BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • 60% din locurile de muncă din România ar putea fi afectate de digitalizarea 4.0 a economiei

    Liderii companiilor mondiale sunt optimişti în privinţa celei de-a patra revoluţii industriale, însă sunt sceptici cu privire la capacitatea companiilor de a o influenţa, se arată în raportul Deloitte.
    Studiul s-a concentrat pe patru teme: impact social, strategie, talente/forţă de muncă şi tehnologie.

    „Rezultatele indică faptul că deşi – la nivel conceptual – înţeleg schimbările pe care Industry 4.0 le aduce, executivii sunt mai puţin siguri în legătură cu modul în care trebuie să reacţioneze la aceste schimbări astfel încât să beneficieze cât mai mult de pe urma lor”, au precizat autorii sudiului.

    În privinţa impactului social, 87% din respondenţi consideră că a patra revoluţie industrială va îmbunătăţi echitatea socială şi calitatea vieţii, precum şi stabilitatea, iar doi din trei executivi spun că influenţa businessului în formarea viitorului va fi mai mare decât cea a guvernelor.

    Din punct de vedere strategic, doar o treime dintre respondenţi sunt foarte încrezători că îşi vor putea conduce organizaţiile în condiţiile politice şi economice actuale. Doar 14% sunt extrem de încrezători că firmele lor sunt gata să adopte schimbările asociate Industry 4.0.

    La capitolul forţă de muncă, doar un sfert dintre executivi cred că au forţa de lucru potrivită şi abilităţile necesare în organizaţie.

    De asemenea, 86% din respondenţi afirmă că fac tot posibilul pentru a clădi forţa de lucru necesară pentru Industry 4.0, însă, cu toate acestea, răspunsurile indică faptul că subiectele de resurse umane (HR) au o prioritate scăzută dacă nu au legătură cu creşterea eficienţei.

    Executivii înţeleg nevoia investiţiilor în tehnologie pentru generarea unor noi modele de business. Cu toate acestea, puţini respondenţi ai sondajului afirmă că sunt capabili să construiască un caz solid de business care să susţină investiţiile în tehnologii ce definesc a patra revoluţie industrială.

    „Sondajul a evidenţiat faptul că executivii din întreaga lume sunt într-un stadiu incipient în ce priveşte pregătirea organizaţiilor pentru a folosi potenţialul Industry 4.0. Ei vor avea nevoie să folosească oportunităţi care să întărească legături de care să beneficieze clienţii, angajaţii, organizaţiile, comunităţile şi societatea, într-un sens mai larg”, au mai precizat autorii studiului.

  • Cele mai importante schimbări în Resurse Umane pentru 2018: compensările vor fi regândite şi organigramele vor dispărea

    SAP a lansat la începutul acestui an zece predicţii despre cum se vor schimba diferite concepte în domeniul HR la nivel global. Aceste predicţii sunt bazate pe expertiza SAP în dezvoltarea de soluţii de Human Capital Management (HCM), utilizate de peste 6.400 de clienţi din 60 de industrii din întreaga lume

    Agilitatea angajaţilor va deveni cel mai important concept în HR. Singurul mod în care companiile pot supravieţui în economia modernă este de a se adapta la schimbarea pieţei, a tehnologiilor şi a mediului de afaceri. Acest lucru necesită utilizarea capacităţilor înnăscute ale oamenilor pentru învăţare, creştere şi inovare.

    Recrutarea va atinge noi niveluri de complexitate. Conceptul de angajare va fi redefinit din cauza deficitului de competenţe, a schimbărilor demografice şi a creşterii masive a locurilor de muncă virtuale şi a locurilor de muncă bazate pe proiecte punctuale. Aceste schimbări vor determina companiile să găsească combinaţiile potrivite de competenţe şi ajustarea acestora cu cerinţele specifice de business prin accesarea unei forţe de muncă din ce în ce mai globale, virtuale şi sporadice. Organizaţiile vor fi nevoite să redefinească procesele de planificare a forţei de muncă, recrutarea, personalul şi managementul pentru a lucra pe această piaţă a muncii mult mai complexă.

    Experienţe plăcute la locul de muncă. Tehnologia a făcut ca multe lucruri din viaţa de zi cu zi să devină mai uşoare şi mai plăcute. Găsirea celui mai potrivit traseu în oraş, cumpărăturile, conectarea cu prietenii, vizionarea de filme şi sute de alte experienţe din viaţa noastră au fost transformate cu ajutorul tehnologiilor sociale şi mobile, folosind interfeţe ce au la bază Inteligenţă Artificială (AI) şi algoritmi de Machine Learning. Vom observa o creştere exponenţială în utilizarea Inteligenţei Artificiale (AI), a chatboţilor, a serviciilor inteligente, a tehnologiei Machine Learning, a soluţiilor mobile şi a platformelor de socializare pentru creşterea nivelului de implicare a angajaţilor şi pentru a face munca mai plăcută şi mai simplă.

    Managementul performanţei va deveni o soluţie, nu o problemă. Companiile regândesc conceptul de management al performanţei pentru a se concentra asupra coaching-ului continuu şi asupra luării deciziilor în echipă. Revizuirea anuală a performanţelor angajaţilor va fi înlocuită de soluţii de gestionare continuă a performanţelor bazate pe tehnologii mobile.

    Compensările vor fi regândite. Organizaţiile cheltuiesc miliarde de dolari în fiecare an pentru creşteri de merit, bonusuri şi alte forme de compensare. Cu toate acestea, doar o mică parte dintre acestea au un răspuns concret la întrebările: “A meritat investiţia în bonusurile acordate? Angajaţii sunt mai implicaţi, mai productivi, iar numărul celor care părăsesc compania a scăzut?” Companiile ştiu, până la ultimul cent, cât s-a cheltuit cu compensarea, dar nu pot spune dacă aceşti bani sunt cheltuiţi eficient. Viitorul compensaţiei va implica mai multe procese continue, în care angajaţii primesc diferite tipuri de recompense pe tot parcursul anului din surse diferite. Analiza avansată va fi folosită pentru a corela investiţiile în compensări cu rentabilitatea în productivitatea forţei de muncă.

    Intoleranţă la discriminare. Pe măsură ce forţa de muncă devine din ce în ce mai diversificată, societatea atinge un punct critic în care tratamentul inechitabil bazat pe factori ce nu ţin de abilităţile angajatului, cum ar fi sexul, etnia şi vârsta, este recunoscut şi abordat în mod deschis. Companiile inteligente îşi vor redefini proactiv practicile de management al talentelor pentru a se asigura că discriminarea este identificată şi eliminată înainte de a se întâmpla.

    Folosirea instrumentelor de wellbeing la o scară largă. Organizaţiile au nevoie de angajaţi implicaţi, creativi şi orientaţi către client. Dar acest lucru este imposibil de făcut dacă aceştia sunt obosiţi, stresaţi şi distraşi. Soluţia o reprezintă oferirea angajaţilor de instrumente de wellbeing. Odată cu explozia tehnologiei de wellbeing pentru consumatori, cum ar fi smartwatch-urile şi trackerele de fitness, mulţi angajatori vor căuta să aducă aceste instrumente la locul de muncă. Cu toate acestea, vor avea succes acele companii care implementează astfel de tehnologii într-un mod accesibil şi plăcut pentru angajaţii lor.

    Organigramele vor dispărea treptat. Există numeroase discuţii despre actualizarea business-urilor pentru era digitală, dar companiile continuă să-şi gestioneze resursele umane folosind un instrument care nu s-a schimbat de foarte mult timp: graficul de organizare ierarhică – organigrama. Bazându-se pe aceste grafice pentru a lua decizii de management, companiile nu vor avea succes într-o lume digitalizată. Chiar dacă 2018 nu va fi anul în care vor dispărea complet, unele organizaţii vor începe să elimine treptat organigramele, optând pentru abordări mai moderne, digitale.

    Pensionarea 2.0. 2018 va aduce o schimbare majoră în dinamica mediului de lucru în ceea ce priveşte generaţiile mai în vârstă. Astăzi, oamenii trăiesc mai mult şi astfel lucrează mai mult, peste 60, 70 şi chiar 80 de ani. Companiile inteligente încep să realizeze că trebuie să păstreze aceşti angajaţi cu experienţă în organizaţiile lor, ţinând cont de faptul că multe industrii se confruntă cu o lipsă tot mai mare de competenţe. Această tranziţie va forţa, de asemenea, companiile să-şi regândească locurile de muncă. De exemplu, multe posturi care sunt în prezent full-time, vor deveni part-time.

    Creşterea numărului de atacuri cibernetice în HR. Atacurile de tip ransomeware au devenit cunoscute în 2017 odată cu WannaCry şi NotPetya, urmând ca în 2018 să continue să se dezvolte ca număr şi complexitate. Sistemele de HR nu au fost până acum ţinte atractive pentru hackeri, însă acest lucru se va schimba. Vor exista numeroase atacuri ce vor viza departamentele de resurse umane cu intenţia de a infecta sistemele unor organizaţii mari. 

  • În 2017, Apa Calipso a înregistrat o crestere a cifrei de afaceri cu peste 30%

    „Numai în 2017 am investit aproximativ cinci milioane de lei în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie şi ne-am extins reţeaua de colaboratori . Am pus accent pe reducerea amprentei de carbon şi am investit în tehnologii noi de ambalare care reduc consumul de plastic cu 60 de tone anual.  Creştem organic şi natural”, declară Daciana Siderache, director general Apa Calipso. 

    Ea adaugă că „2017 a fost unul bun din punctul de vedere al volumelor, dar a adus şi provocări considerabile, precum creşterea importantă a preţului ambalajelor determinată de evoluţia preţului petrolului la nivel mondial sau presiuni interne venite din zona fiscalităţii fluctuante”.

    Comăania îşi propune să investească în eficientizarea şi extinderea capacităţii de producţie si de depozitare, şi se axează, de asemenea, pe reducerea cantitatii de plastic ajunsă pe piaţă. Pentru anul acesta, compania şi-a planificat un buget de investiţii de patru milioane de lei.

    „Consumatorii încep să pună accent pe calitatea şi puritatea apei. Preţurile mici nu mai reprezintă o componentă importantă când vine vorba despre apă. Pe piaţa apelor îmbuteliate, consumatorul este atent la caracteristicile apei pe care o consumă şi se informează cu mai mult interes asupra a ceea ce scrie pe etichetă. Se face tot mai mare focus pe puritatea apei, cantitatea de nitriţi sau reziduul fix”, spune reprezentanta companiei. 

    Cele mai importante coordonate în analiza apei o reprezintă reziduul fix, cantitatea de nitriţi şi Ph-ul. Conform reglementărilor în vigoare, în România, o apă minerală este bună de băut dacă reziduul fix este mai mic de 500 mg/l, iar Ph-ul trebuie să fie cât mai apropiat de Ph-ul corpului uman.

  • Unde pleacă românii la studii? De câţi bani ai nevoie să studiezi în Suedia, Olanda sau SUA

    Deşi nu o conştientizează prea tare, studenţii români se aliniază din ce în ce mai mult la acest trend de a studia în străinătate, de a avea o educaţie internaţională. Peste 6.000 de studenţi pleacă în fiecare an la studii. IntegralEdu a înregistrat o creştere de 20% a numărului de studenţi înregistraţi la instituţiile de învăţământ din străinătate, în anul universitar 2017-2018“, declară Ana Maria Papp, manager al departamentului universităţi în străinătate la IntegralEdu.

    Ea adaugă că ”la nivelul Uniunii Europene, tinerii sunt încurajaţi să adopte mobilitatea educaţională peste hotare întrucât acest fenomen conduce la un transfer multicultural şi de valori care, în timp, va avea un rol în consolidarea structurii economico-sociale europene“. Destinaţiile favorite ale studenţilor care pleacă la studii în afara ţării rămân Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Germania, Franţa Elveţia, dar şi SUA. Principalele surse de finanţare le reprezintă împrumuturile guvernamentale acordate de majoritatea statelor, dar şi bursele de studii sau diverse ajutoare oferite de ţările-gazdă.

    Se pare că nici măcar Brexitul nu a afectat numărul aplicanţilor; din contră, consultantul educaţional de la IntegralEdu a înregistrat cu 12% mai mulţi candidaţi care au ales această destinaţie de studiu. Explicaţia este legată de avantajele multiple pe care le oferă în plus Marea Britanie. În primul rând, studenţii au posibilitatea de a alege între programe standard, cu o singură specializare, sau programe combinate, unde pot studia două specializări în mod egal. De asemenea, pot opta pentru programe de licenţă de trei sau patru ani şi au ocazia de a face internshipuri şi schimburi culturale cu alte ţări pe durata studiilor.

    Chiar şi după votul pentru ieşirea din UE Marea Britanie a continuat să acorde aplicanţilor împrumuturi şi burse, iar Scoţia a precizat la începutul lunii februarie că în anul universitar 2019-2020 studenţii din spaţiul european vor beneficia în continuare de învăţământ gratuit pentru studiile universitare de licenţă.

    O altă ţară care a înregistrat un număr important de aplicaţii este Germania. Iniţial, şi-a propus ca până în anul 2020 să aibă un total de 350.000 de studenţi străini, dar a reuşit deja să atingă acest prag încă din toamna anului trecut.

    Dovadă că românii manifestă un interes tot mai mare pentru studiile în străinătate este şi creşterea anuală cu 15% a numărului de elevi care aleg să urmeze studiile liceale în afara ţării. IntegralEdu a înregistrat, de asemenea, un procent cu 30% mai mare al numărului de copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 18 ani care pleacă în tabere educative, iar numărul liceenilor care optează pentru astfel de experienţe educaţionale s-a dublat. ”Liceenii care pleacă în edutabere sunt interesaţi fie de aprofundarea limbii străine, fie de experimentarea unui mediu educaţional. Prin astfel de experienţe ei îşi maximizează şansele de a primi o ofertă de la instituţiile dorite şi au totodată posibilitatea unei adaptări mult mai uşoare la mediul internaţional în care vor studia“, afirmă Teodora Răducanu, manager la departamentul licee în străinătate IntegralEdu. De obicei, aceste proiecte se desfăşoară în perioada vacanţelor de vară, iar pe durata lor, pe lângă programul educaţional, elevii pot alege să practice diverse sporturi de elită, precum golful şi echitaţia, sau pot juca fotbal în cadrul unor cluburi, celebre precum Arsenal sau Chelsea.

    Până în prezent, prin intermediul IntegralEdu aproximativ 25% dintre elevii care au plecat să-şi continue studiile liceale în străinătate au reuşit să acceseze burse de studii. ”Ca trend, familiile încep să se documenteze cu doi ani înainte de admiterea propriu-zisă. Investiţia în educaţia timpurie are cea mai mare rată de returnare a investiţiei. Educaţia internaţională dezvoltă multilateral tinerii, nu doar din punct de vedere academic, ci şi ca formare a unui caracter puternic, a unor abilităţi de care aceştia vor avea nevoie pe durata întregii vieţi. Această investiţie pune bazele unui succes“, povesteşte Teodora Răducanu. Consultanţii de la IntegralEdu susţin că 100% dintre elevii plecaţi prin intermediul companiei lor şi-au continuat studiile la universităţi din străinătate, urmând, după finalizarea  cursurilor de licenţă, şi studii de master. Se pare că studenţii români sunt foarte apreciaţi pentru responsabilitatea de care dau dovadă, atât în mediul academic cât şi ulterior, la joburile pe care le obţin, afirmă Teodora Răducanu.

    Studiile în străinătate şi creşterea competenţelor lingvistice maximizează capacitatea de angajare. În prezent, în Europa Occidentală unu din doi cetăţeni vorbeşte mai mult de o limbă străină, iar unu din patru europeni poate susţine o conversaţie în două limbi străine. În perioada 2004 -2014, numărul elevilor vorbitori de peste două limbi străine a crescut de la 47% la 60%. Tinerii nu se mai mulţumesc cu o diplomă de licenţă, ci aleg să îşi continue studiile cu mastere şi MBA-uri (Master of Business Administration). De altfel, mai nou se pune accent pe educaţia permanentă de-a lungul vieţii. ”În prezent, doar 12% din cetăţenii europeni cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani investesc în formarea continuă, însă acest proces trebuie să crească“, susţine Teodora Răducanu. Tot ea adăugă că ”a fi absolvent nu înseamnă, după cum arată noile tendinţe, încheierea procesului de învăţare. Acesta va continua sub diverse forme şi pe durata angajării. Majoritatea elevilor din prezent vor ajunge să aibă locuri de muncă care momentan nu există“.

    În privinţa noilor generaţii, s-a constatat că tinerii nu mai au tendinţa de a păstra acelaşi loc de muncă de-a lungul întregii cariere. Acum, obiectivul lor, pe care îl ating prin schimbarea mult mai frecventă a angajatorului, este dobândirea unor experienţe, abilităţi şi competenţe multiple. Chiar dacă, în prezent, investirea în perfecţionare revine în sarcina angajatorului, pe viitor tinerii va trebui să îşi asume singuri această responsabilitate.

    Statele membre ale UE îşi unesc eforturile pentru a sprijini procesul de învăţare continuă. În urma dezbaterilor Comisiei Europene în cadrul întâlnirii de la Strasbourg, s-au propus o serie de măsuri care să vină în sprijinul acestei idei. Una dintre decizii este legată de domeniul educaţiei, unde se doreşte ca până în anul 2025 profesorii care predau limbi străine să fie obligaţi să facă stagii sau să studieze minimum şase luni în afara ţării de provenienţă. Astăzi, statele care deţin primele locuri în ceea ce priveşte învăţarea continuă sunt Suedia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Olanda şi Luxemburg. Din păcate, conform statisticilor Comisiei Europene, România se situează pe ultimul loc la acest capitol.

    În ceea ce priveşte bugetul alocat pentru educaţie, tot Danemarca, Suedia şi Finlanda ocupă poziţii fruntaşe, în vreme ce România rămâne la coada clasamentului, cu un procent de doar 2,9% din PIB (Produsul Intern Brut) alocat sectorului educaţional, în condiţiile în care media europeană a bugetului destinat acestui domeniu este de de 5,4 %, iar în Europa de Est este 4,7%.

  • În fruntea Uniunii Europene

    Business Magazin a difuzat prima ediţie din „Punctul pe business“, o emisiune cu un format dinamic, de tip talk-show, care tratează teme de interes general pentru lumea businessului şi nu numai. Mai mulţi invitaţi reprezentativi sau relevanţi pentru tema în cauză răspund unei serii de întrebări, încercând să ajungă la o concluzie în ceea ce priveşte cauzele, desfăşurarea şi consecinţele unui eveniment.

    Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, având deja experienţă în zona diplomaţiei internaţionale. A ajuns la Bruxelles în 2009, lucrând în cadrul Parlamentului European, iar în 2011 a obţinut prin concurs postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al Partidului Popular European (PPE). Trei ani mai târziu, el devenea consilier politic principal al aceleiaşi formaţiuni politice. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de cinci ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete; în 2017, el a fost numit raportor pe buget, coordonând realizarea proiectului de buget al Uniunii Europene pe anul 2018.

    Invitat în cadrul emisiunii Punctul pe business, eurodeputatul a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. ”Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, a spus el.

    Pe durata preşedinţiei române se vor întâmpla în Uniunea Europeană o serie de lucruri foarte importante, aminteşte el. ”În primul rând, la sfârşitul lunii mai vor avea loc alegerile europarlamentare. Asta înseamnă că în lunile aprilie şi mai europarlamentarii vor fi în campanie electorală, iar instituţiile Uniunii Europene vor lucra mai puţin, deci tocmai de aceea pregătirea preşedinţiei române este esenţială. Toată munca legislativă pe care vrem să o facem pe durata celor şase luni trebuie terminată în ianuarie sau februarie, pentru că după aceea nu vei mai avea cu cine să negociezi în Parlamentul European, iar Comisia Europeană se apropie de finalul mandatului. De facto vom avea doar trei luni, trei luni şi jumătate pentru munca legislativă. În luna iunie, Europa va începe să se reaşeze instituţional, politic; cine va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene? Cine va fi viitorul preşedinte al Parlamentului European? Care vor fi temele principale în următorii cinci ani? Dacă deţii preşedinţia, acolo poţi influenţa mersul lucrurilor“, povesteşte Mureşan.

    30 martie 2019 este data la care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, iar acest moment cade la mijlocul preşedinţiei României. Întrebările fundamentale, notează Siegfried Mureşan, sunt următoarele: vom avea acorduri tranzitorii cu Marea Britanie? Cum va arăta relaţia dintre Uniune şi Marea Britanie? Ce impact va avea acel moment asupra economiei? ”Ceva se va întâmpla, vor exista efecte asupra economiei, asupra întreprinzătorilor, asupra producătorului de automobile de la Craiova care importă motoare diesel din Marea Britanie, spune eurodeputatul. Va trebui să fim pregătiţi să gestionăm toate aceste lucruri. În plus, toată dezbaterea legată de viitorul Uniunii Europene – care sunt temele pe care se vor concentra cele 27 de state rămase, de la ce domenii aşteptăm mai mult – va avea loc sub preşedinţia noastră“, remarcă el.

    Eurodeputatul spune că România ar trebui să pună pe agenda europeană şi alte teme regionale, de interes pentru noi. ”Eu cred că trebuie să abordăm şi relaţia cu Republica Moldova; acum, preşedinţia bulgară discută mult despre statele din Balcanii de Vest şi cum le putem ajuta să devină parte a Uniunii Europene – este o idee pe care şi noi ar trebui să o preluăm“, notează Siegfried Mureşan. ”Trebuie însă să prezentăm toate aceste teme dintr-o perspectivă europeană, pentru că dacă încercăm să folosim preşedinţia doar pentru a ne rezolva noi mici probleme, atunci vom eşua. Trebuie să le prezentăm într-o formă relevantă pentru Europa şi prin care să putem câştiga încrederea regiunii europene – dacă Europa nu are încredere în tine, nu vei putea face nimic pe durata celor şase luni.“

    Poate România să-şi sporească influenţa în cadrul Uniunii Europene în timpul perioadei ianuarie-iunie 2019 sau problemele din justiţie, remarcate de instituţiile externe, vor umbri acest moment? La cum merg lucrurile în acest moment, şansa ca MCV (mecanismul de cooperare şi verificare – n.red.) este zero, spune Mureşan. ”Iar dacă guvernul insistă cu acest plânset, că nu putem executa preşedinţia cu MCV-ul în vigoare, va pierde încrederea şi nu va reuşi nimic. Acesta va fi ridicat doar în momentul la care ne vom fi împlinit toate obiectivele şi la care progresul din justiţie va fi suficient şi ireversibil. Rapoartele recente spun că instituţiile statului îşi fac tot mai bine treaba, dar politicienii reprezintă în continuare un risc pentru justiţie, încercând să folosească instituţii ale statului după bunul plac. Preşedinţia este însă o oportunitate de a te pune pe harta Uniunii Europene, de a te pune ca ţară cu toată diversitatea geografică, regională sau culturală. Eu sper că guvernul va «deschide» România cu ocazia preşedinţiei.“

    În ceea ce priveşte capacitatea actualilor membri ai cabinetului Dăncilă de a prezida întâlnirile ministeriale, Siegfried Mureşan evită să comenteze situaţia, spunând doar că nu crede că aceştia sunt pregătiţi pentru o astfel de sarcină. ”Nu le-aş face cinste dacă aş spune cât este de mare diferenţa între dânşii şi miniştri din alte state, care într-adevăr au dus Europa înainte de-a lungul ultimilor ani“, remarcă el. ”Va trebui să organizăm o serie de întâlniri ministeriale, iar guvernul vrea ca toate să aibă loc la Palatul Parlamentului. Eu cred că acestea trebuie organizate în provincie, şi cred asta din două motive: în primul rând, toată România trebuie pusă pe harta Uniunii, nu doar Casa Poporului. Dacă se merge în oraşe necunoscute, lumea va cunoaşte România cu tot specificul ei. În al doilea rând, putem aduce Europa aproape de oameni. Oamenii din oraşe vor afla mai multe despre Uniunea Europeană, iar informarea este cea mai puternică armă împotriva populismului. Şi unde e mai bine să faci o reuniune a miniştrilor din zona de IT? La Casa Poporului sau la Cluj, unde ai un sector IT vibrant?“

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil în prezent cu preşedinţia bulgară, spune eurodeputatul. ”Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 miloane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene“, încheie Siegfried Mureşan.

  • EY: 85% dintre companiile româneşti îşi simt planurile de investiţii ameninţate, din cauza incertitudinii fiscale

    Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri.

    Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, 9% între 50-100 de milioane de euro, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil. euro, 44% între 1-10 milioane şi 5% sub un mil. de euro.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

    Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% şi BERD – 4,2%.

    În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale versus 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.

    În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât şi pe eşantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, se regăsesc aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%).Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în priorităţile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opţiuni), urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.

     „Automatizarea, digitalizarea şi volatilitatea economică şi politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să îşi regândească viziunea legată de modelul de creştere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toţi liderii de business din România”, susţine Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

    Cele mai mari provocări în mediul de afaceri ţin de politicile publice şi de factorii controlaţi de instituţiile statului: incertitudinea fiscală şi legislativă (80% dintre respondenţi), lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%) şi birocraţia (46%). Pentru 2018, 85% dintre oamenii de afaceri declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.

     

  • Suv-urile ocupă segmentul premium

    E-Pace e cel de-al treilea SUV produs de Jaguar, după F-Pace şi I-Pace. F-Pace, lansat în 2016, a devenit unul dintre cele mai de succes modele ale companiei. E-Pace, pe de altă parte, are menirea de a umple spaţiul rămas de segmentul de SUV-uri compacte. Piaţa SUV-urilor ar urma să crească cu aproximativ 20% în următorii doi ani, iar Jaguar ar putea câştiga o cotă de piaţă semnificativă.

    Jaguar Land Rover a vândut în 2017, la nivel global, peste 621.000 de maşini – un record pentru companie. Creşterea anuală a fost de 6,5%, cu un uşor minus spre finalul anului, când rezultatele pentru decembrie au arătat o creştere de doar 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

    Mai exact, vânzările au crescut în pieţele asiatice dar au scăzut în Marea Britanie, Statele Unite şi Europa, reflectând performanţele generale ale acestor pieţe.
    Privind doar brandul Jaguar, numărul maşinilor vândute s-a ridicat la 178.601, înregistrând un plus de 20,1% faţă de anul 2016.

    Jaguar Land Rover are o istorie bogată în maşini de teren şi SUV-uri, cel mai relevant exemplu în acest sens fiind, fără îndoială, gama Range Rover.

    Unul din lucrurile la care compania se pricepe în mod deosebit e maximizarea spaţiului disponibil: E-Pace are un portbagaj de 577 de litri şi aproape 20 de litri în compartimentele din habitaclu. Mai mult, scaunele din spate fiind rabatabile, spaţiul destinat bagajelor poate ajunge până la 1.234 de litri.

    Ca dimensiuni, maşina e mai scurtă decât F-Pace, având dimensiuni similare cu cele ale Nissan Qashqai. Designul exterior este inspirat de modelul sportiv F-Type; modelul Jaguar dispune de un habitaclu cu o lungime totală de 4.395 mm şi oferă în spate un spaţiu de 892 mm, peste medie.

    În ceea ce priveşte motorul, E-Pace vine dotat cu gama de motoare Ingenium diesel şi pe benzină. Varianta Ingenium turbo pe benzină, ce dezvoltă 300 CP şi echipează modelul E-Pace, asigură o acceleraţie de la 0 la 100 km/h în doar 6,4 secunde şi permite atingerea unei viteze maxime limitate electronic la 243 km/h. Pentru clienţii care pun accentul pe eficienţă, motorul diesel Ingenium, ce dezvoltă 150 CP şi dispune de tracţiune faţă, permite reducerea emisiilor de CO2 la 124 g/km.
    E-Pace este de asemenea primul model Jaguar echipat cu noua tehnologie TFT pentru Head-Up Display; aşa cum am mai spus în numeroase rânduri, mi se pare una dintre cele mai folositoare facilităţi. Afişajul avansat poate proiecta pe parbriz cu 66% mai multe informaţii, utilizând grafică de mari dimensiuni. Din punctul de vedere al tehnologiei disponibile, E-Pace pare să încorporeze cam tot ceea ce ai putea cere. Sistemul multimedia este unul de ultimă generaţie, iar butoanele pot fi comandate fie în formă fizică, fie pe ecrane tactile.

    De remarcat este varianta E-Pace First Edition, disponibilă doar pe durata primului an complet de fabricaţie şi care este echipată cu motorul Ingenium diesel de 180 CP, sau pe benzină, ce dezvoltă 249 CP, cuplat la transmisia automată ZF cu 9 rapoarte. Modelul R-Dynamic, pe de altă parte, are scaune sport ce asigură o bună susţinere laterală. Există şi numeroase elemente decorative care vor fi, probabil, pe placul celor care sunt interesaţi de o imagine mai dinamică. Atât versiunea de bază cât şi cea R-Dynamic sunt disponibile în versiunile de echipare S, SE şi HSE, având 5 variante de motorizare, 3 diesel şi 2 pe benzină. Motorul diesel Ingenium de 2,0 litri cu 4 cilindri este disponibil în variantele de 150 CP, 180 CP şi 240 CP, iar cel turbo pe benzină, cu 4 cilindri, de 2,0 litri, în variantele de 249 CP şi 300 CP.

    Maşina a primit calificativul de 5 stele la testele Euro NCAP (care măsoară rezistenţa la impact), maximul posibil, fiind astfel unul dintre cele mai sigure modele de pe piaţă.

    Modelul Jaguar E-Pace este disponibil deja spre vânzare, având un preţ de pornire de 30.940 euro cu TVA inclus.
    În România, Jaguar a comercializat anul trecut în jur de 170 de maşini, în vreme ce vânzările Land Rover au depăşit pragul de 1.100 de unităţi.

    Numărul de autoturisme noi înmatriculate local a crescut anul trecut cu 10,7%, la un total de 105.083 unităţi, piaţa locală plasându-se pe locul 17 în UE, potrivit datelor ACEA (Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile) şi ACAROM (Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania). Topul ţărilor europene este condus de Germania, cu 3,44 milioane de autoturisme noi inmatriculate (2,7%), urmată de Marea Britanie cu 2,54 milioane autoturisme (-5,7%) şi de Franţa cu 2,11 milioane unităţi (-4,7%).

    În total, înmatriculările de autoturisme noi în Uniunea Europeană au crescut cu 3,4%, la 15,13 milioane unităţi, cele mai importante creşteri fiind în Spania (+6,2%), în timp ce Franţa (-0,5%), Germania (-1,0%), Italia (-3,2%) şi Marea Britanie (-14,4%) au înregistrat scăderi. |n ceea ce priveşte constructorii de automobile, cele mai multe autoturisme înmatriculate în Europa sunt reprezentate de grupul VW (3.717.566 unităţi, în creştere cu 2,1%), urmate de grupul PSA (1.885.553 unităţi, în creştere cu +28,1%) şi de Grupul Renault (1.628.472 unităţi, în creştere cu 6,7%).

     

  • Cum să câştigi bani în timpul liber: două luni la bursă cât nouă ani la bancă

    Tânăra contribuabilă Alina P., proaspătă absolventă a unei prestigioase unităţi de învăţământ cu profil economic din România, s-a angajat în iarna anului trecut la o companie de IT, iar de la începutul anului 2018 a început să economisească o parte din banii primiţi din salariu.

    Chiar dacă în CV are studii economice, Alina, 24 de ani, a ales să-şi ”parcheze“ economiile la bancă pentru că acolo banii primiţi după scadenţă sunt siguri, dar cu dobânzi de sub 1% pe an. Probabil la această decizie a contribuit şi defilarea reclamelor bancare pe care Alina o putea observa în fiecare zi: la TV, pe internet, în metrou spre locul de muncă, în ziare, pe stradă, în mall-uri, sute de mii de mesaje din partea instituţiilor bancare care îi transmiteau Alinei un singur mesaj: altă modalitate mai uşoară de investiţie nu există.

    Luni, 5 martie 2018, Alina se îndrepta spre locul de muncă în aglomeratul, dar comodul metrou de Pipera. Fiind o tânără programatoare, Alinei îi plăcea să tragă cu ochiul în telefoanele călătorilor pentru a observa cele mai noi poze cu pisici de pe Facebook, cele mai noi poze pe Instagram. Dar de data asta ceva era diferit, întrucât Alinei îi sărise altceva în ochi: o postare pe Facebook arăta că Bursa de Valori de la Bucureşti a adus un randament de 9% în doar două luni din 2018 şi are cea mai mare creştere din Europa. După un calcul instant de IT-st, Alina concluzionează că acest randament ar fi putut fi obţinut la bancă în nouă ani. Nouă ani.

    Să-şi retragă economiile de la bancă, care vor fi erodate de comisioane întrucât sunt retrase înainte de scadenţă, sau să se pună la curent cu investiţiile la bursă dat fiind faptul că în mintea tinerei IT-iste se întorceau peroraţiile pedagocice ale profesorului de economie?

    Alina a ales să consulte presa economică şi a aflat că bursa de la Bucureşti este campioana Europei în primele două luni din 2018 şi că în acest an se poate ajunge la un câştig chiar şi de 12% doar din dividende. Alina a mers mai departe de prima pagină şi a întors cu grijă restul paginilor, până la cea de ”burse şi fonduri mutuale“.

    BVB, CAMPIOANA EUROPEI ÎN DOUĂ LUNI DIN 2018

    BET, principalul indice bursier pentru evoluţia Bursei de Valori de la Bucureşti, a crescut cu 9% în primele două luni din 2018 şi a marcat cel mai ridicat ritm de creştere din rândul burselor europene, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Bloomberg. Spre comparaţie, locul doi a fost ocupat de bursa de la Atena, cu un plus de 4,2%.

    Bursa românească a fost singura piaţă de capital din Europa pe plus în februarie şi a rezistat eroic în contextul în care majoritatea analiştilor americani cântau prohodul pieţelor bursiere după ce indicele Dow Jones, al celei mai mari economii la nivel mondial, a avut o scădere nominală istorică, de peste 1.000 de puncte.

    Valul de scăderi a pornit din SUA după ce Rezerva Federală Americană a dat de înţeles că va urca dobânzile la dolari într-un ritm mai rapid decât s-a crezut iniţial, ceea ce automat va pune presiune pe companiile puternic îndatorate. Investitorii americani au început să vândă acţiuni, iar asiaticii le-au urmat. Ulterior a venit şi rândul europenilor, iar turbulenţele au cuprins întreg sistemul financiar, chiar şi mica bursă de la Bucureşti, catalogată încă drept piaţă de frontieră de agenţiile de clasificare a indicilor bursieri.

    Unii analişti făceau paralele cu căderea bursei americane din 1987, sau chiar cu criza din 2008, iar alţii atrăgeau atenţia că aceste scăderi sunt doar corecţii, evenimente de tipul ”când se va înâmpla“ şi nu de tipul ”dacă se va întâmpla“.

    REZISTENŢA BVB, NEDUMERIREA ALINEI

    Alina era cuprinsă de panică. Şi totuşi, dacă pieţele erau în derivă, cum de a reuşit România să reziste? BVB a crescut cu 1% în februarie şi a rezistat turbulenţelor în faţa unor pieţe de capital mult mai dezvoltate precum cea de la Varşovia, care a scăzut cu 7%, sau Germania, minus 6%.

    ”Odată cu apariţia rezultatelor financiare preliminare care au confirmat în mare măsură previziunile analiştilor, evoluţia pieţei în ansamblu a fost determinată de randamentul la dividend, care se pare că se va situa la niveluri comparabile cu cel de anul trecut (fără însă a ne aştepta la o distribuţie suplimentară)„, spune Lucian Isac, directorul general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România. |n evidenţă au ieşit Romgaz, la al treilea trimestru consecutiv cu rezultate peste aşteptări şi un rezultat istoric pe 2017, BRD având la rândul său un profit istoric, ceea ce sporeşte şansele ca ambele companii să distribuie dividende generoase.

    COMPANIILE DE STAT, RANDAMENTE MARI

    |n cazul Romgaz, randamentul unui dividend ar fi de 12% în cazul unei distribuiri de 90% din rezultat, aşa cum vrea acţionarul majoritar. Şi nu este singura companie.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 12% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017.

    Dividendele mari ar urma să vină în contextul în care statul şi-a exprimat intenţia să ceară aproape integral profiturile pe anul trecut, ceea ce înseamnă că de câştigat vor avea şi acţionarii minoritari.

    Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.
    Un investitor care plasează în prezent circa 10.000 de lei în acţiuni Romgaz se poate aştepta ca până la finele acestui an să câştige 1.200 de lei din dividende dacă emitentul va distribui 90% din profit. La aceeaşi sumă depusă într-un depozit, câştigul ar fi de 80 de lei şi poate fi erodat de comisioanele practicate de instituţia de credit.

    DECIZIA ALINEI

    Atrasă de cifrele mari, Alina se decide şi sună la un broker pentru a începe aventura pe bursă. Intermediarul o ascultă cu grijă pe Alina, îi explică grila de comisioane şi poate cel mai important detaliu: investiţiile la bursă nu sunt sigure şi pot aduce pierderi cauzate chiar şi de declaraţii politice nefericite, aşa cum s-a întâmplat în vara anului 2017.

    O declaraţie politică a ministrului de finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avea să aducă scăderea indicelui BET cu 5%, cel mai abrupt declin şi până astăzi. Mişa spunea că fondurile Pilon II, printre cei mai activi investitori de la bursă, urmează să fie desfiinţate. Ulterior şi-a retras declaraţia şi şi-a cerut scuze. Ca să-şi găsească un portofoliu de investiţii echilibrat, Alina decide să meargă şi mai departe în paginile ZF şi găseşte că un bancher de la UBS, care decide unde investeşte 670 mld. euro, spunea că structura unui portofoliu echilibrat ar trebui să fie format din două treimi obligaţiuni şi o treime acţiuni. Iar banii din bănci să fie disponibili rapid doar pentru noi achiziţii.

  • Statusul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa

    Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.

    Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.

    În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.

    Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.

    Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.

     

  • Studiu de caz: Creşte consumul, închidem magazinele

    CONTEXT:

    Consumul se află pe un trend ascendent, atât la nivel internaţional, cât şi în România. Preţul chiriilor din unele centre comerciale a făcut ca unităţile aflate în cadrul acestora să nu fie rentabile, potrivit lui Dragoş Sîrbu, CEO-ul Flanco.
    Comerţul online câştigă din ce în ce mai mult teren, în defavoarea retailerilor tradiţionali.

    DECIZIE:

    Reorganizarea reţelei de magazine Flanco prin închiderea celor mai puţin rentabile, respectiv a unităţilor aflate în centre comerciale în care preţul chiriei este ridicat raportat la vânzările înregistrate; compania a închis 16 astfel de unităţi. |n acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate.

    CONSECINŢE:

    Păstrarea unui ritm de creştere a vânzărilor de peste 5% într-un; cifra de afaceri a Flanco s-a apropiat anul trecut de pragul de 1 miliard de lei.


    ”În anul în care consumul în România a crescut cel mai mult, noi am ales să ne eficientizăm reţeaua“, descrie Dragoş Sîrbu, CEO-ul reţelei de electro-IT Flanco, strategia pe care au decis să se axeze începând de anul trecut. Reţeaua pe care o conduce, cu 125 de unităţi la finalul anului 2017, a înregistrat o cifră de afaceri de 983 de milioane de lei, un profit net de 5,5 milioane de lei (respectiv o marjă de profit de 0,7%), în timp ce numărul angajaţilor a ajuns la 1.500.

    Strategia pe care s-au concentrat anul trecut a implicat o analiză a unităţilor mai puţin rentabile din cadrul reţelei şi pentru care situaţia nu ar fi avut cum să înregistreze o altfel de evoluţie într-un orizont de timp de 2-3 ani, potrivit lui Sîrbu. ”Vorbesc despre magazine de malluri, în general, unde chiriile sunt mari, iar această situaţie este consecinţa înţelegerilor între bănci şi dezvoltatori şi a dorinţei lor de a face profit, nicidecum de a se uita la client, la comportamentul de consum sau la alţi indicatori“, explică CEO-ul Flanco.

    Astfel, în 2017, cel mai bun an de până acum pentru companie, au închis 10 magazine, iar strategia de eficientizare s-a continuat în primele două luni ale acestui an, când compania a mai închis încă şase unităţi. |n rândul magazinelor închise se află unităţi precum cele amplasate în centre comerciale ca AFI Cotroceni, Promenada sau Palas din Iaşi. ”Există alte unităţi din centre comerciale eficiente, cum ar fi cele din Sibiu, Baia Mare, Constanţa, Băneasa, Sun Plaza, Mega Mall; am închis altele fiindcă chiria era prea mare pentru noi, iar beneficiul pe care mallul ni-l oferea era traficul; dar un trafic care nu era relevant pentru noi.“

    În acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate, astfel încât în acest moment reţeaua a ajuns la 121 de magazine. ”Pare atipic, însă este pariul nostru, în contextul în care comerţul tradiţional, aşa cum a funcţionat el în toţi aceşti ani, va suferi modificări din ce în ce mai profunde, astfel că am ales să devenim flexibili“, descrie Sîrbu abordarea din ultimul an. El pune această decizie şi într-un context internaţional: ”În Statele Unite şi China, care împreună au aproape 38% din tot ceea ce se produce în lume, trendul este pur către online; în SUA se închid malluri, sunt reţele scoase la vânzare, mii de magazine închise; pe de altă parte, vedem cifre legate de performanţa Amazonului“.

    Europa se află, potrivit observaţiilor lui Dragoş Sîrbu, într-o zonă fastă, de creştere, însă există semne de întrebare, la fel ca anul trecut, referitoare la Brexit, la discuţiile despre naţionalism care pot influenţa acest trend. ”Despre România, numai de bine, avem creştere (7%) mai mare decât China, şomajul este la minime istorice; ne-a crescut inflaţia şi pentru că suntem ţară membră a UE şi trebuie să ne încadrăm în deficitul bugetar pe tratatul de la Maastricht am tăiat investiţiile. Dar per ansamblu economia creşte, consumul o duce bine.“ El observă că potenţialul de creştere există în continuare: dacă în ţări dezvoltate retailul modern acoperă 90% din comerţul ţărilor respective, pe piaţa locală este în continuare loc de creştere, procentul fiind de circa 60%.

    Investiţiile de anul trecut ale companiei s-au ridicat la aproximativ 8 milioane de lei şi au vizat mai ales deschiderile de magazine; o componentă importantă a fost direcţionată spre online. Dragoş Sîrbu spune că pentru anul în curs şi-au bugetat investiţii în linie cu cele făcute anul trecut, de 8 milioane de lei, direcţionate mai ales spre deschiderea a 15 magazine. Acestea vor fi tip box, aflate în parcuri comerciale. Investiţiile vor fi direcţionate şi spre magazinul online flanco.ro: ”La nivel de investiţii în companie păstrăm un ritm moderat, constant, de la an la an“.

    Iar dacă rotaţia de personal în cadrul Flanco este în linie cu media industriei (60%), ei şi-au propus să îmbunătăţească indicatorul printr-o mai bună pregătire a managerilor, în contextul în care, potrivit observaţiilor Flanco, unul dintre motivele pentru care oamenii părăsesc companiile sunt legate de şefi; au adresat această problemă prin crearea unor programe de management pentru directorii de magazine.

    În ceea ce priveşte vânzările în online, compania a înregistrat în 2017 creşteri de trei ori mai mari pe acest segment prin comparaţie cu anul anterior: ”A fost o creştere organică, nu am făcut lucrurile semnificativ diferit faţă de anul anterior. Vânzările din online ocupă o pondere de circa 20% din vânzările totale, iar pentru anul în curs, previziunile sunt la fel de optimiste, ţinând cont de evoluţia din ultimele săptămâni, potrivit lui Sîrbu. El detaliază şi structura traficului pe platforma Flanco.ro: 65% din numărul de vizualizări vine de pe dispozitivele mobile (3% tablete, restul smartphone-uri), restul de 35% de pe desktop. |n prezent, circa 49% din comenzile online sunt realizate de pe dispozitivele mobile.

    Logistica este unul dintre lucrurile la dezvoltarea cărora echipa companiei lucrează permanent. Din acest punct de vedere, cel mai important pas făcut anul trecut se referă la implementarea unei platforme care monitorizează serviciul de livrare la domiciliu. Platforma îi reuneşte pe toţi curierii într-o singură bază; CEO-ul Flanco spune că prin această măsură se pot defini calitatea serviciului de livrare în funcţie de tipul de produs şi de zona geografică. ”Anumiţi curieri sunt foarte buni în Timişoara, pe anumite categorii de produse, alţi curieri sunt foarte buni în Constanţa, pe alte categorii de produse. Atunci am dobândit flexibilitate pe serviciul de livrare la domiciliu; obiectivul este să ajungem la o pondere de 97% a livrărilor efectuate în 48 de ore“, explică el. Potrivit lui Sîrbu, această măsură se traduce nu doar printr-un serviciu mai bun pentru client, dar şi printr-o economie de costuri pentru Flanco.

    În ceea ce priveşte evoluţia brandului propriu, Vision, aceasta este, potrivit CEO-ului Flanco, mai degrabă tactică: ”Ne-am dat seama că sunt anumite zone care nu merg deloc, cum ar fi, de pildă, segmentul smartphone-urilor, la care am renunţat în luna august a anului trecut. |n prezent folosim marca proprie pentru acele categorii sau familii de produse unde e eficientă, cum ar fi zona televizoarelor şi a electrocasnicelor mici“. Din aceste categorii, aproximativ 15% sunt atribuite brandului propriu, iar la nivelul vânzărilor totale, felia alocată acestuia ocupă circa 5%.

    Când vine vorba despre provocări, Dragoş Sîrbu menţionează câteva dintre lucrurile care pot influenţa activitatea companiei anul acesta. ”Cred că sursele care au generat creşterea consumului se vor mai limita; nu ştiu dacă vom mai avea creşteri de salarii pe zona publică, TVA-ul a scăzut deja de două ori până acum.“ De asemenea, un alt tip de presiune vine din partea furnizorilor: ”Există presiuni constante pe creşteri de preţuri de la furnizori, toată lumea a venit cu creşteri de preţuri; poate nu au fost transmise de noi în piaţă pe finalul anului trecut, dar ele au existat, iar din debutul acesta de an cam toate industriile îşi propun creşteri de preţuri, am văzut creşteri de 6-8%.“

    Vorbind la modul general despre piaţă, Dragoş Sîrbu previzionează o creştere similară cu anii anteriori, de circa 9%. ”Estimarea noastră este că piaţa se plasează la o valoare de 2,8 miliarde de euro. 2017 a fost cel mai bun an al industriei noastre din istorie.“ Potrivit observaţiilor lui, creşterea s-a bazat, în mare măsură, pe industria telecom: ”Piaţa la telecom în 2013, la bază, era de 472 milioane de euro, cam la acelaşi nivel cu celelalte categorii, pe când acum este aproape dublă faţă de celelalte. Există şi o creştere semnificativă a electrocasnicelor mici, de bucătărie, personal care, confort; există în continuare o evoluţie pozitivă la televizoare, la 1,5 milioane de bucăţi.“

    Potrivit previziunilor Flanco, piaţa de electro-IT va marca anul acesta un plus de 9%: ”Sunt suficiente motive pentru ca acest lucru să se întâmple“, iar ei îşi fixează un obiectiv de creştere de peste 5%. ”Modelul nostru de business este unul moderat. Vom fi foarte fericiţi dacă vom creşte vânzările anul acesta cu procente cuprinse între 5 şi 8%“, descrie Dragoş Sîrbu perspectivele de creştere pentru anul în curs.

    Deţinut în întregime, din 2012, de Iulian Stanciu, retailerul face parte dintr-un grup cu vânzări cumulate ce au ajuns anul trecut la 6 miliarde de lei (aproximativ 1,3 miliarde de euro) şi 6.000 de angajaţi (în portofoliul de investiţii al antreprenorului se numără şi şi Berăria H, Sameday Courier, Fashion Days, Zitec, NOD, eMAG, Depanero, Conversion).