai multe spaţii proprii, materialele noi folosite în producţie, strategia de export şi colaborările cu designeri români celebri ca Mihaela Glăvan sunt numai câteva dintre deciziile care fac brandul românesc de încălţăminte să recâştige teren pas cu pas. Iar Cicoare spune că previziunile pentru anul în curs se referă la o cifră de afaceri de 7 milioane de lei, faţă de 6,5 milioane de lei în 2013.

  • Două noi societăţi au fost create prin divizarea Electrocentrale Bucureşti

    Divizarea ELCEN a avut loc ca urmare a Memorandumului “Realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică prin sistem de alimentare centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul Bucureşti şi Municipiul Constanţa”, adoptat de Guvernul României în data de 21 martie 2013 şi aprobat cu scopul dezvoltării unui serviciu public energetic performant şi eficient pentru locuitorii din Bucureşti şi Constanţa.

    Procesul de divizare a fost finalizat marţi, 30 septembrie a.c., când s-au înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti noile companii desprinse din ELCEN, precum şi Actul Constitutiv modificat al Electrocentrale Bucureşti.

    În urma divizării ELCEN, au rezultat trei societăţi: Electrocentrale Bucureşti S.A. (R.C.: J40/1696/2003, C.F.: RO15189596), Electrocentrale Constanţa S.A. (R.C.: J40/11293/2014, C.F.: 33636420) şi Electrocentrale Titan S.A. (R.C.: J40/11292/2014, C.F.: 33636439).

    Astfel, statul român rămâne acţionar majoritar al Electrocentrale Bucureşti S.A. (97,51%) prin intermediul Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, în timp ce Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A., cu sediul în Mediaş, va deţine 2,49% din acţiuni.

    În ceea ce priveşte cele două societăţi nou formate, statul român este unic acţionar al Electrocentrale Constanţa (100%) şi deţine 28,80% din titluri în cadrul Electrocentrale Titan, unde restul acţionarilor sunt Electrocentrale Grup (70,47%), respectiv Romgaz (0,73%).

    Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) rămâne cu cele 4 CTE-uri care deservesc Bucureştiul: Centrala Termoelectrică Vest, Centrala Termoelectrică Sud, Centrala Termoelectrică Grozăveşti, Centrala Termoelectrică Progresu, precum şi cu Uzina de Reparaţii.

    Electrocentrale Constanţa S.A. deţine Centrala Termoelectrică Palas şi reţelele de transport al energiei termice ce deservesc oraşul Constanţa, precum şi alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN, în timp ce Electrocentrale Titan S.A. deţine Centrala Termoelectrică Titan şi Centrala Termoelectrică Fântânele, precum şi alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN.

    Potrivit aceluiaşi Memorandum, următorii paşi constau în: transformarea celor două regii – RADET Bucureşti şi RADET Constanţa – în societăţi comerciale, transferul acţiunilor Electrocentrale Bucureşti şi Electrocentrale Constanţa din proprietatea privată a statului român către Primăria Municipiului Bucureşti, respectiv Primăria Municipiului Constanţa, şi fuziunea dintre cele două societăţi şi societăţile rezultate din reorganizarea celor două regii, în scopul creşterii calităţii serviciului public la un tarif suportabil pentru populaţie.

    ELCEN a fost înfiinţată pe 18 decembrie 2002, ca filială a S.C. Termoelectrica S.A., prin reorganizarea acestei societăţi comerciale. În prezent, Ministerul Economiei, prin Departamentul pentru Energie, este acţionarul majoritar al ELCEN, deţinând 97,51% din titlurile companiei.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional. În primele opt luni ale acestui an, ELCEN a înregistrat o producţie de energie termică de 2,8 milioane Gcal, respectiv 1,67 milioane MW/h de energie electrică.

    În primul semestru din 2014, ELCEN a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ

    un miliard de lei (circa 227 milioane de euro).

  • Bibiana Stanciulov: ”Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”

    După 1990 liniile de producţie au fost dezafectate şi folosite ca fier vechi. Retehnologizarea a costat 600.000 de euro, întreţinerea anuală a utilajelor, atât timp cât mai sunt încă noi, reprezintă 5% din valoarea liniilor de producţie iar promovarea mărcii a presuspus un buget de un milion de dolari. Bibiana Stanciulov spune că brandul este notorietatea produsului, cartea de vizită pentru partenerii din ţările evoluate din punct de vedere al civilizaţiei comerciale, este ”cartea de identitate” cu ajutorul căreia producătorul îşi poate face dreptate în justiţie. Mai mult, ”Brandul este cerificarea calităţii produsului. Valoarea unui brand cu vechime presupune, în mod logic, plus valoarea calităţii, într-un stat unde se pune accent pe nutriţie”, declară Bibiana Stanciulov. Tot ea spune că până în acest moment, poate enumera numai dezavantaje ale preluării unei vechi fabrici, dacă se referă strict la termenii financiari. Iar în rândul cauzelor enumeră absenţa unei legislaţii foarte stricte în materie de concurenţă neloaială, imposibilitatea prezentării la raft într-o zonă clar delimitată, în hiper şi supermarketuri. ”Pentru notorietatea pe care o creezi ca producător, primeşti drept răsplată apariţia unei multitudini de produse care copiază cât mai multe semne distinctive ale mărcii proprii, cu preţuri de dumping şi care încearcă să îţi sufoce cât mai rapid brandul”.

  • Olivier Sainson este noul directorul operaţional al Metro Cash & Carry România

    În martie 2010, a a fost numit şef departament practici de lucru în operaţiuni din cadrul diviziei internaţionale de training, iar din septembrie 2011 a coordonat echipa operaţională a Metro Cash & Carry Ungaria.

    Metro este primul comerciant internaţional care a deschis un magazin în România, în urmă cu 18 ani (1996). Reţeaua germană numără în prezent 32 de magazine şi are o cifră de afaceri anuală plasată în jurul a 1 miliard de euro. Reprezentanţii Metro au anunţat că vor închide un magazin, la Piteşti, în decembrie anul acesta.

  • Kandia Dulce: ”Faţă de mărci româneşti cu tradiţie există un ataşament emoţional în relaţia cu consumatorii, ataşament care nu poate fi cumpărat pentru nimic în lume”

     “Dezavantaje nu există. Kandia Dulce are ceva ce nu au mărcile internaţionale: sunt mărci româneşti şi există un ataşament emoţional  în relaţia cu consumatorii, ataşament care nu poate fi cumpărat pentru nimic în lume”, declară Munteanu. Tot ea admite că brandurile cu tradiţie se confruntă cu o provocare majoră zi de zi: de a fi în continuare relevante pentru consumatori (atât pentru cei care au avut experienţe anterioare cu brandul sau au crescut cu el, dar şi pentru noile generaţii de consumatori), mai ales în contextul competiţional actual, în care mărcile româneşti se confruntă cu cele internaţionale. Cel mai relevant exemplu pentru Kandia Dulce este Rom, spune reprezentanta companiei. ”Cu o tradiţie de peste 50 ani, Rom a devenit un simbol naţional, un brand despre români şi România şi, astfel, a reuşit să fie relevant pentru toate categoriile de consumatori şi, în special, pentru generaţia tânără”, susţine Gabriela Munteanu. Rom a devenit lider al categoriei de batoane de ciocolată, cu peste 36 de milioane de bucăţi vândute anual, iar produsul a fost extins şi în alte categorii, de pildă praline şi biscuiţi. La rândul său Kandia, prima ciocolată produsă vreodată în România, ocupă locul trei în segmentul de ciocolată amăruie iar Măgura este liderul segmentului de miniprăjituri (cu vânzări de peste 35 de milioane de bucăţi pe an).

    Dincolo de puterea mărcilor însă contează mult ca liniile de producţie să ţină pasul cu tehnologia iar pe parcursul ultimelor două decenii, investiţiile totale pentru modernizarea şi menţinerea facilităţilor de producţie la stadarde europene se ridică la 20 de milioane de euro. În fiecare an sunt necesare investiţii de 500.000-1.000.000 de euro pentru achiziţia de echipamente şi dispozitive noi iar pentru întreţinerea echipamentelor şi a spaţiilor de producţie sunt necesare în fiecare an bugete de 400.000 -700.000 de euro.

  • Cât costă şi cum arată un zbor la cea mai luxoasă clasă a unei companii aeriene

    Numeroase feluri de mâncare ce includ homar, un pat  uriaş şi cosmetice de designer – par să fie caracteristicile unui hotel de lux. Sunt însă sunt câteva dintre beneficiile unui zbor într-o cameră privată printr-un bilet la Singapore Airlines Suites Class.Tânărul  Derek Low a reuşit să strângă mile aeriene în valoare de 30.000 de dolari prin zborurile sale frecvente şi şi-a permis astfel să plătească 23.000 de dolari pentru cel mai luxos zbor din Singapore spre New York. Tânărul a făcut numeroase fotografii pe care le-a publicat apoi pe blogul său.

    La check-in, a primit un bilet auriu şi o invitaţie la “Camera Privată”, un lounge exclusivist în care a fost întâmpinat de angajaţi pe nume, ca şi cum l-ar fi cunoscut dinainte. Ulterior, a primit opţiunea de a le cere să i se adreseze cu titulaturi precum “rege” sau “preşedinte”. A comandat un pahar cu şampanie, un smoothie de mango şi trei feluri de mâncare: carne de pui şi miel Satay pate, homar la cuptor cu Gruyere, Emmenthal şi Cheddar, burger de vită american cu Foie Gras şi ouă de prepeliţă.

     A traversat apoi un culoar destinat pasagerilor cabinelor luxoase, iar apoi a fost escortat sprea cea destinată lui, unde i s-a oferit un pahar cu şampanie Dom Pérignon. Cabine private din Airbusul 380 al companiei aeriene au  uşi glisante care “te izolează într-o mică oază de lux”.Includ un pat dublu, televizor, un scaun din piele realizat manual de maestrul italian Poltrona Frau. I s-au oferit căşti Bose pentru a asculta muzică şi a vedea filme, precum şi un kit de toaletă Salvatore Ferragamo, care includea o sticlă de colonie şi alte articole de toaletă de designer. Low a primit pijamale Givenchy, papuci de casă, perne şi pături, cafea gourmet şi alte feluri de mâncare pe bază de homar.

    Când a aterizat în New York, cea mai mare problemă a sa era că nu mai voia să părăsească avionul.

    Sursa: Daily Mail

  • Marca de fashion preferată Scott Fitzgerald, Clark Gable, Andy Warhol si Katherine Hepburn are acum un magazin în România

    Brooks Brothers, retailer american de fashion, a deschis azi primul magazin din România, în Băneasa Shopping City. Acesta  este al 54-lea magazin Brooks Brother din Europa.

    Spaţiul din Băneasa Shopping City re o suprafaţă de 170 mp şi pentru deschiderea sa a fost nevoie de o investiţie de aproape 300.000 euro, fiind operat de LT Apparel Romania SRL, un joint venture între FF Group România şi compania grecească LT Apparel SA.

    “Piaţa românească începe să se maturizeze, clienţii sunt mai sofisticaţi, cunosc marca Brooks Brothers şi tradiţia ei în moda internaţională”, a declarat Luca Gastaldi, preşedinte şi CEO al Brooks Brothers Group.

    “Brooks Brothers este un brand american legendar, cunoscut in intreaga lume”, a declarat Konstantinos Tsouvelekakis, Presedinte & CEO al LT Apparel SA.

    Magazinul reprezentativ al brandului este amplasat de aproape 100 de ani pe Madison Avenue nr. 346 in New York.

    Magazinul reuneşte colectii pentru barbati, femei si copii.

    Brooks Brothers a fost infiintata in 1818 de catre Henry Sand Brooks. Brooks Brothers a revolutionat lumea modei fiind prima companie care a lansat colectii pret-a-porter de haine, a introdus pentru prima oara pe piata americana materialele „seersucker” si „madras” si a creat unul dintre elementele legendare in moda – camasa cu guler prins in nasturi, „Button-Down Polo Shirt”.

    Brooks Brothers a creat tinute pentru 39 dintre cei 44 de presedinti americani, precum si pentru multe vedete de la Hollywood. A fost marca favorita a unora dintre cele mai reprezentative personalitati culturale ale tarii, cum ar fi F. Scott Fitzgerald, Clark Gable, Andy Warhol si Katherine Hepburn. Brandul continua sa reprezinte alegerea multor celebritati apreciate in intreaga lume si are multiple colaborari pentru realizarea costumelor de televiziune si pentre productii cinematografice cunoscute.

    Compania LT APPAREL ROMANIA SRL este un joint venture intre FF Group Romania, subsidiara a grupului international Folli Follie si compania greceasca LT Apparel SA. Are un capital social in valoare de 500.000 euro si este detinuta in proportie de 51% de LT Apparel din Grecia si 49% de FF Group Romania. LT Apparel SA din Grecia detine drepturile de distributie si promovare a brandului Brooks Brothers in Grecia, Cipru, tarile balcanice si Principatul Monaco. Incepand din 2008, compania greceasca a dezvoltat o retea de 15 puncte de vanzare Brooks Brothers in Grecia si Principatul Monaco.