BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • S-au blocat tranzactiile cu terenuri?

    Preturile ridicate ale terenurilor din Bucuresti erau mentionate de catre dezvoltatorii imobiliari, la inceputul anului trecut, ca fiind principala ingrijorare pentru viitor. Cu toate acestea, a urmat un an care a adus tranzactii record cu terenuri situate pe fostele platforme industriale si, desigur, noi majorari de preturi.

    Acestea din urma au fost amortizate de majorarea preturilor finale de livrare ale proiectelor, "cresterea pretului final cu 50% in ultima perioada depasind cresterea costurilor cu constructia si a preturilor la terenuri", dupa cum admite David Flusberg, presedintele si cofondatorul Adama Holding.

    Noutatea acestui inceput de an este, cel putin la nivel declarativ, retinerea unor dezvoltatori de a mai cumpara terenuri in acelasi ritm ca in anii trecuti. "Alte companii platesc preturi pentru terenuri pe care noi nu suntem dispusi sa le platim", declara Alejandro Solano, directorul general pentru Romania al dezvoltatorului spaniol Hercesa Imobiliare.

    Compania, care a achizitionat in 2005 si in 2006 terenurile fostelor fabrici de paine Titan si Spicul din Bucuresti, a anuntat proiecte rezidentiale care vor cuprinde 5.200 de apartamente, dintre care 3.000 in parteneriat cu fondul de investitii Bluehouse Capital.

    Solano spune ca nu si-a propus la venirea in Romania sa cumpere foste fabrici pentru terenuri, dar ca acestea au fost o oportunitate buna, comparativ cu perioada actuala. "Piata este plina de terenuri si multe dintre acestea au un pret care nu e cel corect", considera Solano, care adauga ca exista disponibilitate pentru noi investitii, "dar numai daca este o buna oportunitate. Nu vrem sa facem lucruri nebunesti".

    Aceeasi opinie o impartaseste si Reuven Havar, country manager al Africa Israel (AFI), dezvoltatorul proiectului Cotroceni Park, proiect care va necesita investitii estimate la 500 de milioane de euro. "Sunt preturi pe care eu nu le platesc, fiindca sunt exagerat de mari pentru Bucuresti", spune Havar despre preturile de 2.000 de euro pe metru patrat pentru unele terenuri din zone semicentrale ale Capitalei.

    Africa Israel a achizitionat in luna august a anului trecut terenul fostei fabrici Laromet pentru care a platit 77,5 milioane de euro, pretul pe metru patrat fiind de 500 de euro. Dezvoltatorul intentioneaza sa construiasca pe acest teren un ansamblu rezidential care poate cuprinde pana la 5.000 de apartamente, investitia estimata fiind de 500 de milioane de euro.

    Havar spune ca inca nu stie daca va obtine randamentul clasic de 30% din segmentul rezidential, insa mentioneaza ca majorarea preturilor la terenuri afecteaza rentabilitatea centrelor comerciale de tip mall. "Maximul de pret cu care poti sa faci shopping mall poate sa fie 350-400 euro pe metru patrat – si sa fie intr-o zona buna. Sunt preturi si mai mici, dar in afara din oras", spune seful AFI, adaugand ca astfel de zone din afara orasului nu sunt potrivite pentru un construirea unui mall.

    Cresterea preturilor pentru terenuri, precum si inmultirea numarului de proiecte de centre comerciale construite sau anuntate face ca dezvoltatorii sa fie mai putin interesati de proiectele de retail, orientarea fiind catre proiecte de alta natura, dupa cum remarca Atilla Peli, directorul departamentului de terenuri din cadrul Colliers International.

    "Am observat ca in general terenurile pentru mall-uri nu sunt interesante pentru dezvoltatori decat in anumite limite de pret, care in acest moment ar fi undeva intre 500 si 1.000 de euro pe metru patrat."

    Rentabilitatea unui proiect pentru un centru comercial difera insa de la caz la caz, caracteristicile proiectului si concurenta existenta fiind factori care pot face ca dezvoltarea unui mall sa fie rentabila si la un pret de peste 500 de euro pe metru patrat. "Sunt proiecte care suporta bine si un pret mare in centru,in timp ce altele suporta un pret mic la periferie. Unele ar fi rentabile la 400 de euro pe metru patrat, in timp ce altele nu", comenteaza Razvan Gheorghe, managing partner al companiei de consultanta imobiliara Cushman&Wakefield.

    Seful AFI spune insa ca pentru modelul companiei pe care o conduce nu ar fi rentabil un teren la un pret mai mare de 400 de euro si ca este decis sa astepte, chiar daca intre timp au fost anuntate proiecte pentru peste 100 de mall-uri si centre comerciale. Africa Israel are in dezvoltare, pe langa proiectul Cotroceni Park, un mall la Arad si inca unul la Ploiesti, unde a platit pentru teren un pret de aproximativ 350 euro/mp.

  • O gura de aer de la BRD

    In cadrul unui seminar despre valoarea afacerilor si modalitatile de calculare a acestora, Marian Stoica, sef al Departamentului Strategii si Relatii Internationale din cadrul Bursei de Valori Bucuresti, a prezentat graficul multi-anual al indicelui BET, subliniind perioadele de scadere prin care a trecut de la lansarea de acum 12 ani. "O criza majora a avut loc in 1998, cand BET a pierdut aproape 70% din valoare in 190 de zile. Atunci insa problemele economice ale Romaniei erau foarte mari", a declarat Marian Stoica, care a dorit sa sublinieze ca toate crizele prin care a trecut indicele s-au intins pe o perioada de circa sase luni.

    Daca pornim de la punctul apropiat de maxim al BET de la sfarsitul lunii august a anului trecut, observam ca ne aflam la capatul celor sase luni. Insa BET a mai inregistrat o data o valoare apropiata de maximul din iulie, anume pe 8 octombrie, cu valoarea de 10.416 puncte. Au trecut aproape cinci luni de la acel punct, iar BET a pierdut intre timp aproximativ 30%. In cazul in care seful strategiilor de la BVB are dreptate, nu ar mai trebui sa dureze mult pana la modificarea trendului descendent.

    Semnalele apropierii de final a ciclului bursier au venit si din valoarea de tranzactionare. In scadere pana la valori intalnite in 2005, lichiditatea zilnica a aratat ca presiunea la vanzare slabeste, iar investitorii asteapta un punct de intoarcere pentru a intra la cumparare. Saptamana trecuta, acest semnal a fost dat de publicarea oficiala a rezultatelor Bancii Romane pentru Dezvoltare, cu un profit net de 275 milioane euro, in crestere cu 40% fata de 2006. Investitorii, care tatonasera timid piata in cele doua sedinte precedente, au intrat mai masiv la cumparare si au tras in sus toti indicii.

    Pe langa titlurile BRD au crescut si actiunile SNP Petrom, bazate pe estimarile de profit de 540 milioane euro. Titlurile SNP au urcat 5,3%, iar cele BRD 5,6%. Indicele BET s-a apreciat in aceeasi sedinta, de joi, 3,35, BET-C 3,1%, iar BET-FI 3,5%. Practic, tranzactionarea de joi a fost cea care a tras indicii pe randament pozitiv la finalul saptamanii.

    Trebuie subliniat ca revenirea de saptamana aceasta a venit pe fondul unor cresteri sustinute ale pietelor internationale. Saptamana anterioara a fost pozitiva pentru bursele din SUA si Europa, noi ne-am corelat ceva mai tarziu. Dar mai este nevoie de o confirmare a cresterilor pentru a putea spune ca trendul este pe cale sa se modifice. Indicele SIF-urilor a testat miercuri un suport foarte puternic la 55.000 de puncte. Minimul a fost doar pe pracursul sedintei, BET-FI terminand la aproape o mie de puncte peste cea mai de jos cotatie a zilei.

    Suportul a rezistat, dar conform parerii unor analisti ar trebui retestat inainte de modificarea trendului. Ramane de vazut daca indicele, ajuns acum la 58.099 puncte, se va intoarce pana la minimul anual sau va continua cresterea fara sa mai coboare atat de mult. Important este semnalul dat de saltul din suport si de majorarea valorilor de tranzactionare. Si BET-C a reusit sa se intoarca peste nivelul de 5.000 de puncte, sub care a coborat de mai multe ori in ultimele doua saptamani, iar BET s-a apropiat destul de mult de pragul de 7.000 de puncte, pana la un minim de 7.062, dar a inchis perioada la 7.304 puncte.

    Majoritatea brokerilor sunt in continuare de parere ca avem nevoie de sustinere din partea pietelor internationale inainte de confirma intrarea pe un trend ascendent. "La fel de importante ca rezultatele din 2007 sunt si rapotarile primului trimestru al anului 2008. Dar chiar si in cazul in care acestea vor fi la fel de pzitive, nu ne vom decorela complet de situatia internationala", spuen Razvan Pasol, director general Intercapital Invest.

    In randurile investitorilor totusi sperantele cresc, iar pe grafice pot fi observate si divergente pozitive. Daca vor creste si volumele de tranzactionare, atunci se poate vorbi de apropiere a finalului de trend. Cea mai probabila varianta pentru BVB este intoarcerea trendului din cauza preturilor mult prea scazute ale actiunilor in comparatie cu valoarea fundamentala a companiilor listate. Iar preturile actuale sunt egale cu cele din 2006, perioada in care valoarea emitentilor nu a stat pe loc.

  • Carpatair, prima poveste completa

    Fata de cele 700 de ore pe care le zboara intr-un an un pilot de linie, Nicolae Petrov face cam 250-300 de ore. „Zborul e o pasiune si un exercit iu care iti «reseteaza calculatorul ». Iti poti gestiona afacerea mult mai eficient zburand decat de la birou“, spune fostul pilot militar basarabean.

    Dar chiar si birourile Carpatair, aflate pe aeroportul din Timisoara, pastreaza ceva din spiritul avioanelor de pasageri, pentru ca sunt confortabile, dar croite cu economia de spatiu caracteristica aeronavelor. Nicolae Petrov – serios, foarte atent, cu ochelari fini si costum inchis la culoare – vorbeste calm, cu voce masurata si, ori de cate ori vine vorba de un loc sau de un traseu, se foloseste de stilou si de harta.

    Iar primul loc pe care il identifica pe harta este Hagimus, o suburbie a Tighinei in Republica Moldova, unde s-a nascut in 1966. De acolo, stiloul decoleaza spre Volgograd si spre stepele din sudul fostei Uniuni Sovietice, la Scoala Superioara de Piloti Militari Kacha. Este scoala cea mai buna de aviatie militara din Rusia, pe care Nicolae Petrov a absolvit- o la 21 de ani, in 1987, devenind pilot – inginer de aeronautica.

    Petrov pune alegerea scolii de piloti militari pe seama dorintei de a visa, in vremea teribilismului adoles centin, iar faptul ca a fost selectat sa ramana instructor la scoala dupa absolvire nu l-a bucurat peste masura, pentru ca „era departe de casa, iar zona aceea semidesertica nu era deloc atractiva“.

    Stiloul face multe curbe pe harta in povestea ultimilor 20 de ani.

    La inceputul lui 2008, stiloul invaluie Ucraina, Romania, Germania, Grecia, Italia – piete pe care Carpatair, compania pe care Nicolae Petrov a construit-o in toti acesti ani, a intrat si continua sa se consolideze. La sfarsitul lunii februarie, Carpatair va deschide cursa Odessa-Timisoara, urmand ca in cursul acestui an sa deschida si cursa de Kiev. Vor mai urma inca doua orase din Ucraina, iar pentru viitorul mediu Nicolae Petrov se uita spre mai multe tari din fosta URSS.

    „Aceasta este strategia de crestere: sa unim, prin hub-ul de la Timisoara, Grecia, Germania si Italia de fostele tari URSS“, explica fostul pilot de MIG.

    „Gasirea de nise a fost de la inceput specialitatea Carpatair si reteta care i-a consolidat“, considera Szabolcs Nemes, analist al companiei de consultanta Roland Berger. Nemes considera ca Nicolae Petrov a reusit sa identifice o serie de rute considerate putin atractive pentru companii mari sau low-cost (obisnuite sa transporte volume mari de pasageri), rute pe care sa le opereze cu avioane mici, ceea ce i-a asigurat cresterea.

    Reteta gasita de Carpatair a facut, de altfel, ca proiectul initiat de Nicolae Petrov sa devina singura companie aeriana infiintata in anii ’90 care a rezistat pietei. „A fost atat meritul muncii lui Nicolae Petrov, dar a cantarit foarte mult experienta de afaceri in aviatie a partenerilor sai, mai ales a lui Moritz Suter (fondatorul companiei aviatice elvetiene Crossair si unul dintre actionarii Carpatair – n.red.), care a venit si cu un ajutor logistic important, si anume faptul ca i-a vandut aeronavele cand a avut nevoie sa se dezvolte“, explica Nicolae Demetriade, fost director al TAROM in perioada 2000- 2001 si care l-a cunoscut pe Nicolae Petrov la inceputul anilor 2000.

    Proiectul Carpatair a inceput dupa ce profesorul de zbor de la Kacha a inceput sa isi doreasca sa se intoarca acasa in perioada in care capata amploare „perestroika“, miscarea reformatoare a fostului presedinte sovietic Mihail Gorbaciov. In cele din urma, in toamna anului 1990 demisioneaza din fortele aeriene sovietice. O intalnire cu premierul moldovean Mircea Druc ii creeaza lui Petrov premisele de a intra in executivul republicii, la Departamentul pentru Probleme Militare, unde trebuia sa se ocupe de reconversia profesionala a pilotilor moldoveni care plecasera din Armata Rosie si de crearea unui nucleu de piloti pentru o viitoare companie aeriana moldoveneasca.

  • Lectia de afaceri Logan

    Agenda lui Carlos Ghosn, singurul executiv din industria auto care conduce in acelasi timp doi producatori de pe continente diferite – Renault si Nissan – a avut in luna februarie a ultimilor trei ani cel putin un reper comun.

    Auditorium Initiale, una dintre cele trei sali de conferinte ale Renault Square, centrul de marketing si comunicare al grupului francez, este locul unde Carlos Ghosn si-a facut un obicei in a anunta la ora 8 dimineata rezultatele financiare anuale ale grupului Renault. Spre deosebire de celelalte doua prezentari anuale facute de la preluarea conducerii executive a Renault in 2005, intrebarile celor cateva sute de jurnalisti prezenti saptamana trecuta in Auditorium Initiale nu au mai vizat participarea constructorului cursele de Formula 1, intrarea pe piata chineza sau americana ori vreunul dintre modelele Laguna sau Mègane.

    Cele mai multe dintre intrebari au avut ca obiect Logan, produsul imaginat de boemul Louis Schweitzer, fostul CEO al Renault, si destinat, dupa cum spunea chiar francezul, „acelor 80% dintre oamenii din toata lumea care pana acum nu au avut acces la o masina“.

    Daca meritul pentru aparitia Logan ii apartine lui Schweitzer, succesorul sau Carlos Ghosn, supranumit „cost-killer“, a fost cel care l-a transformat intr-o adevarata fabrica de bani pentru Renault, aflat in pragul celei mai mari restructurari din istoria sa. „Am dovedit ca o masina low-cost nu inseamna neaparat o marja mica de profit“, spunea vizibil satisfacut Ghosn la conferinta de saptamana trecuta.

    Intr-adevar, Renault obtine acum in medie o marja operationala (profit opera- tional in total vanzari) de peste 6% la fiecare masina Logan produsa si vanduta, ceea ce reprezinta de aproape doua ori mai mult decat media realizata la nivelul intregului grup. Iar in Romania marja operationala urca, potrivit lui Ghosn, la aproximativ 8%.

    Pentru comparatie, doar Mercedes a anuntat pentru anul trecut o marja operationala de peste 8%, si aceasta pentru ca din a doua parte a anului trecut germanii au scapat de gaura neagra reprezentata de divizia americana Chrysler, pe care au vandut-o catre un investitor financiar (Cerberus Capital Management). Pe lista producatorilor care obtin cel putin 8- 9% castig operational la fiecare masina vanduta se vor afla mai mult ca sigur si Toyota sau Porsche, chiar daca cei doi produca tori nu si-au anuntat inca rezultatele financiare anuale.

    Revenind la Romania, o marja operationala de 8% ar putea permite Dacia sa obtina un nou profit record dupa cele 100 de milioane de euro din 2006. In conditiile unei cifre de afaceri estimata la 2 miliarde de euro, managementul Dacia ar putea anunta pentru 2007 un profit operational de 160 de milioane de euro. Pentru comparatie, doar trei companii au obtinut anul trecut un profit mai mare de 150 de milioane de euro – Petrom, Orange si Vodafone.

    Situatia pare incredibila daca luam in calcul ca in primii cinci ani de la preluarea sa de catre Renault, Dacia consemna pierderi cumulate de aproape 400 mil. euro. „Au fost ani foarte grei sa transformam compania si modul de gandire al oamenilor. Ganditi-va ca atunci cand am venit (in 1999 – n. red.) am produs 62.500 de masini si aveam 28.000 de angajati. Cand esti aproape de moarte, iti doresti foarte mult sa schimbi situat ia. Oamenii ma priveau in ochi si imi spuneau: orice veti face, vom merge impreuna cu dumneavoastra, dar va rugam sa nu esuati. Acum se produc de peste cinci ori mai multe masini cu mai putin de jumatate din acei angajati“, explica Christian Estève, proaspat numit director al Renault pentru zona Euromed (estul Europei si nordul Africii).

  • TinaR vrea locul I in trei ani

    In urma cu 13 ani, cand incepea sa vanda haine, Rares Jianu nu se gandea ca la un moment dat isi va propune sa fie cel mai mare comerciant de moda de pe piata.

    Student in ultimul an, Rares Jianu avea 22 de ani cand s-a apucat de afaceri impreuna cu o colega de facultate, Iulia Stoica. In acesti ani, compania pe care cei doi au fondat-o a produs o marca – TinaR, vanzari de cinci milioane de euro in 2007 si a atras atentia unui fond de investitii care a oferit capital pentru dezvoltarea businessului.

    Acum, Rares Jianu tinteste pozitia de top a pietei romanesti a confectiilor, pentru care trebuie sa se lupte cu concurenti internationali, ca Zara sau Mango, dar si cu comercianti autohtoni precum House of Art sau Dinasty. „Nu-i usor deloc sa intri in competitie cu branduri internationale“, subliniaza evident a Gabriel Muraru, director general al Dinasty. Producatorii occidentali pot furniza insa modele de dezvoltare bune de urmat; „in urma cu vreo 20 de ani, spaniolii de la Zara sau Mango erau cum suntem noi acum“, comenteaza Rares Jianu.

    El isi justifica astfel convingerea ca obiectivul declarat – acela de a deveni lider pe piata romaneasca de confectii in 2011, atat ca numar de magazine, cat si ca vanzari – nu este imposibil de atins. „Zara a inceput cu un magazin in Spania, apoi a facut 10, pe urma au ajuns la 100, dupa care s-a extins in Portugalia, in Franta si asa mai departe“, continua Jianu, referindu-se la brandul fondat de actualul miliardar spaniol Amancio Ortega. In cazul TinaR, primul magazin propriu a fost deschis in 1997, pe Calea Victoriei.

    „Plateam 100 de dolari chirie pe metrul patrat, iar prin ’97 sa platesti chirie de cateva mii de dolari in fiecare luna pentru un singur magazin era destul de nebunesc“, isi aminteste Jianu. Pana atunci, Jianu si Iulia Stoica facusera bani din distributia de confectii: cumparau marfa de la fabrici si apoi o revindeau catre magazine.

    „Suntem dintre cei care au inceput cu 100 de dolari. Am cumparat marfa pe credit, am vandut-o, iar profitul ramas a fost reinvestit. Si tot asa“, spune Jianu. Tot in 1997, compania a mai deschis un magazin in galeria comerciala Mario Plaza. „Urmatorul magazin a fost in Unirea Shopping Center, pe urma am inceput sa participam la targuri de specialitate, si asa ne-am extins incet-incet“. A aparut apoi si numele – brandul TinaR, care inseamna de fapt „tinar“ – tanar, dupa segmentul de clienti vizat de companie.

    Pasul urmator a fost deschiderea unui atelier propriu, „unde sa cream noi ceea ce era sub eticheta TinaR“. Atelierul a fost insa inchis in urma cu doi ani, pentru ca nu mai era rentabil. Primul pas al TinaR spre consolidare a fost atragerea de finantare suplimentara. Anul trecut, fondatorii au decis sa vanda 49% din actiuni fondului olandez de investit ii Middle Europe Opportunity Fund II, administrat de Middle Europe Investment, prin intermediul unei majorari de capital cu prima de emisiune in valoare de 3 milioane de euro.

    „2007 a fost anul schimbarilor la TinaR. Am vandut actiuni pentru a atrage finantare. Anul acesta se va vedea ce-am facut cu banii dupa majorarea de capital de vara trecuta. Ne permitem acum sa crestem destul de mult si repede“, spune Jianu, care estimeaza valoarea companiei intre 10 si 15 milioane de euro.

    Tranzactia de anul trecut a evaluat TinaR la circa 6,1 milioane de euro. Rares Jianu precizeaza ca deocamdata nu-si pune problema sa faca un exit complet daca i s-ar propune sa vanda si restul de actiuni. Investitiile planificate acum de companie sunt de peste un milion de euro, pentru inaugurarea in acest an a cel putin zece magazine, in principal in centrele comerciale care urmeaza sa fie deschise in urma- toarea perioada. In prezent, reteaua TinaR numara 14 magazine, plus unul online, deschis in decembrie anul trecut si de la care asteapta vanzari anuale de 150.000 de euro.

    La cele zece magazine din acest an ar urma sa se adauge 20 in 2009 si inca 25 in 2010. In plus, exista in proiect si lansarea in 2009 a unui nou concept de magazin, TinaR Store, cu o suprafata de 1.000 mp. Extinderea retelei de magazine ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre sapte milioane de euro vanzari in 2008. Grabirea extinderii lantului de magazine este o consecinta a aglomeratiei sporite din piata magazinelor de haine.

    In ultimul timp, au intrat in Romania sau si-au prega- tit intrarea multe nume mari ale industriei europene. „Sunt multe lanturi internationale si chiar regionale, care vin aici si pentru care e relativ simplu sa deschida 10 sau 20 de magazine in Romania“, spune fondatorul TinaR. Intr-adevar, retailerii internationali de moda au pus Romania pe harta extinderii lor: anul trecut au intrat pe rand pe piata Debenhams, lanturile germane Deichmann si Takko, retailerul german New Yorker, producatorul italian de imbra caminte OVS Industry, care a deschis primul magazin Oviesse in Polus Center din Cluj.

    Retailerul de moda bulgar Markam Fashion tocmai a semnat o intelegere cu reprezentantii Eurtrop Consulting din Bucuresti pentru deschiderea in franciza a doua magazine monobrand in Romania – primul in Galleria Mall din Buzau, iar cel de-al doilea intr-un mall in zona Berceni. Totodata, „modelul“ lui Jianu – Inditex (proprietarul Zara) – va deschide in aceasta primavara in Baneasa Shopping City nu mai putin de sapte magazine cu brandurile din portofoliu, dupa cele cinci de la Cluj si doua din Bucuresti inaugurate anul trecut.

    „Cred ca in urmatorii trei ani si Zara o sa incetineasca ritmul deschiderilor in Romania. Au deschis la Cluj, mai deschid in Baneasa si probabil ca asta va fi tot. Nu e piata pentru 40 de Zara in Romania“, considera Rares Jianu, care apreciaza totusi ca piata ar putea suporta cateva zeci de magazine TinaR. „Noi nu ne-am dezvoltat pana acum, pentru ca nu aveam unde. Conceptul nostru de magazin si de colectie se preteaza in mall-uri sau galerii comerciale si vrem sa fim prezent i in fiecare mall care se deschide“, explica omul de afaceri.

    Altfel spus, strategia de extindere coincide cu inmultirea marilor centre comerciale, in conditiile in care planurile anuntate de dezvoltatori arata ca pana in 2010 vor fi disponibili spre inchiriat peste doua milioane de metri patrati. Rares Jianu spune ca decizia lui cea mai inspirata de pana acum a fost cand s-a hotarat sa vanda nu numai niste haine, ci o eticheta – „sa construim si sa vindem un brand. Asta e esential“.

    Cel mai bun exemplu in acest sens, in industria textila romaneasca, l-au dat clujenii de la Jolidon, care acum au nu numai o retea de 68 de magazine in Romania, dar au reusit sa si exporte marca, avand 48 de magazine si filiale in Ungaria, Franta si Italia.

    Are in plan si TinaR sa se extinda si peste granita? „Ne vom consolida mai intai in Romania, si pe urma vom gandi o strategie de extindere regionala“, spune Jianu. „Cand vom acoperi piata Romaniei foarte bine, vom iesi si afara. Daca am avea o suta de magazine in tara, nu vad de ce n-am deschide si in Moldova sau in Bulgaria.“

  • Batalia mall-urilor la Cluj

    La fel ca si alti investitori autohtoni care au descoperit profiturile din imobiliare dupa ce au cladit afaceri in alte domenii de activitate, Dan Calin Nistor si-a inceput proiectele din real estate cu scopul de a satisface nevoia de dezvoltare a afacerii deja existente.

    „In 1996 am construit prima cladire de birouri pentru noi, dar ulterior am inchiriat-o“, isi aduce aminte investitorul clujean, care detinea la vremea respectiva o afacere in segmentul engros- urilor, unde spune ca ajunsese lider in orasul din centrul Transilvaniei.

    Debutul in afaceri si l-a facut de altfel tot in comert, deschizand imediat dupa Revolutie un mic magazin alimentar, „de fapt o consignatie de 12 metri patrati. Primul magazin in adevaratul sens al cuvantului l-am deschis in 1993, iar ulterior ne-am concentrat spre comert en-gros“, afirma Nistor.

    In plus, omul de afaceri, in varsta de 46 de ani, s-a numarat si printre fondatorii Bancii Transilvania, detinand si in acest moment „un pachet confidential“. In 1997 a infiintat si o companie de distribut ie a bunurilor de larg consum, C&S Distribution, urmata de Top C&S Distribution. Omul de afaceri detine acum 50%, respectiv 40% din aceste firme, care au avut anul trecut o cifra de afaceri cumulata de 27 de milioane de euro, in crestere de la circa 21,5 milioane de euro in 2006.

    Deciziile zilnice de business ale celor doua companii au fost lasate insa in ultima vreme pe seama partenerilor sai de acolo, miza actuala fiind reprezentata de proiectele imobiliare. Dupa aproape 12 ani de la prima investitie in real estate, timp in care au mai fost ridicate cateva cladiri de birouri de dimensiuni reduse precum si un ansamblu mixt de spatii rezidentiale, de servicii si comerciale, Nisco Invest, companie detinuta integral de Dan Calin Nistor, a ajuns la cel mai important proiect de pana acum, Akademia Center, care va fi al patrulea mall din Cluj in momentul finalizarii, programata pentru toamna anului 2009.

    Numarul mare de mall-uri finalizate sau aflate in diverse stadii de dezvoltare nu pare a-l intimida pe omul de afaceri clujean, care spune ca va mai dezvolta inca un mall, mai mare decat cel din Cluj. „Avem investitii planificate pe termen mediu de 100 de milioane de euro, in care este inclus si proiectul Akademia.“

    Deocamdata atentia investitorului este concentrata spre finalizarea centrului din Cluj, care va necesita investitii de 30 de milioane de euro si se va intinde pe o suprafata de 41.000 de metri patrati, din care 18.000 mp inchiriabili, proiectul urmand sa includa si spatii de birouri si o zona dedicata copiilor.

    Concurenta nu pare sa-l ingrijoreze, omul de afaceri bazandu-se pe amplasamentul central al proiectului sau, precum si pe designul centrului comercial, care a fost de altfel recompensat toamna trecuta cu un premiu in cadrul targului international MAPIC, de mall-uri si centre comerciale, desfasurat la Cannes.

    „In Cluj se mai poate face inca un mall, este loc destul si orasul cunoaste o dezvoltare puternica; in cinci ani cred ca poate ajunge la un milion de locuitori“, considera Nistor. Cluj-Napoca este de altfel unul din ora- sele cele mai disputate de catre dezvoltatorii de centre comerciale, dupa ce toamna trecuta au fost inaugurate doua mall-uri: Iulius Mall, dezvoltat de catre omul de afaceri Iulian Dascalu, si Polus Center, dezvoltat de catre TriGranit si vandut ulterior fondului austriac de investitii Immoeast cu 210 milioane de euro – cea mai mare tranzact ie imobiliara din Romania.

  • UE scoate produsele “gratis”

    Oricat de impecabil e designul sau ambalajul unui produs, nimic nu atrage atentia clientului mai repede decat inscriptia „gratis“, ale carei dimensiuni par sa determine direct impactul in vanzari al produselor astfel promovate.

    Noua lege insa va interzice descrierea unui produs ca fiind „gratis“, „fara costuri“ sau cu alte formulari asemanatoare, ceea ce e de asteptat sa aiba o influenta directa in vanzarile magazinelor, dar si sa aduca schimbari in strategiile producatorilor si ale companiilor de publicitate.

    "Comertul modern a antrenat cumparatorul sa caute si sa astepte oferte speciale de genul x% gratis, x+y gratis", spune Liviu Irimia, director de marketing la InBev, unul dintre cei mai mari producatori de bere de pe piata.

    „Disparitia acestui tip de oferte de pe piata poate conduce la scaderea pietei, mai ales in marile retele, unde gratuitatile sunt cel mai des intalnite“, declara Irimia, care precizeaza totusi ca InBev nu are produse promovate cu descrierea „gratis“.

    In opinia lui, piata totala a berii va fi afectata doar intr- o mica masura, pentru ca marcile ale caror vanzari se sprijina pe promotiile de pret vor avea de pierdut in favoarea celor puternice din punctul de vedere al imaginii.

    Dintre toate tipurile de produse, cele mai amenintate de disparitia promotiilor de volum (x+y gratis) vor fi cele cu preturi joase, consum frecvent si concurenta acerba, spune Stefan Liute, director de strategie la compania de branding Grapefruit – mai ales ca aceste promotii s-au inradacinat foarte bine atat in comportamentul producatorilor si retailerilor, cat si in asteptarile consumatorilor.

    Cea mai mare parte a clientilor vizati de promotiile de volum constituie o buna tinta tocmai pentru ca nivelul de trai ii impune acest lucru, spune Liute. Odata cu cresterea puterii de cumparare, pretul va juca un rol mai mic in deciziile de achizitie, asa cum s-a simtit deja pe parcursul ultimilor ani, cand migratia clientilor spre segmente de pret si calitate superioara – fie la bere, produse din carne sau dulciuri – s-a sprijinit pe cresterea sensibila a veniturilor.

    Fata de piete mai dezvoltate insa, cum ar fi cele din vestul Europei – unde promotiile cu accent pe pretul mic mai au inca un cuvant de spus – puterea de cumparare a clientilor romani mai are de urcat insa cateva trepte. Cumparatorul roman este receptiv la ideea de promotie, care ii sugereaza automat „un pret bun“, declara Ciprian Moga, managing director la iQuest Consulting, companie de consultanta in comert.

    Receptivitatea la promotii e mare in special in zona produselor alimentare, cele mai spectaculoase rezultate fiind obtinute in vanzarea de produse ca bere, ulei sau alimente de baza. „O promotie de tipul «2+1 gratis» poate sa creasca volumele de vanzare de doua-trei ori“, afirma Moga.

    Gratuitatea are rezonanta si in comportamentul clientilor retelelor de tip cash & carry. „Promotiile cu gratuitati sunt esentiale pentru grupa de clienti profesionis ti, din categoria revanzatorilor, care apreciaza foarte mult ofertele cu gratuitate acordata in produse“, spune Adina Timplaru, corporate communication manager la Metro Cash & Carry Romania si Moldova. Conform estimarilor specialistilor, cel putin jumatate dintre clientii finali au drept prim criteriu in decizia de cumparare pretul.

    In vartejul produs de noua lege „antigratis“ intra toate produsele, nu numai cele tangibile din raftul de magazin. „Sunt foarte curios cum vor reactiona marii furnizori de servicii de comunicare si date – ce vor face cu miile lor de minute, SMS-uri si servicii gratuite?“, se intreaba Liute. In opinia directorului de marketing al InBev, o alta victima a interdictiilor noii legi ar urma sa fie industria auto, ce promoveaza numeroase servicii si bonusuri la achizitia unei masini.

    Efectul imediat si cel mai vizibil se va produce insa in cazul produselor care se vand in cantitati mari si au o valoare unitara relativ mica, crede Ciprian Moga. In opinia lui, vor fi afectate produsele alimentare, in special cele conservate, apa, bauturile racoritoare, berea si vinurile de masa, respectiv cele ce apar cel mai frecvent in promot ii. In zona produselor nealimentare, reglementarea va produce efect asupra cosmeticelor si a detergentilor, a produselor de papetarie – care sunt promovate mai ales toamna, odata cu inceperea anului scolar, cu retete de genul „4 caiete+1 gratis“.

    Promovarile cu accent pe gratuitate, mai spune Moga, apar si in cazul catorva materiale de constructii de tipul ceramicii, al adezivilor, al vopselelor – pe principiul „cumperi faianta si primesti adeziv gratis“. In acest context, poate sa echivaleze disparitia cuvantului „gratis“ din prezentarea produsului cu sfarsitul ideii de promotie? Legea se fundamenteaza pe o directiva europeana de protectie a consumatorilor, care urmareste sa-i determine pe comercianti sa-i informeze corect pe cumparatori asupra a ceea ce cumpara, pornind de la premisa ca produsul sau serviciul prezentat drept gratuit este platit de fapt tot de cumparator, atunci cand achita celelalte produse ori servicii cu care se asociaza oferta gratuita. In realitate, asa cum se intampla si in celelalte tari unde directiva UE a inceput sa se aplice, se vor gasi alternative care sa comunice altfel promotiile lansate.


    Ordinul de la UE

  • Cum sa-ti pierzi un sfert din bani

    Ar trebui sa ne uitam la semnalele din interior in primul rand. Stirea privind deficitul de cont curent (diferenta dintre valuta intrata in tara si cea iesita) din 2007 a fost negativa, insa in asteptari. Nivelul de 14,3% din Produsul Intern Brut (PIB) corespondent al valorii de 16,9 miliarde euro a fost estimat de majoritatea analistilor, insa cresterea de 66% ca valoarea fata de cea din 2006 nu poate fi o veste pozitiva. Analistii au considerat totusi ca stirea a fost deja inglobata in scaderile de pana acum, mai ales ca a venit dupa publicarea deficitului comercial, iar influenta nu poate fi decat minora. Lucru care s-a si intamplat; in sedinta de joi cand Banca Nationala a facut publica informatia, bursa a crescut in ansamblu.

    O scadere importanta a bursei a avut loc in prima sedinta a saptamanii, luni, cand a fost anuntat deficitul comercial (raportul dintre importuri si exporturi), ajuns pana la valoarea de 21,5 miliarde euro. Deprecierea actiunilor a fost sustinuta si de semnalele din exterior, mai exact pierderile de pe pietele internationale, iar indicii BET si BET-C au atins noi minime anuale. Coborarea a continuat si marti, insa cu valori mai reduse, sub un procent pentru BET, si chiar cu o usoara crestere pentru BET-C. Parea ca ne indreptam catre o revenire a trendului, eveniment care s-a si petrecut in urmatoarele doua sedinte de tranzactionare.

    Sustinute de valul de optimism care parea sa traverseze piata de la Bucuresti, bursa a crescut miercuri si joi. In prima faza, cresterea a fost alimentata si de modificarea perceptiei unor institutii financiare asupra economiei romanesti. UBS AG a publicat un raport asupra economiilor Europei Centrale si de Est in care perspectivele econopmice pentru 2008 ale tarii noastre erau pozitive, pornind chiar de la deprecierea leului, cu efecte pozitive asupra deficitului de cont curent.

    Intrarea Erste Bank in ringul bursier (sub simbolul EBS) a fost benefica pentru BVB. Pe langa toate premierele lansate cu ocazie listarii bancii austriece, a crescut si lichiditatea si cotatiile majoritatii actiunilor. Tilurile Erste s-au apreciat cu 1,94% in prima zi de tranzactionare la BVB, insa a pierdut totul in urmatoarea, depreciindu-se cu 2,7%. Cel mai important castig al BVB din listarea bancii internationale este cel din valoarea capitalizarii totale, care a a urcat de la 18,3 miliarde euro la 30,8 miliarde euro.

    Printre companiile care si-au anuntat rezultatele financiare in cursul saptamanii s-a numarat si Impact Bucuresti, care a preferat standardele internationale de contabilitate pentru a putea ingloba in profit si castigul rezultat din reevaluarea terenurilor detinute. Astfel a ajuns la un profit brut de 96,2 milioane euro, din care 92,6 milioane euro au rezultat din reevaluarea terenurilor. Cotatia actiunilor a crescut cu circa cinci procente in doua zile pe baza rezultatelor anuntate, insa nu a rezistat si in ultimele doua sesiuni ale saptamani, pierzand aproape tot ce castigase.

    Odata cu scaderea din ultima sedinta de tranzactionare a perioadei, bursa a ajuns la noi minime. BET a inchis la 7.136 puncte, putin peste minimul anual inregistrat marti, de 7.116 puncte, iar BET-C a ajuns la 4.961 puncte. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a coborat dupa inchiderea de vineri, sub nivelul de 58.000 de puncte, pentru prima oara anul acesta. De la inceputul anului BET a pierdut 27,4%, BET-C 25,6%, iar BET-FI 26,7%. Conform Comisiei Nationale de Prognoza, indicele BET va inregistra, pana la sfarsitul anului, o crestere de 14% fata de 2007, ceea ce inseamna o majorare de circa 60% fata de cotatia din acest moment. Bursa de la Bucuresti este, evident, campioana pierderilor in Europa, in apropiere de noi fiind Bulgaria cu o pierdere de aproape 20% de la inceputul anului.

    Saptamana viitoare urmeaza sa fie digerate de catre investitori rezultatele financiare publicate deja. Majoritatea companiilor inregistreaza profituri in crestere, cu rezultate ce sunt considerate "bune", dar nu peste asteptari. Un pas important catre modficarea trendului descendent ar fi reintrarea fondurilor de investitii straine, insa acest eveniment nu va avea loc prea curand in opinia brokerilor. De altfel, lichiditatea scazuta din ultimele saptamani poate fi pusa si pe seama iesirilor unor investitori straini, care si-au gasit contrapartida in randurile rezidentilor. Urmarea a fost disparitia banilor gheata din buzunarele investitorilor autohtoni, incapabili sa mai achizitioneze actiuni in volum semnificativ. Ramane de vazut daca acestia se vor intoarce in perioada urmatoare sau investitorii locali isi vor infrange panica si vor intra si la cumparare nu doar la vanzare.

  • Ultimul mohican in supermarketuri

    Birourile retelei Ethos nu sunt intr-un spatiu luxos in inima Capitalei, ci alaturi de centrul logistic al retelei, care ocupa un spatiu de 2.500 mp inchiriati intr-o hala, in zona industriala cu strazi noroioase de la iesirea pe autostrada Bucuresti-Pitesti. Firma s-a mutat in spatiul din zona Carrefour Militari doar de cinci luni. „Inainte nu aveam birouri si nici prea mult personal. Eu si inca 2-3 oameni faceam cam toata treaba in firma“, spune Ion Soloman, care a deschis impreuna cu sotia sa primul magazin – intr-o zona periferica din Bucuresti – in urma cu 16 ani. Afacerea pe care au pornit-o cei doi a ajuns anul trecut la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro. Soloman a intuit insa ca firma pe care a cladit-o are mai multe sanse de a inflori cu ajutor din exterior, motiv pentru care a intrat in discutii pentru gasirea unui partener care sa preia o parte din afacere, aducand si suficient capital ce-ar fi impulsionat dezvoltarea retelei. Inainte de a se angaja in vanzare, Ion Soloman s-a razgandit.

    „Vom purta altfel discutiile anul viitor, pentru ca vom avea ca baza de negociere o retea cu vanzari cu peste 50% mai mari decat in 2007“, declara pentru BUSINESS Magazin Ion Soloman. In plus, Ethos are batute in cuie cateva proiecte ce urmeaza sa-i sporeasca rapid atractivitatea. Reteaua, ce numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, se va mari anul acesta cu inca patru spatii, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.

    Soloman argumenteaza ca, spre deosebire de alti comercianti romani – ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare -, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care are acum o dimensiune ce-i ofera siguranta supravietuirii pe piata. Un partener insa i-ar fi putut asigura un suport pentru „a face mult mai multe intr-un timp mult mai scurt“. In plus, dimensiunea la care a ajuns deja reteaua cere un management mai strict, pentru ca „intr-o afacere de familie“, afirma antreprenorul, „partea emotionala («lasa-l in pace pe omul asta, ca lucram impreuna de zece ani») joaca un rol foarte important“ – iar „noi nu ne uitam foarte mult la indicatorii financiari“. De la un anumit punct insa, o afacere trebuie sa depaseasca libertatile antreprenoriatului si sa se alinieze unor rigori; „e nevoie de cineva care sa coordoneze activ si sa puna presiune pe cateva elemente-cheie, cum sunt profitul si costurile“. Prea multe tranzactii cu retele de supermarketuri nu au avut inca loc, iar interesul investitorilor se aprinde mai cu seama acum, dupa ce Carrefour a preluat reteaua Artima de la fondul de investitii Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

    Mai ales ca tocmai francezii ce s-au extins, prin cumpararea Artima, pe segmentul supermarket „evalueaza in continuare orice oportunitate“, declara directorul general al Carrefour Romania, Jacobo Caller Celestino. Chiar daca accentul cade in acest an pe rebranduirea Artima, francezii vad in segmentul supermarketurilor cel ce va oferi cel mai mare ritm de crestere in anii urmatori, pentru ca „fata de alte formate ale comertului modern este subdezvoltat“, spune Caller.

    2009 ii poate aduce lui Soloman pe de o parte un plus, iar pe de alta parte un minus. O putere mai mare in negocierea unui pret in vanzarea afacerii se poate dovedi un cutit cu doua taisuri. Reteaua Ethos s-ar putea dovedi prea scumpa pentru a mai gasi petitori, chiar daca abia o cifra de afaceri din acest an ar urma s-o aduca mai aproape de ceea ce oferea reteaua Artima in urma cu cativa ani, cand fondatorul Florentin Banu a vandut-o catre EI. Reteaua Artima, intrata din noiembrie 2007 in proprietatea francezilor de la Carrefour, avea in momentul in care a fost vanduta de fondatorul sau 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp.

    Artima este de fapt singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de EI la preluare, in 2005 (pentru 12 magazine).

    Pentru a ridica la randul sau miza, Soloman marseaza acum in cresterea afacerii, motiv pentru care are planuri pe toate directiile – de la investitii in cresterea numarului de magazine pana la completarea ofertei. „In urmatoarele saptamani vom face un studiu de piata sa vedem exact cum sunt vazute magazinele noastre de clienti si de cei ce nu intra in magazin“, spune Soloman, care recunoaste ca o vreme a cochetat cu ideea de a vinde din start toata afacerea. Discutii concrete a avut anul trecut cu un fond de investitii ce era interesat mai ales de cota de piata si de cifra de afaceri realizata de Ethos, explica Soloman. Negocierile au durat trei luni si „ajunsesem chiar sa facem simulari pe un format ideal de magazin“, dar au intervenit niste obstacole juridice. Alternativa oferita de acelasi petitor n-a fost multumitoare pentru Soloman, ce-ar fi trebuit sa renunte la controlul afacerii vreme de aproape un an inaintea vanzarii. „Poate am gresit, dar am crezut ca e un risc prea mare sa nu mai pot controla afacerea, care putea sa devina neatractiva.“ La negocieri au mai venit, in afara de fonduri de investitii, si comercianti, ca reteaua Match, care face parte din grupul Louis Delhaize, prezent deja pe piata romaneasca prin hipermarketurile Cora si prin reteaua de magazine de discount Profi.

    Soloman recunoaste totusi ca n-a avut foarte multe oferte ferme de vanzare si stie si care sunt dezavantajele retelei pe care o conduce. Cel mai mare minus este ca dintre toate cele 16 spatii ale retelei, doar patru au suprafete mai mari de 400 mp. In plus, formatul nu e standardizat („ne-am adaptat magazinele in functie de dimensiunea spatiului“) si, nu in ultimul rand, reteaua nu e regionala, ci concentrata mai cu seama in Capitala.

    Acum, obisnuit sa se implice pe toate palierele in luarea deciziilor, Soloman admite ca ii este inca foarte greu sa lase oamenii pe care i-a angajat sa-si faca treaba. Inainte insa, la inceputul anului trecut, a hotarat impreuna cu sotia sa sa formeze departamente specializate in firma – marketing, achizitii si resurse umane. Cel mai dificil moment psihologic a fost sa accepte cheltuielile cu noii angajati – de la salarii si pana la chiriile pentru birourile pe care le ocupa. „E greu sa scoti din buzunar dintr-o data cateva mii bune de euro lunar pentru un departament. Dar e profitabil in timp“, crede fondatorul Ethos, dand ca exemplu cei patru buyeri (achizitori) pe care i-a angajat anul trecut, de la care astepta sa-i aduca in 2008 un profit de 960.000 de euro. Pentru birouri si centrul logistic, Soloman a cumparat anul trecut un teren de 12.500 mp in apropierea zonei in care s-au mutat deja cu chirie, pentru ca Ethos avea nevoie imediata de spatiu, mai ales pentru depozit, iar firma de constructii a dat un termen de un an pentru lucrari. Intre timp, terenul si-a dublat valoarea („asa cum eu nu castig din comert“) si in saptamanile urmatoare i se va hotari „soarta“. „Daca nu construim nimic pe el imediat, o sa-l vindem, ca sa deblocam cash-ul“, spune Soloman. Tot pentru a avea acces la fonduri necesare in dezvoltare, firma va face contract de leasing pentru cele patru magazine ale caror spatii le are in proprietate „de pe vremea cand era la moda sa ai proprietati fizice“.

  • Viata incepe la 50 de ani

    Metoda este aplicata in mai toate domeniile, dar a devenit foarte evidenta in cazul retelelor comerciale si al constructiilor, care au inceput anul in forta cu campanii de recrutare. Cele doua domenii sunt printre cele mai afectate de fluctuatia de personal, mai ales in cazul posturilor inferioare, iar angajatorii sunt astfel nevoiti sa modifice profilul candidatilor cautati.

    „In momentul de fata, un student are de ales intre cel putin trei sau patru posturi, care poate nu necesita aceeasi bataie de cap, ii ofera mai multa libertate si pot fi platite mai bine decat slujbele de nivel inferior din comert. Ca atare, a inceput «sa existe viata» si dupa 40 de ani si mai mult. Persoanele mai mature sunt mult mai responsabile si mai stabile, de aceea reprezinta un potential deloc de neglijat“, spune Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants.

    Praktiker Romania estimeaza ca va angaja in 2008 aproximativ 500 de persoane, atat in magazinele noi, cat si pentru consolidarea departamentelor din sediul central. Dincolo de cunostintele tehnice despre produsele companiei, Vosskaemper spune ca in procesul de recrutare un lucru foarte important este si stabilitatea profesionala anterioara a candidatilor. „Realitatea de pe piata muncii ne arata ca oferta este insuficienta pentru a raspunde cerintelor actuale de dezvoltare a sectorului de retail, atat din punctul de vedere al volumului, cat si al standardelor de pregatire“, spune Guenter Vosskaemper, director general al Praktiker Romania.

    De regula, intr-un hipermarket lucreaza intre 100 si 200 de casiere, iar salariul brut al uneia se situeaza in momentul de fata intre 400 si 700 de lei, dupa cum estimeaza Madalina Popescu. „Iar acesta este salariul marit anul trecut. Am intrat in 2007 cu salarii de 280 de lei, sub salariul minim, iar de bonuri de masa un angajat nou beneficiaza abia dupa patru luni.“ Salariile foarte mici din comert explica fluctuatia mare de personal in cazul posturilor inferioare – 80%, chiar 100% pe an. „Anul acesta, fluctuatia se va micsora putin, pentru ca au marit salariile. Dar nu foarte mult, de aceea trebuie sa gaseasca si alte solutii“, adauga managerul Pluri Consultants.

    De regula, in astfel de posturi se angajeaza oamenii care fie nu au un nivel superior de pregatire (s-au oprit la 10-12 clase), fie oameni in varsta care au mai lucrat in comert, fara a ocupa insa vreo functie superioara si care, eventual, locuiesc in apropierea centrelor comerciale. „Faceti un experiment. Mergeti la Metro Baneasa si uitati-va pe linia casieriilor. O sa vedeti ca media de varsta este de peste 50 de ani. In momentul de fata are loc o diferentiere a criteriilor de recrutare, in asa fel incat sa se recruteze pentru anumite posturi chiar preferential persoane care au peste 40 de ani“, spune Popescu.

    Nu in ultimul rand, in comert intra si acele persoane care isi doresc oportunitati de cariera intr-o companie dinamica. Abia in acest caz mai putem vorbi de candidati tineri, care, in schimb, isi asuma constient riscul de a avea un salariu foarte mic, cu speranta ca intr-un an ajung de la a matura in magazin la fotoliul de manager de departament. „Daca stii ce sa faci in primul an de zile, daca muncesti din greu si daca beneficiezi de sansa, poti avea o crestere spectaculoasa“, sustine Madalina Popescu.

    In momentul de fata, Metro Cash & Carry Romania & Moldova cauta lucratori comerciali si casieri pentru magazine, iar pentru sediul central, asistenti de cumparaturi. Intr-un magazin Metro lucreaza in medie intre 250 si 300 de angajati, in functie de marimea acestuia si de activitatile sezoniere desfasurate. Metro s-a orientat si catre studenti si a creat pachetul „Part Time“, care le ofera posibilitatea de a-si urma cursurile si de a porni o cariera inca din facultate. „Iar venitul obtinut in urma acestui post faciliteaza petrecerea timpului liber in mod util si obisnuieste studentul cu o activitate remunerata si totodata constanta“, spune Adina Timplaru, corporate communication manager business unit al Metro Cash & Carry Romania & Moldova.

    Si Carrefour intentioneaza sa deschida anul acesta cel putin sase noi magazine la Suceava, Iasi, Arad, Oradea, Pitesti si Bucuresti, iar forta de munca necesara numai pentru acestea este de aproximativ 3.600 de persoane. Ana Dumitru, director de resurse umane la Carrefour Romania, spune ca sunt cateva posturi pentru care, in general, candidatii se gasesc mai greu – este vorba de profesionisti pentru sectorul de produse proaspete (brutari, patiseri, cofetari, bucatari, macelari, preparatori peste).