BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii romani, cei mai activi cumpărători de terenuri în Bucureşti

    Suprafaţa totală a terenurilor tranzacţionate în Bucureşti la nivelul anului trecut a fost de 116 hectare, acesta fiind cel mai mare volum înregistrat în ultimii zece ani. Valoarea de tranzacţionare a acestor terenuri este estimată la 216 milioane de euro, în creştere cu 69% faţă de anul precedent.

    Firme controlate de investitori români, precum ERES, DVD Residential Imobiliare, Eden Capital Development, Impact, Exigent Development sau H4L Development, au realizat tranzacţii cu o valoare cumulată de 110 milioane de euro, contribuind cu aproape 51% la volumul total tranzacţionat. În timp ce investitorii locali s-au concentrat în principal pe terenuri pretabile pentru proiecte rezidenţiale, investitori străini precum GTC, Atenor şi Globalworth şi-au asigurat poziţii pentru noi proiecte de birouri în nordul şi vestul oraşului.

    Cu toate acestea, în volumul total tranzacţionat, cea mai mare pondere (aproape 42%) au avut-o loturile destinate proiectelor rezidenţiale situate în toate zonele oraşului, cu un accent mai ridicat pe zonele de nord şi vest. În total, anul trecut au fost tranzacţionate 48 de hectare pentru proiecte rezidenţiale în cadrul cărora pot fi construite 10.000-15.000 de locuinţe noi.

    Cu privire la segmentul de birouri, in 2017 au fost tranzacţionate cinci loturi de teren pe care pot fi construite noi spaţii de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 200.000 de metri pătraţi.

    Cele mai importante tranzacţii cu terenuri destinate dezvoltării unor noi proiecte de retail sunt două foste fabrici – Policolor şi Industria Iutei – loturi achiziţionate pentru dezvoltarea unui parc de retail şi a unui magazin de bricolaj.

    Autostrada A1 rămâne cea mai atractivă zonă pentru segmentul logistic, întrucât CTP şi P3, doi dintre principalii proprietari şi dezvoltatori, au decis în 2017 să îşi consolideze poziţia prin achiziţii noi de terenuri. De asemenea, în zona Chitila, grupul polonez MLP a decis să revină pe piaţa locală prin achiziţionarea unui teren 18,8 hectare in vederea dezvoltării unui proiect logistic de 80.000 de metri pătraţi.

    Perspectivele pe piaţa imobiliară din Bucureşti rămân pozitive, însă numărul terenurilor mari din interiorul oraşului, cu acces facil la utilităţi şi mijloace de transport în comun, a început să se diminueze. Ratele de neocupare pentru proprietăţile de birouri, retail şi logistică au continuat să scadă în cursul anului 2017, reflectând o cerere durabilă şi constantă din partea chiriaşilor.

    „Ne aşteptăm ca în anul 2018 terenurile altor mari foste fabrici, precum Griro, Helitube sau Aversa, care se întind pe suprafeţe de aproximativ 10 hectare fiecare, sa intre în circuitul imobiliar pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale, de retail sau mixte, incluzând aici şi o componentă de birouri. Totodată, terenurile altor foste fabrici cu suprafeţe de circa cinci-şase ha, precum Ventilatorul sau Textila Dacia, sunt disponibile la vânzare şi în atenţia dezvoltatorilor. 

  • Instant Factoring, prima platformă fintech de factoring din România, se lansează astăzi. Compania ţinteşte 1000 de clienţi în primul an

    În România, microîntreprinderile cu o cifră de afaceri de până la 5 milioane de euro reprezintă peste 98% din totalul afacerilor şi însumează 26% din cifra de afaceri totală a companiilor. Conform statisticilor Instant Factoring legate de performanţele financiare ale IMM-urilor, întârzierile la plată au crescut în 2017 faţă de anii anteriori, plata facturilor făcându-se cu o întârziere medie de 80 de zile. 85% dintre facturi sunt achitate cu întârziere, cauza principală fiind lipsa de finanţare acută a întreprinderilor mici şi mijlocii. Potrivit companiei, cel mai mare risc pentru neîncasarea la termen se înregistrează în următoarele sectoare de activitate: construcţii, distribuţie, agricultură, transporturi, metalurgie şi servicii prestate întreprinderilor.

    Pe fondul lipsei de lichidităţi din piaţă, Instant Factoring oferă o soluţie transparentă, prin care îşi propune să transforme în bani orice factură de încasat la termen cu o valoare de maximum 10.000 lei (TVA inclus), în mai puţin de 24 de ore. Astfel, după încărcarea facturii pe platformă de către client, acesta primeşte un răspuns pozitiv sau negativ în două ore, iar în 24 de ore de la răspunsul pozitiv se va face viramentul bancar în contul său, fără a avea nevoie de alte documente. Costul serviciului este reprezentat de un singur comision, în valoare de 3% pe lună din suma totală a facturii, care va fi afişat automat în momentul încărcării facturii de către client.

    „Prin această platformă, unică în România, ne angajăm să sprijinim întreprinderile mici prin furnizarea de lichidităţi ori de căte ori este necesar. Estimăm că peste 60% dintre clienţii care vor apela la serviciile noastre vor fi microîntreprinderi şi IMM-uri cu o cifră de afaceri între 50.000 şi 2 milioane de euro, PFA-uri şi reprezentanţi ai profesiilor liberale. Din practică, aceste categorii se confruntă cel mai des cu realitatea de a fi prinşi la mijloc între scadenţele mari de plată din partea clienţilor şi termenele limită stricte pentru plata furnizorilor, angajaţilor şi a taxelor la stat.”, declară Elisa Rusu, CEO Instant Factoring.

    Elisa Rusu este CEO-ul companiei şi unul dintre cei mai experimentaţi profesionişti în domeniu, conducând în ultimii 15 ani mai multe instituţii de factoring şi IFN-uri precum Banca Transilvania Factoring, Meridian Leasing sau Compania de Factoring. Din board-ul companiei fac parte: Cristian Ionescu (managing partner al boutique-ului de investiţii Chartered Debt Management şi ex-CEO Coface România, Bulgaria şi Slovacia), Piotr Swieboda (CEO Inovo VC, fond de investiţii de risc din Polonia) şi Alexandru Lăpuşan (CEO şi co-fondator al companiei de soluţii de afaceri şi tehnologie Zitec şi Vicepreşedinte ANIS).

    Până la sfârşitul anului, Instant Factoring ţinteşte să deschidă două noi sucursale în Europa Centrală şi de Est şi să devină liderul regional în micro-factoring.
     

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior mandatului de la Mecanica Ceahlăul, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

  • Bancherii vechi şi noi

    În 1744 se năştea primul membru al celebrei dinastii Rothschild, o familie de bancheri cunoscută în cele mai selecte cercuri de interes din lume. Mayer Amschel Rothschild era ceea ce germanii numeau ”Hoffaktor“, un bancher evreu care gestiona finanţele nobilimii europene. Mai târziu, Mayer şi-a trimis copiii în toată Europa, de la Londra, Paris şi Frankfurt până la Viena şi Napoli, pentru a pune bazele unuia dintre cele mai complexe sisteme bancare din lume.

    Astăzi, banca urmează să fie preluată de Alexandre Guy Francesco de Rothschild, 38 ani, după ce tatăl său, David de Rothschild, 75 de ani, a decis să părăsească poziţia de preşedinte al Rothschild & Co., păstrându-şi funcţiile în celelalte ramuri ale băncii, cum ar fi poziţia de vicepreşedinte al Rothschild Bank AG.

    Tânărul Alexandre se pregăteşte deja de o bună bucată de vreme pentru a urca la conducerea băncii, pentru a încununa a şaptea generaţie a dinastiei de evrei care a schimbat regulile jocului din sistemul bancar în urmă cu mai bine de 200 de ani. În prezent vicepreşedinte al grupului, acesta s-a alăturat băncii în 2008 după ce a lucrat atât în cadrul Bank of America, cât şi în pozţia de consultant pe piaţa de fuziuni şi achiziţii la banca de investiţii Bear Stearns.

    Moştenitorul imperiului bancar a absolvit Şcoala Superioară de Comerţ Extern şi a fost pregătit pentru a ajunge să conducă grupul bancar. Pe lângă poziţia actuală de vicepreşedinte al Rothschild, s-a alăturat anul trecut consiliului de administraţie al conglomeratului Bouygues, care are cote de piaţă masive în sectoarele de construcţii, telecom şi furnizare servicii de televiziune.

    Schimbarea conducerii vine în cadrul unei nevoi de repoziţionare şi realiniere la piaţă, grupul de consiliere fiscală încercând să îşi diversifice activitatea, pentru a rămâne profitabil chiar şi atunci când efervescenţa de pe pieţele de fuziuni şi achiziţii este scăzută. De când s-a alăturat băncii, Alexandre de Rothschild a ajutat la consolidarea şi supervizarea businessului de investiţii.

    David de Rothschild, cel care predă acum conducerea grupului, a jucat, de asemenea, un rol important în consolidarea afacerii. El a supravegheat şi a gestionat fuziunea subsidiarelor din Franţa şi Marea Britanie în 2012, într-o mutare care a fost proiectată pentru a unifica cele două braţe ale familiei Rothschild şi pentru a ajuta la creşterea încasărilor. Înainte de această mutare, David a condus subsidiara din Marea Britanie din 2004, când vărul său, Evelyn de Rothschild, s-a retras. La nivelul întregii lumi, pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, în ultimii doi ani, Rothschild s-a situat pe locul cinci, după JPMorgan, Goldman Sachs, Lazard şi Bank of America Merrill Lynch. Până în luna septembrie a anului trecut, banca a avut încasări de 852 de milioane de euro în 2017, potrivit publicaţiei americane Business Insider. Grupul are aproximativ 2.800 de angajaţi în 40 de ţări.

    Dincolo de datele financiare, Rothschild este un nume care a marcat istoria. Familia a primit titluri nobiliare în toată lumea, de la Marea Britanie, unde mai mulţi membrii ai dinastiei au primit titlul de Sir, până la Imperiul Roman. Împăratul Franz I al Austriei a acordat stema regală baronilor Rothschild în 1822.

    Motto-ul familiei Rothschild este ”Concordia, Integritas, Industria“ (lb. latină: Armonie, Integritate, Industrie). Cu accent pe ”industrie“, bancherii au investit în domenii variate, de la servicii financiare şi imobiliare la minerit, energie, agricultură, producţie de vin şi organizaţii nonprofit. În secolul XIX, familia Rothschild a deţinut cea mai mare avere privată din istoria modernă a lumii. Averea a fost împărţită între mai mulţi membri ai familiei, iar banii lor sunt investiţi astăzi în domenii variate. 

    Printre oamenii de seamă din Franţa a căror carieră şi viaţă s-a intersectat cu bancherii Rothschild se numără actualul preşedinte ales al Franţei, Emmanuel Macron, potrivit Financial Times. Macron s-a alăturat băncii la 30 de ani, cu vagi cunoştinţe în lumea finanţelor. Cariera la Rothschild, unul dintre cele mai mari grupuri de consiliere financiară din lume, i-a adus numele de ”Mozart al finanţelor“, pentru rolul jucat în consilierea Nestlé în privinţa achiziţiei unei divizii a Pfizer în 2012, o tranzacţie de 12 miliarde de dolari. Cu peste 50 de ani înaintea lui Macron, şi Georges Pompidou a lucrat în cadrul băncii timp de opt ani; el a devenit apoi premier şi chiar succesorul lui Charles de Gaulle în anii 1960.

    În România, bancherii l-au recrutat pe românul Alexandru Rus pentru a coordona activitatea de pe piaţa locală de M&A, cu scopul de a câştiga o felie din piaţa locală. România nu este străină pentru legendarii bancheri, încât aceştia au fost deja implicaţi din umbră în două dintre cele mai mari tranzacţii locale.

    Una dintre ele este achiziţia BCR de către grupul austriac Erste, mutare care a reprezentat cea mai mare tranzacţie din România de până acum, valaorea fiind de peste 4 miliarde de euro. Bancherii de la Rothschild sunt de altfel consilierii de casă ai lui Andreas Treichl, şeful grupului Erste Bank, ei fiind cei cu care Treichl a lucrat în toate mutările pe care grupul austriac le-a făcut în regiuna Europei Centrale şi de Est.

    ”Scutul roşu“ (lb. germană: Rothschild) a fost şi alegerea antreprenorului Ion Ţiriac în urmă cu mai mulţi ani, când a negociat cu HVB Bank (Bank Austria Creditanstalt) şi a cedat pachetul majoritar al Băncii Ţiriac. Mai mult, familia Rothschild este implicată în România şi în afaceri imobiliare, iar de anul trecut a început din nou să parieze pe proiecte imobiliare locale după ce luase o pauză pe perioada crizei.

  • Mai mult decât un centru comercial

    Drumul Taberei e un cartier despre care, în mod normal, ştirile bat tobele în legătură cu problemele de infrastructură sau lipsa acesteia. Dezvoltatorul Immochan crede însă că poate schimba acest lucru, aşa că a decis să investească 10 milioane de euro pentru a transforma Auchan Drumul Taberei într-un loc care să aducă împreună atât clienţi, cât şi oameni care vor să se implice în viaţa de zi cu zi a unuia dintre cele mai vechi cartiere din Bucureşti.

    Prin urmare, Immochan a iniţializat în anul trecut procesul de transformare a centrului comercial Auchan Drumul Taberei; asta a condus la extinderea suprafeţei comerciale cu 2.800 mp, îmbunătăţirea mixului comercial şi creşterea numărului de magazine cu 30 de noi unităţi. Transformarea vizează remodelarea şi extinderea unor spaţii ale centrului comercial, noua suprafaţă totală ajungând la 12.700 mp GLA.

    Crearea a 30 de noi magazine va duce la diversificarea şi îmbunătăţirea ofertei comerciale şi a modalităţii de petrecere a timpului liber pentru vizitatorii centrului; zona de food-court, food-to-food connect, va reprezenta ancora principală a parterului, ocupând 15% din suprafaţa comercială a spaţiului, şi va oferi clienţilor un mix de restaurante şi fast-food, într-o nouă arhitectură urbană. Mai mult, noul design păstrează amprenta istorică a cartierului Drumul Taberei, dar aduce şi o abordare nouă, urbană, gândită de echipa de arhitecţi Igloo şi dezvoltată de antrepriza Octagon Contracting and Engineering.  

    În ceea ce priveşte etapa de relocare a principalilor chiriaşi – Flanco, Decimas, Pepco, Hippoland şi dm, din parter la etajul 1, aceasta a fost încheiată în ianuarie 2018. În acest moment, pentru 80% din suprafaţa centrului comercial din Drumul Taberei sunt semnate contracte de închiriere cu retaileri români şi internaţionali, iar Starbucks, 5 to go, KFC, Calif, Crouton, Sushi Master şi Nedelya sunt noii chiriaşi ai zonei food-court. Mixul comercial este completat de segmentul de servicii prin Norauto, UPC, Top Shop şi librăria Bookcity. Investiţia în valoare de 10 milioane de euro are rolul de a stimula dezvoltarea locală şi durabilă a comunităţii din cartierul Drumul Taberei.

    O componentă majoră în acest proces de transformare este crearea unui hub comunitar, adică un spaţiu care va funcţiona ca o interfaţă între centrul comercial şi locuitorii cartierului.

    Drumul Taberei este un proiect strategic pentru Immochan prin prisma poziţionării şi a potenţialului pe care îl are cartierul, explică Tatian Diaconu. ”În viziunea sa pentru 2030, Immochan îşi asumă rolul de animator de comunităţi, ce creează locuri pline de viaţă, care aduc oamenii împreună, iar Drumul Taberei are toate elementele necesare pentru a dezvolta un astfel de proiect. Avem aici în cartier toate resursele necesare unei vieţi frumoase şi împlinite. Oameni care deja fac lucruri deosebite, pe care dorim să îi scoatem la iveală, să îi punem în valoare şi să-i ajutăm să se dezvolte cât mai mult.“

    În momentul de faţă, un alt proiect pilot pentru companie nu va fi în Bucureşti, ci la Satu Mare, unde faza a doua a proiectului va aduce elemente noi personalizate pe nevoile comunităţii locale: spaţii vii, funcţionale, modulabile. ”Locuitorii oraşului îşi doresc un loc fizic unde se pot aduna, conecta şi implica în activităţi în care consideră că fac parte dintr-un grup căruia îi aparţin, iar noul concept oferă un mix atractiv de spaţii comercile noi, zone de food, de relaxare şi divertisment, împreună cu un spaţiu dedicat comunităţii. Acest centru comunitar îşi propune să îmbogăţească viaţa culturală şi socială la nivel local şi să devină un punct de întâlnire a comunităţii“, spune Diaconu.

    Întârzierile în ceea ce priveşte finalizarea proiectelor de infrastructură nu ar trebui să afecteze proiectul, spun reprezentanţii Immochan, centrul comercial având o poziţie geografică privilegiată, în inima cartierului, într-o zonă cu densitate mare a populaţiei. ”Întârzierea proiectelor de infrastructură din zonă are mai degrabă un impact negativ asupra moralului colectiv al locuitorilor; metroul, spre exemplu, este o legătură aşteptată pentru a facilita traseele zilnice către locul de muncă sau, în weekend, pentru deplasări în afara cartierului. La capitolul retail, atât sectorul 6 cât şi cartierul Drumul Taberei se pot lăuda cu multe proiecte de succes care, împreună cu dezvoltarea infrastructurii, constituie asset-uri importante pentru calitatea vieţii locuitorilor de aici“, explică Tatian Diaconu.

    În contextul unei suplimentări a suprafeţei închiriabile cu 2.800 mp, modificarea chiriei medii nu reprezintă un indicator relevant, având în vedere că suprafeţele nou generate completează un mix comercial diferit de ceea ce există astăzi în piaţă. ”Veniturile centrului comercial sunt deja pe un trend ascendent având în vedere că cifra de afaceri a partenerilor noştri a crescut înainte de finalizarea procesului de remodelare“, remarcă Tatian Diaconu.

    Perspectiva financiară este foarte pozitivă, spun reprezentanţii Immochan, datorită mixului comercial regândit, ofertei care aduce retaileri noi, precum şi segmentelor de servicii noi, care conduc la creşterea atractivităţii comerciale şi implicit la creşterea veniturilor. În cifre, Diaconu se aşteaptă ca valoarea afacerilor să depăşească, după încheierea procesului de remodelare, peste 2,5 milioane de euro anual. ”Majoritatea partenerilor noştri care sunt în al patrulea an de funcţionare înregistrează creşteri ale numărului de clienţi, fapt ce se poate observa şi în cifra lor de afaceri. Toate acestea ne permit să estimăm că investiţia va putea fi amortizată în 10 ani, durata medie pentru acest tip de proiect“, subliniază directorul general al dezvoltatorului imobiliar.

    Dincolo de modificările structurale, centrul comercial a primit şi o nouă identitate, una ”inspirată din viaţa comunităţii Drumul Taberei“, spun reprezentanţii companiei; ideile au reieşit în urma interviurilor şi a dialogului iniţiat pe un eşantion reprezentativ al locuitorilor din cartierul Drumul Taberei în perioada iulie – septembrie 2017. Datele colectate arată, potrivit reprezentanţilor Immochan, că oamenii vor să schimbe tonurile de gri ale cartierului, îşi doresc locuri vii, colorate şi, mai mult, au nevoie de un loc unde să petreacă timp de calitate şi să socializeze. ”Ca urmare, Drumul Taberei îşi propune să dea culoare cartierului şi prin noile servicii şi spaţii oferite să îi facem pe oameni să reacţioneze şi să relaţioneze, toate manifestările viitoare ale acestui brand vor fi gândite să aducă împreună oamenii din carter, pentru binele comunităţii lor.“

    Transformarea a început cu conceptul arhitectural, unde spaţii noi au fost gândite special pentru socializare şi comunicare – food court, spaţii de bibliotecă, relaxare, sport, locuri de joacă şi un community hub unic in România, prin prisma faptului că există într-un centru comercial şi are scopul de a servi drept platformă de activare civică urbană a unei comunităţi în devenire. Logo-ul reinterpretează harta cartierului Drumul Taberei, exprimând diversitatea comunităţilor; fiecare dintre culorile prezente în logo (galben, verde, albastru, portocaliu, gri, roz) reprezintă un atribut asociat cartierului. Pentru a sublinia şi mai mult acest aspect, logo-ul este însoţit şi de o nouă denumire: Drumul Taberelor.

    În ceea ce priveşte susţinerea financiară sau logistică a eventualelor proiecte urbane dezvoltate în cadrul spaţiului comunitar, reprezentanţii companiei analizează varianta punerii la dispoziţie a unui fond comunitar, ”dedicat dezvoltării de proiecte în community hub, transformând spaţiul într-un loc în care oamenii fac lucruri şi se dezvoltă împreună. De asemenea, în momentul de faţă ne gândim şi la cum putem folosi acoperişul generos al centrului comercial, de 2 ha, în folosul comunităţii şi să creăm un ecosistem integrat şi cât mai diversificat care să răspundă aşteptărilor oamenilor“, conchide Tatian Diaconu.

  • Cine sunt managerii care conduc cele mai mari mall-uri din România

    Sorin Scîntei, Vicenţiu Spătaru, Asi Kahana, Cătălin Cucian, Michael Bernescu, Alexandru Şuiu. Numele lor nu întorc capetele românilor care le aud şi ar putea trece frecvent neremarcate. În mâinile lor stă însă bunul mers al unora dintre cele mai mari destinaţii comerciale din ţară ca venituri din vânzări – AFI Cotroceni, Sun Plaza, Militari Shopping Center, Palas Iaşi, Mega Mall. Altfel parcă se ascut urechile la auzul acestor nume, nu-i aşa?

    Mai noi sau cu ştate mai vechi, managerii celor mai profitabile centre comerciale din România administrează businessuri de care românii par să nu se sature niciodată. Cei 11 manageri sunt responsabili de proiecte comerciale cu o suprafaţă închiriabilă cumulată de peste 700.000 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea magazine cu vânzări anuale de peste 1,5 miliarde de euro.

    ”Managerii de centre comerciale nu se schimbă des, pentru că sunt persoane-cheie în administrarea unui mall. Pentru un proprietar, este foarte important să aibă în poziţia respectivă un om de bază, în care să aibă încredere şi alături de care să poată construi acel business“, spune Luiza Moraru, coordonator al diviziei de administrare a proprietăţilor imobiliare pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

    Interesant şi semnificativ pentru piaţa locală este faptul că aproape toţi managerii de centre comerciale, cu două excepţii, sunt români. |n condiţiile în care expaţii şi-au făcut loc în tot mai multe domenii, trecând în faţa forţei autohtone de muncă, numirea unor şefi români la conducerea celor mai performante centre comerciale din ţară este un pas înainte în ascensiunea managerilor locali.

    Una dintre excepţii este Affan Yildirim, şeful dezvoltatorului imobiliar turc Anchor Grup, care a marcat piaţa locală prin deschiderea primelor două malluri din România: Bucureşti Mall (în 1999) şi Plaza România (în 2004). De atunci şi până acum, compania şi-a dezvoltat portofoliul, din care fac parte acum trei ansambluri rezidenţiale şi trei clădiri de birouri.
    ”Anchor Grup a investit peste

    400 de milioane de euro în România din 1997 până în 2017“, spun reprezentanţii companiei turce. Un alt expat este Asi Kahana, administratorul Militari Shopping Center, parcul de retail din sectorul 6 al Capitalei, care conduce proiectul din 2010.

    INSTRUIŢI ÎN STRĂINĂTATE

    Şi chiar dacă ceilalţi manageri sunt români, experienţa lor îşi are rădăcinile în real estate-ul din străinătate în general, mai ales că în România nu există o şcoală care să pregătească manageri pentru industria centrelor comerciale.
    Michael Bogdan Bernescu, directorul ansamblului imobiliar Palas din Iaşi, care cuprinde mallul, dar şi mai multe clădiri de birouri, cel mai important proiect din portofoliul omului de afaceri Iulian Dascălu, a lucrat mai mult de un deceniu în sectorul brokerajului imobiliar din SUA, în timp ce Sorin Scîntei, actualul general manager al AFI Cotroceni, a lucrat în Israel pentru AFI Hotels înainte să intre în industria locală a centrelor comerciale.

    ”Operarea Palas reprezintă un parteneriat cu operatorii de retail şi publicul consumator, cu partenerii internaţionali şi naţionali, succesul financiar mergând mână în mână cu responsabilitatea socială. Consider că Europa de Est este acum tărâmul oportunităţii, iar România are un potenţial uman tânăr şi creativ, căruia trebuie să i se creeze oportunitatea de a se manifesta în domeniul antreprenoriatului“, spune Michael Bernescu.

    Mallurile cu cele mai mari vânzări – AFI Cotroceni şi Băneasa Shopping City din Bucureşti –, au amândouă la conducere şefi români. Arthur Popa, actualul CEO al Băneasa Developments, care cuprinde mallul Băneasa Shopping City, cinematograful integrat mallului, dar şi galeria comercială Feeria, îl urmează însă pe grecul Georgios Argentopoulos, care a stat la conducerea mallului mai bine de trei ani. Predecesorul său în fruntea Băneasa Developments a fost un alt expat, Ali Ergun Ergen, care a început colaborarea cu Gabriel Popoviciu în 2005, urmând ca în 2008 să deschidă, împreună cu britanicul Michael Lloyd, mallul Băneasa Shopping City.

    ”Un manager de centru comercial trebuie să livreze un mix de chiriaşi interesant, să promoveze cât mai bine marfa pe care o vinde, să contribuie la creşterea veniturilor“, mai spune Luiza Moraru.

    Ea adaugă şi că managerul are rolul principal în relaţia cu firma care se ocupă de administrarea mallului, fiind persoana pe care se bazează cel mai mult. Din responsabilităţile managerilor fac parte menţinerea relaţiilor cu chiriaşii, dar şi coordonarea activităţilor care ar trebui să îmbunătăţească experienţa cumpărătorilor din malluri. Asta în condiţiile în care studiile de piaţă arată că tot mai mulţi clienţi încep să vină la mall nu pentru cumpărături neapărat, ci pentru experienţa pe care le-o oferă, indiferent că este vorba despre zona de mâncare sau de entertainment.

    ”Dacă nu ai mâncare şi ceva care să aducă oamenii în fiecare zi la mall, nu există trafic, pentru că oamenii nu cumpără zilnic ceasuri şi bijuterii. |n străinătate, această paradigmă s-a schimbat, deoarece s-a dezvoltat mai mult comerţul online, iar oamenii merg la mall doar pentru leisure (divertisment – trad.)„, spunea recent Carmen Ravon, head of retail leasing în cadrul CBRE.

    Astfel, responsabilităţile şefilor de malluri trec dincolo de graniţa managementului şi ajung într-o zonă a inovării, unde trebuie să fie mereu cu un pas înaintea preferinţelor clienţilor. Care nu încetează niciodată să evolueze.

    Maria Crăciun, center manager Veranda

    Ÿ A fost manager de marketing în cadrul Prodplast Imobiliare, companie care a finanţat dezvoltarea mallului Veranda din zona Obor.

    Ÿ A mai deţinut funcţia de director general al institutului de promovare economică WIFI România, franciză a companiei cu sediul în Austria (Wirtschaftsförderungsinstitut der Wirtschaftskammer Österreich).

    Ÿ Din decembrie 2016, este center manager al Veranda, poziţie din care coordonează activitatea tuturor retailerilor din mall.

    Ÿ Mallul Veranda are o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 15.000 de metri pătraţi de spaţii exterioare, unde sunt amplasate locul de joacă pentru copii şi un patinoar în aer liber. Investiţiile în mallul Veranda, inaugurat în 2016, au fost de circa 60 de milioane de euro. Dezvoltatorii nu au precizat până acum care sunt veniturile obţinute.

    Michael Bogdan Bernescu, 61 de ani, manager general ansamblul Palas Iaşi

    Ÿ De formaţie este chimist, însă a început să lucreze de timpuriu în management şi leadership.

    Ÿ A lucrat în real estate în SUA, unde a ocupat funcţii de sales associate, broker associate şi branch office manager la Weichert Realtors, una dintre cele mai mari agenţii de real estate din SUA, cu peste 500 de birouri imobiliare, proprii şi francizate.

    Ÿ Este manager general al ansamblului urbanistic multifuncţional Palas Iaşi din iulie 2013, când a revenit în România după aproape 20 de ani petrecuţi în SUA.

    Ÿ Dezvoltatorul Iulius Group nu a precizat vânzările ansamblului Palas din Iaşi, însă toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 afaceri de aproape 300 de milioane de lei numai din segmentul de retail. Birourile din ansamblul Palas din Iaşi au adus în acelaşi an venituri de 28 de milioane de lei.

    Asi Kahana, 48 de ani, administrator Militari Shopping Center

    Ÿ Deţine această funcţie din 2010.

    Ÿ Este responsabil de operaţiuni, dezvoltare şi management în cadrul Atrium European Real Estate, dezvoltatorul parcului de retail din Militari.

    Ÿ Are funcţia de CEO pentru România şi Ungaria în cadrul Atrium European Real Estate. Proprietăţile din cele două ţări cumulează 160.000 de metri pătraţi închiriabili.

    Ÿ Complexul Militari Shopping s-a dezvoltat treptat, după ce în prima fază, în 2003, au fost inaugurate doar magazinele Praktiker şi Domo, urmând ca în 2009 să se deschidă Decathlon, Auchan şi galeria comercială.

    Ÿ În 2015, magazinele din complex au înregistrat o cifră de afaceri de 102 milioane de euro, la un trafic de 8,9 milioane de clienţi.

    Affan Yildirim, 37 de ani, general manager Anchor Grup – Bucureşti Mall şi Plaza România

    Ÿ A studiat finanţe şi business administration la Universitatea Marmara din Turcia.

    Ÿ A fost audit manager PricewaterhouseCoopers şi CFO şi vicepreşedinte al Credit Europe Leasing IFN.

    Ÿ Conduce mallurile Bucureşti Mall şi Plaza România, dar şi un cinema multiplex, trei clădiri de birouri şi trei proiecte rezidenţiale.

    Ÿ Grupul Anchor a deschis în 1999 primul centru comercial modern din ţară, Bucureşti Mall, din Vitan, urmat de inaugurarea Plaza România, în 2004.

    Ÿ Dezvoltatorul nu a făcut publice vânzările celor două malluri, însă veniturile din chiriile obţinute din cele două centre comerciale au fost în 2016 de 35 de milioane de euro.

    Cătălin Cucian, 44 de ani, manager ParkLake

    Ÿ Lucrează în cadrul Sonae Sierra, unul dintre dezvoltatorii mallului, din 2008. A deţinut funcţiile de operations deputy manager, operations manager Sonae Sierra România şi operations & leasing manager Sonae Sierra Grecia.

    Ÿ Este manager al centrului comercial ParkLake de la deschidere şi coordonează echipa locală de management a mallului.

    Ÿ El este responsabil de relaţia cu chiriaşii, elaborează şi supervizează strategiile de marketing.

    Ÿ Dezvoltatorii ParkLake – Sonae Sierra şi Caelum Development – nu au furnizat niciodată informaţii privind veniturile obţinute din vânzările retailerilor până acum.

    Alexandru Şuiu, 40 de ani, center manager Mega Mall

    Ÿ A preluat funcţia de conducere a celui mai mare centru comercial din portofoliul local NEPI Rockcastle – Mega Mall, după o experienţă de 13 ani în managementul de centre comerciale.

    Ÿ A lucrat în domeniul consultanţei în sectorul de centre comerciale.

    Ÿ A contribuit la poziţionarea rapidă a Mega Mall în topul mallurilor din Bucureşti, cu creşteri de peste 30% ale cifrei de afaceri şi ale traficului după primul an de la deschidere şi menţinerea unei creşteri de peste 10% în cel de-al doilea an.

    Ÿ Mega Mall, inaugurat în 2015, a avut în 2016 o cifră de afaceri (din chirii) de 118,6 milioane de lei, în creştere cu 57% faţă de 2015.

    Ana Maria Leca, center manager Promenada Mall

    Ÿ A preluat funcţia de conducere a Promenada în 2015.

    Ÿ Anterior, s-a ocupat de remodelarea arhitecturală şi repoziţionarea comercială a centrului comercial Auchan Titan, fiind implicată şi în property management extern pentru Aberdeen Asset Management şi coordonând activitatea de leasing pe regiunea de sud, inclusiv Bucureşti.

    Ÿ Din 2017, a preluat în paralel rolul de asset manager în cadrul NEPI Rockcastle, supervizând activitatea a cinci centre din portofoliul companiei.

    Ÿ Promenada Mall a avut în 2016 venituri din chirii în valoare de 75,2 milioane de lei. Centru comercial Promenada, de 40.300 de metri pătraţi, a fost inaugurat în 2013, de Raiffeisen Evolution, de la care NEPI Rockcastle l-a cumpărat în 2014, cu 148 de milioane de euro.

    Sorin Scîntei, 43 de ani, mall manager AFI Cotroceni

    Ÿ Deţine o diplomă în administrarea afacerilor şi management hotelier la Universitatea Haifa din Israel şi vorbeşte fluent engleza şi ebraica.

    Ÿ Are o experienţă de 12 ani în domeniul hotelier în Israel, iar în sectorul centrelor comerciale din România activează din 2009.

    Ÿ Înainte de a lucra pentru AFI Europe România, a lucrat pentru City Park Mall din Constanţa, Mega Mall din Bucureşti şi a ocupat funcţia de operational manager în cadrul NEPI Rockcastle.

    Ÿ AFI Cotroceni a fost inaugurat în noiembrie 2009, în urma unei investiţii de peste 300 de milioane de euro. La mallul din Cotroceni se lucrează în prezent la o etapă de extindere, care îl va duce la 90.000 de metri pătraţi.

    Ÿ AFI Cotroceni a avut în 2017 vânzări de circa 240 de milioane de euro.

    Arthur Popa, 40 de ani, CEO Băneasa Developments (Băneasa Shopping City Grand Entertainment)

    Ÿ A terminat Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti.

    Ÿ A lucrat timp de cinci ani în SPP (Serviciul de Protecţie şi Pază).

    Ÿ Din ianuarie 2016, este director general al Băneasa Developments, companie controlată de Puiu Popoviciu, care administrează mallul Băneasa Shopping City, cinematograful şi galeria comercială Feeria. El este primul român desemnat să conducă operaţiunile centrului comercial din nordul Capitalei.

    Ÿ Băneasa Shopping City a fost deschis în 2008, în urma unei investiţii de 150 de milioane de euro. 

    Ÿ Vânzările retailerilor au sărit de 200 de milioane de euro în 2014, ultimul an pentru care compania a transmis această informaţie.

    Vicenţiu Spătaru, 44 de ani, center manager Sun Plaza

    Ÿ Între 2001 şi 2007, a fost directorul Carrefour Militari (Promo Centro), primul centru comercial cu un hipermarket integrat din România.

    Ÿ În perioada aprilie 2007 – august 2011, a lucrat în Republica Moldova, unde a condus proiectul Malldova din Chişinău al grupului Anchor.

    Ÿ La sfârşitul anului 2011, s-a întors în ţară ca center manager al proiectului Sun Plaza din Berceni, deţinut de grupul S Immo.

    Ÿ Sun Plaza a înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv cu un grad de ocupare de 100%, iar mallul a trecut printr-un proces de reconfigurare care înseamnă adăugarea a 11.000 de metri pătraţi de spaţii noi de retail şi de relaxare. Mallul inaugurat în 2010 a ajuns astfel la
    81.000 mp.

    Ÿ Potrivit datelor din 2014, Sun Plaza înregistrează vânzări anuale de circa 170 de milioane de euro.

    Iulian Turuianu, director Coresi Shopping Resort, Braşov

    Ÿ A absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti, secţia Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice.

    Ÿ Înainte de a veni la Immochan România, în 2015, dezvoltatorul Coresi Shopping Resort, a lucrat
    17 ani în imobiliare – retail şi project management.

    Ÿ Are responsabilităţi de asset management, leasing şi păstrează relaţia mallului cu comunitatea.

    Ÿ Coresi Mall din Braşov a fost deschis în martie 2015, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. În primul an de funcţionare, mallul a înregistrat afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro.

     

  • Aceasta este cea mai bună companie pentru care să lucrezi în România

    Adobe România a primit pentru al 4–lea  an consecutiv premiul Best Employer, în urma studiului realizat anual de Aon Romania. Studiul a fost realizat printr-un sondaj anonim la care au răspuns peste 25.0000 angajati ai celor 41 companii participante la studiu

    Studiul Aon Best Employers este conceput pentru măsurarea implicării profesionale a resursei umane şi urmăreşte criterii precum engagement, percepţia împărţirii succesului financiar al companiei, echitatea salarială, încrederea în colegi, satisfacţia beneficiilor primite de angajaţi şi familiile lor, recunoaşterea meritelor sau oportunităţile de carieră.

    În cadrul ediţiei 2017 a Galei Aon Best Employer au fost nominalizate următoarele companii (în ordine alfabetică): Adobe Systems Romania, Autonom,Edenred Romania, Eisberg Romania, Pfizer Romania, Premier Restaurants Romania şi SecureWork Romania.

    La studiu au participat 41 de organizaţii, reprezentate de 20.000 de respondenţi fără funcţii manageriale, 5.700 middle
    manageri şi 240 top manageri din domeniile IT, financiar, agribusiness, pharma, retail, media, automotive, servicii medicale etc. 

    Printre avantajele care au contribuit la menţinerea companiei în poziţia Best Employer în ultimii 4 ani este faptul că, pe lângă salariile competitive, toţi angajaţii Adobe România primesc un pachet performant de beneficii non-financiare precum asigurări medicale şi dentare pentru ei şi familie, decont pentru echipamente sportive şi abonament fitness, asigurare de viaţă, susţin reprezentanţii companiei Adobe. Angajaţii companiei au de asemenea posibilitatea de a cumpăra acţiuni la un preţ preferenţial foarte avantajos sau de a primi pachete de acţiuni gratuite. 

    „Dincolo de beneficiile financiare şi non-financiare, angajaţii Adobe România apreciază implicarea în dezvoltarea de produse software recunoscute în lume, cu impact global. În plus, lucrează în echipe formate din colegi foarte bine pregătiţi şi simt că au mereu de învăţat ceva nou. Indiferent de poziţie, căutăm permanent să angajăm cei mai buni oameni. Targetăm top 5%, adică cei mai pregătiţi atât din perspectiva abilităţilor şi cunostinţelor tehnice, ci şi din perspectiva soft skills. Este important să menţinem o atmosferă de lucru plăcută, relaxată, confortabilă şi prietenoasă şi toată lumea să simtă că se dezvoltă personal şi profesional” –spune declară Cris Radu, Senior Director of Engineering şi Site Leader Adobe România.

  • evoMAG oferă acces la credite online pentru companii

    Clienţii business beneficiază de oferte dedicate, de consultanţă, prioritate în soluţionarea situaţiilor de service, livrare gratuită indiferent de valoarea comenzii, garanţie extinsă pentru produsele achiziţionate, înlocuirea produselor defecte pe perioada reparaţiei acestora etc. În prezent, clienţii corporate generează 25% din vânzările evoMAG.

    „Avem o cerere tot mai mare din partea IMM-urilor pentru soluţii de finanţare diferite şi adaptate nevoilor lor de flexibilitate, pe care antreprenorii să le poată accesa rapid şi, mai ales, de la birou. Creditul exclusiv online, oferit clienţilor evoMAG prin parteneriatul cu TBI Bank, este destinat companiilor mici şi mijlocii care vor să se dezvolte şi chiar să rezolve rapid un deficit temporar de lichidităţi”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Procesul de obţinere a creditului durează cinci minute, susţin reprezentanţii, şi are loc exclusiv online. Aprobarea se face, de asemenea, online, fără a fi necesare o vizită la bancă sau deschiderea unui cont curent la TBI Bank.

    Prin accesarea creditului exclusiv online, clienţii evoMAG pot achiziţiona în rate produse cuprinse între 8.000 de lei şi 67.500 de lei. Creditul poate fi contractat pe o perioadă de 6 sau 12 luni, rambursarea acestuia făcându-se în rate lunare egale.
     

  • Bistriţa Retail Park se deschide în mai, în urma unei investiţii de 9 milioane de euro, şi aduce noi retaileri în oraş

    ”Proiectul se prefigurează drept un parc de retail cu articole sportive, mobilă,  produse pentru casă şi servicii pentru familie, ancorat de o unitate Carrefour Market şi un food court”, declară Ionuţ Bordei, CEO, Element Development, adăugând: ”Zona unde construim noi se transformă în noul pol comercial al oraşului. Aici funcţionează piaţa agro-alimentară, precum şi magazinele Selgros, Altex şi Penny”.

    Dezvoltarea imobiliara presupune o investiţie de 9 milioane EUR pentru o galerie comercială de 7.850 mp, construită pe Calea Moldovei 13, la doar câteva minute de centrul vechi al oraşului. Antreprenorul general al proiectului este compania locală de construcţii Campeador, iar project manager pentru supervizarea lucrărilor de construcţie este Vitalis. Proiectul este finanţat de Garanti Bank cu 4,5 milioane EUR.

    Compania a fost înfiinţată de Ionuţ Dumitrescu, un om de afaceri cu experienţă în domeniul imobiliar. În perioada 1997-2007 a dezvoltat firma de consultanţă Eurisko, care a fost vândută în februarie 2008 către CB Richard Ellis, liderul mondial imobiliar. După această tranzacţie s-a concentrat pe businessul de dezvoltare imobiliară prin achiziţia de terenuri, construcţia şi vânzarea proiectelor. Un astfel de proiect este HQ Victoriei, o clădire de birouri în suprafaţă de 9.000 mp, finalizată în 2009 în zona Pţa. Victoriei şi care în 2012 a fost vândută către fondul de investiţii Zeus Capital. Începând cu 2017, Ionuţ Dumitrescu s-a ascoiat cu fondatorii One United pentru o nouă divizie de birouri, One Office.
     

  • Managerii români au încredere în companiile pe care le conduc

    În vederea realizării celei de-a VIII-a ediţii a raportului CEO Survey, PwC a realizat în perioada august – noiembrie 2017 aproape 1.300 de interviuri cu directori generali din 85 de ţări; în România au fost efectuate 68 de interviuri cu directori generali din mediul local de business.

    Directorii generali din România sunt foarte încrezători în privinţa perspectivelor economiei mondiale în 2018: aproape jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că avansul economic mondial va accelera. Rezultatele sunt similare şi la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), unde 45% dintre executivii din regiune cred că economia globală se îndreaptă într-o direcţie bună în acest an.

    Entuziasmul directorilor din România cu privire la mersul economiei mondiale este în linie cu cel al omologilor lor globali, notează studiul PwC, care, în proporţie de 57%, sunt de părere că vom asista la o accelerare a creşterii economiei globale în următoarele 12 luni. Raportat la anul trecut, încrederea executivilor români în mersul economiei globale este cu 11 puncte procentuale mai mare. Lucrurile stau însă puţin diferit atunci când vine vorba de felul în care executivii români văd perspectivele de creştere în următoarele 12 luni a veniturilor companiilor pe care le conduc: 38% se declară foarte încrezători în privinţa evoluţiei acestora, în vreme ce 50% se declară oarecum încrezători.

    Pe termen mediu, 44% dintre executivii români sunt foarte încrezători în perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor, 43% declarându-se oarecum încrezători. Interesant este faptul că directorii generali români sunt mai încrezători decât omologii lor din regiune pe termen mediu, în condiţiile în care doar 32% dintre aceştia se declară foarte încrezători în perspectivele de creştere ale organizaţiilor pe care le conduc în următorii trei ani.

    Care sunt însă preocupările managerilor din România? Primul loc din acest punct de vedere e ocupat de infrastructura inadecvată (63%), secondată de modificările demografice ale forţei de muncă (54%). Oarecum surprinzător, povara fiscală tot mai mare ocupă doar locul al treilea, cu 51%. Ultimele două poziţii sunt ocupate de nemulţumirile privind ”disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie“ (47%) şi ”reglementarea excesivă“ (43%).

    În ultimele ediţii ale raportului a apărut de fiecare dată menţionată problema disponibilităţii talentelor cu abilităţi cheie. Această provocare s-a menţinut pe primul loc în fiecare an – 86% dintre respondenţii ediţiei curente se declară oarecum preocupaţi sau extrem de preocupaţi de disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie. Privind mai atent la competenţele care îi interesează, 62% dintre directorii generali din Europa Centrală şi de Est consideră că este oarecum dificil sau foarte dificil să recruteze angajaţi talentaţi cu aptitudini în domeniul digital, comparativ cu 50% la nivel global.

    Lipsa personalului cu abilităţi cheie a determinat companiile să facă un pas înainte în domeniul educaţiei; în acest sens, circa trei din patru lideri de companii afirmă că organizaţiile lor colaborează cu instituţiile de învăţământ. Iar pentru a se asigura că atrag cele mai bune resurse de pe piaţă în materie de personal, circa nouă din zece companii recurg la diverse strategii şi tactici cum ar fi modernizarea mediului de lucru sau implementarea programelor de dezvoltare continuă. Tot în ideea securizării persoanelor cu abilităţi cheie, 45% dintre companiile din România ar fi dispuse să-şi mute unităţile operaţionale mai aproape de zonele în care sunt disponibile persoane cu abilităţi cheie, şi asta în ciuda infrastructurii deficitare pe care o semnalează cei mai mulţi lideri de afaceri.

    Un aspect interesant al studiului se referă la perspectivele de creştere a propriei organizaţii în următoarele 12 luni în alte ţări decât cea în care îşi desfăşoară activitatea. La această întrebare, directorii generali din Europa Centrală şi de Est menţionează SUA (37%), Germania (35%) şi China (22%) ca primele state ce oferă şansa de a creşte afacerile. Aceleaşi ţări ocupă primele trei locuri şi în opinia omologilor români, dar în altă ordine: Germania (43%), SUA (41%) şi China (19%). Acest lucru reflectă importanţa majoră a relaţiei economice bilaterale cu Germania, principalul partener comercial al ţării noastre, notează autorii raportului.

    Ca ultim punct, 65% dintre directorii generali din România consideră că fac eforturi pentru a evalua gradul de încredere dintre personalul propriu şi managementul companiei. Deşi mare, procentajul este uşor mai scăzut decât cel la nivel regional (69%) şi cel la nivel global (71%). Trei sferturi dintre executivii locali pun accent pe măsurarea nivelului de încredere dintre organizaţie şi clienţii acesteia, similar cu procentajul înregistrat la nivel global.